UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PRIVAT

SCURTU ANA, ȚÎRDEA CRISTINA

ÎNSTRĂINAREA BUNULUI CU CONDIŢIA

ÎNTREŢINERII PE VIAŢĂ
0421.1 – DREPT

Lucru individual

Conducator științific: Chibac Natalia, doctor în drept, lector universitar

Autor: Scurtu Ana, Țîrdea Cristina

CHIȘINĂU – 2020
 CUPRINS

LISTA ABREVIERILOR................................................................................................................3
INTRODUCERE.............................................................................................................................4
1. Caractere juridice specifice ale înstrăinării de bunuri în cadrul instituţiei înstrăinării
bunurilor cu condiţia întreţinerii pe viaţă........................................................................................5
2. Obiectul contractului de înstrăinare a bunurilor cu condiţia întreţinerii pe viaţă.....................6
3. Părţile contractului de înstrăinare a bunurilor cu condiţia întreţinerii pe viaţă........................7
4. Forma contractului de înstrăinare a bunurilor cu condiţia întreţinerii pe viaţă........................7
5. Termenul contractului de înstrăinare a bunurilor cu condiţia întreţinerii pe viaţă...................8
6. Efectele contractului.................................................................................................................8
7. Rezoluțiunea contractului și consecințele..............................................................................10
8.Analiza practicii judiciare...........................................................................................................12
9.Delimitarea contractului de înstrăinare a bunurilor cu condiţia întreţinerii pe viaţă de alte
contracte care prezintă caracteristici asemănătoare.......................................................................14
CONCLUZII..................................................................................................................................17
BILBIOGRAFIE...........................................................................................................................19
 LISTA ABREVIERILOR
alin. – alineat
art. – articol
Constituția RM – Constituția Republicii Moldova
CC RM – Codul Civil al Republicii Moldova
Codul Civil al RSSM - Codul civil al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti
 INTRODUCERE
Cercetarea instituţiei înstrăinării bunurilor cu condiţia întreţinerii pe viaţă implică un studiu
al reglementării legislaţiei în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova. La moment, normele
juridice ce reglementează instituţia dată se regăsesc în Codul civil al Republicii Moldova1 (în
continuare CC RM) şi alte acte normative, cel fundamental fiind bineînţeles reprezentat de
Constituţia Republicii Moldova.
În Republica Moldova relaţiile sociale cuprinse în instituţia “întreţinerii” au fost
reglementate iniţial de Codul civil al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti adoptat în 26
decembrie 1964 (în continuare Codul civil al RSSM).2
În conţinutul Codului civil al RSSM, înstrăinarea bunurilor cu condiţia întreţinerii pe viaţă,
se referea de fapt doar la un singur bun şi anume a casei de locuit care se întâlnea pe acele
timpuri în calitate de bun aflat în proprietatea personală. Însă practic aproape nu se recurgea la
această instituţie din simplu motiv, că foarte puţini cetăţenii dispuneau de această proprietate
personal.
Conform art. 445 Cod civil al RSSM, în baza contractului de înstrăinare a unei case de locuit
cu condiţia întreţinerii pe viaţă, o persoană inaptă de muncă din cauza vârstei sau în legătură cu
starea sănătăţii (transmiţător) transmite în proprietate unei alte persoane (dobânditor) o casă de
locuit sau o porţiune de casă, în schimbul căreia dobânditorul se obligă să procure
transmiţătorului, până la moartea acestuia, asigurare materială în natură – locuinţă, hrană,
îngrijire şi ajutorul necesar.
În conformitate cu prevederile art.1213 Codul Civil al Republicii Moldova contractului de
înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă, o parte (beneficiarul întreţinerii) se obligă
să dea celeilalte părţi (dobînditor) în proprietate un bun imobil sau mobil, iar dobînditorul se
obligă să asigure beneficiarului întreţinere în natură – locuinţă, hrană, îngrijire şi ajutorul necesar
pe timpul cît va trăi, precum şi înmormîntare. Legea obligă dobânditorul întreţinerii să asigure
beneficiarului locuinţă, hrană, îngrijire şi ajutorul necesar în timpul vieţii, precum şi
înmormântarea la deces.
Potrivit reglementărilor actuale, bunul transmis de beneficiar poate fi atât mobil cât şi imobil.
Factorul esenţial al contractului este acordul de voinţă al părţilor - voinţa lor juridică. Scopul
părţilor este reciproc şi constă în dobândirea dreptului de proprietate asupra unui bun în schimbul
întreţinerii pe viaţă. În aceste aspecte se reflectă şi destinaţia acestui contract.

1
Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV din 06.06.2002. În: Monitorul oficial al Republicii Moldova, nr.
82-86 din 22 iunie 2002, republicat în Monitorul Oficial nr.66-75 din 01.03.2019 
2
Codul civil al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti din 26 decembrie 1964. În: B. Of. nr.000 (abrogat).
http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=286216&lang=1
 1. Caractere juridice specifice ale înstrăinării de bunuri în cadrul instituţiei
înstrăinării bunurilor cu condiţia întreţinerii pe viaţă
În doctrina autohtonă, se menţionează că contractul reprezintă un mecanism juridic unic în
cadrul căreia interesul uneia dintre părţi, în principiu, poate fi satisfăcut doar prin satisfacerea
interesului celelalte părţi contractante
Din definiţia generală dată contractului de înstrăinare a unui bun cu condiţia întreţinerii pe
viaţă se desprind caracterele sale juridice, acestea fiind de regulă: cu titlu oneros şi aleatoriu;
sinalagmatic şi consensual; translativ de proprietate, intuitu personal; cu executarea succesivă;
numit; negociabil; solemn; afectat de modalităţi; patrimonial; de regulă irevocabil; translativ de
drepturi; principal; bilateral; incesibil şi insesizabil.
Este un contract cu titlu oneros deoarece părţile contractante urmăresc să-şi procure un
avantaj, un folos. Beneficiarul întreţinerii înstrăinează un bun urmărind să obţină întreţinerea pe
timpul cât va trăi, şi invers: partea care prestează întreţinerea se obligă la aceasta urmărind să
obţină, în schimb, un echivalent patrimonial constând în lucrul dobândit.
Este un contract cu titlu aleatoriu deoarece există şanse de câştig şi riscuri de pierdere pentru
ambele părţi contractante, acestea depinzând de durata vieţii întreţinutului, deci de hazard. Daca,
prin ipoteză, întreţinutul are o viaţă mai lungă, el va fi cel ieşit în câştig, întreţinerea ajungând să
depăşească valoarea bunului dat de el în schimb, iar în caz contrar – întreţinătorul, prestaţia
acestuia fiind în acest caz de o valoare mai scăzută decât aceea a bunului primit de el de la
întreţinut.
Este un contract sinalagmatic, deoarece în baza acestui contract se nasc drepturi şi obligaţii
reciproce, interdependente de părţile contractului.
Contractul de întreţinere face parte din categoria contractelor translative de drepturi,
deoarece întreţinerea se prestează în schimbul dobândirii unor bunuri sau a unei sume de bani,
efectul translativ producându-se întocmai ca în cazul contractului de vânzare-cumpărare. Se mai
subînţelege contractul dat, translativ de proprietate, prin care se realizează transferul dreptului de
proprietate asupra bunului de la întreţinut la întreţinător.
Contractul de întreţinere este un contract intuitu personae, încheiat atât de întreţinător cât şi
de întreţinut în consideraţia persoanei contractantului. Dreptul de întreţinere este un drept
personal şi, ca atare, este netransmisibil prin succesiune, deoarece se stinge la moartea
beneficiarului. De aceea, moştenitorii nu pot cere, după moartea beneficiarului, ca prestaţia
neefectuată în timpul vieţii beneficiarului să fie executată în persoana lor. Creanţa de întreţinere
nu poate fi transmisă unei alte persoane şi nici urmărită de creditori.
Este un contract cu executare succesivă în timp, în privinţa obligaţiei de a presta întreţinerea,
care trebuie executată permanent, zi cu zi, pe toată durata vieţii întreţinutului. Întreţinerea se
prestează în timp, până la sfârşitul vieţii (sau până la sfârşitul perioadei stipulate) întreţinătorului,
permanent, chiar dacă nu periodic.
În pofida tuturor asemănărilor, datorită trăsăturilor sale proprii, contractul analizat este unul
numit, de sine stătător, distinct de toate celelalte contracte, cu o fizionomie juridică proprie,
beneficiază de o reglementare juridică proprie, deşi nu este reglementat de vre-o lege specială.
De aceea, ele este supus normelor şi principiilor care guvernează materia contractelor în general.
Caracterul incesibil şi insesizabil constă în faptul că drepturile creditorului întreţinerii nu pot
fi cedate sau urmărite.

