Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Definiția noţiunii:
Uzucapiunea – fapt juridic complex, rezultat din
reunirea:
- unei acţiuni a posesorului care constă în posedarea
unui bun mobil sau imobil în condiţiile legii şi
a unui fapt natural, precum trecerea unei perioade
de timp expres prevăzute de lege,
care au ca efect naştere unui drep real.
Justificarea uzucapiunii
a) Constituie o sancţiune a proprietarului pentru
neglijenţa sa pentru că a lasat bunul în
posesiunea altei persoane pentru o perioadă
îndelungată;
b) Asigură ordinea socială, or posedarea
îndelungată a bunului produce efecte juridice;
c) De cele mai dese ori cel care posedă este şi
proprietarul bunului, dovada căruia este greu
uneori de produs. Astfel, uzucapiunea înlătură
eventualele inconveniente de ordin probatoriu.
Compatibilitatea uzucapiunii cu Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului
şi Libertăţilor Fundamentale (Convenţia EDO) nr.1950 din din 04.11.1950
Adoptată la Roma la 4 noiembrie 1950. A intrar în vigoare la 3 septembrie 1953
Publicată în Tratate Internationale nr. 1 din 30.12.1998, intrată in vigoare pentru RM
la 01.02.1998.
1. a fost înregistrată:
- în registrul bunurilor imobile sau
- într-un alt registru de publicitate cu caracter constitutiv ca
titular al unui drept real sau al altui drept patrimonial
(dreptul înregistrat)
Dreptul:
1 va rămîne înregistrat valabil în folosul acelei persoane și
2. nu se mai admite nicio radiere sau altă rectificare fără
consimțămîntul persoanei înregistrate, dacă persoana a
exercitat posesia sub nume de proprietar a bunului asupra
căruia poartă dreptul înregistrat:
a) timp de 3 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu
titlu oneros și, pe toată durata posesiei, a posedat cu bună-
credință;
b) timp de 5 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu
titlu gratuit și, pe toată durata posesiei, a posedat cu bună-
credință; sau
c) timp de 10 ani, în celelalte cazuri.
Exemplu
Dreptul rămâne
Contract de V-C a unui bun Potrivit art. 525 înregistrat valabil în
imobil Cc, dobînditorul folosul persoanei
este de bună- înregistrare și
credință dacă nu nu se mai admite nicio
a cunoscut și nici radiere sau altă
Contractul este nul, nu trebuia să rectificare fără
anulabil sau ineficient . cunoască motivul consimțămîntul ei
din care este nul, dacă persoana a
anulabil sau exercitat posesia sub
ineficient temeiul nume de proprietar a
pe baza căruia el bunului asupra căruia
dobîndește poartă dreptul
dreptul înregistrat timp de 3 ani
înregistrat. și, pe toată durata
posesiei, a posedat cu
bună-credință;
Dobânditor de bună-credință a dreptului înregistrat
(art. 525 Cc)
persoana înregistrată sau înregistrată provizoriu în registru ca titular al unui drept
dacă la data depunerii cererii de înregistrare sau înregistrare provizorie a dreptului
în folosul său, sînt îndeplinite următoarele condiții:
a) în registru nu era notată nicio acțiune care ulterior se va admite printr-o
hotărîre judecătorească recunoscută de lege ca fiind opozabilă dobînditorului; nu
era notat niciun drept, act juridic sau fapt juridic care întemeiază o asemenea
acțiune ulterioară;
b) din informațiile neradiate cuprinse în registru nu rezulta niciun temei care să fi
justificat rectificarea acestuia în favoarea altei persoane;
c) dobînditorul nu a cunoscut, pe altă cale, inexactitatea informațiilor neradiate
cuprinse în registru; și
d) dacă este cazul, dobînditorul nu a cunoscut și nici nu trebuia să cunoască
motivul din care este nul, anulabil sau ineficient temeiul pe baza căruia el
dobîndește dreptul înregistrat sau pe baza căruia a dobîndit dreptul înregistrat
autorul nemijlocit al dobînditorului.
(2) Buna-credință se prezumă pînă la proba contrară.
Corelația dintre nulitatea și ineficiența actului
juridic civil
X Y
Z
transmite bicicleta în posedă și folosește
cumpără bicicleta,
posesie și folosință bicicleta, dar la un
dar nu ştia sau nu
gratuită lui Y anumit moment o
trebuia să ştie că cel
vinde lui Z, deși nu
de la care a dobîndit
avea împuterniciri de a
bunul nu avea
dispune de bun.
împuterniciri de a
dispune de bun .
Excepție:
Dobînditorul de bună-credinţă nu dobîndeşte dreptul de
proprietate în cazul în care bunul este furat, pierdut sau ieşit în Z, fiind dobînditor de
alt mod din posesiunea proprietarului contrar voinţei lui sau bună-credinţă
dobînditorul l-a obţinut cu titlu gratuit. dobîndeşte dreptul de
Această regulă nu se aplică în cazul dobîndirii banilor, a titlurilor proprietate asupra
de valoare la purtător sau a bunurilor înstrăinate la licitaţie. bunului mobil prin
intrare în posesie.
