1.5.

Uzucapiunea, mod de dobândire a dreptului

de proprietate

1.5.1. Noţiunea, scopul şi justificarea

uzucapiunii
1.5.2. Condiţiile dobândirii dreptului de
proprietate prin uzucapiune
1.5.3. Calităţile posesiunii necesare
uzucapiunii
1.5.4. Termenul uzucapiunii. Întreruperea
termenului prescripţiei achizitive
 Actul normativ:

Codul civil al Republicii

Moldova, modernizat în baza
Legii nr. 133 din 19 iulie
2018 privind modernizarea
Codului civil, art. 524-535.
 Bibliografie

1. Sergiu Baieş, Uzucapiunea //Ghidul judecătorului în materie civilă

şi comercială a Republicii Moldova, Chişinău, 2004, pp. 20-36.
2. Sergiu Baieş, Uzucapiunea //Problemele implimentării şi aplicării
Codului civil al Republicii Moldova la un an de la întrarea în vigoare,
Chişinău, 2004, pp. 58-63.
3.Sergiu Baieş, Unele probleme generale de practică judiciară
privind aplicarea uzucapiunii //Codul civil al Republicii Moldova: 10
ani – realizări, rezerve şi perspective, Chişinău, 2015, pp. 88-96.
4. Ana Boar, Uzucapiunea. Prescripţia, posesiunea şi publicitatea
drepturilor, Bucureşti, Editura Lumina Lex, 1999.
 Jurisprudență
1. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM "Cu privire la
aplicarea unor dispoziţii ale Codului civil şi ale altor acte normative
referitoare la dreptul de proprietate privată asupra imobilelor,
inclusiv asupra construcţiilor anexe" nr. 2 din 2006. Publicată în
Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a RM, 2006, nr. 12, p.14.
2. Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii
Supreme de Justiţie din 25 mai 2011, dosarul nr.2r-190/11;
3. Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii
Supreme de Justiţie din 07 iulie 2010, dosarul nr.2ra-134/10;
4. Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii
Supreme de Justiţie din 17 noiembrie 2010, dosarul nr.2ra-1845/10.
 1.5.1. Noţiunea, scopul şi justificarea uzucapiunii

Definiția noţiunii:
Uzucapiunea – fapt juridic complex, rezultat din
reunirea:
- unei acţiuni a posesorului care constă în posedarea
unui bun mobil sau imobil în condiţiile legii şi
 a unui fapt natural, precum trecerea unei perioade
de timp expres prevăzute de lege,
 care au ca efect naştere unui drep real.
 Justificarea uzucapiunii
a) Constituie o sancţiune a proprietarului pentru
neglijenţa sa pentru că a lasat bunul în
posesiunea altei persoane pentru o perioadă
îndelungată;
b) Asigură ordinea socială, or posedarea
îndelungată a bunului produce efecte juridice;
c) De cele mai dese ori cel care posedă este şi
proprietarul bunului, dovada căruia este greu
uneori de produs. Astfel, uzucapiunea înlătură
eventualele inconveniente de ordin probatoriu.
 Compatibilitatea uzucapiunii cu Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului
şi Libertăţilor Fundamentale (Convenţia EDO) nr.1950 din din  04.11.1950
Adoptată la Roma la 4 noiembrie 1950. A intrar în vigoare la 3 septembrie 1953
Publicată în Tratate Internationale nr. 1 din  30.12.1998, intrată in vigoare pentru RM
la 01.02.1998.

Jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile

Omului (CEDO):
 recunoaşte efectul achizitiv al dreptului de
proprietate ca urmare a uzucapiunii,
 prevede că „deşi reprezintă o ingerenţă în dreptul
adevăratului proprietar, ea este compatibilă cu
art. 1 Protocolul Adiţional nr.1 al Convenţiei”.
 Continuare

 Curtea indică că şi în situaţia în care un drept

real imobiliar trebuie supus formalităţilor
imobiliare, legislatorul fiecărui stat poate acorda
preponderenţă unei posesiuni de lungă durată.
A se vedea: CEDO, hotărârea din 30 august
2007, J.A.Pye (Oxford) Ltd et J.A.Pye Land
(Oxford) Ltd contro Regatul Unit al Marii
Britaniei, § 74.
 Reglementarea uzucapiunii diferă după cum se
uzucapează:

a) un drept care se b) drepturi

înregistrează într-un asupra bunurilor
registru de publicitate mobile care nu se
cu caracter constitutiv.
înregistrează în
Exempul:
asemenea registre
regstrul bunurilor (art.529 Cc).
imobile (art. 524 Cc).
 Novaţia reglementării uzucapiunii potrivit Legii
nr.133/2018

