Testul nr.

I.Dr.si oblig.vinzatorului
1.1Enumerati obligatiile vinzatorului

Vinzatorul are urmatoarele obligatii:

-de a transmite bunul in termen.
-obligatia de expediere a bunului
-obligatia de a transmite bunul fara vicii de natura juridical
-obligatia de a-l garanta pe comparator deimpotriva evictiunii
-obligatia vinzatorului ce tine de cantitatea bunului,de asortiment,de completivitate si de ambalare a
bunului.
-obligatie de a preda bunul fara vicii materiale
-obligatia de conservare a bunului.

1.2Caracterizati urmatoarele obligatii ale vinzatorului:de predare a bunului,de predare a

bunului fara vicii, de a-l garanta pe comparator impotriva evictiunei.

Predarea bunului constituie transmiterea material a mrfii, adic punerea acesteia la dispoziia
cumprtorului la locul convenit n contract.
n ce privete momentul predrii bunului acesta poate fi o dat fix sau o perioad de timp.
Dac n contractul de vnzare-cumprare este stabilit data la care trebuie livrat marfa, cumprtorul
nu poate cere livrarea mrfii nainte de termen. Vnztorul poate livra marfa nainte de termen, dac
cumprtorul nu are nici un motiv temeinic pentru a refuza executarea.
Dac n contractul de vnzare nu este indicat data livrrii i nici nu poate fi dedus din contract,
precum i n cazul cnd nu a fost stabilit o perioad de livrare a mrfii i nici nu poate fi determinat
prin referire la contract, vnztorul trebuie s predea bunul ntr-un termen rezonabil, calculat de la data
ncheierii contractului.
Ori de cte ori ndeplinirea obligaiei de predare este dependent de o fapt a cumprtorului, termenul
pentru executare ncepe s curg din momentul cnd cumprtorul a svrit acea fapt.
Contractul de vnzare-cumprare se consider ncheiat cu clauze de executare strict la data stabilit
dac din contract rezult clar c, la nclcarea acestui termen, cumprtorul pierde interesul fa de
executarea contractului.
Vnztorul poate executa contractul cu clauze de executare strict la data stabilit, nainte de acest
termen sau dup el numai cu consimmntul cumprtorului.

O alta obligatie a vinzatorului este predarea bunului fara vicii . Viciile mrfii constituie lipsa unei
nsuiri inerente mrfii predate, care o face improprie destinaiei ori folosirii normale sau i micoreaz
valoarea sau valoarea de ntrebuinare.
Vnztorul poart rspundere numai dac viciile existau n momentul vnzrii. Existena
viciilor n momentul vnzrii nu trebuie confundat cu existena n acest moment a defectelor, adic a
manifestrilor exterioare ale viciilor. n momentul vnzrii trebuie s existe viciile (cauza), chiar dac
defectele (efectul) apar ulterior acestui moment.
Vinzatorul are obligatia de a preda bunul vara vicii materiale si fara vicii de natura juridica.
Este fr vicii materiale bunul, care la transferarea riscurilor, are caracteristicile convenite,adica
corespunde destinaiei stabilite n contract; corespunde utilizrii obinuite i prezint caracteristici care
exist n mod obinuit la bunuri de acelai fel i pe care cumprtorul le poate atepta, innd cont de
felul bunului.
Prin viciu de natur juridic se nelege dreptul sau pretenia unui ter asupra bunului .
Dac vnztorul nu-i onoreaz obligaia stipulat i pred bunul cu vicii de natur juridic, atunci
cumprtorul este n drept s solicite rezoluiunea contractului.
Cumprtorul poate s consimt s primeasc marfa cu vicii de natur juridic.

1
 Dac un ter, n temeiul dreptului su asupra unui bun aprut nainte de ncheierea contractului de
vnzare-cumprare, intenteaz o aciune de eviciune mpotriva cumprtorului, acesta din urm este
obligat s atrag n calitate de coprt pe vnztor i poate opune terului toate excepiile care le-ar fi
putut opune vnztorul.
Neatragerea vnztorului n calitate de coprt l elibereaz pe acesta de rspundere fa de cumprtor
dac va dovedi c atragerea sa ar fi prevenit eviciunea cumprtorului.
Obligatia de garantie a vinzaztorului esisa daca sint indeplinite urmatoarele conditii:
-sa fie o tulburare de drept..Vinzatorul nu raspunde pt simpla tulburare de fapt.
-cauza evictiunii sa fie anterioara vinzarii
-cauza evictiunei sa nu fi fost cunoscuta de catre cumparator la momentul incheierii contractului.
1.3Stabiliti corelatia dintre notiunile termenul predarii si momentul executarii obligatiei de
predare a bunului,
Termenul de livrare a mrfii se stipuleaz n contract.
Momentul executarii obligatiei de transmitere a bunului de catre vinzator poate fi stabilit in mai multe
moduri:-daca in contract se stipuleaza obligatia vinzatorului de a asigura transportarea bunului
,momentul executarii va fi considerat momentul predarii bunului cumparatorului sau reprezentatntului
imputernicit sa preia bunul.
-daca bunul urmeaza sa fie predate la locul aflarii acestuia atunci obligatia se va considera executat in
momentul punerii la dispozitia cumparatorului sau a reprezentatntului acestuia.
-daca din contract nu rezulta obligatia vinzatorului de a asigura trabsportarea bunului sau predarea lui
in locul aflarii cumparatorului,obligatia vinzatorului de a reda bunul se considera executata la data
predarii bunului de catre caraus sau oficiul postal pt a fi transportat la cumparator,daca contractul nu
prvede altfel.

III.Continutul contractului de donatie.

3.1Enumerati obligatiile donatorului in cadrul contractului de donatie.
Contractele reale de donatie nu genereaza obligatii pt donator.
In cazul contr.de don. Care contine promisiunea de a transmite in viitor un bun donatorul este obligat sa
predea bunul daruit potrivit clauzelor stabilite.In anumite imprejurari donatorul poate refuza predarea
bunului promis fara careva consecinte negative.
Donatorul nu datoreaza garantie pt evictiune si nici pt viciile ascunse deoarece contractul este cu titlu
gratuity .Prin exceptie donatorul va raspunde pt daunele rezultate din viciile ascunse cunoscutede el si
necomunicate cu viclenie,care au cauzatun prejudicial donatarului.
3.2Analizati drepturile donatarului in cadrul contractului de donatie conditionata.
Unul din drepturile dnatarului este deptul de aprimi bunul.In cazul in care donatorul nu isi executa
obligatia de predare,donatarul este in drept in baza normelor genetrale cu privire la execuaterea
obligatiilor sa solocite trsnmiterea bunului si \sau repararea prehudiciului.
3.3Expuneti conditiile in care donatorul poate renunta la executarea promisiunii de a dona in
viitor si argumentati aceasta posibilitate.
Donatorul este ndreptit s refuze executarea contractului de donaie, fr a fi obligat la plata
despgubirilor, n cazurile cnd ndeplinirea promisiunii, nnd cont de celelalte obligaii ale sale va
pune n pericol propria ntreinere corespunztoare a donatorului sau/i cnd aceasta ar periclita
executarea obligaiilor legale ale donatorului de ntreinere a altor persoane. Evident c obligaiile
donatorului care fac imposibil respectarea promisiunii de a dona fr a periclita propria ntreinere
corespunztoare sau ntreinerea altor persoane s nu existe la momentul ncheierii contractului de
donaie ci s fie contractate (s se nasc) dup ncheierea lui. Aceste obligaii trebuie s nruteasc
starea patrimonial a donatorului. nrutirea strii patrimoniale poate avea loc n rezultatul reducerii
veniturilor, creterii costului vieii, nrutirea strii sntii, falimentul ntreprinztorului individual,
modificarea statutului strii civile (cstorie, divor), naterea obligaiei de repararea a prejudiciului
cauzat, a obligaiei de plat a pensiei alimentare, altor obligaii de ntreinere, etc.

2
 Testul 2

I.Notiunea si elementele contractului de vinzare cupmarare.

1.1Relatati notiunea si caracterele juridice a contractului de V-C.
Prin contractul de vnzare-cumprare, o parte (vnztor) se oblig s predea un bun n proprietate
celeilalte pri (cumprtor), iar acesta se oblig s preia bunul i s plteasc preul convenit
Contractul de vnzare-cumprare este un contract sinalagmatic, cu titlu oneros,comutativ,consensual si
translativ de proprietate.
1.2Caracterizati elementele.
Partile contr.de V-C sint vinzatorul si cumparatorul.Vinzatorul tre sa fie proprietarul bunului sau sa
detina un alt drept real care ii permite instrainarea bunului.In cazurile stabilite de lege calitatea de
vinzator o poate dobindi o alta persoana dekit titularul dreptului de propr.Astfel vinzarea unui bun in
temeiul unui contract de commission,calitatea de vinzator o are nu prorietarul ci comisionarul.
Cumaprator poate fi orice PF sau PJ.Cumparind un bun prin contractul de V-C,cumparatorul potrivit
regulii generale devine proprietarul acestora. Pt contractul de V-C legea prevede anumite incapacitate
speciale.Aceste incapacitate sint interdictii de a vinde sau a cumpara:
1tutorele sau curatorul,sotul si rudele acestuia pin la gr.4 inclusiv nu a dr.sa incheie conventii cu
perosna pusa sub tutela sau curatela.
2mandatarii insarcinati sa vinda un bun nu il pot cumpara.
3 judecatorii,avocatii,noatrii,procurorii si executorii judedcatoresti nu pot procura dr.litigioase sub
sanctiunea nultitatii abslote.
Obiectul juridic al contr.de V-C consta in actiunile vinzatorului indreptate spre transmitera dreptului de
propriet.asupra bunuluicumparat si respective actiunile cumparatorului in vederea preluarii bunului si
achitarii pretului convenit.
Obievtul material sint buburile care tre sa fie in circuitul civil,sa existe in momentul inchierii
contractukui sau sa poata exist ape viitor,sa fie determinat sau determinabil.

Pt validitatea contractului de V-C se cere ca pretul sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-sa fie exrimatin bani,asta este de esenta vinzarii.Daca instrainarea unui bun se face contra unui alt bun
atunci dj nu mai este un contract de V-C si unul de schimb.
-sa fie determinat sau detrminabil

1.3formulati particularitatile si specificul unor varietati ale contr.de V-C cum ar fi:vinzarea
bunurilor immobile,intrepriderii ca complex patrimonial unic,vinzarea bunurilor de consum.

*.In calitate de cumparatori ai ternurilor pot fi prsoanele fizice si juridice din RM precum si investitorii
straini.Exceptie de la aceasta fegula sint terenurile cu destinatie Agricola si ternurile fondului
silvic,care pot fi vindute doar PF si PJ din RM.
Contr.de v-c a ternurilor tre sa fie incheiat in forma scrisa si autentificat notarial.In termen de 3 luni de
la dat autentificarii notariale ,noul proprietar al terenuli tre sa-l inregistreze la organul cadastral
territorial.
V-C terenurilor proprietate publica se face la pretul normative,iar a terenurilor proprietate private la
prt liber,inclusive in bazza rezultatelor la licitatie.
Incaperile de locuit si drepturile asupra acestora tre in mod obligatoriu sa fie trecute in registrul
bunurilor immobile de catre organul cadastral territorial.Obiectul contr.de v-c a incaperilor de locuit il
constituie casele d elocuit,o parte din ele,apartamentele procurate,privatizate.

*Contractul de vnzare-cumprare a ntreprinderii presupune faptul c vnztorul ntreprinderii se

oblig s-o dea n proprietate iar cumprtorul s achite preul acesteia, privite ca un complex
patrimonial unic.
ntreprinderii - ca obiect al obligaiilor civile n general i ca obiect al vnzrii-cumprrii n special i
sunt caracteristice urmtoarele particulariti:

3
- este un complex patrimonial unic ce include n sine: cldirile i acareturile acestora, edificiile,
terenul de pmnt pe care acestea sunt amplasate, utilajele, inventarul, materia prim, producia final,
cotele pri n alte ntreprinderi, datoriile ntreprinderii i creanele acesteia, precum i drepturile la
simbolica ce individualizeaz ntreprinderea denumirea de firm, marca de producie etc.) .a.;
*Contractele de cumprare-vnzare a bunurilor pentru consum -specificul acestei categorii de contracte,
determinat de caracterul lor de consum presupune ncheierea lor n baza ofertei publice a bunurilor,
ceea ce nseamn, c contractele de cumprare a bunurilor pentru consum se consider ncheiate din
momentul alegerii mrfii de ctre cumprtor n magazinele cu autoservire sau din momentul alegerii i
transmiterii acesteia de ctre vnztor la cererea cumprtorului.
Una din particularitile eseniale a contractului de vnzare cumprare a bunurilor pentru consum se
prezint faptul, c acest contract, pe lng reglementrile generale, prevzute de normele C.C. al RM se
reglementeaz i de acte normative speciale

III.Efectele contractului de comodat

3.1Enumerati principalele drepturi si obligatii ale partilor contractante
Comodatarul are urmatoarele drepturi si obligatii:
-tre sa pastreze sis a ingrijeasca bunul cu diligenta unui bun proprietar si sa-l foloseasca doar in scopul
stability in contract
-este obligt sa suporte cheltuielile necesare folosintei bunului neavind dreptul sac era restituirea lor
-are dreptul sa ceara doar compenarea cheltuielilor extraordinare necesare si urgente pe care a fost
nevoit sa le faca pt conservarea bunului
-poate da bunul in folosinta unui tert
-este obligat sa restituie la expirarea termenului contractului bunul primit in folosinta gratuita
Are dreptul de retentie a bunului atita timp kit comodantul nu-I compenseaza cheltuielile
extraordinare,necesare si urgente.
Comodantul are urmatoarele dr.si oblige.
-are oblig.de a transmite bunul in folosinta comodatarului
In caz de neexecutare a transmiterii bunului acesta nu poate fi impus silit sa transmita ci doar tre sa
repare dauna cauzata astfel
-nu este obligat sa repare comodatarului daunele provocate de viciile bunului transmis,cu exceptia
cazului cind a ascuns viiile bunului cu viclenie.
-are dreptiul de a cer reziliera contr.kind comodatarul foloseste bunul neconform destinatiei,kind
comodatarul PF a decedat ,iar PJ a incetat activitatea si in cazuk in care comodantul insusi are nevoie
de bun.
3.2Determinati continutul obligatiei comodatarului pribind restituirea bunului,precum si
suportarea riscului pierii fortuite a bunului.
Restituirea bunului apare ca una din principalele obligaii care reiese din esena i natura
comodatului.Comodatarul este obligat sa restituie, la expirarea termenului contractului de comodat,
bunul primit in folosina gratuita. n cazul n care contractul de comodat nu are stabilit un termen,
comodatarul este obligat sa restituie bunul la sfritul valorificrii lui n scopul menionat n
contract.
De obicei, reieind din practica contractual contractul de comodat se ncheie innd cont de durata de
amortizare a bunurilor, precum i a scopurilor de utilizare a lor. ns legea permite la acordul prilor
att stabilirea unui anumit termen, ct i neindicarea termenului concret. Din acest motiv, comodantul
poate n orice moment sa ceara restituirea bunului, ceea ce ar nsemna realizarea dreptului su
dispoziie asupra bunului
De regul riscul pieirii fortuite a bunului mprumutat este suportat de comodant n calitate de proprietar,
comodatul nefiind un contract translativ de proprietate .In caz de neexecutare a obligaiilor sale,
comodatarul va rspunde pentru cauza neimputabil lui (cazul fortuit) daca nu dovedete ca
prejudiciul ar fi survenit chiar daca el i-ar fi ndeplinit obligaiile sale.

4
3.3Stabiliti corelatia dintre:
-incalcarea obligatiei de catre comodtar-raspundere fara vinovatie
-obligatia de compenasare a cheltuielilor extraordinare facute de comodatar pt conservarea
bunului-dreptul de retentie
-obligatia comodatarului de aplati contravaloarea uzurii bunurilor-caracterul gratuit a
contractului.
In cazul in care comodatarul nu pastreaza si nu ngrijeste bunul cu diligenta unui bun proprietar si
nu-l foloseste numai in scopul stabilit in contract sau determinat prin natura bunului si bunul piere
fortuit,comodatarul va fi obligat sa raspunda pt daunele aduse comodantului,cu exceptia cazului in care
demonstreaza ca prejudicial ar fi survenit kiar daca el si-ar indeplini obligatiile.

Comodatarul are dreptul sa ceara de la comodant compensarea cheltuielilor extraordinare necesare si

utile pe care a fost nevoit sa le faca pt conservarea bunului.In cazul in care comodantul refuza sa-I
compenseze comodatarului cheltuielile extraordinare,acesta din urma are drept de retentie asupra
bunului atita timp comodantul nu-I va compensa cheltuielile date.

Comodatul este un contract cu titlu gratuity.Gratuitatea contractului nu este inlaturata daca partile au
convenit ca comodatarul urmeaza sa plateasca pe parcursul executarii contractului sau la finele
acestuia o anumita suma de ban ice ar reprezenta contravaloarea uzurii bunului folosit.Suportarea
contravalorii uzurii de catre comodatar nu transforma comodatul intrun contract cu titlu oneros,ci
reprezinta o concretizare a obligatiei de restituire a bunului in starea in care a fost predat.

