ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA CONTABILITATE
CATEDRA CONTABILITATE

Referat

“Perspectivele integrării
Republicii Moldova in Uniunea
Europeană”

1
 CUPRINS

1. Introducere..........................................................................3

2. Nivelul indicatorilor economici .........................................3

3. Relaţiile si perspectivele RM cu Uniunea Europeană......7

4. Progresele si Acordului de Asociere ..................................8

5. Concluzie ........................................................................11

6. Bibliografie …………………………………………………………………….12

Introducere

2
 Originea adevăratei inegalităţi dintre
oameni nu este politică, ci economică.
(Jean-Jaques Rousseau)

Mai mulţi experţi economici locali cât şi cei din străinătate îşi pun frecvent
întrebarea: de ce ar avea nevoie Republica Moldova pentru a edifica într-o perioadă
cât mai scurtă de timp o veritabilă economie de piaţă ajustată la criteriile şi
particularităţile de funcţionare a statelor membre a Uniunii Europene? Majoritatea lor
susţin că un prim lucru pentru a aspira la procesul condiţionat de aderare ar fi
ajungerea la un consens naţional privind direcţiile generale ale politicii economice.
Relaţia Republicii Moldova cu UE este, cel mai adesea, judecată prin prisma
reformelor, a proceselor de transformare a unei foste economii de comandă în care s-a
practicat stalinismul târziu. Dar mai există o perspectivă, nu mai puţin elocventă,
pentru examinarea acestei relaţii; este ceea ce numim „procesul de ajungere din
urmă” , care este un proces pe termen lung. Admiţând că economia UE ar creşte în
medie cu 2% pe an, iar creşterea economică în Republica Moldova ar fi, în medie, de
5% anual, aceasta din urmă ar avea nevoie de 30 de ani pentru a atinge 50% din media
UE şi de 44 de ani pentru a atinge 75% din media UE. În prezent venitul pe locuitor în
Republica Moldova este de 10-11% din media UE.
Nivelul indicatorilor economici
Insa dupa cum stim cu totii Instabilitatea politică şi socială care a dominat în Moldova
pe parcursul ultimului deceniu, alături de lipsa unor deprinderi şi cunoştinţe de
gestionare a economiei naţionale prin politici economice coerente şi ajustate, sunt acei
factori critici care au determinat în cea mai mare măsură lipsa unor succese economice
remarcabile. Dar odata cu trecerea timpului putem sa ne bucuram si noi de unele
schimbari spre bine a RM,aceasta schimbare o putem observa conform datelor
operative a indicilor economici, în anul 2012 produsul intern brut a însumat 87 847

3
mil. lei, preţuri curente de piaţă, în scădere - în termeni reali - cu 0,8% faţă de anul
2011 şi în creştere cu 74,8% şi 24,1% faţă de anii 2000 şi 2005 respectiv. 
In trimestrul I 2012 populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a
Republicii Moldova a constituit 1103,7 mii persoane, fiind în descreştere cu 3,0% (-
34,1 mii) faţă de tr.I 2011. Structura populaţiei active s-a modificat după cum
urmează: ponderea populaţiei ocupate a crescut de la 90,6% la 92,8%, iar ponderea
şomerilor s-a micşorat de la 9,4% la 7,2%.
Câştigul salarial mediu în noiembrie 2013
In luna noiembrie 2013, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 3793,6 lei, în
creştere cu 7,5% faţă de luna noiembrie 2012.În sfera bugetară câştigul salarial mediu
a constituit în luna noiembrie 3374,3 lei (+1,4% faţă de noiembrie 2012). În sectorul
economic (real) câştigul salarial a înregistrat 3965,2 lei (+9,5% faţă de noiembrie
2012).
Indicele câştigului salarial real pentru luna noiembrie 2013 faţă de luna noiembrie
2012 (calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal brut şi indicele
preţurilor de consum) a fost de 102,5%.