1. Codul se îndepărtează de clasificarea clasică între

bunuri mobile şi imobile pentru a se stabili termene
diferite de uzucapiune;
2. Se analizează în schimb:
 modul de asigurare a publicităţii dreptului înregistrat,
precum şi
 situaţia dobânditorului dreptului (dacă a plătit ceva în
schimbul dreptului sau nu şi dacă cunoştea viciile
dreptului pe care îl dobândeşte sau nu).
 Termenele necesare pentru aceste
două uzucapiuni
1. Au fost uniformizate în funcţie de situaţia dobânditorului dreptului.
2. Astfel, pentru a uzucapa dobânditorul trebuie să exercite o posesie
sub nume de proprietar:
a) timp de 3 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu titlu oneros și, pe
toată durata posesiei, a posedat cu bună-credință;
b) timp de 5 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu titlu gratuit și, pe
toată durata posesiei, a posedat cu bună-credință; sau
c) timp de 10 ani, în celelalte cazuri.
 c) Timp de 10 ani, în celelalte cazuri

Se referă la cazul în care dobânditorul:

1. este de rea-credinţă la momentul
dobândirii sau
2. devine de rea-credinţă înainte de
împlinirea termenului corespunzător de la
lit. a) sau, după caz, lit. b).
 Noutatea Legii nr.133/2018 de
modernizare a Cc
 Se recunoaşte uzucapiunea în folosul dobânditorului de
rea-credinţă.
 Chiar dacă dobânditorul este de rea-credinţă, trecerea
termenului de 10 ani justifică aplicarea uzcapiunii.
 Soluţia dată protejează terţii cu care tratează dobânditorul
şi, în special, creditorii săi şi dobânditorii subsecvenţi.
 Aceasta corespunde cu tendinţa altor state.
 Felurile uzucapiunii unui drept care se
înregistrează într-un registru de publicitate cu
caracter constitutiv

1. Uzucapiunea 2. Uzucapiunea dreptului

dreptului în temeiul contrar cuprinsului
cuprinsului registrului registrului de publicitate (art.
de publicitate (art. 524 526 Cc), cunoscută sub
Cc), cunoscută sub denumirea de uzucapiune
denumirea de extratabulară.
uzucapiune tabulară.
 1.5.2. Condiţiile uzucapiunii dreptului în temeiul cuprinsului
registrului de publicitate (uzucapiunea tabulară )(art. 524 Cc)

1. a fost înregistrată:
- în registrul bunurilor imobile sau
- într-un alt registru de publicitate cu caracter constitutiv ca
titular al unui drept real sau al altui drept patrimonial
(dreptul înregistrat)

2. iar dreptul ei este pasibil de radiere sau altă rectificare pe

unul din temeiurile art. 439 alin. (1)
Persoana X a) înregistrarea sau înregistrarea provizorie nu este valabilă,
inclusiv dacă dreptul a fost greșit calificat de către registrator;
    b) s-a constatat sau s-a declarat nulitatea ori ineficiența
actului sau faptului în temeiul căruia a fost efectuată
înregistrarea ori înregistrarea provizorie în partea constituirii, a
transmiterii sau, după caz, a stingerii dreptului înregistrat sau
înregistrat provizoriu;
 Efectul care survine

Dreptul:
1 va rămîne înregistrat valabil în folosul acelei persoane și
2. nu se mai admite nicio radiere sau altă rectificare fără
consimțămîntul persoanei înregistrate, dacă persoana a
exercitat posesia sub nume de proprietar a bunului asupra
căruia poartă dreptul înregistrat:
    a) timp de 3 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu
titlu oneros și, pe toată durata posesiei, a posedat cu bună-
credință;
    b) timp de 5 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu
titlu gratuit și, pe toată durata posesiei, a posedat cu bună-
credință; sau
    c) timp de 10 ani, în celelalte cazuri.
 Exemplu

Cumpărătorul Înregistrează dreptul în

Vânzător dobândeşte cu bună-
credinţă un bun
registrul bunurilor
imobil cu titlu imobile.
oneros