5
Testul 3

I.Contractul de prestari servicii.

1.1Redati notiunea si caracterele juridice
Prin contractul de prestri servicii, o parte (prestatpr) se oblig s presteze celeilalte pri (beneficiar)
anumite servicii, iar aceasta se oblig s plteasc retribuia convenit.
Este un contract sinalagmatic,cu titlu oneros,comutativ,cu executare succesiva si consensual,este un
contract intuitum persone.
1.2Particularitatile rezilierii contractului de prestari servicii
Un temei special de ncetarea a raporturilor contractuale n contractul de prestri servicii este rezilierea
contractului n dependen de termenul achitrii plii. Legea stipuleaz cinci varieti de reziliere a
contractului. Dreptul de a rezilia contractul din motivul termnenului l au ambele pri n mod egal.
Dac plata se face pe zi, raporturile din contractul de prestri servicii pot fi reziliate zilnic, n orice zi,
ncepnd cu sfritul zilei urmtoare. Dac plata se calculeaz pe sptmn apoi raporturile contractuale
pot nceta cel mai trziu n prima zi lucrtoare din cursul unei sptmn, ncepnd cu sfritul
urmtoarei zile de sptmn. Dac plata de calculeaz pe lun raporturile contractulae por fi ncetate
cel mai trziu pe data de 15 al lunii urmtoare. Dac plata se calculeaz pe trimeste sau pe perioade mai
mari partea care iniiaz rezilierea contractului trebuie s fac un preaviz de 6 sptmni, ncepnd cu
sfritul unui trimestru calendaristic current. Dac plata nu se face n dependen de intervale de timp,
apoi raproturile conttactuale pot fi ntrerupte oricnd, n orice moment.
Contractele de prestari serviii incheiate pe un termen mai mare de 5 ani pot fi reziliate din initiativa
prestatotului doar dupa expirarea termenului de 5 ani si cu respectarea unui termen de preaviz de 6 luni.
Daca are motive temeinice de de reziliere,prestatorul poate rezilia contractul in orice moment fara a fi
tinut la plata despagubirilor.
1.3Formulati deosebirile si asemanarile contractului de prestari servicii in raport cu contractul
de antreprzia.
Atit contractul de prest serv cit si contr de antrepriza sint contracte intuitum personae.Acest character
vizeaza numai organizarea si conducerea lucrarii iar nu si executarea lui efectiva.Atit antreprenorul cit
si prestatorul pot fi obligate sa execute personale lucrarea numai daca contractul prevede astfel sau daca
aceasta rezulta din imprejuarri.
La fel aceste ambe contracte spre deosebire de alte contracte consensuale care pot fi executate in
momentul incheierii lor,antrepriza si prestari servicii exclude aceasta posibilitate,deoarece pt executarea
lucrarilor este necesar de a consuma un anumit interval de timp..
Totusi contractul de antrepriza trebuie deosebit de contractul de prestari servicii.Desi CC contine norme
ce se aplica in agala masura ambleor contracte.Daca in cadrul contractului de antrepriza rezultatul
lucrarii are expresie materiala ,in cazul contractului de prestari servicii activitatea prestatorului si
rezultatul ei nu au o expresie materiala si sunt inseparabile de personalitatea acestuia.
Potrivit CC atit prestatorul kit si antreprenorul sint liberi in alegerea modului de efctuare a lucrarilor
sau de prestare a serviciilor.
In cazul contractului de antrepriza riscul contractului este suportat in toate cazurile de catre
antreprenor,deoarece el s-a obligat pe riscul sau si este debitorul obligatiei imposibil de excutat.Spre
deosebire de antreprenor prestatorul presteaza serviciile nu pe riscul sau,aceasta se explica prin faptul
ca rezultatul activitatii prestatorului nu are o expresie materiala.

6
IIIContractu de v-c a bunurilor imobile
3.1Notiunea si caracterele contractului
Prin contractul de vnzare-cumprare, o parte (vnztor) se oblig s predea un bun n proprietate
celeilalte pri (cumprtor), iar acesta se oblig s preia bunul i s plteasc preul convenit.
Este un contrzact sinalagmatic,cu titlu oneros,comutativ,consensual si translativ de proprietate.

3.2Evedentiati specificul si particularitatile contractului de v-c a bunurilor imobile.

Obiect al contr.de v-c a terneurilor pot fi terenuri proprietate publica si terenurile proprietate
private.Partile contractului de v-c a terenurilor sint vinzatorul si cumparatorul.In calitate de vinzator
apare proprietarul in cazul terenurilor proprietate private,si autoritatile administratiei publice locale in
cazul terenurilor propriet.publica.In calitate de cumparatori ai ternurilor pot fi prsoanele fizice si
juridice din RM precum si investitorii straini.Exceptie de la aceasta fegula sint terenurile cu destinatie
Agricola si ternurile fondului silvic,care pot fi vindute doar PF si PJ din RM.
Contr.de v-c a ternurilor tre sa fie incheiat in forma scrisa si autentificat notarial.In termen de 3 luni de
la dat autentificarii notariale ,noul proprietar al terenuli tre sa-l inregistreze la organul cadastral
territorial.
V-C terenurilor proprietate publica se face la pretul normative,iar a terenurilor proprietate private la
prt liber,inclusiv im baza rezultatelor la licitatie.

Incaperile de locuit si drepturile asupra acestora tre in mod obligatoriu sa fie trecute in registrul
bunurilor immobile de catre organul cadastral territorial.Obiectul contr.de v-c a incaperilor de locuit il
constituie casele de locuit,o parte din ele,apartamentele procurate,privatizate.

3.3Expuneti-va asupra necesitatii evedentierii acestui contract civil de sinestatator avind o

reglementare proprie in CC
Dupa parerea mea este binevenita o reglementare proprie a contractului de v-c a bunurilor immobile
deoarece natura buburilor ce formeaza obiectul acestui contract necesita instituirea de reguli deosebite
pt instarinarea lor.In cadrul contractului de v-c a terenurilor aceste reguli difera dupa cum este vorba de
vinzarea terenurilor prorietate publica sau private.

7
Testul 4

I.Continutul contractului de antrepriza

1.1Enumerati drepturile si obligatiile clientului

Clientul are urmatoarele dr.si oblig.:
-este obligat dupa executarea lucrarii sa receptioneze lucrarea
-una din principalele obligatii ale clientului este achitarea retributiei prevazute in contract
-clientul este obligat a plati retributia globala stabilita si in cazul kind antreprenorul reduce costul
lucrarii in raport cu cel stipulate in contract,fara reducerea calitatii si cantitatii lucrarii.
-clientul est in drept sa ceara de la antreprenor executarea unei anumite lucrari,pt care el are un interes
personal
Clientul este in drept sad ea antreprenorului indicatii referitoare la la modul de executare a lucrarii,care
sint obligatorii de catre antreprenoare dreptul sa ceara rezilierea contractului din cauza viciilor
1.2determinati continutul obligatiilor informative ale antreprenorului precum si efectele
nerespectarii acestora.
O particularite a contractului de antrepriz o constituie obligaia informaional a antreprenorului, care
trebuie s fie onorat de acesta la ncheierea contractului sau, dup situaia real, imediat dup ce
faptele respective au devenit cunoscute antreprenorului. Aceast obligaie rezulrt din necesiatea
evitrii unei pagube de la bun nceput, cnd nc exist o asemea posibilitate.
Legea prevede patru circumstane depsre care antreprenorul este inut s-l informeze pe client, i
anume:
a) materialul prezentat de client este inutilizabil sau necalitativ;
b) viciile materialelor vor face ca produsul final s fie afectat de vicii;
c) respectarea indicaiilor clientului amenin trinicia sau utilizarea lucrrii;
d)exist alte circumstane care nu depind de antreprenor i care amenin trinicia sau utilizarea
lucrrii.
Dup cum rezult din lege obligaiile informaionale sunt legate de activitatea i calitile
profesioaniste ale antreprenorului, care ca specialist n domeniul respexctin este obligat s depisteze
faptele i circumstanele prevzute de lege i s-l informeze despre ele pe client.
Dac lucrarea este efectuat din materiualelel cleitnului antreprenorul este obligat s verifice calitatea i
cantitatea acestora, deaorece materialele prezentate de cleint pot fi de un volum insuficient, de o calitate
proast sau inferioar dect cea necesar, sau de aa natur nct nu pot fi utiliizate pentru lucrarea
comandat. Aceste materiale pot avea unele vicii, care pot influiena negativ produsul final.
Ne onorarea obligaiilor informaionale de ctre antreprenor are efecte negative pentru el. Aceste efecte
se manifest prin faptul c n asemenea situaii clientul este n drept s cear repararea prejudiciului
cauzat i, respectiv, antreprenorul este obligatr s suporte acest prejudiciu, care a survenit din
inaciunile sale proprii.
1.3stabiliti corelatia dintre:
-riscul executarii lucrerii de catre antreprenor-dreptul la remuneratie
-executarea lucrarii din materialele antrenorului-dreptul de proprietate asupra lucrarii
-riscul pierii fortuitea lucrarii-intirzierea receptionarii lucrarii de catre client
Prin contracrul de antrepriza ,antreprenorul se obliga sa efectuieze pe riscul sau o anumita lucrare.Prin
urmare,daca executarea contractului devine imposibila din cauza de forta majora,antreprenorul nu are
dreprul la plata remuneratiei,dat fiind faptul ca nu a predta clientului rezultatul muncii sale.Daca
finalizarea lucrarii devine imposibila din motive independaente de vointa partilor,antreprenorul nu are
dreptul sa ceara retiributia.Antreprenorul are dreptul la retributie daca imposibilitatea terminarii lucrarii
are loc din cauza materialului necalitativ prezentat de client sau a indicatiilo acestuia,cu conditia ca
antreprenorul si-a executat obligatiile informationale.
O regul general a contractului de antrepriz o constituie faptul, c lucrarea este efectuat din
materialele antreprenorului. Dac executarea a avut loc dup aceast regul antrreprenorul trebuie s
transfere n favoarea clientului dreptul de proprietate asupra bunului. Prin urmare, din prevederile

8
legale rezult, c antreprenorul trebuie s transmit att bunul, ct i documentele cu privire la
materialele care au fost utilizate pentru efectuarea lucrrii.
Dac obiectul contractului dup finisarea lucrrii a fost nregistrat sau n alt mod legalizat dup
antreprenor, apoi acesta este inut s transmit dreptul de proprietate n favoarea cleitnuluui. Este
posibil i situaia cnd antreprenorul va fi obligat s respecte i forma prevzut de lege pentru
transmiterea unui bun.
Riscul pierii sau deteriorarii fortuite a obiectului contractului pina la receptionrea lui il suporta
antreprenorul.Acest risc trece la client o data cu receptionarea lucrarii.In cazul in care clientul intirzie
sa receptioneze lucrarea,riscul trece asupra lui de la data la care s-a pus in intirziere.

IIIEfectele contractului de concesiune

3.1enumerati drepturile si obligatiile concedentului
Concedentul are urmatoarle obligatii:
-sa acorde concesionarului la timp si in volum deplin drepturile asupra asupra obiectului concesuiunii
prevazut de contract
-sa predea concesionarului obictele concesiunei
-sa pastreze secterul commercial al concesionarului
-sa nu intervina in activitatea economica si operative a concesionarului.
Concedentul are dreptul sa modifice in mod unilateral clauzele contractuale de concesiuneUn alr drept
al concedentului este de a controla modul cum concesionarul isi indeplineste obligatiile contractuale.In
cazul expirarii contractului de concesiune sau in cazul rezilierii acestuia,concedentul are dreptul de a
cere transmikterea gratuita a imbunatatirilor inseparabile aduse de catre concesionar obictului
concesiunii.
3.2caracterizati obligatiile concesionarului
Obligatiile concesionarului constau in asigurarea functionarii serviciului public,exploatarii bunurilor
sau activitatii publice,cu respectarea prevederilor contractului de concesiune.Concesionarul este obligat
sa asigure continuitatea serviciului,fiind exonerate numai prin forta majora.
O alta obligatie a cioncesionarului este de a plati redeventa la valoarea prevazuta in oferta,in modul si
termenele prevazute in contract.De asemena concesionarul este obligat sa-si execute personal sarcinile
care ii revin din contractul de concesiune,fara a putea subconcesioan integral sau partial obictul
concesiunii.
La expirarea termenului contractului de concesiune,concesionarul va fi obligat sa-I restituie
concedentului obicetul concesiunii,liber de orice sarcina.In afara de aceasta,in termen de 6 luni de la
expirarea termenului contractului sau in cazul rezilierii lui inainte de termen concesionarul va fi obligat
sa lichideze intreprinderea concesionnala in conformitatea cu legislatia si cu contractul de concesiune.
3.3 evedentiati dosebirile si asemnarile efectelor cu alte contracte asemenatoare.
Contractul de concesiune se aseamana cu contractul de achizitii prin aceea ca amblele contracte I se
incredinteaza unei personae private,efectuarea de lucrari necesare pt desfasurarea unui serviciu
public.Spre deosebire de contractul de achizitii prin contractul de concesiune de servicii publice
concesionarului I se incredinteaza atit efectuarea lucrarii cit si exploatarea serviciului pt care lucrarea a
fost realizata.De asemena concesionarul isi recupereaza investitia din redeventele platitte de utilizatorii
serviciilor publice pe cind in cazul contractului de achizitii plata investitiei se face din buget.
Concesiunea de buburi se deosebeste de dreptul de gestiune economica prin aceea ca titularul dreptului
de concesiune este o persoana private,iar titularul dreptului de gestiune este intreprinderea de stat sau
cea municipala.

9
Testul 5
I.Contractul e vinzare cumparare de bunuri pt consum
1.1Notiunea si caracterele jur.
Conform contractului de v-c cu amanuntulk intreprinderea de comert cu amanuntul se obliga sa-I
transmita in proprietate consumatorului marfuri de calitate adecvata,sa-I ofere informatie autentica si
srviciile prevazute de contract,sa-I asigure o deservire comerciala la nivel iar consumatorul se obliga sa
plateasca o anumita suma de bani.
In afara de caracterele juridice commune oricarui contract de v-c,contractului de v-c cu amanuntul ii
sunt specifice unlele caractere particulare si anume:este un contract de adeziune,deoarece numai
vinzatorul redacteaza in itregime sau aproape in itregime clauzele contractului fara ca cumparatorul sa
le poate modifica,
Este un contract public deoarece vinzatorul nu poate refuza fara motive temeinice incheierea
contractului.Contractul de v-c cu amanuntul se incheie in baza ofertei publice.
1.2Analizati contiunutul dreptului cumparatorului de preschimbare a bunului cumparat pt
consum
Cumprtorul este n drept s preschimbe bunul care nu-i convine dup dimensiuni, form, gabarit,
model, culoare sau completare, etc.
Legislaia n vigoare, , stabilete termenul limit, n decursul cruia cumprtorul are dreptul la
preschimbarea bunului cumprat pentru consum. Acest termen ncepe s curg din momentul
recepionri bunului de ctre cumprtor i sumeaz paisprezece zile lucrtoare cu condiia c
vnztorul nu a stabilit un termen mai mare n aceast vedere.
Bunul cumprat pentru consum poate fi preschimbat cu un bun similar numai la locul procurrii lui sau
n alt loc stabilit de ctre vnztor.
Legislaia n vigoare la fel ofer cumprtorului posibilitatea de a preschimba bunul cumprat pentru
consum cu un bun similar, chiar dac acesta difer n pre cu primul. n cazul diferenei de pre este
efectuat recalcularea. Dac bunul similar pretins de ctre cumprtor n cazul preschimbrii este mai
scump, atunci cumprtorul pltete diferena de pre vnztorului. n cazul cnd bunul pretins este mai
ieftin dect cel cumprat, vnztorul este obligat s-i ntoarc cumprtorului diferena de pre obinut
n urma recalculrii.
Condiiile necesare, existena crora determin dreptul cumprtorului de a solicita preschimbarea
bunului cumprat pentru consum sau restituirea acestuia cu obinerea sumei bneti, pltite la
cumprare sint
-bunul nu a fost utilizat;
- bunul nu i-a pierdut calitile de consum;
- cumprtorul dispune de probe c bunul a fost cumprat de la vnztorul respectiv.
Bunurile nealimentare, cumprate pentru consum, care nu pot fi preschimbate sau restituite se stabilesc
prin lege sau prin alte acte normative. De aici, nu toate bunurile procurate pentru consum pot face
obiectul preschimbrii sau restituirii.