Regula art. 527 Cc nu se aplică:
Condițiile:
1. Posesorul trebuie să posede un bun mobil sub nume de proprietar;
2. Durata posesiunii:
a) timp de 3 ani, dacă posesorul a dobîndit bunul cu titlu oneros și, pe
toată durata posesiei, a posedat cu bună-credință;
b) timp de 5 ani, dacă posesorul a dobîndit bunul cu titlu gratuit și,
pe toată durata posesiei, a posedat cu bună-credință; sau
c) timp de 10 ani, în celelalte cazuri.
3. Persoana care a intrat în posesia bunului mobil prin sustragere nu
dobîndește dreptul de proprietate în temeiul prezentului articol.
Regulile uzucapiunii mobiliară
nu se aplică
discontinuă;
tulburată;
clandestină sau
precară.
1.5.3. Calităţile posesiunii necesare
uzucapiunii
1. Continuă;
2. Netulburată;
3. Publică;
4. Neprecară, adică exercitată sub
nume de proprietar.
1. Continuitatea
(alin.3 art.532 Cc)
Definiţia:
Succesiunea regulată a actelor de posesiune
la intervale de timp regulate specifice
naturii lucrului.
Intermitenţele nu exclud continuitatea dacă:
- sunt normale şi obişnuite în raport cu
natura lucrului.
Nu duce la pierderea caracterului de continuitate
Survenirea:
- unui obstacol insurmontabil
- ce nu depinde de voinţa posesorului
- care îl împiedică să efectueze actele
de stăpânire.
Exemplu: ploile torenţiale, inundaţiile
– teren agricol.
Posesia se consideră continuă
Stăpânirea bunului cu
intermitenţe anormale, la
intervale neregulate, ce nu
sunt specifice naturii bunului,
acesta nefiind posedat
conform destinaţiei.
Caracterele viciului
Posesiunea nu trebuie
fondată sau conservată prin
acte de violenţă, fizică sau
morală, care nu sunt
provocate de o altă persoană.
Posesiunea este tulburată, potrivit alin. 4
art. 532 din Cc, dacă:
relativ;
temporar;
se referă atât la bunurile
mobile cât şi la cele imobile.
3. Publică
Posesiunea se exercită
astfel încât nu poate fi
cunoscută
(alin. 5 art.532 Cc).
Caracterele viciului
Relativ:
- poate fi invocată doar de cel faţă de care se
exercită pe ascuns (persoana interesată s-o
cunoască), deşi alin.5 art.532 Cc nu specifică
expres cercul de persoane;
Temporar:
posesiunea devine utilă din momentul încetării
clandestinităţii;
Se referă, în general, la bunurile mobile.
4. Neprecară
(alin. 6 art.532 Cc)
Definiţia: Posesorii nemijlociţi care cad
sub incidenţa alin. 3 art.484 Cc
Posesiunea este deţin bunul în baza unui titlu.
neprecară atunci Ei nu vor putea dobândi dreptul
de proprietate prin uzucapiune,
când este exercitată deoarece posesiunea lor este
sub nume de precară.
proprietar.
Deosebirea dintre posesiunea exercitată sub
nume de proprietar şi cea viciată de
precaritate:
Motivele:
pierdut;
nu poate fi prezentat imediat;
nu a existat nicodată.
Operează prezumţiile:
a) Posesorul bunului se prezumă posesor sub
nume de proprietar până la proba contrară,
adică până când adevăratul proprietar nu
dovedeşte că posesorul a început a poseda
pentru altul (art.484 alin. 5 Cc);
b) Posesiunea de drept limitat, odată
dovedită, este prezumată că se menține
până la proba intervertirii sale în posesie
sub nume de proprietar (art.486 Cc).
Concluziile:
1. Până la stabilirea precarităţii, posesorul
beneficiază de toate avantajele posesiunii utile;
2. Dacă se stabileşte că posesorul a început să
posede pentru altul, se prezumă că a conservat
această calitate până la proba contrară;
3. Dacă posesorul pretinde că precaritatea a
încetat şi posesiunea a devenit utilă, el trebuie
să dovedească schimbarea dată, numită
intervertirea titlului.
Intervertirea titlului posesiei
(art. 486 Cc)
Situațiile:
- Intervertirea provenită din fapta terțului
a) posesorul de drept limitat încheie cu bună-credință un act juridic translativ de
proprietate cu un neproprietar.
Condițiile intervertirii:
Actul juridic trebuie să fie translativ de proprietate.
Buna-credință al posesorului de drept limitat, adică posesorul nu cunoștea și nici nu
trebuia, în mod rezonabil, să cunoască lipsa calității de proprietar a celui față de care
este îndreptățit.
Exemplu: chiriașul cumpără bunul închiriat de la un terț neproprietar.
- Intervertirea provenită din fapta
posesorului de drept limitat
Perpetuu:
- Precaritatea odată stabilită, intervertirea titului nu
se prezumă, ci trebuie dovedită de către posesor.
- Atâta timp cât titlul care a fondat posesiunea nu
se transformă în unul translativ de proprietate prin
unul din mijloacele fixate de lege, posesiunea
rămâne precară.
Efectul existenţei viciilor:
Efectul:
- întrerupe cursul termenului
necesar pentru invocarea
uzucapiunii numai faţă de
persoana care a înaintat
acţiunea (alin. 2 art.533 Cc).
Concluzia