2. Obiectul contractului de înstrăinare a bunurilor cu condiţia întreţinerii pe viaţă

În doctrină se consideră că obiectul contractului de înstrăinare a bunurilor cu condiţia
întreţinerii pe viaţă este unul complex, constând, pe de o parte, din acţiunile beneficiarului de a
transmite dreptul de proprietate asupra bunului (obligaţia de a da) şi pe de altă parte, din acţiunile
dobânditorului de a presta întreţinerea datorată (obligaţiei de a face).3
Ca şi în cazul altor contracte, bunul trebuie să fie în circuitul civil, să existe sau să poată
exista cu certitudine în viitor.
Noţiunea de întreţinere cuprinde: procurarea alimentelor şi prepararea hranei, cumpărarea
îmbrăcămintei, medicamentelor, asigurarea îngrijirilor medicale, efectuarea curăţeniei etc. La
decesul beneficiarului dobânditorul va fi ţinut atât de organizarea funerarilor, cât şi de suportarea
cheltuielilor de înmormântare.
În conformitate cu prevederile 1217 CP RM, ca garanție a beneficiarului întreținerii, în
timpul vieții acestuia dobînditorul nu are dreptul să înstrăineze bunul. 
Obiectul contractului analizat poate fi orice bun mobil sau imobil.
Dreptul la proprietate asupra bunului înstrăinat apare pentru dobânditor numai la momentul
morţii beneficiarului. La decesul dobânditorului, drepturile şi obligaţiile lui trec la succesorii lui.
Obiectul contractului constă din două părţi componente, în principiu, echivalente: un bun
imobil sau mobil şi întreţinerea dobânditorului în natură – locuinţă, hrană, îngrijire şi ajutor
necesar. Valoarea acestui obiect are o importanţă prioritară pentru dobânditor, deoarece în caz
contrar el nu va avea interes şi, bineînţeles, nu va încheia un asemenea contract.
Obiectul obligaţiei întreţinătorului îl constituie întreţinerea în sensul cel mai larg, cuprinzând
un număr mare de prestaţii care se execută în natură, ca: procurarea şi prepararea hranei,
cumpărarea de îmbrăcăminte, încălţăminte, lingeriei de pat şi de corp, medicamente, îngrijiri
medicale, efectuarea curăţeniei în locuinţă, plata cheltuielilor de întreţinere. Părţile pot conveni
3
Chibac Gheorghe, Sorin Brumă, Oxana Robu, Natalia Chibac. Drept civil. Contracte și succesiuni. Curs
universitar. Univ. De Stat din Moldova, Fac. De drept, Catedra Drept Civil- Ed.4-4.-Chișinău: S.n.,2019 (Î.S.F.E.-P.
,,Tipografia Centrală,,) p.75.
ca întreţinătorul să locuiască în imobilul întreţinutului sau în locuinţă separată. Obligaţia
întreţinătorului se execută succesiv şi permanent până la sfârşitul vieţii întreţinătorului sau pe
durata stipulată în contract.

3. Părţile contractului de înstrăinare a bunurilor cu condiţia întreţinerii pe viaţă

Părţile la contractul de înstrăinare a unui bun cu condiţia întreţinerii pe viaţă sunt
beneficiarul întreţinerii – persoana care datorează predarea bunului în proprietate şi dobânditorul
întreţinerii – cel care se obligă să presteze primului întreţinerea în natură.
Se consideră că părţile pot fi doar persoane fizice cu capacitate deplină de exerciţiu la
momentul încheierii contractului.
Potrivit alin. (2) art. 1213 din Codul civil al RM, se admite pluralitatea de subiecte, atât de
partea dobânditorului, cât şi de partea beneficiarului întreţinerii.
a) Beneficiarul întreţinerii în contractul de înstrăinare a bunurilor cu condiţia întreţinerii
pe viaţă
În calitate de beneficiar al întreţinerii poate figura doar persoana fizică; or, legea limitează
termenul contractului la durata vieţii beneficiarului. Beneficiarul urmează să fie înzestrat cu
capacitatea necesară de a efectua acte juridice de dispoziţie, deoarece obligaţia lui constă în a
transmite dreptul de proprietate asupra unui bun. Legea nu stipulează careva restricţii faţă de
beneficiarul întreţinerii, în această calitate poate fi orice persoană fizică, care dispune cu titlu de
proprietate de un bun imobil sau mobil şi care poate servi drept obiect al acestui contract.
b) Dobânditorul, în contractul de înstrăinare a bunurilor cu condiţia întreţinerii pe viaţă
Dobânditorul în contractul de înstrăinare poate fi persoana fizică cu capacitate civilă deplină.
Aşadar, ambele părţi trebuie să aibă capacitatea deplină de exerciţiu, întrucât ambele fac acte
de dispoziţie (întreţinutul transmite dreptul de proprietate – în caz de neexecutare a obligaţiei
asumate poate fi obligat la plata de despăgubiri). Soţii nu pot încheia un contract de întreţinere –
de altfel, inutil – pentru că între ei există obligaţia legală de întreţinere
Consimţământul – în cadrul contractului de întreţinere trebuie să fie liber exprimat şi neviciat
prin eroare, dol sau violenţă.