1.3Evedentiati specificul si particularitatile contractului in raport cu alte varietati ale

contractului de v-c.
Contractele de cumprare-vnzare a bunurilor pentru consum -specificul acestei categorii de contracte,
determinat de caracterul lor de consum presupune ncheierea lor n baza ofertei publice a bunurilor,
ceea ce nseamn, c contractele de cumprare a bunurilor pentru consum se consider ncheiate din
momentul alegerii mrfii de ctre cumprtor n magazinele cu autoservire sau din momentul alegerii i
transmiterii acesteia de ctre vnztor la cererea cumprtorului.
Una din particularitile eseniale a contractului de vnzare cumprare a bunurilor pentru consum se
prezint faptul, c acest contract, pe lng reglementrile generale, prevzute de normele C.C. al RM se
reglementeaz i de acte normative speciale

10
III.Elementele contractului de leasing.
3.1Enumerati elementele esentiale ale contractului de leasing
Principalele elmente ale contractului de leasing sunt:partile,obiectul,pretul termenulsi forma.
3.2Caracterizati elementele contractului de leasing
Partile contractului de leasing sunt locatorul si lacatarul .Locator este o persoana fizica sau juridical
care practica activitate de intreprinzator si care procura cu titlu de proprietate echipament de la un
anumit vinzator pt a-l da in chirie.
Locatar este PFsau PJ care practica activitate de intreprinzator si care primeste in posesiune si folosinta
temporara,in baza contractului de leasing,echipamentul comnadat la alegerea sa de catre vinzatorul
desemnat de el.
Contractul de leasing poate genera RJ bilaterale kit si tripartite.In calitate de subict al operatiunii de
leasing poate figura si vinzatorul bunului.Vinzatorul este intreprinderea producatoare ori o alta PF sau
PJ care practica activitate de intreprinzator si care vinde locatorului in proprietate echipament pt ca
acesta s ail dea in folosinta temporara unui tert.
Obiect al contractului de leasing pot fi orice buburi mobile si imoblie cu exceptia bunurilor scoase din
circuitul civil,bunurile a caror circulatie este limitata prin lege,terenurilor agricole,buburilor
consumptibile,obiectelor proprietat intelectuala care nu pot fi cesionate.
Contr.de leasing tre incheiat in scris si trebuie sa contina clause privind partile contractente, descrierea
bunului,valoarea totala a contractului,valoarea ratelor de leasing,termenul contractului etc.
Pretul este denumit plati de leasing.Platile de leasing se stabilesc de parti in expresie baneasca,naturala
sau mixta sub forma unor rate periodice.Platile de leasing pot fi stabilite sub forma de plati periodice
uniforme pe intreaga per,a contractului,plati descrescatoare si plati progressive.
Contractul de leasing nu s epoate incheia pe un termen mai mic de un an.
3.3Categoriile contractelor de leasing(operatiunile de leasing)particularitatile lor si natura
juridical.
Contractul d eleasing poate fi de mai multe categorii:
a)leasingul financiar, operaiune care trebuie s ndeplineasc cel puin una din urmtoarele condiii:
- riscurile i beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului obiect al leasingului s fie
transferate locatarului la momentul ncheierii contractului de leasing;
- suma ratelor de leasing s reprezinte cel puin 90% din valoarea de intrare a bunului dat n leasing;
- contractul de leasing s prevad expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului obiect al
leasingului ctre locatar la expirarea contractului;
- perioada de leasing s depeasc 75% din durata de funcionare util a bunului obiect al leasingului;
b) leasingul operaional, operaiune care nu ndeplinete nici una din condiiile contractului de leasing
financiar;
c) leasingul barter, operaiune n cadrul creia locatarul achit valoarea ratelor de leasing prin bunuri al
cror proprietar este;
d) leasingul compensaional, operaiune n cadrul creia locatorul primete n contul ratelor de leasing
marf produs cu utilajul obiect al leasingului;
e) lease-back, operaiune n cadrul creia o parte transmite unei alte pri dreptul de proprietate asupra
unui bun n scopul de a-l lua ulterior n leasing;
f) leasingul de consum, operaiune de leasing n cadrul creia locatarul are calitatea de consumator;
g) leasingul direct, operaiune de leasing n cadrul creia locatorul ntrunete concomitent i calitatea
de furnizor al bunului;
h) leasingul intern, operaiune de leasing n cadrul creia toate subiectele snt rezideni ai Republicii
Moldova;
i) leasingul internaional, operaiune de leasing n cadrul creia locatorul sau locatarul nu este rezident
al Republicii Moldova.

11
Testul 6

I.Contractul de transport de marfuri

1.1 notiunea si acracterele juridice ale contractului de transport de marfuri
Prin contractul de transport, o parte (cruul, transportor) se oblig fa de cealalt parte (pasager sau
client) s o transporte mpreun cu bagajele ei sau, s transporte ncrctura la locul de destinaie, iar
cealalt parte se oblig s plteasc remuneraia convenit.
Este un contract sinalagmatic,oneros,consesual

1.2Caracterizati elementele contarectului d transport de marfuri

Subiectii-carausul si clientul.
In calitate de client sau de pasager poate aparea orice subiect de drept care dispunde de dreptul d
eprorietate asupra incarcaturii sau a bagajului sau care dispune de imputernicirile respective.
Drept caraus poate aparea orice PF sau PJ care isi asuma obligatia de a transporta incarcatura,calatorul
si bagajul acestuia.Fata de caraus legea stipuleaza anumite cerinte speciale:tre sa fie inregistrat intro
forma organizatorico-juridica prevazuta de legislatia cu privire la antreprenoriat si carausul tre sa
dispuna ded o licenta corespunzatoare.O particularitet a contractului ded transport esti si faptul
participarii la acest contract a unui subiect deosebit numit destinatatr.
Obiect al contractului de transport il constituie 2 parti componente,care corespund obligatiilor
principale ale partilor.:prestarea serviciilor de fapt de deplasare in spatiu a incarcaturilor si achitarea
platii convenite.
Contractul de transport se incheie de regula in forma scrisa prin intocmirea documentului respective de
transpotrt.Importanta formei scrise a contractului de transport se manifesta prin faptul ca aceasta forma
serveste drept dovada ,pina la proba contrara ,a inchierii contraccului.
Termenul contractului de transport depinde de tipul de transport,viteza de deplasare a mijlocului de
transport,de distanyta la care incarcatura urmeaza a fi deplasata.Daca termenele nu sint stabilite de
contract atunci deplasarea tre sa fie efctuata in termini rzonabili.
In contractul de transport pretul acestuia are o denumire speciale care se numeste taxa de transport si se
stabileste prin acordul aprtilor.
1.3Stabiliti temeiul in baza caruia destinatarul dobindeste drepturi si obligatii in contractul de
transport de marfuri.
O particularitate a contractului de transport este faptul participarii la acest contract a unui subiecr
special-destinatarul.In CC anterior acest subiect era indicat direct in lege.In noul CC in definitia
contractului d etransport nu se nominalizeza acest subiect.In literature de specialitate problema
statutului destinatarului ramine discutabila.Unii autori considera contractul de transport in favoarea
unui tert,altii sunt de parerea ca cloentul si destinatarul reprezinta o parte contractual.A treia opinie
considera destinatarul o parte de sine statatoare a contr.de transport.
Destinatarul desi nu aluat parte la contractul intervenit intre expeditor si caraus dobindeste un drept din
acest contract.Dreptu l sau consta in acre sa I se predea bunul transportat si de a-l ridica de la
caraus.Destinatarul devine astfel,in temeiul particularitatilor contractelor de transport titularul unui
drept propriu.

12
III.Contractul de antrepriza
3.1descrieti componenta obiectiva si subiectiva a contractului de antrepriza.
Obiectul contractului de antrepriza este rezultatul activitatii antreprenorului.Potrivit Codului
civil,obiectul contractului de antrepriza poate fi producerea sau trasformarea unui bun,cit si
obtinerea de alte rezultate prin efectuarea de lucrari.Aceasta prevedere da temei de a deduce ca
contractul de antrepriza se incheie nu pt executarea nemijlocita a lucrarii,ci pentru obtinerea
rezultatului dorit.In acest rezultat si consta scopul final al clientului,deoarece procesul de
efectuare a lucrarii in sine nu-l intereseaza ,essential este ezultatul activitatii
antreprenorului.Obiectul contrc de antrepriza este un bun individual determinat,in cazul
producerii,sau un alt reultat material privitor la un bun individual determinat in cazul
transform,arii sau executarii altor lucrari.Partile contractului de antrepriza sunt antreprenorul
si clientul Antreprenor este orice pers care isi asuma obligatia sa efectueze o lucrare in favoarea
altei pers.Client-pers care insarcineaza o alta pers sa efectueze o anumita lucrare.In aceste
calitati pot active atit pers fizice kit si juridice.

3.2Clasificati termenii aplicati in contractul de antrepriza precum si evedentiati importanta

acestora
O clauz esenial a contractului de antrepriz o constituie termenul de executare. n acest contract
termenul de executare se stabilete prin acordul comun ale prilor la ncheierea contractului.
Necesitatea stabilirii termenului executrii contractului are o importan deosebit n cazurile cnd
volumul lucrrilor este impuntor i lucrrile vor fi efectuate pe o perioad de lung durat. Stabilirea
termenelor asigur efectuare ritmic a lucrrilor, asigur posibilitatea clientului de a controla cursul
lucrrilor, pentru ca lucrrile s fie efectuate la timp, calitativ etc.
In contractul de antrepriza partile pot stabili mai multe categotii de termene.Prin urmane, n contractul
de antrepriz termenele executrii obligaiilor contractuale pot fi separate n urmtoarele tipuri: general,
de demarare, intermendiar (de executare a unor pri din lucrare) i de finisare a lucrrii.
Teremenului executrii poaste fi modificat numai cu acordul prilor.
Unica condiei legal, care trebui s fie respectat la stabilirea termeneloe este acordul comun ale
prilor. Bineneles, n primul rnd., se i-au n consideraie posibilitpile antreprenorului de a efectua
lucrri respective n termen redus.

3.3Formulati modul de determinare a retribuitiei si efectle pe care le genereaza.

Noul CC stabileste 2 categorii de preturi in functie de circumstante.Astfel daca la momentul incheierii
contractului a fost posibil de a determina cu certitudine pretul si volumul lucrarilor,se stabileste un prt
forfetar,adica o suma unica ,globala.In acest caz clientul nu poate pretinde o reducere a retributiei pe
motiv ca lucrarea a solocitat mai putine cheltuieli,iar antreprenorul nu poate cere majorarea pe motiv ca
lucrarea a solocitat mai multa munca sau mai multe cheltuieli decit se preconizau.Pretul forfetar ramine
acelasi chiar daca au fost aduse modificari termenelor si conditiilor initiale de execuatre,daca partile nu
au convenit altfel.
Daca la momentu incheierii contractului este imposibil de a detremina cu certitudine volumul si pretul
lucrarilor se intocmeste un deviz estimativ care poate fi majorat,dar pt aceasta antreprenotul tre sa
justifice majorarea retributiei.Clientul va fi obligat sa plateasca devizul estimativ majorat,daca aceasta
majorare rezulta din lucrarile sau cheltuielile pe care antreprenorul nu le-a putut prevedea la momentul
incheierii contractului.

13
Testul 7
I.Notiunea si caracterele juridice ale contractului de conatie
1.1Def.not.si enumerate caracterele.
Prin contract de donatie, o parte (donator) se obliga sa mareasca din contul patrimoniului sau, cu
titlu gratuit, patrimonial celeilalte parti (donatar).
Este un contract unilateral,gratuit,translativ de proprietate,real dar pote fi si consensual,in principiu
irevocabil

1.2Delimitati contractul de donatie in forma de palti periodice si contractul de renta cu titlu

gratuit
Obiect al acestui contract de fiecare dat sunt sume de bani, care se achit cu o periodicitate
determinat de pri n contract. Ca regul, n calitate de donatar figureaz persoanele fizice, ns nu
este exlus posibilitatea de susinere material sub form de pli periodice nici a organizaiilor
necomerciale.
Obligaia donatarului privind susinerea donatorului n form de pli periodice, n lipsa unor prevederi
contractuale contrare nceteaz odat cu moartea donatorului
1.3 Determinati momentul incheierii contractului de donatie .Expuneti prevederile legale
referitor la momentul incheierii contractului de donatie.Identificati devergentele existente si
propuneti modalitatea de inlaturare a divergentelor.
contractul de donaie se consider ncheiat n momentul transmiterii bunului.Aceasta urmeaz a fi
interpretat restrictiv, or nu fiecare predare a bunului are drept efect ncheierea contractului de donaie.
Donaia este un contract i nu un act juridic unilateral i din acest considerent predarea va avea drept
efect ncheierea contractului de donaie doar dac este nsoit de acordul prilor .
Acordul de voin a prilor de a ncheia un contract de donaie, care nu este nsoit de transmiterea
bunului, nu produce efecte juridice

III.Contractul de v-c a intreprinderii ca complex patrimonia unic

3.1 Notiunea si caracterele contractului
In baza contrctului de v-c a intreprinderii ca un complx patrim unic vinzatorul se obliga sad ea in
proprietatea cumparatorului intreprinderea in calitate de complex patrimonial unic cu exceptia
drepturileor si obligatiiloe inalienabile.
Este sinalagmatic,cu titlu oneros, comutativ,consensual,translativ de proprietate.
3.2Expuneti-va asupra incheierii formei si modalitatilor inregistrarii de stat a contractului de v-c
a intreprinderii.
Incheierea contractului presupune intocmirea de catre partile contractente a unui sir de acte,asa cum ar
fi actul de invenatriere,bilantul contabil si altele.Respectivele acte necesita a fi intocmite pina la
semnarea cantractului de v-c a intreprinderii si transmise cumpatratorului concomitant cu predarea
bunului.
Datorit importanei i caracterului special al obiectului vnzrii-cumprrii nreprinderii i anume a
faptului aprecierii acestuia de ctre legislator ca un complex patrimonial unic, contractul de vnzare-
cumprare a nreprinderii, se ncheie n form autentic i se nregistreaz la Camera nregistrrii de
Stat.
Condiiile de form ale contractului n cauz i anume: forma autentic i nregistrarea, se prezint ca
condiii de valabilitate a acestuia, deoarece n cazurile expres prevazute de lege forma este o conditie de
valabilitate a actului juridic. Mai mult ca att, nerespectarea formei autentice atrage nulitatea actului
juridic.
Contractul de vnzare-cumprare a ntreprinderii se consider ncheiat din momentul nregistrrii
acestuia la Camera nregistrrii de Stat.

14
3.3evedentiati specificul si particularitatile contractului in raport cu alte varietati ale contractului
de v-c.
Termenul ntreprindere poate fi utilizat n dou sensuri. Primul din ele, i anume acel ce intereseaz
n sensul art. 817 C.C. al RM este ntreprinderea - obiect al obligaiilor civile. n cel de-al doilea sens
ntreprinderea se prezint ca subiect al dreptului civil sau al dreptului afacerilor
ntreprinderii - ca obiect al obligaiilor civile n general i ca obiect al vnzrii-cumprrii n special i
sunt caracteristice urmtoarele particulariti:
- este un complex patrimonial unic ce include n sine: cldirile i acareturile acestora, edificiile,
terenul de pmnt pe care acestea sunt amplasate, utilajele, inventarul, materia prim, producia final,
cotele pri n alte ntreprinderi, datoriile ntreprinderii i creanele acesteia, precum i drepturile la
simbolica ce individualizeaz ntreprinderea denumirea de firm, marca de producie etc.) .a.;
- este un complex patrimonial, folosit n vederea nfptuirii activitii de antreprenoriat, ce, n
conformitate cu art. 1 al Legii Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat i ntreprinderi, se
prezint ca activitatea de fabricare a produciei, executare a lucrrilor i prestare a serviciilor,
desfurat de ceteni i de asociaiile acestora n mod independent, din proprie iniiativ, n numele
lor, pe riscul propriu i sub rspunderea lor patrimonial cu scopul de a-i asigura o surs permanent
de venituri;este un complex patrimonial dinamic n sensul c nfptuirea tranzaciilor cu
ntreprinderea complex patrimonial nu atrage dup sine suspendarea sau ntreruperea activitii
de antreprenoriat nfptuite de fostul proprietar

15
Testul8
IRaspunderea juridical-civila in cadrul contractului de transport.
1.1Conditiile si temeiurile generale ale raspunderii in relatiile de transport
In contractul de transport se aplica o regula cu rivire la lmitarea raspunderii mai ales a
carausului,conform careia cazurile si cuantumul raspunderii sint strict determinate de legislatia cu
privire la transport..
In contractul de transport se aplica si regula cu privire la rsp mixta sau raspunderea pt actiunile
tertului.Daca un transport care constituie obiectul unui singur contract este realizat de mai multi
carausi succesivi,fiecare din ei raspunde pt executarea intergului transport..
Este aplicabila ca o fegula generala si norma care exclude limitarea raspunderii,si anume:orice clauza
contractulaa care in mod direct sau indirect deroga de la dispozitiile prevederilor CC este nula si lipsita
de efecte.

1.2Caracterizati raspunderea carauseului potrivit contractului de transport de incarcaturi

Asigurarea integritii ncrcturii transportate este una dintre obligaiile de baz a cruului conform
contractului de transport. Cruul este rspunztor de executarea transportului din momentul primirii
mrfii la punctul de expediie i pn la cel al eliberrii la destinaie. Aceasta implic rspunderea sa nu
numai n timpul transportului efectiv, dar i n perioada aflrii mrfii la depozitele cruului dup
preluarea ei de la expeditor, precum i dup transportarea sa la punctul de destinaie, dar pn la
remiterea ctre persoana ndreptit s dispun.
Legea stipuleaz 4 temeiuri prin care se angajeaz rspunderea cruului:
- n caz de distrugere, pierdere, deteriorare, precum i pentru depirea termenului de livrare.
Prile nu pot, prin acordul su de voin, exonera sau diminua rspunderea cruului.
Faptul distrugerii, pierderii, deteriorrii sau depirii termenului de livrare nu implic neaprat
rspunderea cruului; - este necesar vinovia transportatorului (culpa). Este instituit prezumia
legal a culpei transportatorului. Sarcina probei faptului c distrugerea, pierderea, deteriorarea ori
depirea termenului de livrare nu-i sunt imputabile revine cruului
innd cont de faptul c neexecutarea obligaiilor contractuale de livrare a mrfii la termenul stabilit
produce prejudicii considerabile destinatarului, legiuitorul a stabilit o clauz destul de drastic. Astfel,
cruul poart rspundere n proporie de 100% din taxa de transport i este obligat s repare
prejudiciul astfel cauzat.