Câştigul salarial mediu nominal brut în noiembrie 2013 pe activităţi economice

În % faţă de
noiembrie luna
Activităţi economice
2013,lei respectivă a
anului 2012
Total economie 3793,6 107,5
Agricultura, economia vânatului şi
2828,3 114,1
silvicultura
Piscicultura 2023,7 125,4
Industrie: 4072,0 105,7
industria extractivă 3878,9 105,2
industria prelucrătoare 3780,4 105,7
energia electrică şi termică, gaze şi
5508,0 106,3
apă
Construcţii 4009,1 105,5
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 3177,5 107,7
4
 Hoteluri şi restaurante 2576,5 96,6
Transporturi şi comunicaţii 4219,9 106,0
Activităţi financiare 7250,8 115,2
Tranzacţii imobiliare 4986,3 112,9
Administraţie publică 4634,2 101,7
Învăţământ 3066,7 104,3
Sănătate şi asistenţă socială 3594,2 105,8
Alte activităţi de servicii colective,
3773,2 127,5
sociale şi personale

Sursa: Biroul Naţional de Statistică.

Ponderea populaţiei ocupate în agricultură este însă mai mare decât contribuţia
adusă de agricultură în PIB (54-56%), aceasta demonstrând faptul că anume în acest
sector, care rămâne în mare parte unul de subzistenţă, se înregistrează cea mai mică
productivitate a muncii. Industria a rămas energofagă şi ineficientă, precum am şi
moştenit-o de la URSS, cauza fiind uzura fizică, dar mai ales morală, a tehnologiilor şi
a capitalului tehnic (unele instalaţii depăşesc vârsta de 40-50 de ani), precum şi
sistemele primitive de marketing şi management.
Conform teoriilor tradiţionale, o ţară poate fi considerată industrializată dacă se
îndeplinesc concomitent trei condiţii: în industrie este angajată cel puţin 10% din
populaţie; industria deţine o pondere de cel puţin 25% din PIB; producţia
manufacturieră deţine cel puţin 60% din producţia industrială. Referindu-ne la starea
de lucruri din Republica Moldova, putem spune că ţara noastră nu poate pretinde la
statutul de ţară industrializată, deoarece ponderea industriei în PIB este de 15 %
continuă scădere .
Problemele structurale evocate mai sus subliniază şi mai mult nevoia acută ca
Republica Moldova să înregistreze creşterea economică. Dar, pentru ca aceasta să fie
durabilă, este nevoie de continuarea reformelor .UE are un rol excepţional pentru
Republica Moldova, prin asistenţă tehnică şi financiară, prin deschiderea unui drum al
progresului care poate întreţine speranţele unei populaţii, parţial dezamăgită de
rezultatele de rezultatele tranziţiei.

5
 Principalii indicatori macroeconomici ai sistemului conturilor
naţionale, mil. lei

88,228
117,212
2012 98,428
103,063
14,150
82,349
106,104
2011 88,979 Produsul intern
96,091
10,013 brut
71,885
Валовой
93,556 внутренний
2010 77,884 продукт
83,240
10,316 Gross Domestic
60,430 Product
76,874
2009 63,834
68,574
8,300 Venitul naţional
disponibil brut
62,922
85,479 Валовой
2008 69,098 национальный
71,451
14,028 располагаемый
53,430 доход
72,229 Gross national
2007 58,410 disposable
60,618
11,611 income
44,754
60,305
2006 50,026 Venitul naţional
50,972
9,333 brut
37,652
Валовой
49,932 национальный
2005 42,740 доход
41,368
8,564 Gross national
32,032 income
40,910
2004 36,414
33,298
7,612 Consumul final
Конечное
27,619
35,075 потребление
2003 30,838 Final consumption
30,451
4,624
22,556
26,906 Economia brută
2002 24,805 Валовое
23,289
3,617 сбережение
Gross savings
19,052
22,486
2001 20,484
19,263
3,224
16,020
18,609
2000 16,814
16,503
2,106

0 15,000 30,000 45,000 60,000 75,000 90,000 105,000 120,000

Sursa: Biroul Naţional de Statistică.