4. Forma contractului de înstrăinare a bunurilor cu condiţia întreţinerii pe viaţă

În scopul protecţiei cât mai eficiente a drepturilor beneficiarului întreţinerii, legea prescrie
încheierea contractului în formă scrisă alin.(1) art. 1214 CP RM. Nerespectarea formei simple
scrise, decade părţile în posibilitatea dovedirii existenţei contractului prin proba cu martori.
Dacă pentru înstrăinarea bunului prin lege se cere respectarea formei autentice, contractul se
încheie în formă autentică, reiese din alin.(1) art. 1214CP RM. Autentificarea contractelor cu
privire la înstrăinarea caselor de locuit, apartamente, terenuri fiind obiecte de o importanţă
deosebită a dreptului de proprietate privată, dispun de o reglementare juridică specială privind
înstrăinarea lor. Astfel, pe lângă faptul că înstrăinarea lor necesită oformarea în scris, aceste
contracte trebuie să fie autentificate notarial, iar unele categorii ale lor vor fi chiar înregistrate la
organele cadastrale şi publice locale

5. Termenul contractului de înstrăinare a bunurilor cu condiţia întreţinerii pe viaţă

Termenul contractului de înstrăinare a bunurilor cu condiţia întreţinerii pe viaţă este
determinat de natura contractului şi rezultă din denumirea lui. După cum se remarcă în literatura
de specialitate, contractului de înstrăinare a unui bun cu condiţia întreţinerii pe viaţă singur îşi
determină termenul lui, care este egal cu durata vieţii beneficiarului întreţinerii.4
Spre deosebire de alte contracte, termenul nu se fixează printr-o dată calendaristică şi nu se
stabileşte în alt mod, ci depinde de un eveniment viitor – survenirea morţii beneficiarului.
În Codul civil al României acest aspect cu privire la termen poate fi precizat prin contract -
întreţinerea poate fi stabilită pe tot parcursul vieţii creditorului, în cazul în care prin contract nu
s-a prevăzut durata întreţinerii, adică contractul poate prevedea în conţinutul său şi un termen
determinat de părţi

6. Efectele contractului de înstrăinare a bunurilor cu condiţia întreţinerii pe viaţă

Fiid un contract sinalagmatic, în contractul de întreținere pe viata părțile se obligă reciproc,
astfel încât fiecare din ele sa fie corelativă obligației celeilalte.
Obligatiile de bază ale beneficiarului intreținerii constau în transmiterea in proprietatea
dobánditorului a unui bun mobil sau imobil, care constitule obiectul contractului. Transmiterea
trebule sa aiba un caracter real, ca dobanditorul să poată sa se instaleze, bunăoara, in casă sau
apartament. Transmiterea obiectului contractului trebuie să fie insoțiăa de înmânarea
dobanditorului a documentelor referitoare la obiectul contractului.5
Corelativ obligației beneficiarului de a preda bunul, dobânditorul este ținut să-l recepționeze.
Astfel dobanditorul, la rândul său, este obligat să primeasca obiectul contractului, să efectueze
toate actele necesare pentru dobandirea dreptului de proprietate asupra acestui bun.
După cum putem vedea din noțiunea legală a contractului însă, principal obligație a
dobânditorului constă în asigurarea întreținerii în natură a beneficiarului. Deci legea cere
executarea acestor obligații în natură, specificând in ce trebuie să se exprime obligația dată:
4
Chelaru O. Mihalache Iu. Analiza juridică a contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă.
În: Revista naţională de drept, 2007, nr. 5. p.11.
5
Chibac Gheorghe, Sorin Brumă, Oxana Robu, Natalia Chibac. Drept civil. Contracte și succesiuni. Curs
universitar. Univ. De Stat din Moldova, Fac. De drept, Catedra Drept Civil- Ed.4-4.-Chișinău: S.n.,2019 (Î.S.F.E.-P.
,,Tipografia Centrală,,) p.73
 • procurarea și prepararea hranei, in limitele necesare existenței vitale și decente;
• ingrijire și ajutorul necesar pe timpul cát va trăi: asigurarea beneficiarului intreținerii cu
locuință; asigurarea de imbrâcăminte și incălțăminte necesară: asigurarea mobilierului necesar;
• asigurarea ingrijirilor medicale, dacă aceasta va fi dictat de starea sănätății acestuia;
• să achite lunar toate plățile aferente ingrijirii imobilului conform conturilor prezentate
(contravaloarea energiei electrice, a gazului, apei, curățeniei) etc. 6
Dat fiind faptul că raporturile între părți pot dura o perioadă îndelungată, în decursul căreia
starea beneficiarului se poate schimba simțitor (de ex. pensionarea din cauza vârstei, înrăutățirea
stării sănătății etc.), întreținerea urmează a fi oferită în funcție de necesități. Astfel dacă la
momentul încheierii contractului beneficiarul nu avea nevoie de îngrijiri medicale, însă ulterior
s-a îmbolăvit, dobânditorul, potrivit bunelor moravuri, va datora și acest gen de întreținere, chiar
dacă nu este expres prevăzut în contract.7
Aceste obligații ale dobânditorului se păstrează și în cazul pieirii fortuite a bunului, deoarece,
fiind proprietar al obiectului contractului, el poartă riscul pieirii acestui bun. După legea veche,
dreptul beneficiarului era garantat numai in cazul pieirii fortuíte a obiectului contractului.
Actualul CC RM stipulează că obligația de a-l Întreține pe beneficiar se păstrează în toate
cazurile pieirii obiectului contractului. Conform prevederilor art.1218 CC RM, pieirea sau
diminuarea valorii bunului din motive care nu sunt imputabile beneficiarului întreținerii nu-l
degrevează pe dobânditor de obligațiile pe care și le-a asumat în bază de contract. 8 Astfel susțin
părerea autoarei Natalia Chibac că acest fapt este un grad mai înalt de protejare a intereselor
beneficiarului întreținerii.9
În pofida faptului că obligația de întreținere este una personal, în opinia autorilor, cu acordul
beneficiarului, acțiunile de întreținere pot fi întreprinse de o persoană angajată de dobânditor în
acest scop, iar în caz de imposibilitate temporară (deplasare de serviciu, boală etc.) – și în lipsa
acordului beneficiarului.10
O garanție legală pentru protejarea drepturilor beneficiarului se manifestă și prin faptul că,
potrivit art.1217 CC RM, în timpul vieții beneficiarului întreținerii, dobânditorul nu are dreptul
să înstrăineze bunul. În cazul imobilelor și al altor bunuri asupra cărora drepturile se dobândesc,
conform legii, prin înregistrare într-un registru de publicitate, această interdicție se notează în
registrul respectiv.