1.3Stabiliti corelatia dintre

-prezumtia nevinovatiei carausuklui-sarcina probatiunei
-Depasirea termenului de transportare a incarcaturii-repararea prejudiciului sub forma
beneficiului ratat.
Faptul c deteriorarea, pierderea, distrugerea ncrcturii se datoreaz, vinoviei celui ndreptit s
dispun de marf, n caz c marfa a fost nsoit de reprezentantul clientului, indicaiilor celui
ndreptit s dispun, unui viciu propriu ncrcturii, perisabilitii naturale a obiectului transportat -
este n sarcina cruului.
Transportatorul, pentru a fi exonerat de rspundere pentru prejudiciul cauzat, trebuie s demonstreze c
pierderea sau deteriorarea au avut loc ca rezultat al unor factori obiectivi ce nu au putut fi evitai i
nlturarea consecinelor crora nu a depins de el.
Cruul, invocnd una dintre cauzele exonertoare de rspundere, nu este obligat s fac dovada
legturii cauzale ntre cauza dat i prejudiciul produs. Este instituit prezumia nevinoviei
cruului, pn la proba contrarie.

Pentru ntrzierea transportrii ncrcturii la destinaie, cruul poart rspundere n proporie de

100% din taxa de transport i este obligat s repare prejudiciul cauzat astfel. . Rspunderea material a
cruului n cazul ntrzierii la livrare presupune doar o penalitate de ntrziere. Se ncaseaz doar
penalitatea nu i despgubirile pentru deteriorarea ncrcturii sau pt beneficiul ratat.

16
III.Pretul-element esential al contr.de v-c
3.1definiti prtul ca element al contractului de v-c
Ca element al contractului e v-c petul poate fi definit ca echivalentul abligatiei de predare a bunului
care nu poate fi exprimat decit in plata sumei de bani datorata.Pretul bubului tre sa fie exprimat in bani
3.2caracterizati conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca pretul
Pentru validitatea contractului de v-c se cere ca pretul sa indeplinesca urmatoarele conditii:
-sa fie exprimat in bani.Stabilirea preului sub forma unei sume de bani este de esena vnzrii. Dac
nstrinarea bunului se face nu pentru bani, dar n schimbul altui lucru, pentru stingerea unei obligaii
sau n schimbul unei alte prestaii, contractul nu mai poate fi calificat vnzare-cumprare.
-sa fie determinat sau determionabil.Determinarea preului poate fi fcut direct i concomitent cu
acordul de voin al prilor prin negociere sau prin aderarea pur i simpl a cumprtorului la
preurile fixe, expuse sau fixate concomitent.
Preul mrfii este determinat, dac cuantumul lui este convenit de pri n contract. Preul
bunului este determinat n mod expres atunci cnd n contract se indic cuantumul acestuia, prin
inserarea unei clauze n acest sens.
Clauza contractuala referitoare la pret nu poate fi lasata pt o apreciere ulterioara,deoarece in acets caz
nu se considera indeplinita conditia pretuuli de a fi determinate sau determinabila. Si respective nu este
clara contraprestatia cumparatorului.

3.3stabiliti corelatia:
-pret-element esential al contractului de v-c
-nedeterminarea pretului intre comercianti-valabilitatea contractului e v-c
-nedetreminarea pretului intre comercianti-stabilirea acestuia potrivit prevederelor legale.
Dupa cum am mai mentionat pretul este unul din elementele esentiale ale contractului de v-c.In cadrul
contractului de v-c echivalentul obligatiei de predare a bunului nu poate fi exprimat decit prin plata
sumei de bani datorata.
In cazul cind este vorba de v-c comercila si partile nu au stabilit sau modalitatea de determinare a
acestuia in lipsa unor prevederi contrare se va considera ca partile s-au referit tacit la pretul paracticat
in mod obisnuit in momentul incheierii contractului in ramura comerciala respectiva pt aceleasi bunuri
vindute in imprejurari comparabile.In cazu in care contracte similare nu exista,se va considera in lipsa
unor prevederi contrare ca partile s-au referit in mod tacit la un pret practicat la data prearii bunului.
Daca in v-c civila conditiile esnetiale ale contractului sunt acele cu privire la bunul vindut si pretul
acestuia,in vinzarea cumpararea comercila conditia cu privire la la pret nu este obligatorie,lipsa acestuia
neafectind valabilitatea contractului.

17
Testu9
I.Elementele contractelor de donatie
1.1Forma contractului de donatie
Referitor la forma contractului de donatie CC nu a instituit reguki deosebite pt forma acestuia.Daca
obiect al donatiei este un bun pt a carei vinzari(instarinare)este prevazuta o anumita forma a
contractului ,aceeasi forma este prevazuta si pt donatie.
Contractul de donatie care contine promisiunea de atransmite in viitor un bun tre sa fie incheiat in
forma autentica.Nerespectarea formei autentice nu afecteaza valabilitatea donatiei daca promisiunea
este indeplinita cu exceptia contractelor carfe au ca obiect bunuri pt a caror instarinare se cere forma
autentica.
1.2Delimitati oboectul contractului de donatie in general de obiectul de donatie cu sarcina .
Legea contine o cerinta obligatorie pt contractul de donatie conditionat de achitarea datoriilor sau
realizarea sarcinilor care nu exista la momentul incheierii contractului.Pt a fi valabil un astfel de
contract trebuie sa contina referiri la natura datoriilor sau sarcinilor viitoare,precum si la intinderea
acestora.Prevederile respective sint dictate,pe de o parte de faptul ca in urma donatiei patrimonial
donatarului urmeaza sa se majoreze din contul patrimoniului donaatorului,iar pe de alta parte ,in cazul
donatiei conditionate se consedera donatie doar partea din patrimoniu care exceed cheltuielile necesare
executarii conditiei.
1.3Argumentai interduictiile legale stabilite pt incheierea contractului de donatie.
CC stabileste interdicii de a dona i de a accepta donaii pentru anumite categorii de persoane. Aceste
prevederi derog de la normele generale cu privire la capacitatea de a contracta i sunt ndreptate spre
evitarea diferitor abuzuri i asigurarea unei protecii maxime a drepturilor i intereselor persoanelor.
O prima interdictie este interdicia de a dona n numele persoanelor incapabile, cu excepia donaiilor
nensemnate, pentru realizarea unor obligaii morale. Prin persoane incapabile urmeaz de neles:
a) minorii de pn la 14 ani, actele juridice n numele cror, se ncheie de prini, adoptatori sau
tutori;
b) pesoanele declarate incapabile de instana de judecat, actele juridice n numele cror se ncheie
de ctre tutori;
Norma comentat concretizeaz prevederile alin.1, Art.43 i interzice reprezentanilor legali a
incapabililor s doneze din numele persoanelor pe care le reprezint.
Interdicia de a dona din numele persoanelor incapabile nu se rsfrnge asupra donaiilor nensemnate,
de o valoare mic, efectuate pentru realizarea unor obligaii morale ale incapabilului.
Este interzis proprietarilor, administratorilor i lucrtorilor din instituiile medicale (clinici,
laboratoare, spitale, profilactorii i altele care ofer servicii medicale), educative (instituii de
nvmnt precolar, liceal, universitar, postuniversitar, etc.), de asisten social (case de copii, case de
btrni, etc.) i altor instituii similare (sanatorii, case de odihn, centre de reabilitare) s accepte donaii
din partea:
a) persoanelor care se afl n ele, avndu-se n vedere persoanele fizice care beneficiaz de
serviciile medicale, educative, sociale sau altele oferite de instituiile menionate;
b) soului sau rudelor persoanelor beneficiari de servicii de pn la gradul patru inclusiv, att pe
linie direct ct i colateral.
Interdicia data este valabil doar n perioada cnd persoanele beneficiaz de serviciile instituiilor
menionate.
O alt interdicie stabilit CC se refer la inadmisibilitatea donaiilor n relaiile dintre persoanele
juridice cu scop lucrativ (societile comerciale).
Societile comerciale se constituie i activeaz pentru a obine profit. Deoarece prin efectuarea
donaiei patrimoniul donatorului se reduce n mod actual, irevocabil i gratuit, legea, pentru a evita
abuzurile i a proteja interesele creditorilor, interzice ncheierea contractului de donaie ntre persoanele
juridice cu scop lucrativ.

18
III.Contractul de transport
3.1Notiunea si caracterele juridice ale contractului de transport.
Prin contractul de transport, o parte (cruul, transportor) se oblig fa de cealalt parte (pasager sau
client) s o transporte mpreun cu bagajele ei sau, s transporte ncrctura la locul de destinaie, iar
cealalt parte se oblig s plteasc remuneraia convenit
Contractul de transport are urmatoarele caractere juridice:Sinalagmatic ,cu tilu oneros ,contract
consensual.
3.2Clasificati contractele de transport.
Un criteruiul de clasificare a contractelor de transport ar fi dupa modul de transportare:
-contracte aeriene
Contracte auto
Contracte pe calea ferata
Contracte maritime
Clasificarea legala ar fi:
Contracte de transport de persoane
Contrc de transport de bunuri.

3.3Stabiliti particularitatile juridico-civileAle contractului de transport ,evedentiind principalele

deosebiri si asemanari ale contractului dat de alte contracte civile asemenatoare.
Contractul de transport face parte dn contractul de prestari sevicii,avind ca obiect deplasarea in spatiu a
incarcatuii,calatorilor si bagajelor.

19
Testul 10
I.contractul de transport de personae
1.1Notiunea si caraterele juridice ale contractului de transport de persoane
Prin contractul de transport de persoane carausul se obliga sa transporte calatorul la punctual de
destiantie,iar calatorul se obliga sa plateasca remuneratia convenita..
Este un contract consensual,sinalagmatic,oneros,de adeziune.
1.2Caracterizati drepturile calatorului in contractul de transport de persoane
In contractul de transport de persoane calatorul are urmatoarele drepturi:
-sa transporte in mod gratuit un copil d epina la 5 ani cu conditia ca acesta nu ocupa un loc separate.
-satransporte bagaje si bagaje de mina.Sint cobsiderate bagaje obiectele calatorului transportate
separate in sectia de bagaje.Ba\agaje de mina sint considerate obiectele calatorului premise spre
transportare fara plata in salonul mijlocului respective d etransport.
-sa rezilieze contractul in orice moment,daca nu cauzeaza intirzieri,fiind obligat sa plateasca carausului
pagubele cauzate prin reziliere.Acest drept poate fi realizat prin posibilitatea returnarii biletului pina la
plecarea mijlocului de transport.
-sa rezilieze contractul fara a polati despagubiri,atunci kind este previzibil ca vor avea loc intirzieri in
comparative cu timpul si durata convenita.
-sa obyina in timp util informatii dsp serviciile de transport,conditiile si modul de circulatie.
1.3Stabiliti particularitatile juridico civile ale contractului d etrasnport de persoane in raport cu
contractul de transport de marfuri.
Trasaturile specifice ale contractului de transport al pasagerilor ce permit individualizarea lui in
raport cu contractul de transport de incaractauri se refera la obiect si la componenta subiectiva.
Obiectul contractului d etransport de pasageri conta in actiunile carausului indreptate spre
transportarea pasagerului la punctual de destinatie precum si actiunile pasagerului a achitarii taxei da
transport.
Particularitatile componentei subiective a contractului respective consta in faptul ca in calitate de
calatori pot active doar PF,ceea ce impune aplicarea fata de acest contract nu numia a legislatiei cu
privire la transporturi dar si a legii cu privire la protectia consumatorilor.

III.Notiuni dsp contractul de renta

3.1Definiti notiunea contractului de renta si caracterele

(1) Renta se constituie printr-un contract n baza cruia o parte (debirentier) se oblig s
plteasc periodic, cu titlu gratuit sau oneros, o redeven cecleilalte pri (credirentier).
Dup caracterele juridice ale acestui contract l putem determina drept un contrtact de regul generator
de drepturi, dar poate aprea drept un contract translativ de drepturi. Totodat, prin contrtractul de rent
are loc transmisiunea unor drepturi. Este vorba, de regul, de transmisiunea drepturilor asupra
bunuurilor de ctre credirentier debirentierului
Contractul dee rent este un contract principal. Caracterul respectiv al contractului apare drept un
indiciu identificatoriu a contractului. Astfel, dup regimul juridic stabilit de ctre legistrator, scopul
principal care este urmrit de ctre pri la ncheierea contractului constituie asigurarea plii
redevenei.
Renta poate fi cu titlu gratuit, dar poate fi i cu titlu oneros. Atunci cnd vorbim, c contractul de rent
este cu titlu gratui el poarte aprea doar drept o liberalitate, deoarece debirentierul defiecare dat
achitnd redevena i micoreaz patrimoniul su, i anume cu att cu ct valoreaz mrimea acestei
pli. Atunci cnd este vorba despre contractul de rent cu titlu oneros, acesta apare doar ca un contrract
aleatoriu deoarece debirentierul nu poate cunoate mrimea definitiv a prestaiei la care se oblig fa
de credirentier, chiar i atunci cnd este vorba despre un contract de rent ncheiat pe termen.
3.2Determinati parrticularitatile contractului de renta referitor la partile lui,obiect,forma si
termen

20
Prile n contractul de rent sunt debirentierul i credirentierul. Debirentierul este partea contractual,
care n contractul de rent se oblig s achite periodic o redeven. Credirentierul este partea care
beneficiaz de plata periodic a redevenei.
chiar i n cazul n care renta se constituie n favoarea unui ter, calitatea de credirentier o are partea
fa de care debirentierul se oblig a asigura ntreinere terului.In cazul contractului de renta viagera
caliateta de debientiere sua credirentier o poate avea doar persoana fizica tinind cont de faptul durata
lui este limitat la durata vietii unie persoane.
Obiectul contractului de renta constituie pe de o pasrte redeventa ce urmeaza a fi platita,iar pe de alta
parte bunul pe care credirentieul il transmite in proprietatea debirentiurului sau suma de bani.
Contractul de renta prin care se promite o renta,trebuie incheiat in scris si autentificat notarial sub
sanctiunea nulitatii lui.
Contractul de renta viagera este incheiat pe durata vietii credirentierului.Partile por fixa un anumit
termen pt care contractul este valabil.In caz de dubiu contractul se considera incheiat pe durata vietii
credirentierului..
3.3Delimitati contractul de renta de contarcetul de intretinere pe viata si contractul de donate
prin plati periodice
Contractul de renat se deosebeste de contractul de intretinere prin faprul ca:
-contractul de renta cuprinde obligatiile de a da in timp ce contractul de intretinere obligatia de a face.
-renta este transmisibila ,in schimb creanta de intretinere este personala si nu poate fi transmisa unei
altei persoane
-renta este de regula sesizabila in schimb intretinerea nu poate fi urmarita de creditori.

Contractul de renta-contr.de donatie in forma de palti periodice.

Obiect al contractului de donatie in plati periodice de fiecare dat sunt sume de bani, care se achit cu
o periodicitate determinat de pri n contract. In cazul rentei obiect al contractului poate servi si un
bun.

21
Testul 11
I.Efectele contractului de mandat
1.1descrieti elementele contractului de mandat.
Parti;e contractului de mandat sint mandantul si mandatarul.Indiferent de faptul daca mandatul este cu
tiltu gtratuit sau cu titlu oneros mandantul trebuie sa aiba capacitate juridical necesara pt a figura drept
parte in raporturilein raporturli juridice aparute in baza actelor incheiate de mandatar cu tertele
persoane..Mandatarul tre sa aiba capacitate de exercitiu deplina ,deoarece in actele juridice pe care
acesta le incheie in numele sip e contul mandantului trebuie sa manifeste un consimtamint valabil
exprimat.
In calitate de mandatari profesionali pot aparea PF sau PJ speciale,activitatea de reprezentare a carora
constituie indeletnicirea acestora.
Mandatul are ca obiect reprezentare mandantului l incheierea de acte juridice de catr mandatar,adica
savirsirea de catre mandatar a actiunilor juridice in numele si pe contul mandantului,indreptate sspre
aparitia ,modificarea si stingerea drepturilor si obligatiilor civile..Respectiv obiectul contractului de
mandat il formeaza serviciile juridice de reprezentare care nu pot fi materializate.
Legea nu stabileste conditii speciale in ceea ce priveste forma contractului de mandat.Acesta se incheie
prin simplul accord de vointa al partilor contractante,avind character consensual.
CC al RM nu contine reglementari speciale in ceea ce priveste termenul contractului de mandat,fapt ce
ofera partilor posibilitatea de a stabili desinestattator termenele contractuale speciale si termenul
general in functie de perioada necesara executarii mandatului si d eparticularitatile acestuia sau sa
incheie contractul pe un termen nedeterminat.
Pretul este element al contractului de mandat numai in cazurile cind este vorba de mandatul
oneros,deoarece de regula mandatul se prezinta ca un contract cu titlu gratuit.
1.2delimitati mangatul general de mandatul special si de reprezentare
Legislatorul denumete n funcie de volumul de mputerniciri mandatul special i mandatul general.
Deosebirea dintre regimurile juridice const n faptul posibilitii svririi de ctre mandatar a unor
categorii stricte (anumite) de acte juridice, care constau n acoperirea unei operaii juridice (ncheierea
unui contract de antrepriz capital) sau pentru anumite operaii determinate (de acelai gen), ca de
exemplu, mputerniciri pentru perfectare tuturor tipurilor de prestri servicii. Mandatul special urmeaz
s fie expres determinat n contract sau n procur. Mandatul general se perfecteaz pentru toate
aciunile posibile de reprezentare ale mandatarului, i este necesar formularea mputernicirilor
reprezentantului.
Legtura dintre mandat i reprezentare este unidirecional, ceea ce nseamn c mandatul presupune
raporturi de reprezentare. Reprezentarea nsi nu este legat organic de mandat

1.3comparati elementele contractului de mandate cu elementele contractului de intrmediere.