6
 Relaţiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană
Relaţiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană au fost formal lansate odată cu
semnarea la 28 noiembrie 1994 Acordul de Cooperare şi Parteneriat (APC), care a
intrat în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioadă iniţială de 10 ani cu posibilitatea
prolongării. Documentul stabileşte cadrul juridic al relaţiilor actuale între Moldova şi
UE în domeniul politic, comercial, economic, juridic, cultural-ştiinţific şi are ca
obiective susţinerea Moldovei pentru: consolidarea democraţiei şi statului de drept cu
respectarea drepturilor omului şi a minorităţilor prin asigurarea cadrului corespunzător
al dialogului politic; dezvoltarea durabilă a economiei şi finalizarea procesului de
tranziţie spre economia de piaţă prin promovarea schimburilor comerciale, investiţiilor
şi relaţiilor economice armonioase.
În mai 2004 Republica Moldova a fost inclusă în Politica Europeană de Vecinătate
(PEV)a UE, in acest contex Comisia Europeană şi Guvernul Republicii Moldova au
iniţiat negocierile asupra instrumentului de implementare a obiectivelor vizate dePEV.
Priorităţile relaţiei Republicii Moldova cu Uniunea Europeană includ:
1.Integrarea Europeană :
 Implicarea activă a întregii societăţi, în vederea transformării RM într-un stat
european cu o perspectivă reală de aderare la UE;
 Adoptarea şi promovarea valorilor şi standardelor europene în toate domeniile –
politic, economic, social şi juridic – prin implementarea criteriilor de la Copenhaga şi
a angajamentelor asumate în cadrul Consiliului Europei;
 Aprofundarea relaţiilor bilaterale cu statele membre ale UE;
 Încheierea Acordului de Asociere cu UE;
 Liberalizării regimului de vize.
Relaţiile dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană (UE) s-au dezvoltat
pe o traiectorie ascendentă pe parcursul ultimilor trei ani. Preluarea puterii de către
Alianţa pentru Integrare Europeană a dat un nou suflu vectorului principal al politicii

7
externe al Republicii Moldova şi anume integrarea europeană şi aprofundarea relaţiilor
cu Uniunea Europeană. Însăşi Programul de activitate al Guvernului Republicii
Moldova: „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” perioada 2011-
20141 stipulează în mod expres drept scop primordial crearea unui nivel înalt de
bunăstare a cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi realizarea altor transformări
importante în societate, care, în totalitatea lor, ar accelera integrarea Republicii
Moldova în Uniunea Europeană.
Progresul relaţiilor dintre Republica Moldova şi UE se datorează în mare parte şi
susţinerii politice de care are parte Moldova din partea partenerilor europeni. O serie
de state membre ale UE au declarat ferm deschiderea lor pentru susţinerea parcursului
european al Republicii Moldova atât timp cât aceasta din urmă se identifică cu
principiile şi standardele structurii europene. Vizitele oficialilor europeni de rang înalt
denotă încrederea pe care aceştia o oferă Guvernului de la Chişinău, în speranţa unor
evoluţii pozitive şi menţinerea cursului european de dezvoltare democratică, precum şi
implementarea cu succes a proceselor de reforme. Nu mai puţin important este
interesul şi suportul acordat în vederea soluţionării paşnice a conflictului transnistrean
respectând principiul suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, luând
în considerare faptul că prezentul conflict reprezintă un impediment al parcursului
european al Republicii Moldova precum şi un focar de instabilitate în Europa. Un
partener de încredere pe calea integrării europene este şi România, care contribuie
intens la apropierea Republicii Moldova de modelul european de integrare.
Progresele Acordului de Asociere

Până în prezent, în urma a 12 runde de negocieri au fost încheiate provizoriu

majoritatea capitolelor Acordului de Asociere: Dialogul Politic şi Reforme, Cooperare
în domeniul Politicii Externe şi de Securitate; Justiţie, Libertate şi Securitate;
Contacte interumane; negocieri purtându-se în continuare pe blocul Cooperare
economică şi sectorială, componenta mediului.
1

8
Ca parte componentă a Acordului de Asociere a fost demarat dialogul cu UE privind
instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) între RM şi
UE.,acest accord presupune liberalizarea graduală a comerţului cu bunuri şi servicii,
reducerea taxelor vamale, barierelor tehnice şi netarifare, abolirea restricţiilor
cantitative şi armonizarea legislaţiei Republicii Moldova la cea a UE. Acordul de
Liber Schimb va fi un acord multilateral, încheiat pe o perioadă nelimitată, oferind
beneficii la export mult mai mari şi o previzibilitate pe termen lung pentru afaceri.
Obiectivul general al Republicii Moldova este de a încadra toate produsele din
Nomenclatorul Mărfurilor a ţării noastre în prevederile Acordului.O prioritate de bază
a Guvernului Republicii Moldova atât în ceia ce ţine de politica internă cât şi cea
externă este liberalizarea regimului de vize.
De asemenea, în urma implementării liberalizarea regimului de vize pot fi enumerate
următoarele progrese:
- Republica Moldova emite doar paşapoarte biometrice,
- Sistemul de protecţie a datelor cu caracter personal este securizat în conformitate
cu standardele europene oferind posibilitatea folosirii semnăturii electronice,
- A fost adoptată o nouă lege privind protecţia datelor cu caracter personal în
conformitate cu standardele europene.
- Toate punctele de trecere a frontierei sunt dotate cu echipament ce poate verifica
documentele biometrice,
- A fost elaborată Strategia naţională în domeniul migraţiei şi azilului precum şi
Planul de acţiuni,
- A fost iniţiată reforma Ministerului de Interne şi reforma Ministerului Justiţiei,
- A fost adoptată Legea privind Egalitatea de Şanse şi Reformarea Centrului
Anticorupţie.
Recent RM Republica Moldova a parafat la Vilnius Acordul de Asociere cu
Uniunea Europeană. Parafarea Acordului reprezintă începerea unui parteneriat
strategic pe termen lung cu Uniunea Europeană, care peste ani ar putea duce la
integrarea efectivă a acestor ţări în blocul comunitar.Odată cu semnarea acordului de