Dreptul rămâne
Contract de V-C a unui bun Potrivit art. 525 înregistrat valabil în
imobil Cc, dobînditorul folosul persoanei
este de bună- înregistrare și
credință dacă nu nu se mai admite nicio
a cunoscut și nici radiere sau altă
Contractul este nul, nu trebuia să rectificare fără
anulabil sau ineficient . cunoască motivul consimțămîntul ei
din care este nul, dacă persoana a
anulabil sau exercitat posesia sub
ineficient temeiul nume de proprietar a
pe baza căruia el bunului asupra căruia
dobîndește poartă dreptul
dreptul înregistrat timp de 3 ani
înregistrat. și, pe toată durata
posesiei, a posedat cu
bună-credință;
 Dobânditor de bună-credință a dreptului înregistrat
(art. 525 Cc)
   persoana înregistrată sau înregistrată provizoriu în registru ca titular al unui drept
dacă la data depunerii cererii de înregistrare sau înregistrare provizorie a dreptului
în folosul său, sînt îndeplinite următoarele condiții:
    a) în registru nu era notată nicio acțiune care ulterior se va admite printr-o
hotărîre judecătorească recunoscută de lege ca fiind opozabilă dobînditorului; nu
era notat niciun drept, act juridic sau fapt juridic care întemeiază o asemenea
acțiune ulterioară;
    b) din informațiile neradiate cuprinse în registru nu rezulta niciun temei care să fi
justificat rectificarea acestuia în favoarea altei persoane;
    c) dobînditorul nu a cunoscut, pe altă cale, inexactitatea informațiilor neradiate
cuprinse în registru; și
    d) dacă este cazul, dobînditorul nu a cunoscut și nici nu trebuia să cunoască
motivul din care este nul, anulabil sau ineficient temeiul pe baza căruia el
dobîndește dreptul înregistrat sau pe baza căruia a dobîndit dreptul înregistrat
autorul nemijlocit al dobînditorului.
    (2) Buna-credință se prezumă pînă la proba contrară.
 Corelația dintre nulitatea și ineficiența actului
juridic civil

Nulitatea actului juridic civil: Ineficiența actului juridic civil:

 Este o sancţiune pentru
neîndeplinirea condiţiilor de
valibilitate la momentul
încheierii actului juridic şi,
atunci când este constatată
(sau pronunţată), are ca efect
desfiinţarea actului juridic.
În cazul actului juridic desfiinţat
(nul), problema ineficienței nu se
pune.
 presupune lipsa efectelor juridice
datorită intervenţiei unor cauze
posterioare încheierii (valabile) a
actului juridic.
Numai un act care a fost valabil
încheiat poate fi eficient sau
ineficient.
Sunt cauze de ineficiență:
rezoluţiunea, caducitatea, revocarea,
inopozabilitatea etc.
 Sub aspectul raportului nulitate-ineficiență,
actul juridic civil se poate afla în trei
ipostaze:

a) când a fost valabil încheiat şi produce efecte juridice -

contractul este eficient;
b) când, deşi a fost valabil încheiat, nu produce efecte
(datorită intervenţiei unor cauze apărute ulterior încheierii
lui) - contractul este ineficient;
c) când nu au fost respectate condiţiile de validitate -
contractul este nul şi desfiinţat ca act juridic.
 Calcularea termenilor
(alin. 2 şi 3 din art. 524 Cc)

Se va lua în cont posesia sub nume

de proprietar exercitată după data
depunerii cererii de înregistrare în
folosul posesorului.
 Efectul uzcapiunii tabulare:
Se dobândeşte dreptul de proprietate prin intermediul
uzucapiunii tabulare, care nu mai poate fi contestat de
la momentul înregistrării cererii de înscriere dacă:
 după momentul înregistrării cererii sale de
înscriere în registru, dobânditorul exercită o
posesie utilă şi neviciată în termenii stabiliţi.
 Uzucapiunea dreptului contrar cuprinsului registrului de
publicitate (uzucapiunea extratabulară) (art.526 Cc)