Partli contractului de intermediere sint clientul si intermediarul.CC nu contine careva exigente
referitore la calitatea partilor contractente,in cazul dat se vor aplica prevederile generale cu privire la
capacitatea capacitatea persoanelor de a inchiea acte juridice.
In calitate de obiect al contractului de intermediere poate fi indicarea ocaziei de a incheie contractul
dorit de client,care se realizeaza prin identificarea persoanelor care vor accepta aferta clientului de a
contracte..
Pretul in cadrul contractului de intrmediere se numeste remuneratie.Remuneratia poate fi achitata intr-
o suma fixa ,procentual de la valoarea obiectului contractului intermediary sau in forma mixta,potrivit
intelegerii partilor.
Contractul de intermediere poate fi nicheiat la discretia partilor pe un temren determinat sau
nedeterminat.
CC prevede conditii de forma doar pt contractele de intermediere exclusive,care urmeaza a fin incheiate
in scris.

22
III.Contractul de transport maritime
3.1Notiunea contractului de transport maritime
Contractul de transport maritime de marfuri este acel contract prin care una din parti-o companie de
transport naval se obliga sa transporte marfuri dintrun port in altul pe mare,iar cealalta parte
navlositorul-sa palteasca pretul pretul stability,denumit navlu.
3.2Caracterizati conosamentul,stability functiile lui
Conosamnetul reprezinta un document care atesta ca marfurile pe care le prevede in contiunutul sau au
fost incarcate pe o anumita nava.
Conosamentul are urmatoarele functii :face dovada incheierii contractului de transport
maritime,reprezinta un document de dispoztie asupra marfurilor transportate,reprezinta un tiltu de
valoare ce permite instarinatrea marfurilor pe parcursul instarinarii.
Ca orice titlu de credit conosamnetul poate circula de la un posesor la altul,ultimul posesor care se
prezinta cu connosamentul fiind considerattitularul uini drept autonom.
3.3Stabiliti deosebirile si asemenarile dintre ciontractul maritime propriu zis si contractul de
navlosire.
Conosamentul se prefecteaza pt transportarea marfurilor pe rute regulate.Conosamnetul poate fi utilizat
si in cadrul contractului de navlosire deoarece stabileste legatura juridical dintre detinatorul marfii si
destinatar.Conosamentu se reprezinta ca un tiltu reprezentativ al marfii.
Contractul de navlosire se prefecteaza pt transportarea marfurilor pe rute neregulate.
Conosamentul face dovadaprimirii si incarcariii marfii pe transport,nu si aceea a contractului de
navlosire sau transport.

23
Testul 12
1. Contractul de renta
Enumerati obligatiile deberentierului
Debirentierul este partea contractual, care n contractul de rent se oblig s achite periodic o
redeven (prestaia cu privire la care se oblig debirentierul).
n baza contractului de rent plata cu privire la care se oblig debirentierul la ncheierea contractului
poate avea att exprimare pecuniar, ct i sub form de bunuri
Deberentierul este obligat sa plateasca renta viager n avans.Renta n bani se pltete n avans pentru
trei luni dac n contract nu este prevzut altfel. Pentru alte forme de rent, termenul de plat n avans
se stabilete n dependen dee caracterul i de scopul rentei
n timpul vieii credirentierului, debirentierul nu poate, fr acordul credirentierului, nstrina, ipoteca
sau greva n alt fel bunurile transmise de persoana care a constituit renta. Nu se admite executarea silit
asupra acestor bunuri pentrtu alte obligaii ale debirentierului.

Care este modalitatea de asigurare a executarii obligatiei deberentierului in cadrul contractului de

renta? Ce poate intreprinde crederentierul in cazul neexecutari contractului de deberentier
Modalitatea de asigurare a executarii obligatiei este de inalienabilitate a bunurilor transmise de ctre
credirentier debirentierului. Se argumenteaz acest fapt prin efectele eventualei rezilieri a contractului
de rent, care presupun restituirea bunurilor de ctre debirentier credirentierului. Deasemenea se
exclude i o altcareva grevare a dreptului de proprietate, care ar presupune eventuala nstrinare a
acestor bunuri. Prin urmare, se exclude sechestrarea, gajarea, arenda cu pactul de rscumprare,
transmisiunea n leasing etc. La fel se exclude posibilitatea urmririi silite a acecstor bunuri pentru
obligaiile debirentierului. Unica modalitate dup care debirentierul le poate transmite altei persoane
este motenirea.
n cazul n care obiectul transmis de ctre credirentier constituie un bun imobil, grevarea dreptului de
proprietate cu clauza inalienabilitii este supus nregistrrii n registrul bunurilor immobile.
n cazul neexecutrii sau executrii necorespunztoare a obligaiilor de ctre debirentierului (achitarea
cu ntrziere a rentei, achitarea incomplet a cuantumului rentei, neachitarea rentei, nstrtinarea
bunului primit ded la credirentier fr acordul acestuia etc.) crederentierul poate cere rezilierea
contractului

Este oare dator ca crederentierul sa garanteze de evectiune deberentierul si de viciile bunului trasmis?
Argumentati raspunsul
Cu toate ca nu exista prevederea legala expresa referitor la evectiune si de viciile bunului trasmis
deberentierului consider ca se va aplica normele cu privire la evectiune prin analogia legii. Consider ca
aceasta va fi posibil in cazul contractului este cu titlu oneros. La fel referitor la vicii consider ca poate fi
considerate o reflectie norma referitoare la reziliere prin neexecutarea corspunzatoare a obligatiilor.
Deci in cazul viciilor ascunse ale bunului crederentierul va raspunde intr-un mod similar ca vanzatorul.

24
3 Efectele contractului de leasing
3.1 enumerati obligatiile locatorului
Locatorul se obliga sa dobindeasca in proprietate sau sa produc bunul mobil specificat in contract
si sa-l dea in posesiune si folosina, pentru o perioada determinata in contract, celeilalte pari
Obligaia imperativ a locatorului n contractul de vnzare-cumprare ncheiat cu vnztorul bunului,
const n informarea vnztorului despre contractul de leasing ncheiat sau care urmeaz a fi ncheiat,
cu indicarea locatarului concret. Aceast informare a vnztorului servete n calitate de temei pentru
apariia unor drepturi i obligaii specifice calitii lui de parte a raportului de leasing
Locatorul are urmatoarele obligatii:
- sa nu intervina in alegerea bunului si a vanzatorului pe care o face locatrul
- sa inchee din insarcinarea locatarului, contractul de vanzare cumparare
- sa acorde locatarului un drept de posesie si folosinta asupra bunului achizitionat
3.2. Caracterizati obligatiile locatarului
- sa prezinte locatorului informatii cu privire la bun si la vanzatorul lui
- sa coordoneze cu locatorul proiectului de vanzare-cumparare
-sa foloseasca bunul potrivit destinatiei si prevederilor contractului
- sa intretina, sa repare sis a asigure bunul suportand toate ch aferende
- sa asigure integritatea bunului si mentinerea lui in stare de functionare
-Sa achite platile de leasing in modul si termenului stab in contract
- sa receptioneze bunul de la vanzator, suportand ch de receptie
3.3 stabiliti corelatia dintre
a)Dreptul de prop asupra bunului ce formeaza obiectul contractului de leasing-sarcina suportarii
riscului pierii fortuite
Riscurile peirii sau deteriorrii fortuite a bunului le suport proprietarul, dac legea sau contractul nu
prevede altfel. n contractul de leasing proprietar al bunul contractat rmne locatorul, acest drept avnd
numai facultatea de a garanta executarea obligaiilor contractuale din partea locatarului. Reieind din
natura obligaiei respective, legiuitorul a pus n seama locatarului din momentul prelurii posesiei
asupra bunului, a tuturor riscurilor pentru pieirea bunului, inclusiv i cele datorate unei fore majore,
fapt ce se datoreaz poziiei active a locatarului n obligaie i interesului su contractual.
b) alegerae bunului si a vanzatorului de catre locatar-raspunderea locatorului pentr neexecutarea
obligatiilor de catre vanzator
Locatorul nu raspunde pentru neexecutarea obligatiilor de catre vinzator, cu exceptia cazului cind
vinzatorul a fost ales de catre locator, daca in contract nu este prevazut altfel.
c) opozabilitatea efectelor contractului- exercitarea de catre locatar a drepturilor rezultate din contractul
de vanzare cump incheeate intre locator si vanzator
Dreptul la naintarea direct a preteniilor de ctre locatar vnztorului pentru garaniile legale sau
convenionale ce rezult dintr-un contract de vnzare-cumprare, ncheiat ntre locator i vnztor,
reprezint o particularitate distinct a acestui contract

25
TEST 13
1.Contractul de expeditie.
1.1Notiunea si caracterele contractului de expeditie.
Prin contractul de expeditie o parte (expeditor) se obliga pe cotul si in numele celeilate parti(clinet)sau
in nume propriu ,sa incheie un contract de transport si sa intreprinda actiunile necesare in vederea
efectuarii transportarii,iar clinetul se obliga sa achite remuneratia convenita(comision).Caracterele
juridice:consensual,sinalagatic,oneros,comutativ,cu executare succesiva .

1.2Detrminati drepturile si obligatiile expeditorului.

Intinderea obligatiilor expeditorului este determinata de obiectul contractului de transport.Expeditorul
este dator sa execute obligatiile cu diligenta unui bun expeditor.In calitate de organizator ii revine
obligatia sa aleaga in mod liber,tinind cont de interesele si indicatiile clinetului,felul
transportului,carausul si tariful deplasarii.Transportatea marfurilor urmeaza a fi facuta in modul si pe
itinerarul stabilit de client.Expeditorul este obligat sa indeplineasca exact indicatiile
clinetului.Desemnind transportatorul si incheind contractul de transport ,expeditorul este dator sai
comunice instructiunile necesare pt deplasarea marfurilor in conditii optime,instructiuni care trebuie sa
corespunda indicatiilor primite de la clinet.Expeditorul este in drept sa execute transportul marfurilor
personal,fara a incheia un contract de trasnport cu tertii,atunci cind contractul nu prevede expres altfel
si daca aceassta nu prejudiciaza drepturile si interesle clinetului.Atunci cind va efectua si transportarea
marfurilor pina la destinatar,expeditorul va beneficia in acelasi timp de dr si oblig
transportatorului.Executarea contrmai presupune din partea espeditoului si intreprinderea altor actiuni
alaturi de incheierea contr,cum ar fi:intocmirea deckaratiilor si formalitatilor vamale,incarcarea si
descaracrea marfurilor.etc.Expeditorul este tinu sa verifice continutul coletelor primite in momentul
preluarii doar daca contractul prevede o asemenea oligatie si doar in schimbul unei tave speciale.

1.3Stabiliti asemanarile si deosebirile dintre contractul de expeditie si alte institutii

asemanatoare(contracte de transport,mandat,comision,intermediere).
In baza contr de expeditie,intre partile acestuia se nasc raporturi complexe,cu elemente ale altor
contracte civile numite:mandat(incheierea contractului si efectuarea actiunilor necesare transportarii in
numele clinetului),comision(intreprinderea actiunilor de organizare a transportarii in numele
clinetului),prestari servicii(efectuarea actiunilor materiale:incarcare,descaracre,ambalare etc.),de
depozit(asigurarea integritatii marfii)Asupra raporturilor din contr de expeditie se aplica in mod
corespunzator dispozitiile referitoare la mandat.Spre deosebire de contractele cu care expeditia se
aseamana ,specificul serviciilor oferite de expeditor este determinat de particularitatea obiectului
acestui contract,care presupune prestarea unui complex de servicii indreptate spre organizarea
transportarii marfii.Celelate contracte fie ca asigura atingerea altui scop,fie sunt lipsite de in scop
concret si sunt indreptate spre asigurarea intereslor persoanelor reprezentate prin incheierea actelor
juridice.

26
3.Contractul de vinzare-cumparare de bunuri pt consum.
3.1Definti consumatorul in contextul contractului de vinzare cumparare de bunuri pt consum.
consumator - orice persoana fizica ce intentioneaza sa comande sau sa procure ori care comanda,
procura sau foloseste produse, servicii pentru necesitati nelegate de activitatea de ntreprinzator sau
profesionala;

3.2Caracterizati obligatia vinzatorului de a oferi consumatorului informatii dsp produs si

producator si consecintele neexecutarii acestei obligatii.
Consumatorii au dreptul de a fi informai, n mod complet, corect i precis, asupra caracteristicilor
produselor i serviciilor oferite de ctre agenii economici astfel nct s aib posibilitatea de a face o
alegere raional, n conformitate cu interesele lor, ntre produsele i serviciile oferite i s fie n msur
s le utilizeze, potrivit destinaiei acestora, n deplin securitate.Vnztorul trebuie s informeze
consumatorul despre preul produsului, s ofere acestuia toate informaiile ,date despre certificare
i s-l asigure cu documentaia tehnic de nsoire.Productorul trebuie s prezinte informaii despre
denumirea produsului, denumirea i marca productorului s indice adresa acestuia ,principalele
caracteristici calitative, compoziia, aditivii folosii, eventualele riscuri, modul de utilizare, de
manipulare, de depozitare, de conservare,etc. Produsele de folosin ndelungat trebuie s fie nsoite
de certificatul de garanie, precum i de cartea tehnic ori de instruciunile de folosire, instalare,
exploatare, ntreinere, elaborate de ctre productorul nemijlocit.

3.3Delimitati termenul de garantie de termenul de valabilitate si de durata de functionare.

durat de funcionare - perioad de timp, stabilit de ctre productor n documentele normative
pentru produsele de folosin ndelungat, n cadrul creia produsele, altele dect cele pentru care a fost
stabilit termen de valabilitate, trebuie s-i menin caracteristicile specifice cu condiia respectrii
regulilor de transport, manipulare, depozitare, pstrare, exploatare i consum;
termen de valabilitate - perioad de timp, stabilit de ctre agentul economic care fabric un produs
perisabil sau un produs care, n scurt timp, poate deveni periculos pentru sntatea consumatorilor, n
cadrul creia produsul trebuie s-i pstreze caracteristicile specifice, cu condiia respectrii regulilor
de transport, manipulare, depozitare, pstrare, utilizare i consum. Pentru produsele alimentare i
medicamente, termenul de valabilitate este data-limit de consum;
termen de garanie - perioad de timp, prescris sau declarat, care curge de la data achiziionrii
produsului, serviciului i n cadrul creia produsul, serviciul trebuie s-i pstreze caracteristicile
prescrise sau declarate, iar productorul, vnztorul, prestatorul i asum responsabilitatea remedierii
sau nlocuirii pe cheltuiala sa a produsului, serviciului necorespunztor dac deficienele nu snt
imputabile consumatorului. Pentru producia alcoolic, termen de garanie constituie perioada de timp,
stabilit de productor n documentele normative, care curge de la data mbutelierii i n cadrul creia
produsul achiziionat trebuie s-i pstreze caracteristicile prescrise sau declarate;
Productorul, prestatorul snt obligai s stabileasc o durat de funcionare pentru produsele de
folosin ndelungat, inclusiv pentru componentele i accesoriile acestora care, dup expirarea unei
anumite perioade de timp, pot prezenta pericol pentru viaa, sntatea, ereditatea i securitatea
consumatorului sau pot provoca prejudicii bunurilor acestuia sau mediului nconjurtor.