6
Ibid
7
Chibac Gh., Băieșu A., Rotari Al., Efrim O. Contracte și succesiuni. Cartier, Ediția III revăzută și completată.
Chișinău 2010. P.-78.
8
Codul Civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV din 06.06.2002. În: Monitorul oficial al Republicii Moldova, nr.
82-86 din 22 iunie 2002, republicat în Monitorul Oficial nr.66-75 din 01.03.2019 
9
Chibac Gheorghe, Sorin Brumă, Oxana Robu, Natalia Chibac. Op. cit. p.73
10
Chibac Gh., Băieșu A., Rotari Al., Efrim O. Op.Cit.p.78
 Spre deosebire de contractual de rentă, unde debirentierul nu poate nici ipoteca și nici greva
în alt mod bunul primit, dobînditorul are dreptul de gajare sau grevare în alt mod a bunului,
numai cu acordul beneficiarului intreținerii.
Scopul suprem al acestei norme constă în protejarea intereselor patrimoniale ale
beneficiarului întreținerii în caz de rezoluțiune a contractului.
Această normă stipulează două garanții care asigură interesele patrimoniale ale beneficiarului
întreținerii. Prima garanție constă în stabilirea interdicției de înstrăinare a bunului transmis de
beneficiarul întreținerii pe durata vieții acestuia. Dacă obiectul contractului este un imobil,
această interdicție se înscrie în registrul bunurilor immobile. A doua garanție constă în stabilirea
gajului sau altor grevări ale obiectului contractului numai cu consimțământul beneficiarului
întreținerii.11
Ambele părți sunt egale in drept de a cere rezoluțiunea anticipată a contractului.

7. Rezoluțiunea și consecințele contractului de înstrăinare a bunurilor cu condiţia

întreţinerii pe viaţă
Contractul de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață încetează o data cu decesul
beneficiarului întreținerii. Dacă există o pluritate active, contractual încetează cu decesul
ultimului beneficiar. Ca și renta viageră, în timpul vieții beneficiarului contractual de întreținere
poate înceta în baza temeiurilor generale de stingere a obligațiilor: prin acordul părților,
remiterea datoriei, novație etc. Contractul de întreținere pe viață, spre deosebire de alte contracte,
nu poate înceta prin executare.12
In afară de temeiurile generale de incetare a raporturilor contractual, contractul respectiv
poate fi rezoluționat și în cazurile expres prevăzute de lege. Asmenea temeiuri sunt stipulate în
alin.(1) art.1219 CC RM, unde se menționează că beneficiarul întreținerii este în drept să ceară
rezoluțiunea în condițiile legii.
Stipulațiile prezentei norme prevăd dreptul părților de a cere rezoluțiunea contractului.
Egalitatea părților în acest sens se manifestă prin faptul că fiecare parte poate cere rezoluțiunea
doar în cazurile prevăzute de lege.
Efectele rezoluțiunii în acest caz sunt specifice. Astfel, potrivit alin art.1220 CC RM,
beneficiarul intreținerii este în drept să ceară fie restituire bunului, fie plata valorii lui. În acest
caz, valoarea intreținerii prestate de dobinditor nu se restituie.
Beneficiarul întreţinerii este în drept să ceară rezoluţiunea contractului de înstrăinare a
bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă. În practica judiciară însă, se întâlnesc cazuri când

11
Comentariu Codului Civil al Republicii Moldova, Volumul II, Editura ARC, Chişinău 2006. P.471
12
Chibac Gh., Băieșu A., Rotari Al., Efrim O. Op.Cit. p.79
beneficiarul întreţinerii solicită rezoluţiunea contractului de înstrăinare fără a aduce careva probe
veridice precum că nu a fost întreţinut conform condiţiilor contractuale.13
Astfel, la efectele rezoluţiunii înstrăinării bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă, se modifică
pentru a arăta că beneficiarului întreţinerii are dreptul la rezoluţiunea raportului contractual în
condiţiile generale (art. 1220 al. (1) CCRM). Modificarea alin.(2) prevede că dobânditorul poate
să declare rezoluţiunea raportului contractual nu în cazul imposibilităţii executării (care, de fapt,
ar duce la stingerea obligaţiei), ci în cazul când situaţia materială nu îi permite să continue
executarea obligaţiilor contractuale în virtutea unor circumstanţe independente de voinţa lui.
Legiuitorul menţine protecţia beneficiarului întreţinerii prin regula că, în caz de rezoluţiune,
valoarea întreţinerii prestate de dobânditor nu trebuie restituită. Însă se adaugă excepţia
importantă: în cazul în care dobânditorul declară, în condiţiile legii, rezoluţiunea pe motiv de
neexecutare a obligaţiei beneficiarului întreţinerii. În acest ultim caz, ar trebui să se aplice
efectele restitutive de drept comun ale rezoluţiunii.14
Legea veche prevedea o singură regulă referitoare la efectele rezoluțiunli - obiectul
contractului era restituit beneficiarului intreținerii în toate cazurile. Norma actualului CC RM
stipulată în alin.(1) art. 1220 CC RM în acest sens, după părerea autooarei Natalia Chibac, este
mai reușită.
Dobânditorul, la randul său, poate cere rezoluțiunea contractului, dacă situația materială nu le
permite să continue executarea obligațiilor contractuale în virtutea unor circumstanțe
independente de voința lui (alin.(2) art.1219 CC RM).
În conformitate cu legea veche posibilitățile dobânditorului în ce privește inițierea
rezoluțiunii contractului erau mai limitate, însă, după părerea noastră, drepturile lui nu sunt cu
nimic lezate, deoarece acesta, în schimb, nu era obligat să restituie obiectul contractului, lucru
care avea loc în toate cazurile după legislația veche. Exceptia de nerestituire este stabilita in alin.
(2) art.1220 CC.
Un moment esențial nou este stipulat in art.1221 CC RM in care se menționează ca, in cazul
decesului dobânditorului, drepturile și obligațiile lui trec la moștenitori. Moştenitorii au dreptul
de a alege intre executarea obligațiilor sau rezoluțiune.
O asemenea normă persista în trecut în codurile civile ale unor republici unionale și
reproducerea lui în actualul CC RM național este bine-venită din următoarele considerente.
Bunăoară, să ne imaginām urmātoarca situatie: a decedat dobanditorul și in acest caz, după
legislația veche raporturile contractuale încetau, obictul contractului era restituit beneficiarului,

Bujorel F. Drept civil. Contractele speciale. București: Universul Juridic, 2013. p. 145.
13

Andrei SMOCHINĂ, Angelina TĂLĂMBUŢĂ. ANALIZA CONTRACTULUI DE ÎNSTRĂINARE A BUNULUI

14

CU CONDIȚIA ÎNTREȚINERII PE VIAȚĂ ÎN CONTEXTUL NOILOR MODIFICĂRI. Chișinău, 2020. P.77

iar membrii familiei decedatului urma să elibereze casa sau apartamentul, deoarece, după cum s-
a menționat supra, in trecut obiectul contractului putea fi doar o casă de locuit, o porțiune din ea
sau un apartament. Practic, membrii familiei decedatului puteau in trecut så rămână in stradă. Så
admitem că acest lucru nu se întampla si beneficiarul intretinerii era de acord să incheie un nou
contract cu un membru major al familiel decedatului dobanditor. In asemenea situație urma ca
toate documentele de încheiere, autentificare și înregistrate să fie perfectate din nou ceea ce, in
ansamblu, constituia un lucru costisitor și destul de indelungat. Nu era oare mai rezonabil ca
legea să stipuleze posibilitatea transmiterii obligatiilor contractuale ale celui decedat unui
membru al familiei lui, bineințeles, cu acordul tuturor persoanelor cointeresate? După cum s-a
menționat supra, o astfel de norma a fost stipulată în actualul CC RM național.15

8.Analiza practicii judiciare

Speța I.