Este o varietate specială a uzucapiunii de către

posesorul de rea-crediță.
Această varietate a uzucapiunii este larg răspândită
în sistemele de drept și a fost recunoscută
compatibilă cu Convenția europeană pentru apărarea
drepturilor omului și libertăților fundamentale în
cauza J.A. Pye (Oxford) Ltd şi JA. Pye (Oxford)
Land Ltd vs Regatul Unit (Hotărârea Curții
Europene a Drepturilor Omului din 30 august 2007).
 Uzucapiunea extratabulară
operează
în favoarea unei persoane care nu este înscrisă în
registrul bunurilor imobile sau într-un alt registru de
publicitate cu caracter constitutiv.
 Condiţiile uzucapiunii
extratabulare
1. Posesiunea sa fie utilă.
2. Să existe o posedare timp de 10 ani sub nume de proprietar a unui bun
imobil sau mobil în una din următoarele situații:
a) proprietarul înregistrat în registrul de publicitate a decedat (moartea
fizic constatată sau declarată prin hotărâre judecătorească) ori, după caz,
și-a încetat existenț;
b) a fost înregistrată în registrul de publicitate declarația de renunțare la
proprietate;
c) bunul imobil este un teren, cu sau fără construcții, care nu a fost supus
înregistrării primare în registrul bunurilor imobile.
 Efectul întrunirii condiţiilor:

Posesorul poate dobândi dreptul de proprietate dacă:

- a depus, în temeiul hotărîrii judecătorești prin care se
constată uzucapiunea, cererea de înregistrare a dreptului de
proprietate în registrul de publicitate înainte ca un terț să fi
depus propria cerere de înregistrare a dreptului în folosul său,
pe baza unui temei legitim, în cursul sau chiar după împlinirea
termenului necesar pentru uzucapiune.
 Cererea de înregistrare a unui terţ pe
baza unui temei legitim

Prin terţ interesat se înţelege:

1. moştenitorii persoanei fizice decedate sau succesorii
persoanei juridice care şi-a încetat existenţa.
2. satul (comuna), orașul sau, după caz, municipiul poate
cere înregistrarea dreptului de proprietate în folosul său,
în baza hotărîrii consiliului local, cu respectarea
dispozițiilor legale privind transferul drepturilor reale
imobiliare, dacă o altă persoană nu a solicitat
înregistrarea în temeiul uzucapiunii conform art. 526
(art.448 CC)
 Dobîndirea cu bună-credință a dreptului de proprietate
asupra bunului mobil prin intrare în posesie (art. 527 Cc)

X Y
Z
transmite bicicleta în posedă și folosește
cumpără bicicleta,
posesie și folosință bicicleta, dar la un
dar nu ştia sau nu
gratuită lui Y anumit moment o
trebuia să ştie că cel
vinde lui Z, deși nu
de la care a dobîndit
avea împuterniciri de a
bunul nu avea
dispune de bun.
împuterniciri de a
dispune de bun .

Excepție:
Dobînditorul de bună-credinţă nu dobîndeşte dreptul de
proprietate în cazul în care bunul este furat, pierdut sau ieşit în Z, fiind dobînditor de
alt mod din posesiunea proprietarului contrar voinţei lui sau bună-credinţă
dobînditorul l-a obţinut cu titlu gratuit. dobîndeşte dreptul de
Această regulă nu se aplică în cazul dobîndirii banilor, a titlurilor proprietate asupra
de valoare la purtător sau a bunurilor înstrăinate la licitaţie. bunului mobil prin
intrare în posesie.
 Regula art. 527 Cc nu se aplică:

a) bunurilor mobile asupra cărora dreptul de

proprietate se dobîndește, conform legii,
prin înregistrare într-un registru de
publicitate;
    b) bunurilor culturale mobile;
    c) dacă actul în temeiul căruia
dobînditorul a dobîndit bunul este nul sau
anulabil.
  
 Uzucapiunea mobiliară
(art.529 Cc).

Condițiile:
1. Posesorul trebuie să posede un bun mobil sub nume de proprietar;
2. Durata posesiunii:
    a) timp de 3 ani, dacă posesorul a dobîndit bunul cu titlu oneros și, pe
toată durata posesiei, a posedat cu bună-credință;
    b) timp de 5 ani, dacă posesorul a dobîndit bunul cu titlu gratuit și,
pe toată durata posesiei, a posedat cu bună-credință; sau
    c) timp de 10 ani, în celelalte cazuri.
3. Persoana care a intrat în posesia bunului mobil prin sustragere nu
dobîndește dreptul de proprietate în temeiul prezentului articol.  
Regulile uzucapiunii mobiliară
nu se aplică

bunurilor mobile asupra cărora

dreptul de proprietate se
dobândește, conform legii, prin
înregistrarea într-un registru de
publicitate cu caracter constitutiv
în sensul art. 420.
 Uzucapiunea mobiliară a bunurilor culturale mobile
(art. 530 Cc)

Dacă bunul constituie un bun cultural mobil, posesorul nu poate

dobîndi dreptul de proprietate înainte de expirarea termenului de 30
de ani din momentul în care:
    a) bunul cultural mobil care a intrat pe teritoriul Republicii
Moldova a părăsit teritoriul statului străin cu încălcarea legii
aplicabile; sau
    b) proprietarul bunului cultural mobil a pierdut posesia bunului pe
teritoriul Republicii Moldova.