27
Testul 14

1. Continutul contractului de imprumut

Enumerati drepturile si obligatiile partilor
. mprumuttorul este obligat s transmit mprumutatului bani sau bunurile conform contractului de
mprumut.n cazul n care mprumuttorul nu execut obligaia de a da cu mprumut, mprumutatul
poate cere doar repararea prejudiciului cauzat.
Principala obligaie a mprumutatului este de a restitui mprumutul n termenul i modul prevzut de
contract.
mprumutatul este obligat s restituie bunurile mprumutate chiar dac aceast obligaie nu ar fi
prevzut n nscrisul constatator al contractului, deoarece ea trebuie s fie neleas ca o consecin
fireasc, odat ce se dovedete c predarea s-a fcut cu titlu de mprumut.
mprumuttorul nu poate cere restituirea mprumutului nainte de termen, dac termenul este stabilit n
favoarea ambelor pri ( de exemplu n cazul mprumutului cu dobnd).
mprumutul poate fi restituit de ctre mprumutat i nainte de expirarea termenului contractului, dac
nu au fost stabilite dobnzi. Restituirea nainte de termen este posibil cu acordul mprumuttorului i n
cazul cnd au fost stabilite dobnzi, dac mprumuttorul refuz de la dobnzi din momentul executrii
obligaiei
La scaden mprumutatul trebuie s restituie bunuri de acelai gen i aceiai calitate, indiferent de
eventuala sporire sau scdere a valorii bunurilor din momentul ncheierii contractului i acela al plii.
n cazul mprumutului de bani, la scaden trebuie s fie restituit suma mprumutat, indiferent de
scderea sau sporirea valorii banilor, cu excepia cazului cnd prin acte normative speciale se dispune
altfel.
Dac schimbarea valorii are loc dup scaden i dup ce debitorula fost pus n ntrziere, se admite
reevaluarea a sumei mprumutate, n raport cu indicele de inflaie, asupra sumei datorate, pltit cu
ntrziere.
Dac termenul restituirii nu a fost stipulat, n toate cazurile restituirea nu poate fi cerut imediat,
termenul restituirii fiind de 30 zile de la data primirii de ctre mprumutat a cererii de restituire.
.Dac mprumutatul nu-i respect obligaiile privind garantarea restituirii bunului, mprumuttorul este
n drept s cear restituirea imediat a bunului sau a sumei mprumutului i a dobnzii aferente

Evedentiati particularitatile C de imprumut oferite de Lombard si asociatiile de economii si

imprumuturi
mprumutul acordat de lombard sau de asociaiile de economii i mprumut ale cetenilor este
ntotdeauna oneros Astfel, asociaiile de economii i mprumut ale cetenilor acord mprumuturi cu
destinaie special (Legea privind asociaiile de economii i mprumut ale cetenilor din 18 februarie
1998). n acest caz mprumuttorul are posibilitatea s supravegheze utilizarea mprumutului dup
destinaie de ctre mprumutat.
Contractul de mprumut ncheiat cu Lombardul sau asociaia are ca obiect numai bani. Lombardul
acord mprumut cu amanetarea anumitor bunuri. Mrimea mprumutului eliberat cu amanet nu trebuie
s fie mai mic de 75% din suma evalurii obiectelor de uz personal i casnice amanetate. La
amanetarea obiectelor din metale preioase mprumutul trebuie s constituie cel puin 90% din suma
evalurii.
Asociatiile de economii si imprumuturi acorda imprumut doar membrilor sai pe dcand lombardul poate
acorda imprumut atat cetatenilor RM si cetatenilor straini.
.mprumutul acordat de asociaie se perfecteaz n scris, iar cel acordat de lombard prin ntocmirea
biletului nominativ de amanet (chitana de amanet n varianta art. 458. Cod civil) indiferent de mrimea
sumei acordate.

28
 Care sunt eventualele dificultati ce pot aparea la aplicarea normei legale care stabileste relatia dintre
marimea dobanzii in contractul de imprumut si rata de refinantare a BNM Propuneti varianta optima a
normei care reglementeaza marimea dobanzii si argumentati.
Eventualele dificultati apar datorita sintagmei: ntr-o relaie rezonabil cu rata de refinanare a Bncii
Naionale a Moldovei din norma cu privire la dobanda in baza contractului
Astfel dac prin contract s-a stabilit o dobnd mai mare dect dobnda maxim admis, obligaia de a
plti aceast dobnd este nul de drept. Deci problema apare in determinarea rezonabila adica faptul ca
dobanda stabilita de parti nu poate depasi cu mult rata BNM . astfel nu poate fi determinat exact
cuantumul care poate depasi rata BNM cu ata mai mult ca aceasta rata e I permanenta schimbare.
Consider necesara o eventuala modificare pentru a concretize care dobanzi sunt intr-o relatie rezonabila
adica de stabilit exact cu cat poate depasi rata BNM un cuantm fix. Consider optimal e sa fie devierea
de 5% de rata BNM stabilita in momentul incheerii contractului astfel nu ar aparea acest conflict.

3. Elementele contractului de locatiune

3.1 Definiti obiectul contractului de locatiune
Obiectul locaiunii poate fi doar un bun determinat individual, care nu este exclus din circuitul civil. Nu
pot constitui obiect al contractului valorile nemateriale : inventii, informatii comerciale, denumiri de
firma, marci etc
3.2. Caracterizati chiria- element al contract de locatiune si posibilitatea modificarii unilaterale a
acesteia
. Oobligaia de baz a locatarului este achitarea chiriei, care se stabilete prin acordul comun ale
prilor. La stabilirea cuantumului chiriei se iau n consideraie un ir de circumstane, cum ar fi:
termenul, obiectul i componena lui, uzura acestuia, intensivitatea folosirii bunului i altele. Chiria se
stabilesc, de regul, n bani, dar legislaia nu interzice i achitarea ei n natur sau n alt mod.
Din iniiativa locatorului modificarea chireiei poate avea loc numai dac exist condiii legale, i
anume, numai des dect o dat pe an i numai n cazul n care condiiile economice fac ca neajustarea s
fie inechitabil. Din condiiile legii rezult, c din iniiativa locatarului poate avea loc doar majorarea
cuantului chiriei, deaorece locatorul nu poate aciona n defavoarea sa.
Reducerea chiriei popate avea loc din iniiativa locatarului, dar pentru a realiza acest drept sunt
necesare existena prevederilor legale: a) condiiile, stipulare n contract, de folosire a bunului sau
starea obiectului locaiunii s-au nrutit consideral; b) aceast nrutirea considerabil a survenit n
virtutea unor circumstane independente de voina locatarului. Prin urmare, dac o asemenea
nrutire a survenit din vina acestuia el nu este n drept s cear reducerea cuantumului chiriei.
nrutirea esenial poate avea loc, de pild, din cauza uzurii sau amortizaiei depline a bunului
nchiriat,din cauza unui accident sau n urma altor circumstane care nu depind de locatar.

3.3 Stabiliti particularitatile si natura juridical a inchirierii intreprinderii ca un complex patrimonial.

Delimitati obiectul contractului de locatiune de obiectul contractului de arenda si de concesiune
Particularitatea inchirierii intreprinderii ca un complex patrimonial unic ce include atat bunuri
consumptibile cat si b neconsumtibile. Deci suntem in prezenta unui contract complex care include
elementele specifice contractului de locatiune si a celui de imprumut(trasmiterea fondurilor circulante-
materie prima, marfa). In cazul incetarii contractului de locatiune a intreprinderii ca complex
patrimonial unic , locatorului trebuie sa I se restituie bunurile neconsumptibile in starea in care erau la
momentul incheerii contrctului tinand cont de uzura normala daca in contract nu este prev altfel si alte
bunuri consumtibile care fac parte din complexul patrimonial unic, in volume fixate la momentul
inchirierii, sau se recupereaza la valoarea lor la preturile in viguare la incheerea C.
Obiectul C de arenda sunt terenurile , alte bunuri agricole(instalatii agricole, masini, utilaje agricole)
adica sunt destinate productiei agricole. Obiectul contractului de concesiune il constituie gestiunea
private a unui serviciu public, a unui bun public sau executarea unui activitati publice de catre personae
particulare.

29
Testul 15

1.Notiuni despre contractul de imprumut

1.1. Def notiunea de contract de imprumut si enumerate caracterele juridice
Contractul de mprumut reprezint o nelegere (acord) conform creia mprumutrorul se oblig s dea
n prorpietate mprumutatului bani sau alte bunuri fungibile, iar ultimul se oblig s restituie aceiai
sum de bani sau bunuri de acela gen, calitate sau cantitate la expirarea termenului pentru care i-au
fost date. Contractul de mprumut este un contract consensual, fiind valabil ncheiat la momentul
realizrii acordului de voin asupra tuturor condiiilor eseniale.
mprumutul este un contract sinalagmatic, dnd natere la obligaii reciproce pentru ambele pri.
mprumutul este un contract cu titlu gratuit dac legea sau contractul nu prevede altfel.mprumutul
acordat de lombard sau de asociaiile de economii i mprumut ale cetenilor este ntotdeauna oneros,
n virtutea prevederilor legale.
mprumutul este un contract translativ de proprietate, mprumutatul devenind proprietarul bunurilor
mprumutate i suportnd riscurile pieirii fortuite.

1.2. Elementele contract de imprumut

1.Prile contractului de mprumut sunt mprumuttorul i mprumutatul.

Deoarece contractul este translativ de proprietate, mprumuttorul trebuie s aib capacitatea, respectiv,
s ndeplineasc condiiile cerute de lege pentru actele de dispoziie i s fie proprietatrul bunului care
formeaz obiectul contractului. n unele cazuri mprumuttorul trebuie s aib o calitate special
Lombard sau Asociaie de economii i mprumut ale cetenilor.
mprumutatul trebuie s aib capacitatea i s ndeplineasc condiiile cerute de lege pentru acte de
dispoziie. Aceast cerin se explic prin faptul c acesta va fi obligat, dup consumarea bunurilor
mprumutate, s restituie din patrimoniul su o valoare echivalent.
n cazul mprumutului acordat de lombard calitatea de mprumutat o pot avea numai cetenii
Republicii Moldova i cetenii strini, iar Asociaiile acord mprumut numai membrilor si.
2.Obiectul contarctului l constituie banii sau alte bunuri fungibile.Contractul de mprumut
ncheiat cu Lombardul sau asociaia are ca obiect numai bani. Lombardul acord mprumut cu
amanetarea anumitor bunuri. Mrimea mprumutului eliberat cu amanet nu trebuie s fie mai mic de
75% din suma evalurii obiectelor de uz personal i casnice amanetate. La amanetarea obiectelor din
metale preioase mprumutul trebuie s constituie cel puin 90% din suma evalurii.
3. Preul denumit dobnd, apare ca element al contractului numai atunci cnd legea sau
contractul prevd plata ei.
4. Codul civil nu conine reguli speciale cu privire la forma contractului de mprumut, urmnd a
fi respectate regulile generale cu privire la forma conveniei.mprumutul acordat de asociaie se
perfecteaz n scris, iar cel acordat de lombard prin ntocmirea biletului nominativ de amanet
(chitana de amanet n varianta art. 458. Cod civil) indiferent de mrimea sumei acordate.
Recipisa este o dovad n scris a ncheierii contractului de mprumut.

1.3. delimitati contract de imprumut de C de comodar si de locatiune

Contractul de imprumut este un contract translativ de prorietate spre deosebire de contractul de
comodat si de locatiune care sunt translative de folosinta. Obiectul contractului de imprumut sunt banii
sau bunuri fungibile spre deosebire de contract de locatiune care constituie bunuri mobile si immobile
neconsumptibile la fel si in cazul contractului de comodat cand bunurile trebuie sa fie nefungibile
(individual -determinate) pot fi mobile si immobile.
La fel difera obligatiile partilor in cazul contactului de imprumut imptumutatul are obligatia de
restitui banii in aceeasi suma sau bunuri de acelasi gen, cantitate calitate, in contractul de comodat
comodatarul se oblige sa intoarca bunul dat de catre comodant iar in contractul de locatiune se oblige sa
plateasca chiria.

30
3.Contractul de sublocatiune si de cesiune a locatiunii
3.1 definiti locatiunea si cesiunea locatiunii
C de sublocatiune este un accord de vointa in temeiul careia locatarul care a dobandit folosinta
temporara asupra unui bun pe baza unui contract de locatiune, subinchiriaza acel bun unui tert care se
oblige sa-I achite chiria
Cesiunea locatiunii reprezinta o vanzare a dreptului de folosinta. Cesiunea locaiunii elibereaz
locatarul anterior de obligaii fa de locator
3.2.Caracterizati conditiile in prezenta carora este permis sublocatiunea si cesiunea locatiunii
1) trasmiterea folosintei sa nu fie interzisa prin contractul principal
2) Sa existe consimtamantul locatorului la sublocatiune(lacatarul necesita sa-l informeze despre intentia
sa sis a indice numele, prenumele) iar locatorul este obligat sa comunice in termen de 15 zile motivele
refuzului altfel se va considera incheeat
3) Sublocatiunea sa nu fie convenita in conditiile in care sa contravina contractului principal(Ex
termenul contract de sublocatiune nu poate depasi contractul principal)
3.3 Delimitati locatiunea de cesoinea de locatiune. Care sunt exceptiile de la principiul relativitatii
efectelor contractelui in material sublocatiunii.
C de sublocatiune este un accord de vointa in temeiul careia locatarul care a dobandit folosinta
temporara asupra unui bun iar cesiunea de locatiune este o vanzare a drepturilor de folosinta. Normele
cu privire la sublocaiune nu admit posibilitatea schimbrii subiecilor contractului de locaiune.
Locatatul n cazul sublocaiunii rmne responsabil fa de locator. Prin urmare, locatarul are relaii
contractuale cu dou persoane cu locatorul n contractul de locaiue i cu sublocatorul n contractul de
sublocaiune.Principiul relativitatii exprima faptul ca contractul produce efecte numai intre parti.
Execptia de la acesat regula este in cazul cesiunii locaiunii care are loc schimbarea subiecilor
locaiunii, deoarece n aceast situaie dreptuirle i obligaiile contractuale ale locatarului pe deplin trec
la un alt locatar. Din aceste considerente legea stipuleaz c, cesiunea locaiunii elibereaz locatarul
anterior de obligaii fa de locator. Aceast regul are un efect imperativ numai pentru contract de
lcoaiune a unui imobil de locuit. Dac obiectul locaiunii este un alt bun dect un imobil de locuit
prile sunt n drept de a se abate de la regula general n ce privete eliberarea locatarului anterior de
obligaiile sale fa de locator. Prin urmare, n cazul cesiunii locaiunii, locatarul anterior, n baz
acordului cu locatorul i poate pstra rspunderea contractual fa de locator.

31
Testul 16
1. Notiune generale a contractului de comodat
1.1Redati notiunea si caracterele contractului de comodat
Prin contract de comodat o parte (comodant) da cu titlu gratuit un bun in folosina celeilalte pri
(comodatar), iar aceasta se obliga sa restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a fost dat.
Este un contract real, deoarece pentru ncheierea lui fiind necesar att realizarea acordului de voin,
ct i predarea (tradiiunea) bunului care formeaz obiectul contractului. n genere, n materia
contractelor reale predarea bunului este necesar pentru nsei formarea contractului, ea nefiind o
obligaie izvort din contract, cum are loc n contractele consensuale. n acest context este greu
explicabil stipularea din art.860 p.2 CC care stabilete obligaia de reparare a prejudiciului de ctre
comodant n caz de neonorare a obligaiei de transmitere a bunului.
De regul este un contract unilateral, deoarece din momentul ncheierii nate obligaii numai pentru
comodatar, ns pe parcursul executrii contractului se pot nate obligaii i n sarcina comodantului,
dar asemenea obligaii nu se nasc din contract si din cauze extracontractuale (gestiunea de afaceri, sau
delictul civil).
Este un contract cu titlu gratuit. A. Gratuitatea contractului nu se opune ns stipulrii n contract a
unei sume de bani care ar reprezenta echivalentul uzurii suferite de lucru din cauza
folosineiImprimarea caracterului oneros comodatului ar fi examinat ca un nonsens juridic. Un contract
translativ de folosin i nu translativ de proprietate
1.2 Determinati elemntele contractului
Partile sunt comodantul cel care remite bunul altuia, comodatarul cel caruia I se preda bunul. Acest
contract se poate incheea intre pers juridice cat si intre fizice precum cu respectarea normelor cu
privire la capacitate.
Comodatul poate avea ca obiect numai bunurile nefungibile, individual determinate, deoarece ele
urmeaz a fi restituite n natur, n individualitatea lor. Bunurile nefungibile sunt acelea care n
executarea unei obligaii nu pot fi nlocuite cu altele trebuind predate n natur, iar lucrurile
neconsuptibile sunt acelea care pot fi folosite n mod repetat fr consumarea substanei. Caracterul
nefungibil al bunurilor poate rezulta din voina prilor, fiind posibil ca bunuri fungibile prin natura lor
s fie considerate de pri ca nefungibile (ex: o cantitate de mere sunt ntrebuinate nu pentru
consumaie ci pentru a oforma standul la o expoziie) n aceste cazuri bunurile contractate sunt utilizate
conform unei destinaii speciale prevzute de pri. La fel obiect al contractului poate fi orice bun mobil
sau imobil n msura n care transmiterea folosinei nu este interzis prin norme speciale ori permis
numai n anumite condiii.
Forma contractului conform regulei generale referitor la forma scrisa.

determinati asemanri si deoasebiri a contractului de comodat cu alte contracte asemanatoare (locatiune,

arenda, imprumut)
contractul de comodat si de locatiune care sunt translative de folosinta iar contractulde imprumut este
unul traslativ de proprietate.
Ca si contractul de imprumut, contractul de comodat este un contract cu titlu gratuit. Anume acest
caracter este unul esenial care d posibilitate de a face o distincie clar dintre comodat i locaiune,
deoarece dac contractul de comodat presupune o remuneraie din partea comodatarului pentru
folosina bunului asemenea contract va fi unul de locaiune ci nu comodat.
Obiectul contractului de imprumut sunt banii sau bunuri fungibile spre deosebire de contract de
locatiune care constituie bunuri mobile si immobile neconsumptibile la fel si in cazul contractului de
comodat cand bunurile trebuie sa fie nefungibile (individual -determinate) pot fi mobile si immobile.
La fel difera obligatiile partilor in cazul contactului de imprumut imptumutatul are obligatia de
restitui banii in aceeasi suma sau bunuri de acelasi gen, cantitate calitate, in contractul de comodat
comodatarul se oblige sa intoarca bunul dat de catre comodant iar in contractul de locatiune se oblige sa
plateasca chiria.