În continuare voi supune analizei un caz din practica judiciară care mi-a trezit interesul.
Circumstanţele cauzei:
Prin contractul de înstrăinare a imobilului cu condiția întreținerii pe viață, Sîli Gavril în
calitate de beneficiar al întreținerii a transmis în proprietate fiicei Sîli Ana în calitate de
dobânditor, imobilul compus din terenul destinat pentru construcții şi casa de locuit individuală,
cu construcții accesorii bucătărie de vară; sarai; beci.16
Prin cererea de chemare în judecată reclamantul pretinde că pîrîta l-a abandonat definitiv pe
reclamant, a luat banii păstrați de Sîli Gavril și a plecat peste hotare, iar ultimul nu cunoaște locul
ei de aflare. Consideră că contractul de întreținere urmează a fi rezoluționat, dat fiind faptul că
nu cunoaște locul aflării pîrîtei și din motiv că ultima nu execută obligațiile asumate.
Soluția instanței de fond: Prin hotărîrea Judecătoriei Strășeni acțiunea a fost admisă, fiind
dispusă rezoluțiunea contractului de înstrăinare a imobilului cu condiția întreținerii pe viață.
Prima instanță a evidențiat că, Sîli Ana este căsătorită cu un cetățean al Republicii Italia, iar
aceștia locuiesc pe teritoriul Italiei și este în imposibilitate de a-și îndeplini condițiile asumate
prin contract în deplină măsură. A apreciat critic declarațiile pârâtei că ea își îndeplinește
obligațiile, că vine în RM de două ori pe an, prelucrând terenurile și îngrijind de gospodărie și
cele necesare reclamantului, or Sîli Gavril necesită de îngrijire zi de zi.

15
Chibac Gheorghe și alții, Op. Cit. P.-74
16
Dosarul nr. 2a-3121/19 <https://www.instante.justice.md/>
 Curtea de Apel Chișinău, a admis apelul declarat de către Sîli Ana, a casat hotărârea
Judecătoriei Strășeni și a emis o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă.
Instanța a invocate că rezoluţiunea contractului operează prin declaraţie scrisă faţă de cealaltă
parte. Dacă prestaţia este oferită cu întîrziere sau nu corespunde în alt fel prevederilor
contractului, creditorul pierde dreptul de rezoluţiune dacă nu notifică cealaltă parte într-un
termen rezonabil de la data la care a aflat sau trebuia să afle despre oferta sau executarea
necorespunzătoare.
Rezoluţiunea contractului este exclusă dacă încălcarea obligaţiei este neînsemnată.
Pîrîta pretinde că în pofida faptului că la moment este plecată peste hotare, aceasta în fiecare
lună expedia reclamantului bani și colete, copiii ultimei rămînînd cu reclamantul. Iar în
primăvara anului 2017, cînd pîrîta a fost informată prin telefon că reclamantul este bolnav fiind
internat în spital, dînsa imediat a venit acasă, acordîndu-i tatălui îngrijirea pînă la sfîrșitul lunii
octombrie. În dovedirea traversării hotarelor țării pîrîta a prezentat copia pașaportului.
CS, CA, care au participat nemijlocit la reparaţia casei şi ei personal duceau coletele primite
din Italia de la Sîli Ana pentru reclamantul Sîli Gavril, la fel coletele şi banii le primea personal
Sîli Gavril. Alți martori la fel au declarat că sunt vecini reclamantului, iar apelanta este unica
persoană care l-a întreţinut pe tatăl ei, aceştia au ajutat la reparaţie, la curăţenie, fiind remuneraţi
de Sîli Ana. Martorul Berdimuradov Roman a declarat că a locuit o perioadă îndelungată cu
bunelul Sîli Gavril, iar Sîli Ana permanent a avut grijă de bunelul său, l-a întreţinut atît financiar,
cît şi cu produse alimentare, haine, medicamente, cumpăra lemne pentru foc gata tăiate.
Analizând datele speței pot spune că din hotărîrea contestată rezultă că concluziile primei
instanțe de fapt sunt bazate pe declarațiile reclamantului și martorilor din partea sa, în timp ce
legiuitorul a stabilit că nu este suficientă prezumarea faptului că obligaţia de întreţinere nu a fost
executată sau a fost executată necorespunzător, exclusiv din declaraţiile beneficiarului
întreţinerii, fiind necesară prezentarea şi administrarea de probe în condiţiile art. 118 Codul de
procedură civilă al Republicii Moldova17. Însă, astfel de probe nu au fost prezentate instanței, iar
declarațiile reclamantului și martorilor din partea acestuia în cadrul examinării cauzei, au fost
combătute prin declarațiile reprezentatului pîrîtei și ale martorilor din partea pîrîtei, iar ca urmare
soluția primei instanțe nu putea fi bazată pe declarațiile uneia dintre părți, urmînd a fi prezentate
careva probe în vederea justificării celor invocate, ce nu se atestă la caz.
De asemenea reclamantul nu a nu a notificat-o pe Sîli Ana despre intenția de rezoluționa
contractul din motivul executării necorespunzătoare a contractului, încălcînd dreptul acesteia de

17
Codul de Procedura Civilă al Republicii Moldova nr.225 din 30.05.2003. În Monitorul official al Republicii
Moldova nr.285-294 din 03.08.2018
a înlătura pretinsele încălcări. Rezultă că instanţa nu a fost în drept să declare rezoluţiunea
contractului, deoarece desfiinţarea unui acestui contract ţine exclusiv de voinţa părţilor, însă
reclamantul a înaintat cererea de chemare în judecată fără a ține cont de voința pîrîtei.
În corespundere cu art. 921 alin.1 CC RM, dreptul la rezolutiune se exercita de către partea
îndreptățită prin declarația scrisă notoficată celeilalte părți contractante, rezoluţiunea contractului
operează prin declaraţie scrisă faţă de cealaltă parte.
Conform alin.1 art.922 CC, dacă executarea s-a oferit cu întârziere sau executarea efectuată
nu corespunde în alt mod prevederilor contractului, creditorul (la caz Sîli Gavril) este decăzut din
dreptul la rezoluţiune pentru acea neexecutare în cazul în care declarația de rezoluțiune nu este
notificată într-o perioadă rezonabilă.
În contractul nominalizat nu este indicat expres că Sîli Ana în calitate de „dobînditor” nu este
îndreptățită să-l părăsească temporar pe „beneficiarul întreținerii”, ci este stipulat că aceasta este
obligată să-l întrețină, prin urmare acel fapt că Sîli Gavril a fost îngrijit la solicitarea Anei Sîli de
către alte persoane, nu constituie încălcarea semnificativă a obligațiilor contractuale de către
dobînditor, or, toate cheltuielile în acest sens au fost suportate de pîrîtă, iar prin prisma art. 916
CC RM, rezoluţiunea contractului este exclusă dacă încălcarea obligaţiei este neesențială.