În cazul bunurilor culturale mobile care aparțin cultelor sau părților

lor componente, termenul este de 75 de ani.
 1.5.2. Condiţiile dobândirii dreptului de
proprietate prin uzucapiune

a) Posesiunea să fie exercitată în

perioada de timp cerută de
lege;
b) Posesiunea să fie utilă (alin.1
art.532 Cc).
 Utilitatea posesiunii
(alin.1 art.532 Cc)

Posesiunea trebuie să întrunească o serie de calităţi, adică să fie lipsită

de vicii existenţa cărora o împiedică să producă efecte juridice.
Doar posesiunea utilă produce efecte juridice.
Operează prezumţia de utilitate a posesiunii.
Proba contrară urmează a fi dovedită de cel care invocă inutilitatea ei.
Mijloacele de probă:
- Viciul posesiunii poate fi dovedit prin orice mijloace de probă,
inclusiv prin depoziţiile martorilor.
 Nu este utilă posesiunea
(alin. 2 art. 532 Cc):

 discontinuă;
 tulburată;
 clandestină sau
 precară.
 1.5.3. Calităţile posesiunii necesare
uzucapiunii

1. Continuă;
2. Netulburată;
3. Publică;
4. Neprecară, adică exercitată sub
nume de proprietar.
 1. Continuitatea
(alin.3 art.532 Cc)
Definiţia:
Succesiunea regulată a actelor de posesiune
la intervale de timp regulate specifice
naturii lucrului.
Intermitenţele nu exclud continuitatea dacă:
- sunt normale şi obişnuite în raport cu
natura lucrului.
 Nu duce la pierderea caracterului de continuitate

Survenirea:
- unui obstacol insurmontabil
- ce nu depinde de voinţa posesorului
- care îl împiedică să efectueze actele
de stăpânire.
Exemplu: ploile torenţiale, inundaţiile
– teren agricol.
Posesia se consideră continuă

dacă s-a pierdut fără voia posesorului,

cu condiția că:
 posesia este restituită în interiorul
termenului de 1 an sau
 dacă, în decursul aceluiași termen,
posesorul înaintează o acțiune în
rezultatul căreia posesia este
restituită.
Art. 488 Cc stabilește prezumția de posesiune
neîntreruptă

„Dacă persoana a posedat bunul la

începutul şi la sfîrşitul unei perioade,
se prezumă că a posedat neîntrerupt
pe parcursul întregii perioade”.
 Efectul prezumţiei

- Posesorul nu trebuie să dovedească că a

posedat continuu.
- Posesorul va trebui doar să dovedească
începutul şi sfârşitul posesiunii, perioada
intermediară se prezumă continuă.
Proba contrară revine celui care contestă
continuitatea.
 Discontinuitatea – viciul
posesiunii (alin. 3 art. 532 Cc)

Stăpânirea bunului cu
intermitenţe anormale, la
intervale neregulate, ce nu
sunt specifice naturii bunului,
acesta nefiind posedat
conform destinaţiei.
 Caracterele viciului

- absolut, poate fi invocat de

orice persoană (alin. 7 art. 532
Cc);
 temporar;
 predomină în cazul bunurilor
imobile.
 2. Paşnică (netulburată)
(alin. 4 art.532 CC)

Posesiunea nu trebuie
fondată sau conservată prin
acte de violenţă, fizică sau
morală, care nu sunt
provocate de o altă persoană.
Posesiunea este tulburată, potrivit alin. 4
art. 532 din Cc, dacă:

1) Posesorul o obţine prin violenţă fizică sau

morală împotriva celui care deţine bunul
înaintea sa ori
2) o conservă prin aceste acte.
Atenţie:
Doar violenţa activă viciază posesiunea, nu şi cea
pasivă când posesorul se apără cu mijloace
violente pentru a respinge tulburările aduse de un
terţ.
 Caracterul viciului:

 relativ;
 temporar;
 se referă atât la bunurile
mobile cât şi la cele imobile.
 3. Publică