32
3.Contractul de arenda
3.1. definiti contractul de arenda
(1) Arenda este contractul ncheiat ntre o parte proprietar, uzufrucruar sau un alt posesor legal de
terenuri i de alte bunuri agricole (arendator) i alt parte (arenda) cu privire la expluatarea acestora
pe o perioad determinat i la un pre stabilit de pri.

3.2. caracterizati elementele contractului de arenda

1. Subiecii acestui contract sunt arendatorul i arednaul, care pot fi att persoane fizice , ct i
juridice. De regul arendatorul este proprietarul obiectului contractului i care dispune de toate
documentele necesare de proprietate asupra acestui bun. Arendatorii terenurilor, care aparin statului i
unitilor administrativ-teritoriale sunt Guvernul RM i organele administraiei publice locale n
dependen de competena lor (art.41 al Legii 828/1991 ). n aceast calitate pot activa i ali titulari
legali, cum ar fi uzufructuarul, superficiarul, debitorul gajist sau alt posesor legal. Deoarece aceste
persoane poart o denumire general popsesor legal, se consider c ele dispun de titlurile prevzute
de lege, prin care este legalizat posesia, de regul, contractul respectiv. Arenda poate fi orice suciect
de drept al Republicii Moldova. n aceast calitate, n baza art.41 Legii 828/1991, pot activa i
persoanele fizice i juridice strine, organizaiile i asociaiile internaionale. Persoanele fizice trebuie
s fie apte de munc i n stare de a se ocupa cu acticitatea agricol. Pentru persoanele juridice aceast
activitate trebuie s fie prevzut de statut sau alt document constituitiv.
2. Obiectul contractului de arend este terenul de pmnt i alte bunuri agricole. O detalizare n
acest sens gsim n Legea 828/1991 n redacia Legii 1006/2002. Astfel, art. 41 stipuleaz, c obiect
al contractului de arend pot fi terenurile de orice categorie de destinaie, inclusiv dreptul asupra cotei
de teren echivalent. Dreptul de arend a terenului se extinde i asupra construciilor, instalaiilor,
amenajerilor, inclusiv asupra plantaiilor multianuale de pe terenul respectiv, dac contractul nu
prevede altfel.
Forma contractului este forma scrisa. Termenul arendei nu poate fi mai mic de un an.
3.3 Stabiliti particularitatile suportarii riscului si incetarii contractului de arenda in raport cu contractul
de locatiune. Caracterizati prelugirea tacita a contractului/
. Activitatea agricol este supus unor riscuri naturale, care pot surveni independent de voina
persoanelor implicate n aceast activitate.Astfel se stabilete dreptul prilor contractului de arend
printr-un acord comun de a stipula n contract o condiie separat, care se refer la consecinele
calamitilor naturale.In cazul contractului de locatiune exista regula general prin care locatarul este
inut s repare prejudiciul suferit de locator prin pierderile survenite la bunul nchiriat. Legea stabilete
prezumia vinoviei locatarului n cauzarea prejudiciului.
Referitor la prelungirea tacita este o mentiune dac termenul arendei expir, iar arendatorul nu cere s i
se predea terenul i arendaul continu exploatarea lui, contractul de arend se consider prelungit cu
un an. 3 stipuleaz posibilitatea prolongaiei tacite, sau prolongarea de fapt a raporturilor contractuale.
Condiiile acestui fapt sunt:
a) expirarea termenului contractului;
b) arendatorul nu cere restituirea (napoierea) terenului;
c) arendaul continu exploatarea terenului arendat.
Legea stabilete i consecinele prelungirii tacite a contractului de arend: el se consider prelungit cu
un an.

33
TEST17
1.Notiuni generale privind contr de locatiune
1.1Redati notiunea si caracterele contractului de locatiune.
Prin contr de locatiune o parte(locator) se obliga sa dea celeilalte parti(locatar) un bun dterminat
individual in folosinta temporara sau in folosinta si posesiune temporara,iar aceasta se obliga sa
plateasca chirie.Locatiunea e un contract sinalagmatic,cu titlu oneros,comutativ,consensual,cu
executare succesuva in timp,translativ de folosinta,spre deosebire de contr de v-c nu transmite un drept
reala,ci doar un dr de creanta.

1.2Cum credeti,neinregistrarea in termen a contr de locatiune in registrul bunurilor imobile are

ca efect:1-nulitatea contractului.2-imposibilitatea probarii lui cu martori.3-inipozabilitatea fata
de terti.Argumentati pozitia.
Pentru cazul cnd obiectul contractului este un bun imobil, care se d n chirie pe un termen ce
depete 3 ani, n acest caz se cere nscrierea contractului n Registrul bunurilor imobile.
Nerespectarea acestei reguli are ca efect inopozabilitatea contractului fa de ter. Prin urmare, acest
contract are valoare juridic numai pentru prile contractului i nu poate fi invocat fa de alte
persoane.Impunerea unor reguli stricte in privinta inregistrarii unor bunuri imobile si a drepturilor
asupra lor este explicabila,pt ca ele reprezinta obiecte ale dreptului de proprietate foarte importante,a
caror evidenta este in interesul intregii societati si nu numai a unor persoane private.

1.3Analizati locul contr de locatiune in sistemul contractelor civile,delimitindul de alte contracte

civile asemanatoare.
Contr de locatiune si cel de arenda:prin contr de arenda se transmit in locatiune terenuri si alte bunuri
agricole.Contr de arenda este o varietate a contr de locatiune.Ca si locatiunea,inchirierea spatiului
locativ este un contr prin care se trasmite dreptul de folosinta temporara a locuintei.Dupa natura
juridica contr de inchiriere a spatiului locativ are multe tnagente cu contr de inchiriere a bunurilor.In
acelasi timp il lit jur acest contract este recunoscut ca un contract de sine stator.Ca dovada a autonomiei
sale servesc urm circumstante:este reglementat de acte normative speciale,obiectul special al contr-
spatiul de locuit. etc.Locatiunea se deosebeste de leasing prin:obiectul material al cont de leasing este
un bun mobil,iar la locatiune poate fi si imobil.Leasingul prevede posibilitatea ca locatarul sa cumpere
bunul dupa expirarea contractului,iar la locatiune nu.Contr de leasing poate genera dupa caz atit
raporturi juridice bilaterale cit si tripartite,figurind in aceasta vinzatorul bunului ca proprietar al
acestuia.Importanta contr de locatiune se manifesta prin aceea ca:este o forma rationala si economica
de folosire a bunriloor temporara neutilizabile pt infaptuirea unei activitati gospodaresti ori a aleti
activitati,perrmite acoperirea cheltuielelor de exploatare si a ratelor de amortizare,da posibilitatea de a
obtine un profit.Este mai economic si rational de a inchiria cele necesare pe o seara,o yi sau citeva
zile,ani,decit a le procura in proprietate.

3.Contractul de vinzare-cumparare de bunuri pt consum.

3.1Definiti termenul de valabilitate.
Termenul de valabilitate este perioada de timp, stabilit de ctre agentul economic care fabric un
produs perisabil sau un produs care, n scurt timp, poate deveni periculos pentru sntatea
consumatorilor, n cadrul creia produsul trebuie s-i pstreze caracteristicile specifice, cu condiia
respectrii regulilor de transport, manipulare, depozitare, pstrare, utilizare i consum. Pentru produsele
alimentare i medicamente termenul de valabilitate este data limit de consum.

3.2Caracterizati termenul de garantie.

Termenul de garanie ca perioada de timp, prescris sau declarat, care curge de la data achiziionrii
produsului, serviciului i n cadrul creia produsul, serviciul trebuie s-i pstreze caracteristicile
prescrise sau declarate, iar productorul, vnztorul, prestatorul i asum responsabilitatea remedierii
sau nlocuirii pe cheltuiala sa a produsului, serviciului necorespunztor, dac deficienele nu sunt
imputabile consumatorului. Termenul de garanie ncepe s curg din momentul stabilit n contract.

34
Dac n contract nu este stipulat o asemenea clauz, termenul de garanie ncepe s curg din
momentul predrii bunului de ctre vnztor conform. Timpul n decursul cruia produsul nu a fost
utilizat din cauza remedierii deficienelor prelungete, n mod corespunztor, termenul de garanie. El
curge din momentul sesizrii vnztorului pn la aducerea produsului n stare de funcionare
corespunztoare. pentru bunurile accesorii se va aplica acelai termen de garanie ca i pentru bunurile
principale.

3.3Delimitati termenul de garantie de durata de functionare .Stabiliti efectele pe care le

genereaza pt vinzator durata de functionare.
Legea prevede obligaia productorului i prestatorului s stabileasc o durat de funcionare pentru
produsele de folosin ndelungat, inclusiv pentru componentele i accesoriile acestora, care dup
expirarea unei anumite perioade de timp, pot prezenta pericol pentru viaa, sntatea, ereditatea i
securitatea consumatorului sau pot provoca prejudicii bunurilor acestuia sau mediului nconjurtor.
Productorul este obligat s stabileasc n documentul normativ respectiv termenul de valabilitate
pentru produsele alimentare, articolele de parfumerie, cosmetice, medicamente, articolele chimice de uz
casnic i alte produse perisabile. Productorul este obligat s stabileasc pentru produsul sau serviciul
oferit un termen de garanie. Dac termenul de garanie este stabilit de productor, vnztorul nu poate
stabili un termen mai mic. Lista produselor i serviciilor pentru care este obligatorie stabilirea
termenului de garanie se aprob de Guvern. Dac n privina bunului care constituie obiectul
contractului de vnzare-cumprare este stabilit un termen de valabilitate, atunci vnztorul trebuie s
transmit bunul la nceputul curgerii termenului de valabilitate, iar nu aproape de expirarea acestui
termen. Sigur trebuie s se in seama i de destinaia bunului.n cazul n care vnztorul este i
productor, este obligat s prezinte, pe lng alte informaii i termenul de valabilitate a bunului
precum i data fabricrii acestuia. Dac vnztorul nu este i productor, atunci el trebuie s in cont
de termenul de valabilitate indicat pe bun de ctre productor, neavnd dreptul s-l modifice n sensul
majorrii sau micorrii acestuia. Dac pe bunul vndut este indicat termenul de valabilitate, iar
cumprtorul lund cunotin cu acest termen cumpr bunul, se consider ca el a decis c va reui s
utilizeze bunul n perioda termenului de valabilitate.

35
TEST18
1.Continutul contr de locatiune.
1.1Enumerati drepturile si obligatiile locatorului.
Obligatiile principale:1-sa predea locatarului bunul .2-sa predea un bun liber de orice viciu
material.Bunul e considerat liber de viciu material cind are caracteristicile convenite.3-sa trasmita
bunul liber de orice viciu juridic,adica nivi un tert nu poate pretinde drepturi asupra acestui bun in
perioada pt care a fost incheiat contr.4-sa transmita locatarului toate documentele,regulile instructiunile
ce autentifica dr de propr asupra bunului inchiriat si stabilesc modul de folosinta a acestuia.5-sa preia
bunul inchiriat la incetarea raporturilor contractuale.6-sa achite costul imbunatatirirlor aduse bunului
inchiriat,facute cu acordul locatarului si care nu pot fi seprate fara a se deteriora bunul.La incheierea
contr el e obligat sa anunte locatarul dsp dr tertilor asupra bunului inchiriat.Locatorul este in dr sa dea
in chirie un bun cu vicii de ordin material sau jurirdica dar nnumai la mom incgeierii contr,cu conditia
ca locatarul este informat dsp aceste vicii.Locatorul are dr sa verifice bunul inchiriat sa efectueze
lucrari asupra lui si in cazul imobilului sal prezinte eventualilor cumparatori sau locatari.In cazul in
care locatarul nu restituie bunul inchiriat,locatorul are sa ceara plata chiriei pt toata durata intirzierii si
repararea prejudiciului in partea neacoperita de chirie.

1.2Determinati continutul obligatiei locatarului privind restituirea bunului si descrieti regimul

juridic al imbunatatirii bunului conform contr de locatiune.
(1) Restituirea bunului nchiriat dup ncetarea raporturilor contractuale este o obligaie principal a
locatarului. Bunul restituit trebuie s fie n starea n care a fost transmis locatarului sau n starea
prevzut de contract. La momentul restituirii se iau n consideraie doar uzura obinuit a bunului
nchiriat i dac acesta a fost utilizat dup destinaie n conformitate cu prevederile
contractului.Locatarul poart rspundere pentru prejudiciul cauzat bunului nchiriat. Legea stabilete
prezumia vinoviei locatarului n ce privete prejudiciul cauzat prin nrutirea strii bunului. Din
aceste consideraii rezult c sarcina probaiunii faptului c prejudicul a survenit nu din culpa
locatarului o poart acesta.Legea stabilete c locatarul poart rspundere nu numai pentru aciunile sau
inaciunile proprii, care au ca efect un prejudiciu, dar i pentru nrutirea strii bunului nchiriat
admis de membrii familiei sale, de sublocatar sau de un ter, crora locatarul le-a permis accesul la
bunul nchiriat. Cuantumul rspunderii locatarului este limitat de mrimea n care s-a mocorat
valoarea lui, dac n contract nu este prevzut altfel. Prin urmare, prile pot conveni i stipula n
contract o alt mrime sau alt mod de reparare a prejudiciului cauzat. Locatarul are dreptul s separe
mbuntirile, efectute cu permisiunea locatorului, care pot f separate fr a se deteriora bunul ori s
cear compensarea valorii lor de ctre locator dac legea sau contractul nu prevede altfel.Locatarul are
dreptul s separe mbuntirile efectuate fr permisiunea locatorului dac pot fi separate fr a se
deteriora bunul i dac locatorul refuz s compenseze valoarea lor. n cazul n care mbuntirile
efectuate fr permisiunea locatorului nu pot fi separate fr a se deteriora bunul, ele devin proprietate
a locatorului.

1.3Formulati coraportul dintre cesiunea locatiunii si cesiunea de creanta.

Intrucit legea nu cunoaste cesiunea obligatiilor obiectului cesiunii il formeaza dr locatarului,de aceea
consider ca prevederea potrivit careia cesiunea locatiunii elibereaza locatarul anterior de obligatii este
formulata f nereusit.Tinind cont de faptul ca cesiunea are ca obiect numai drepturi,locatarul ar trebue sa
ramina obligat fata de locator.Intrucit contr de cesiune este cu executare dintro data locatarul cedent
garanteaza numai existenta dr de folosinta in conditiile existente la mom incheierii contr,dar nu si
executarea obligatiei de catre locator.In schimb cesionarul are actiunea directa impotriva locatorului pt
a cere executarea contr de locatiune sau rezilierea lui pt neexecutare.Prin intermediul cesiunii
cesionarul ia locul cedentului,in schimb sublocatarul poate dobindi drepturi diferite de cele ale
locatarului principal,evident fara a contraveni conditiilor din contr principal.

36
3.Contr de vinzare-cump de bunuri pt consum.
3.1Definiti termenul de garantie.
Garantia o obligatie suplimentara a vinzatorului,producatorului sau a unui tert,prin care acesta
garanteaza caracterisiticle bunului vindut pt consum,inclusive al accesoriilor acestuia pe parcursul
perioadei indicate in declratia de garantie.
3.2Caracterizati drepturile consumatorului in cazul procurarii unui bun cu vicii.
In cazul procurarii un bun cu viciu ,cumparatorul este in drept sa preschimbe bunul care nui convine
dupa dimensiuni,forma,gabarit,modelmculoare,etc.Este stability termenul limita in decursul careia
cumparartorul are dr la preschimbarea bunului cumparat pt consum.Bunul cumparat pt consum poate fi
preschimbat cu un bun similar numai la locul procurarii acestuia sau in alt loc stabilit de vinzator.La
fel,cumparatorul are dr de a preschimba bunul pt consum cu un bun similar,chiar daca exista difernte de
prt.Daca bunul similar pretins de catre comparator in cazul preschimbarii este mai scump
cumparatorul plateste diferenta de prt vinzatorului.In caz ca bunul pretins este mai ieftin vinzatorul e
obligat sai restituie cumparatorului diferenta de prt obtinuta in urma recalcularii.Cumparatorul are dr
de a solicita preschimbarea vunului numai daca sunt itrunite urm conditii:1.bunul nu a fost utilizat,2-
nu sia pierdut calitatile de consum.3-cumparatorul dispune de probe ca bunul a fost cumparat de la
vinzatorul respective.Drepturile cumparatorului in privinta viciilor sunt excluse dac la mom incheierii
contr el era constant dsp faptul ca bunul este viciat.
3.3Delimitati drepturile consumatorului in cazul procurarii unui bun cu vicii de drepturile
cumparatorului in contr de v-c de dr comun.
Spre deosebire de contr de v-c,v.c de bunuri pt consum prsupune prevederi speciale in ceea ce priveste
garantia caracteristicilor bunului vindut.Astfel Specific pt garantia caracterisitcilor bunului vindut pt
consum este ca ea trebuie sa fie formulate intrun limbaj clar si exact,ca sa fie accesibila chiar si unui
consummator neinitiat.In grantie trebuie spcificate drepturile legale ale consumatorului.Drepturile
consumatorului in cadrul contr de v-c a bunurilor pt consum sunt mult mai multe,astfel CC prevede
dreptul cumparatorului consummator de pretinde ca declaratia sai fie pusa la dispozitie pe un support
de date trainic.In cazul contr de v-c de drept comun in cazul in care vinzatorul producatorul sau un tert
garanteaza caracteristicle unui bun,cumparatorul beneficiaza fara a adduce atingere drepturilor
prevazute de lege de drepturile din garantie in conditiile indicate in declaratia de garantie si in reclama
respectiva.Din garantie se nasc dreturi in cazul unui viciu aparut in perioada de garantie.