Speța II.
La 26 octombrie 2011 Vorojeichina Elena a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Nataliei Boz cu privire la rezilierea contractului de înstrăinare a apartamentului cu
condiţia întreţinerii pe viaţă şi încasarea cheltuielilor de judecată18.
În motivarea acţiunii Vorojeichina Elena a indicat că în anul 1984 s-a căsătorit cu
Vorojeichin Alexandru care la 30 iulie 2010 a decedat.
A locuit cu soţul Vorojeichin Alexandru în apartamentul nr. 71 cu 2 odăi din str. Calea
Ieşilor, 109, mun. Bălţi.
La 29 septembrie 2008 la insistenţa Nataliei Boz şi deoarece aveau vîrsta înaintată
împreună cu soţul au decis să încheie cu pîrîta contract de înstrăinare a apartamentului cu
condiţia întreţinerii pe viaţă.
A mai indicat că în perioada cînd Vorojeichin Alexandru era viu Boz Natalia împreună cu
soţul acesteia îi vizitau şi procurau produse pentru ei, dar din banii soţului reclamantei.
După decesul lui Vorojeichin Alexandru pîrîta Boz Natalia a încetat să o viziteze,
serviciile comunale le achita singură necătînd la faptul că la încheierea contractului de înstrăinare
a apartamentului cu condiţia întreţinerii pe viaţă s-a convenit că serviciile comunale le va achita
pîrîta, însă în contract nu s-a indicat.
18
Decizia Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, din
10.02.2014. D osarul nr. 2ra-2193/14 < http://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=12585>
 Faptul că la momentul înaintării acţiunii Boz Natalia nu îndeplineşte nici un punct al
contractului de înstrăinare a apartamentului cu condiţia întreţinerii pe viaţă îl probează prin
declaraţia martorilor.
Prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 26 martie 2013 acţiunea Elenei Vorojeichina a fost
respinsă.
La 08 aprilie 2013 Vorojeichina Elena a declarat apel nemotivat, iar la 25 octombrie 2013
apel motivat împotriva hotărîrii Judecătoriei Bălţi din 26 martie 2013 (f.d. 177, 197-200 vol. I).
Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 04 februarie 2014 s-a respins apelul declarat de
Vorojeichina Elena şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 26 martie 2013.
La 23 aprilie 2014 avocatul Ciuru Igor a depus în interesele Elenei Vorojeichina recurs
împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor
judecătoreşti şi pronunţarea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii.
Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ
lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că prima instanţă şi instanţa de apel au aplicat
greşit normele de drept material şi au apreciat arbitrar probele administrate.
Conform art. 839 alin. (1) Codul civil, în baza contractului de înstrăinare a bunului cu
condiţia întreţinerii pe viaţă, o parte (beneficiarul întreţinerii) se obligă să dea celeilalte părţi
(dobînditor) în proprietate un bun imobil sau mobil, iar dobînditorul se obligă să asigure
beneficiarului întreţinere în natură – locuinţă, hrană, îngrijire şi ajutorul necesar pe timpul cît va
trăi, precum şi înmormântare.
Conform art. 844 alin. (1) Codul civil, beneficiarul întreţinerii este în drept să ceară
rezoluţiunea contractului în cazul nerespectării obligaţiilor contractuale de către dobînditor.
Articolul 737 Codul civil prevede că o parte poate rezolvi contractul dacă există o
neexecutare esenţială din partea celeilalte părţi.
Vorojeichin Alexandru a decedat la 30 iulie 2010 (f.d. 9 vol. I). După decesul lui Vorojeichin
Alexandru, din declaraţiile părţilor şi a martorilor rezultă că Boz Natalia nu-şi mai onorează
obligaţiunile asumate faţă de Vorojeichina Elena, fapt recunoscut şi de către pîrîtă, care a
explicat că nu îndeplineşte obligaţiile de întreţinere din cauza beneficiarului întreţinerii care nu le
acceptă, dar nu din motive ce depind de voinţa ei. Că Boz Natalia nu a executat integral
obligaţiile asumate se confirmă parţial şi cu declaraţiile martorilor audiaţi în şedinţa de judecată
a primei instanţe.
Or, Natalia Boz nu a probat că în realitate a executat clauza contractuală inserată la pct. 2 al
contractului de înstrăinare a apartamentului cu condiţia întreţinerii pe viaţă încheiat la 29
septembrie 2008 după decesul lui Vorojeichin Alexandru şi deci afirmaţiile acesteia sunt
declarative.
 Concluzia primei instanţe şi a instanţei de apel că Boz Natalia şi-a îndeplinit obligaţiile
contractuale faţă de Vorojeichin Alexandru, decedat la 30 iulie 2010 şi a devenit necondiţionat
proprietară a ½ cotă-parte din apartamentul nr. 71 din str. Calea Ieşilor, 109, mun. Bălţi, iar
restituirea integrală a bunului beneficiarului întreţinerii este imposibilă nu poate fi reţinută din
următoarele considerente. Conform art. 839 alin. (2) Cod civil, în cazul pluralităţii de părţi,
obligaţia de întreţinere este indivizibilă atît activ, cît şi pasiv.
Din sensul normei de drept citate rezultă că dacă există mai mulţi beneficiari, obligaţia de
întreţinere nu este considerată îndeplinită dacă nu s-a executat integral faţă de toţi aceşti
beneficiari, întinderea prestaţiei depinzînd de necesităţile şi durata vieţii tuturor creditorilor
obligaţiei de întreţinere, iar părţilor li se aplică regulile generale ale contractului de înstrăinare pe
viaţă.
Prima instanţă şi instanţa de apel nu au ţinut cont de circumstanţele şi prevederile legale
inserate la art. 839 alin. (2) Cod civil şi eronat au respins acţiunea.
Or, obligaţia de întreţinere nu a fost executată faţă de toţi beneficiarii întreţinerii, la caz
obligaţia de întreţinere în temeiul contractului de înstrăinare cu condiţia întreţinerii pe viaţă fiind
îndeplinită doar faţă de Vorojeichin Alexandru, însă nu şi faţă de Vorojeichina Elena.
Astfel Curtea Supremă de justiție decide:
Să admite recursul declarat de avocatul Ciuru Igor în interesele Elenei Vorojeichina.
Să casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 04 februarie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Bălţi
din 26 martie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Elena
Vorojeichina împotriva Nataliei Boz cu privire la rezilierea contractului de înstrăinare a
apartamentului cu condiţia întreţinerii pe viaţă şi încasarea cheltuielilor de judecată şi se emite o
nouă hotărîre prin care:
Se admite integral cererea de chemare în judecată depusă de Elena Vorojeichina.
Se reziliază contractul de înstrăinare a apartamentului nr. 71 din str. Calea Ieşilor, 109, mun.
Bălţi cu condiţia întreţinerii pe viaţă încheiat la 29 septembrie 2008 între Vorojeichina Elena şi
Vorojeichin Alexandru în calitate de beneficiari ai întreţinerii şi Boz Natalia în calitate de
dobînditor autentificat de notarul privat Tamara Conţeruba.
În concluzie menționez că în conformitate cu prevederile art. 1213 CC RM că în baza
contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă, o parte (beneficiarul
întreţinerii) se obligă să dea celeilalte părţi (dobînditor) în proprietate un bun imobil sau mobil,
iar dobînditorul se obligă să asigure beneficiarului întreţinere în natură – locuinţă, hrană, îngrijire
şi ajutorul necesar pe timpul cît va trăi, precum şi înmormîntare. Acest contract este cu titlu
oneros și aleatoriu. Astfel o parte are obligația de transmitere în proprietate un bun, iar cealaltă
persoana are obligația de asigura beneficiarul cu întreținere.  În cazul pluralităţii de părţi,
obligaţia de întreţinere este indivizibilă atît activ, cît şi pasiv. Astfel încât pârâta avea obligația
de a-și executa obligațiile față de ambii beneficiari.
Drept temei de reziliere a contractului constituie neîndeplinirea obligațiilor de către
dobânditor.
Pârâta nu și-a executat obligațiile, deci există temei de rezoluțiune a contractului întrucît
aceasta a încălcat prevederile stabilite în contract.