Posesiunea este exercitată în văzul

tuturor şi este cunoscută de toţi cei
care au voit să vadă sau să ştie.
Posesorul exercită actele de
posesiune fără a le ascunde, cum le
face un adevărat proprietar.
Clandestinitatea - viciu

Posesiunea se exercită
astfel încât nu poate fi
cunoscută
(alin. 5 art.532 Cc).
 Caracterele viciului
Relativ:
- poate fi invocată doar de cel faţă de care se
exercită pe ascuns (persoana interesată s-o
cunoască), deşi alin.5 art.532 Cc nu specifică
expres cercul de persoane;
Temporar:
 posesiunea devine utilă din momentul încetării
clandestinităţii;
Se referă, în general, la bunurile mobile.
 4. Neprecară
(alin. 6 art.532 Cc)
Definiţia: Posesorii nemijlociţi care cad
sub incidenţa alin. 3 art.484 Cc
Posesiunea este deţin bunul în baza unui titlu.
neprecară atunci Ei nu vor putea dobândi dreptul
de proprietate prin uzucapiune,
când este exercitată deoarece posesiunea lor este
sub nume de precară.
proprietar.
Deosebirea dintre posesiunea exercitată sub
nume de proprietar şi cea viciată de
precaritate:

Titlurile care stau la baza lor:

a) Posesiunea precară – se
demonstrează prin contractul de
locaţiune, depozit, gaj etc.;
b) Posesiunea sub nume de proprietar
– neprecaritatea – prin contractul
de vânzare-cumpărare, donaţie.
 Lipsa titlului

Motivele:
 pierdut;
 nu poate fi prezentat imediat;
 nu a existat nicodată.
 Operează prezumţiile:
a) Posesorul bunului se prezumă posesor sub
nume de proprietar până la proba contrară,
adică până când adevăratul proprietar nu
dovedeşte că posesorul a început a poseda
pentru altul (art.484 alin. 5 Cc);
b) Posesiunea de drept limitat, odată
dovedită, este prezumată că se menține
până la proba intervertirii sale în posesie
sub nume de proprietar (art.486 Cc).
 Concluziile:
1. Până la stabilirea precarităţii, posesorul
beneficiază de toate avantajele posesiunii utile;
2. Dacă se stabileşte că posesorul a început să
posede pentru altul, se prezumă că a conservat
această calitate până la proba contrară;
3. Dacă posesorul pretinde că precaritatea a
încetat şi posesiunea a devenit utilă, el trebuie
să dovedească schimbarea dată, numită
intervertirea titlului.
 Intervertirea titlului posesiei
(art. 486 Cc)
Situațiile:
- Intervertirea provenită din fapta terțului
a) posesorul de drept limitat încheie cu bună-credință un act juridic translativ de
proprietate cu un neproprietar.
Condițiile intervertirii:
 Actul juridic trebuie să fie translativ de proprietate.
 Buna-credință al posesorului de drept limitat, adică posesorul nu cunoștea și nici nu
trebuia, în mod rezonabil, să cunoască lipsa calității de proprietar a celui față de care
este îndreptățit.
Exemplu: chiriașul cumpără bunul închiriat de la un terț neproprietar.
 - Intervertirea provenită din fapta
posesorului de drept limitat

b) posesorul de drept limitat săvîrșește împotriva posesorului sub nume de

proprietar acte de rezistență neechivoce care exprimă intenția sa de a începe să se
comporte ca un proprietar; în acest caz, intervertirea nu se va produce însă mai
înainte de expirarea termenului prevăzut pentru restituirea bunului.
Exemplu:
 posesorului sub nume de proprietar cere restituirea bunului, iar posesorul de
drept limitat refuză pe motivul că se consideră proprietar ori
 notificarea din partea posesorului de drept limitat adresată persoanei de la
care deține bunul potrivit căreia nu-i mai recunoaște calitatea de proprietar și
nu-i mai achită chiria.
 Caracterele vciului precarităţii

Perpetuu:
- Precaritatea odată stabilită, intervertirea titului nu
se prezumă, ci trebuie dovedită de către posesor.
- Atâta timp cât titlul care a fondat posesiunea nu
se transformă în unul translativ de proprietate prin
unul din mijloacele fixate de lege, posesiunea
rămâne precară.
 Efectul existenţei viciilor:

Perioada în care posesiunea

este afectată de vicii nu va fi
luată în consideraţie la
calcularea termenului
uzucapiunii.
 1.5.4. Termenii uzucapiunii

a) 3 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu

titlu oneros și, pe toată durata posesiei, a posedat
cu bună-credință;
b) 5 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu
titlu gratuit și, pe toată durata posesiei, a posedat
cu bună-credință; sau
c) 10 ani, în celelalte cazuri.
 Începutul curgerii termenului:

Momentul în care posesiunea întruneşte

condiţiile art.532 Cc şi nu din 12 iunie
2003, momentul întrării în vigoare a
Codului civil.
A se vedea: pct.15 din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de
Justiţie a RM "Cu privire la aplicarea unor dispoziţii ale Codului
civil şi ale altor acte normative referitoare la dreptul de proprietate
privată asupra imobilelor, inclusiv asupra construcţiilor anexe" nr.
2 din 2006, în Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a RM, 2006, nr.
12.
 Temeiurile întreruperii termenului
prescripţiei achizitive (art.533 Cc)

a) Suspendarea curgerii termenului de prescripţie

extinctivă a acţiunii de revendicare, adică
suspendarea prescripţiei extinctive (art.398-400
Cc);
b) Intentarea acţiunii de revendicare a bunului de la
posesor sau, după caz, în rectificare a registrului
de publicitate faţă de persoana care posedă sub
nume de proprietar sau faţă de posesorul mijlocit,
cu condiția că acțiunea se admite.
 Efectele intentării acţiunii în revendicare
asupra întreruperii termenului:

- depind de hotărârea judecătorească:

1. dacă acţiunea este admisă şi satisfăcută:
– posesorul pierde posesiunea;
2. dacă acţiunea este respinsă:
- posesiunea este valabilă şi curgerea
termenului nu se întrerupe.
 Intentarea acţiunii de revendicare faţă de
persoana care posedă sub nume de proprietar
sau faţă de posesorul mijlocit

Efectul:
- întrerupe cursul termenului
necesar pentru invocarea
uzucapiunii numai faţă de
persoana care a înaintat
acţiunea (alin. 2 art.533 Cc).
 Concluzia

1) Simpla intentare a acţiunii nu

întrerupe prescripţia în toate
cazurile.
2) Intentarea acţiunii în
revendicare are efect doar către
cel care intentează acţiunea şi nu
afectează posesorul bunului.
 Reclamantul va apela la temeiul întreruperii
prescripţiei achizitive asupra unui bun mobil
în următorul caz:

01.01.2009 30.11.2013 01.01.2014 30.11.2014

• Începe curgerea • „B” intentează • Pentru „A” se • Hotărârea de

termenului acţiunea în împlineşte satisfacere a
prescripţiei revendicare. termenul acţiunea lui „B”,
achizitive pentru prescriţiei devine
„A”. achizitive de 5 definitivă şi
ani. irevocabilă.
 Ipoteza:

 dacă prescripţia ar înceta să curgă doar prin efectul hotărârii care

dă câştig de cauză reclamantului
Efectul:
 Termenul prescripţiei achizitive se va încheia în cursul
procesului, în intervalul dintre înaintarea cererii şi rămânerea
definitivă a horărârii judecătoreşti (01.01.2014).
 Hotărârea nu ar mai avea nici un efect, iar reclamentul ar pierde
bunul numai din cauza împlinirii termenului de prescripţie
achizitivă în timpul examinării litigiului, deşi acţiunea lui este
fondată şi a fost înaintată până la încheierea prescripţiei.
 Înlăturarea unei astfel de situaţii injuste
(alin. 2 art. 533 Cc)

Prescripţia achizitivă se consideră întreruptă chiar

din momentul intentării acţiunii de revendicare.
Consecinţele:
Dacă acţiunea este respinsă:
- termenul de prescripţie achizitivă se consideră
încheiat la 01.01.2014;
- intentarea acţiunii la 30.11.2013 nu va întrerupe
curgerea prescripţiei.
Efectul întreruperii prescripţiei
achizitive (alin.3 art.533 Cc)

- Timpul scurs pînă la

întrerupere nu se calculează.
- După întrerupere poate să
înceapă un nou termen.