9
asociere, între Uniunea Europeană şi Republica Moldova va exista o zonă de liber
schimb. Acest lucru înseamnă reducerea tarifelor vamale, accesul nelimitat şi fără
restricţii tarifare aplicate produselor moldoveneşti pe piaţa Uniunii Europene, dar şi
transformarea RM intr-o piaţă nouă pentru producătorii din spaţiul comunitar. În plus,
piaţa internă va fi supravegheată şi supusă controalelor de calitate, la standardele
impuse de Bruxelles.
Beneficiile pentru Republica Moldova care reies din acest acord de asociere se
referă în primul rând la liberalizarea comerțului cu statele membre UE şi mai ales a
regimului de vize. La rindul sau Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri
interne din Parlamentul Uniunii Europene a aprobat ieri 12 februarie 2014
raportul privind liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii
Moldova. Raportul privind liberalizarea vizelor pentru RM urmează să fie supus
votului în plenul Parlamentului UE la 25 februarie curent. Republica Moldova speră să
semneze în toamna acestui an și Acordul de asociere, care îl va cuprinde și pe cel de
liber schimb, pe care Parlamentul de la Chișinău să-l ratifice până la sfârșitul anului. 
Până în prezent Republica Moldova este lider printre ţările partenere luând în
considerare progresele înregistrate în negocierea Acordului de Asociere ,precum şi
implementarea planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize. Astfel,
Republica Moldova rămâne a fi un participant activ şi o posibilă poveste de succes
care beneficiază din plin de pe urma principiului „mai mult pentru mai mult” . 

10
 Concluzie
În Moldova există o opinie larg răspândită, conform căreia RM ar putea urma
„scenariul ucrainean”, în care instabilitatea politică va împiedica elaborarea şi
implementarea reformelor democratice. Într-o astfel de perspectivă, unii analişti susţin
că UE ar putea să-i întoarcă spatele RM şi să-şi redirecţioneze atenţia şi eforturile spre
dimensiunea de sud. Există un alt avertisment, care se referă în mod direct la
posibilitatea unor noi alegeri anticipate, ceea ce ar constitui o „catastrofă” în ceea ce
vizează politica internă şi externă (adică relaţiile cu UE). Este realist de presupus că
lipsa prelungită a reformelor sistemice în domeniile-cheie va împiedica apropierea
Moldovei de UE, dar e totuşi exagerat de a prezice o schimbare fundamentală în
atitudinea UE faţă de RM. Bineînţeles, nu este exclus că UE va arăta unele semne de
„oboseală”, dacă RM nu se va conforma cerinţelor privind reformele, dar, în pofida
acestui fapt, există motive temeinice de a ne aştepta că UE îşi va menţine interesul faţă
de RM şi apropierea viitoare de UE, şi chiar speranţa vizavi de „istoria noastră de
succes”.

11
Bibliografie:
 Octavian Rusu, doctorand în Ştiinţe Politice/Relaţii Internaţionale
 http://www.ipp.md/lib.php?l=ro&idc=167&year=&page=3
 Republica Moldova şi Uniunea Europeană: de la cooperare la integrare (2011-
2012)Victoria Bucătaru, Director de Programe, Asociaţia pentru Politica
Externă
 http://www.spania.mfa.md/relatiile-moldova-ue/
 Biroul national de statistica.
 http://www.statistica.md/public/files/Piramida/Moldova_Rsc.html.
 http://eco.md/index.php/acordul-de-asociere

12