9.Delimitarea contractului de înstrăinare a bunurilor cu condiţia întreţinerii pe viaţă de

alte contracte care prezintă caracteristici asemănătoare
a) Asemănări şi deosebiri între contractul de înstrăinare a unui bun cu condiţia întreţinerii pe
viaţă şi contractul de vânzare-cumpărare
Pentru corecta determinare a naturii contractului de vânzare-cumpărare sau de întreţinere,
este necesar a se stabili intenţia părţilor care rezultă din conţinutul actului, precum şi din
împrejurări de fapt.
În lipsă de alte criterii, prestaţia în bani va fi raportată la valoarea bunului. Dacă prestaţia în
bani reprezintă mai puţin de jumătate din jumătatea bunului înstrăinat, contractul este de
întreţinere, iar în caz contrar, contractul este de vânzare-cumpărare.
Contractul de vânzare-cumpărare se deosebeşte de cel de înstrăinare, fiind un contract
comutativ, în care existenţa şi întinderea obligaţiilor părţilor este cunoscută de la încheierea
acestuia, în timp ce la contractul de întreţinere, care este aleatoriu când nu este încheiată pe o
perioadă determinată, întinderea drepturilor şi obligaţiilor părţilor, sau cel puţin al uneia din ele,
depind de un element aleatoriu, existând şanse de pierdere sau de câştig pentru fiecare dintre
părţi.19
b) Asemănări şi deosebiri între contractul de înstrăinare a unui bun cu condiţia întreţinerii pe
viaţă şi contractul de rentă
Contractul de înstrăinare a bunurilor cu condiţia de întreţinere pe viaţă, este un contract aleatoriu
cu prestaţii succesive în timp, ca şi contractul de rentă. Tot astfel, în cazul ambelor contracte, de
regulă, se transmite proprietatea unui bun în schimbul rentei sau al întreţinerii, după caz. Dar,
ceea ce deosebeşte totuşi net cele două contracte este caracterul obligaţiilor asumate de
debirentier şi, respectiv, întreţinător: astfel, în timp ce debirentierul îşi asumă o obligaţie de a da
( de a plăti renta), întreţinătorul îşi asumă o obligaţie de a face (de a presta întreţinerea)
Renta este transmisibilă şi poate forma obiectul unei cesiuni, pe când creanţa de întreţinere
este numai personală şi incesibilă.

19
TĂLĂMBUŢĂ ANGELA, INSTITUŢIA ÎNSTRĂINĂRII BUNURILOR CU CONDIŢIA ÎNTREŢINERII PE
VIAŢĂ: ASPECTE TEORETICO-PRACTICE,Chișinău, 2016.
 Întreţinerea nu poate fi urmărită de creditori, fiind incesibilă, în vreme ce renta este
urmăribilă.
Renta poate fi cu titlu gratuit sau oneros, întreţinerea numai cu titlu oneros.
c) Asemănări şi deosebiri între contractul de înstrăinare a bunurilor cu condiţia întreţinerii pe
viaţă şi contractul de donaţie
Trăsătura de asemănare între contractul de donaţie şi contractul de întreţinere constă în acelaşi
translativ al dreptului de proprietate.
În ceea ce priveşte donaţia, precizăm că aceasta este un contract unilateral, esenţialmente
gratuit şi solemn, prin care o persoană numită donator transmite irevocabil dreptul său de
proprietate asupra unui bun sau alt drept real sau drept de creanţă, unei alte persoane numită
donatar, sporind patrimoniul acestuia, fără să primească ceva în schimb.
În cazul în care se constată că părţile au contract în scopul de a-şi asigura fiecare câte un
avantaj, şi anume una de a primi un bun, iar cealaltă întreţinerea pe viaţă, contractul încheiat este
de întreţinerea şi nu de donaţie.
d) Asemănări şi deosebiri între contractul de înstrăinare a bunurilor cu condiţia întreţinerii pe
viaţă şi contractul privind plata pensiei de întreţinere
La contractul de înstrăinare a bunurilor cu condiţia de întreţinere pe viaţă, părţile se numesc
dobânditor şi beneficiarul întreţinerii. Dobânditorul întreţinerii trebuie să fie întotdeauna cu
capacitate deplină de exerciţiu, şi să nu dispună de obligaţii familiale de întreţinere, cel obligat
prin acest contract la prestarea întreţinerii trebuie să dispună de mijloace suficiente pentru a
presta întreţinerea, poate fi şi o persoană juridică.
Contractul privind plata pensiei de întreţinere este un contract uni-obligaţional, adică numai
una din părţi şi anume debitorul întreţinerii îşi asumă obligaţia de întreţinere, cealaltă parte -
creditorul întreţinerii - obligaţii în baza acestui contract nu are. La contractul de înstrăinare a
bunurilor cu condiţia de întreţinere pe viaţă, obligaţiile contractuale sunt reciproce.
Un alt atribut al contractului privind plata pensiei de întreţinere este titlu gratuit, deoarece
debitorul se obligă să plătească întreţinerea în mărimea şi modul la care au convenit părţile şi nu
presupune careva obligaţii pentru creditorul întreţinerii.
Contractul de înstrăinare a bunurilor cu condiţia de întreţinere pe viaţă este cu titlu oneros.
CONCLUZII
Analizând contractul de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă, şi în rezultatul
elucidării modificărilor aduse, am stabilit că legislaţia în vigoare conţine ample reglementări
privind condiţiile de valabilitate, privind întinderea obligaţiei de întreţinere precum şi că,
obligaţiile dobânditorului se transmit moştenitorilor, însă aceştia au dreptul de a alege între
executarea obligaţiilor sau rezoluţiunea raportului contractual.
În actualul CC RM, contractul respectiv a suferit schimbări esențiale comparativ cu contractul
analogic din Codul civil vechi.
Prin prisma schimbărilor se referă însuși la definiția contractului. Astfel, potrivit alin.1
art.1213 CC RM, în baza contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață, o
parte (beneficiarul întreținerii) se obligă să dea celeilalte părți (dobânditor) în proprietate un bun
imobil sau mobil, iar dobânditorul se obligă să asigure beneficiarului întreținerii în natură –
locuință, hrană, îngrijire și ajutor necesar pe timpul cât va trăi, precum și înmormântare.
Dacă să facem o comparație cu definiția din Codul civil vechi, în actualul CC RM s-a
schimbat însăși denumirea contractului, statutul juridic și volumul obligațiilor unei părți.
O novație se referă la stabilirea egalității părților prin stabilirea echității executării obligațiilor.
Astfel, potrivit alin.1 art.1215 CC RM, dobânditorul datorează beneficiarului întreținerii prestații
stabilite în mod echitabil, ținându-se cont de valoarea bunului înstrăinat și de condiția socială
anterioară a beneficiarului întreținerii.
Spre deosebire de legislația veche, când în calitate de beneficiarul întreținerii, putea fi doar
persoane fizice inapte de muncă din cauza vârstei sau în legătură cu starea sănătății, actualul CC
RM nu stipulează restricții anume față de această parte a contractului. Prin urmare în această
calitate pot activa orice persoane fizice, inclusiv cele apte de muncă. Prin acest fapt cercul
persoanelor fizice care pot activa în calitate de beneficiarul întreținerii s-a lărgit esențial.
Actualul CC RM admite pluralitatea participanților. În alin.2 art.1213 CC RM se stabilește că,
în cazul pluralității de părți, obligația de întreținere este indivizibilă atât activ, cât și pasiv.
Spre deosebire de legislația veche obiectl contractului nu poate fi doar casa de locuit sau o
porțiune din casă, dar orice bun. În prezent, existența în proprietatea privată a dobânditorului a
unei case de locuit sau a unui apartament nu constituie un impediment la încheierea contractului
întreținerii pe viașă, o piedică esențială din cauza căreia contractul nu putea fi încheiat în trecut,
deoarece în baza art.103 CC vechi, în proprietatea soților și a copiilor minori, care locuiesc
împreună, putea fi doar un apartament, o casă sau o porțiune din ea.
 După legea veche, dreptul beneficiarului era garantat numai în cazul pieirii fortuíte a
obiectului contractului. Actualul CC RM stipulează că obligația de a-l Întreține pe beneficiar se
păstrează în toate cazurile pieirii obiectului contractului.
Legea veche prevedea o singură regulă referitoare la efectele rezoluțiunli - obiectul
contractului era restituit beneficiarului întreținerii în toate cazurile.
În conformitate cu legea veche posibilitățile dobânditorului în ce privește inițierea rezoluțiunii
contractului erau mai limitate, însă, după părerea autorilor literaturii de specialitate analizate,
drepturile lui nu sunt cu nimic lezate, deoarece acesta, în schimb, nu era obligat să restituie
obiectul contractului, lucru care avea loc în toate cazurile după legislația veche. Exceptia de
nerestituire este stabilita in alin.(2) art.1220 CC RM.
Un moment esențial nou este stipulat in art.1221 CC RM în care se menționează ca, în cazul
decesului dobânditorului, drepturile și obligațiile lui trec la moștenitori. Moştenitorii au dreptul
de a alege intre executarea obligațiilor sau rezoluțiune.
După părerea mea majoritatea modificărilor reproduse în actualul CC RM național despre
care am vorbit supra sunt bine-venite.
 BILBIOGRAFIE
1. Codul Civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV din 06.06.2002. În: Monitorul oficial al
Republicii Moldova, nr. 82-86 din 22 iunie 2002, republicat în Monitorul Oficial nr.66-75 din
01.03.2019 
2. Codul de Procedura Civilă al Republicii Moldova nr.225 din 30.05.2003. În Monitorul official al
Republicii Moldova nr.285-294 din 03.08.2018
3. Codul civil al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti din 26 decembrie 1964. În: B.
Of. nr.000(abrogat).
http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=286216&lang=1
4. Comentariu Codului Civil al Republicii Moldova, Volumul II, Editura ARC, Chişinău 2006.
5. Chibac Gheorghe, Sorin Brumă, Oxana Robu, Natalia Chibac. Drept civil. Contracte și
succesiuni. Curs universitar. Univ. De Stat din Moldova, Fac. De drept, Catedra Drept Civil-
Ed.4-4.-Chișinău: S.n.,2019 (Î.S.F.E.-P. ,,Tipografia Centrală,,) p.75.
6. Chelaru O. Mihalache Iu. Analiza juridică a contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia
întreţinerii pe viaţă. În: Revista naţională de drept, 2007, nr. 5
7. Chibac Gh., Băieșu A., Rotari Al., Efrim O. Contracte și succesiuni. Cartier, Ediția III revăzută
și completată. Chișinău 2010.
8. Bujorel F. Drept civil. Contractele speciale. București: Universul Juridic, 2013.
9. Andrei SMOCHINĂ, Angelina TĂLĂMBUŢĂ. ANALIZA CONTRACTULUI DE
ÎNSTRĂINARE A BUNULUI CU CONDIȚIA ÎNTREȚINERII PE VIAȚĂ ÎN CONTEXTUL
NOILOR MODIFICĂRI. Chișinău, 2020.
10. TĂLĂMBUŢĂ ANGELA, INSTITUŢIA ÎNSTRĂINĂRII BUNURILOR CU CONDIŢIA
ÎNTREŢINERII PE VIAŢĂ: ASPECTE TEORETICO-PRACTICE,Chișinău, 2016.
11. Dosarul nr. 2a-3121/19 https://www.instante.justice.md/
12. Decizia Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, din
10.02.2014. D osarul nr. 2ra-2193/14 < http://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=12585>