37
TEST19
1.Revocarea,rezolutiunea si nulitatea contr de donatie.
1.1Enumerati conditiile si relatati dsp modul de revocare a donatiei pt ingratitudine.
temeiurile de revocarea a donaiei pentru ingratitudine:1-Revocarea donaiei pentru atentat la viaa
donatorului sau rudelor lui apropiate se poate produce atunci cnd a existat o ncercare a donatarului de
a suprima fizic pe donator sau pe cineva din rudele sale apropiate. . n situaiile cnd atentatul la via a
fost svrit din impruden sau n stare de iresponsabilitate, considerm c donatorul nu va putea cere
revocarea donaiei.2- comiterea de ctre donatar a altor fapte ilicite fa de donator sau rudele apropiate
ale acestuia, care atest o ingratitudine grav. Aici se ncadreaz oricare fapt ilicit, manifestat n
forma de agresiuni la sntatea sau integritatea corporal, injurii, insulte, jigniri fcute n adresa
donatorului sau a rudelor sale menionate i care d dovad de o ingratitudine grav.3- refuzul
nemotivat al donatarului de a oferi donatorului ntreinerea datorat. Se consider c ine de obligaia de
recunotin a donatarului de a oferi donatorului ntreinere (alimente, haine, etc.) n limita valorii
bunurilor donate, atunci cnd donatorul este lipsit de mijloace pentru propria ntreinere. Refuzul de a
oferi ntreinere se va considera ca o ingratitudine atunci cnd donatorul a avut nevoie de ntreinere i a
ceruto de la donatar, ns ultimul, dei a avut posibilitatea, a refuzat s o ofere fr o temeinic
justificare. Termenul de prescripie pentru revocarea donaiei pentru ingratitudine este stabilit de 1 an
din momentul cnd donatorul a aflat despre comiterea faptei ilicite care reprezint temei de revocare.
Scurgerea termenului de prescripie l priveaz pe donator sau alt persoan ndreptit s cear
revocarea donaiei. Dac nuntrul termenului de 1 an revocarea donaiei pentru ingratitudine nu a fost
cerut, se prezumeaz c donatarul a fost iertat. revocarea donaiei pentru ingratitudine poate fi aplicat
doar persoanei vinovate de svrirea ei, iar motenitorilor nu li se poate imputa vina donatarului.

1.2Revocarea donatiei pt neindeplinirea sarcinii.Consecintele juridice ale revocarii.

Revocarea donatiei pt neindeplinirea sarcinii nu opereaza de drept,ci printro declaratie scrisa fata de
donatar.In caz de litigiu,revocarea donatieie se va decide de inst de jud competenta.Dreptul de a cere
revocarea donatiei apartine doar donatorului si creditorilor acestuia prin intermediul actiunii
oblice,precum si succesorilor sai legali,care beneficiaza de efectele revocarii.Daca sarcina a fost
instituita in favoarea unui tert,acesta nu poate cere revocarea donatiei,ci doar realizarea sarinii. n cazul
exercitrii dreptului de rezoluiune, contractul nceteaz i prile snt eliberate de obligaia de a presta,
trebuind s restituite prestaiile executate i veniturile realizate.

1.3Analizati posibilitatea rezolutiunii contr in cazul starii de nevoie si argumentati necesitatea

acesteia.Expunetiva parerea referitor la posibilitatea legala de a declara nul contr de donatie
incheiat prezumate a fi letale. Datorit faptului c rezoluiunea este cerut dup ce contractul de
donaie a fost executat i donatarul a devenit titularul dreptului primit legea limiteaz efectele
rezoluiunii doar la restituirea bunurilor donate pe care donatarul le mai posed. Dac bunurile nu mai
exist n natur sau au fost nstrinate, rezoluiunea contractului de donaie este inadmisibil, donatorul
nefiind n drept s cear despgubiri. Rezoluiunea pentru temeiurile prevzute nu are efect asupra
drepturilor terilor referitor la bunul donat, indiferent de faptul dac dreptul a trecut la ter cu titlu
gratuit sau oneros. n cazurile cnd bunul este n posesia donatarului, ns este grevat de drepturi ale
terilor, donatorul va accepta restituirea bunului grevat de drepturi, fr a putea cere despgubiri.Starea
de nevoie n care a ajuns donatorul dup executarea contractului de donaie trebuie s nu fie
condiionat de comportamenul vinovat al lui. Dac donatorul i-a provocat intenionat sau prin culp
grav starea de nevoie, rezoluiunea este inadmisibil.Legiuitorul fixeaz prezumia c ncheierea
contractului de donaie n timpul unei maladii considerate a fi letale este dictat de contientizarea de
ctre donator a inevitabilitii decesului su. n cazul n care donatorul, contrar prezumiei letalitii, se
nsntoete, legea i ofer posibilitatea de a cere declararea nulitii contractului de donaie. Pentru a
putea cere nulitatea contractului de donaie ncheiate n timpul unei maladii prezumate letale,
nsntoirea donatorului trebuie s fie de aa natur, nct s nlture pericolul decesului care se
prezuma. nsntoirea parial, care doar deprteaz survenirea decesului pe o perioad scurt de timp

38
nu-i ofer dreptul donatorului de a cere nulitatea contractului. Dac pn la pronunarea hotrrii
judectoreti donatorul decedeaz, contractul nu va fi declarat nul

3.Contractul de schimb
3.1Notiunea si caracterele juridice ale contr de schimb.
Contract de schimb a precedat contrc. de vinzare-cumparare,fiind cunoscut sub denumirea de
troc.Schimbul este un contract prin care partile numite copermutanti obligatiei de-a transmite reciproc
dr.de proprietate asupra bunului.Schimbul ca si contrc.de vinzare-cumparare este un contract
sinalagmatic,oneros,comutativ,consensual si translativ de proprietate.Avind un caracter
consensual,contractul de schimb se considera incheiat din momentul realizarii in forma cuvenita a
acordului de vointa dintre partile contractante in privinta conditiilor esentiale ale contrc.Caracterul
sinalagmatic al contrc de schimb denota faptul ca odata fiind incheiat,acesta da nastere la obligatii
reciproce si interdependente pt ambii copermutanti,fiecare obligatie a unuia din ei avindu-si cauza
juridica si obligatia respective a celuilalt.Caracterul oneors al contrc.de schimb denota faptul ca fiecare
copermutant,in urma incheierii contrc,urmareste scopul de-a obtine in proprietate un bun in schimbul
unui alt bun,cauza juridical a obligatiei fiecarei parti contractante incluzind ca element essential
contraprestatia la care se oblige cealalalta parte.Contrc de schimb are un caracter comutativ care
presupune faptul ca existenta certa si intinderea determina determinate ale dr. si oblige. reciproce sunt
cunoscute de catre copermutanti chiar de la incheierea contrc. si nu depend de producerea in viitor a
unor evenimente asemenea contrc.aleatorii.Contrc. de schimb este translativ de proprietate.acest
caracter juridic al contrc presupune faptul ca odata fiind realizat acordul de vointa al partilor
contractante si predate bunurile,are loc transferul dreptului de proprietate asupra acestora.
3.2Descrieti regulile aplicabile schimbului.
.Codul civil prevede pt schimb numai citeva reguli speciale,in rest fiind guvernat de regula prevazute pt
contrac de vinzare cumparare.Asupra contrc. de schimb se aplica in mod corespunzator regulile contrc
de vinzare-cumparare.Pot fi aplicate numai acele norme de la vinzare-cump. Ce corespund specificului
contrc. de schimb,cu natura si efectele acestuia.De exp:cu cele referitoare la condt de valabilitate,bunul
vindut(etc)nu si cele referitoare la prt.Daca valoare bunului nu este egala si echivalenta se restabileste
prin plata unei sume de bani numite-sluta,pt obligat de plata a slutei se aplica dispozitiile de plata a
pretului,in niciun caz sluta nu poate depasi valoarea schimbului.In acest caz operatia nu ar mai fi
schimb ci o vinzare cu darea in plata accesorie a pretului.Unele reguli ale vinz-cump.nu pot fi aplicate
datorita faptului ca in cazul schimbului fiecare din parti este vinzator si comparator,astefel nu poate fi
aplicata regula suportarii cheltuielii contrc. de catre comparator ca si in cazul vinzarii-cump.bunurilor
immobile.In acest caz cheltuielile sunt suportate in parti egale de ambele parti.

3.3Faceti o analiza comparativa contr de schimb cu contr de v-c.

Cu toate reglementarile comune ale v-c si a schimbului,contr de schim are anumite particularitati cei
determina individualitatea.Spre deosebire de v-c care presupune implicit predarea de catre o parte a
unui bun in proprietatea celeilalte parti contra unei sume determinate sau determinabile de
bani,schimbul presupune in mod necesar predarea unui bun pt altul,adica in caliateta de
contraechivalent al prestatiei unuia din copermutanti apare nu pretul ci un alt bun.Fiecare parte a contr
de schmb este considerata vinzator al bunului pe carel instraineaza si cumparator al bunului pe carel
primeste in schimb.In cazul cind obiecte ale schimbului sunt terenurile sau alte bunuri imobile,nu poate
fi aplicata regula suportarii cheltuielelor ce tin de intocmirea,autentificare notariaa si de iscrierea
contractului in registrul bunurilor imobile.Aceste cheltuieli sunt puse inmod egal in sarcina ambilor
copermutanti.Spre deosebire de contr de vpartile contr de schimb suporta de sine stator atit cheltuielele
de predare cit si cele de primire a bunurilor.

39
TEST 20
1.Notiunea si caracterele contractului de antreprinza.
1.1Relaltati notiunea contr de antrepriza.
Prin contractul de antrepriza o parte (antreprenor) se obliga sa efectueze pe riscul sau o anumita lucrare
celeilalte parti (clinet),iar aceasta se obliga sa receptioneze lucrarea si sa plateasca pretul
convenit.Esenta contractului de antrepriza,indiferent de lucrarile reliazte prin intermediul lui,consta in
faptul ca antreprenorul se obliga fata de client sa execute o anumita lucrare si sai predea rezultatul
acesteia,efectuind lucrarea pe riscul sau.

1.2Determinati caracterel juridice al contr d antrepriza.

Antrepriza este un contract sinalagmatic,cu titlu oneros,comutativ,cu executare succesiva si
consensual.Spre deosebire de alte contracte consensuale,care pot fi executate in momentul incheierii
lor,in cazul antreprizei aceasta posibilitate este exclusa,pt ca executarea lucrarii pt executarea lucrarii
este necesar un anumit interval de timp.Caracterul consensual se mentine si atunci cind antreprenorul
incepe executarea lucrarii imdeiat dupa incheierea contractului sau o executa in prezenta
clinetului.Contr de antrepriza este un contract incheita intuitu personae-acest carcater vizeaza numai
oraginazarea si conducerea lucrarii,iar nu si executarea ei efectiva.Antreprenorul este obligat sa execute
personal lucrarea doar atunci cind aceasta obligatie rezulta din contract din imprejurari sau din natura
lucrarii.Antreprenoul este liber in alegerea modului de executare a lucrarilor.Libertatea antreprenorului
se manifesta si prin faptul ca intre acesta si client nu exista nici o legatura de subordonare. Obiectul
contr poate fi atit producerea sau transformarea unui bun,cit si obtinerea unor alte rezultate prin
efectuarea de lucrari

1.3Evidentiati principalele deosebiri si asemanari a contr de antrepriza in raport cu alte

contracte translative de proprietate,precum si cu contr de munca.
Contractul de antrepriza are unele elemente care se aseamana cu alte contracte,spre ex:de muncas,vinz-
cum.etc.Contr de antrepriza se aseamana cu contr de munca prin aceea ca ambele regelementeaza
procesul de munca,dar in caeste contracte exista deosebiri esentiale.Obiectul contr de munca este
activitatea angajatului in profesia,specialitatea respectiva.Salariu in contr de munca se plateste dupa
cantitatea si calitatea muncii depuse.Obiectul contr de antrepriza este rezultatul muncii si in functie de
acest rezultat se plateste remuneratia antreprenorului.In contr de munca exista raporturi de subordonare
dintre patron si angajat,fapt care nu este caracterisitc pt contr de antrepriza.Antreprenorul este absolut
independent si autonom fata de client,organizeaza si dirijeaza procesul de efectuare a lucrarii de sine
statator.In contr de munca angajatul nu poate apela la alte persoane pt efectuarea unei lucrari sau
activitati,care potrivit contr de munca sunt impuse angajatului.In antrepriza antreprenorul este liber de
asi alege subantreprenori sau alte persoane care pot efectua lucrarea,comandata de client,in locul
antrreprenorului.In contr de munca rezultatele muncii angajatului devin proprietatea patronului,pe cind
in antrepriza rezultatul muncii apartine antreprenorului pina la predarea lui clinetului.De contr de v-
c,antrepriza se deosebeste prin aceea ca in momentul incheierii contr de v-c ,obiectul acestui contract
,de regula exista in realitate si este transmis cumparatorului.In antrepriza obiectul nu exista in mom
icheirii contr el urmeaza a fi produs,fabricat,transformatde catre antreprenor pe parcusrusl efectuarii
lucrarilor respective.Spre deosebire de alte contracte translative de prorp orientate spre transmiterea
unui bun,antrepriza are ca scop crearea unui reziltat material determinat.

40
3.Contractul de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata.
3.1Definti contr de intrs a bun cu conditia intret pe viata.
In baza contr de instr a unui bun cu cond intretinerii pe viata o parte (beneficiarull intretinerii) se
ohbliga sa dea celeilalte parti(dobinditor) un bun imobil sau mobil,iar dobinditorul se obliga sa asigure
beneficiarului intretinere in natura-locuinta,hrana,ingrijire,si ajutor necesar pe timpul cit va trai precum
si inmormintare.Este un contr cu titlu oneros,aleatoriu,sinalag,tras de propr si consensual.

3.2Caracterizati elementel si continutul contr.

Partile :1-beneficiarul intretinerii-pers care datoreazapredarea bunului in proprietate.2-dobinditorul-cel
care se obliga sa presteze primului intretinerea in natura.In calitate de beneficiar poate aparea doar
PF.Dobinditor in contr de instrainare pot fi PF cu capacitate civila deplina.Obiectul cntr este unul
complex-constind pe de o parte din actiunile beneficiarului de a transmite dr de propr asupra bunului si
pe de alta parte din actiunile dobinditorului de a presta intretinrea datorata.bUNUL transmis de
beneficira poate fi atit mobil cit si imobil,si o suma de bani.Legea prescrie incheierea contr in forma
scrisa,iar cind pt instarinarea bunului transmis se cere forma autentica contr urmeaza a fi autentificat
notarial.Obligatiile benficiarului intretinerii:1-transmiterea dr de pror asupra bunului care reprezinta
obiectul propriei prestatii si predarea nemijlocita a acestuia.2-beneficiarul va datora garantii impotriva
evictiunii si impotriva viciilor ascunse ale bunului.Obligatiile dobinditorului:1-este tinut sa
receptioneze bunul.Pieirea bunului primit de la beneficiar intretinerii nul degreveaza pe dobinditor de
executarea obligatiilor contractuale asumate.2-asigurarea intretinerii in natura a
beneficiarului.Dobinditorul nu poate renunta la prestarea intretinerii din motiv ca valoarea ei depaseste
valoarea bunului primit.Actiunile de intretinere pot fi intreprinse de o pers angajata de dobinditor doar
cu acordul beneficiarului,iar in caz de imposibilitate temporara si in lipsa acordului beneficairului.
3.3Stabiliti deosebirile si asemanarile existente intre contr de instr a bun cu cond intret pe viata si
contractul de renta.Delimitati modificarea judiciara si conventionala a contr de instr a bunului
cu conditia intr pe viata.
1-Contr de renta cuprinde obligatia de a da,in timp ce contr de intretinere obligatia de a face.2-renta
este transmisibila,in schimb creanta de intretinere e personala si nu poate fi transmisa unei alte
persoane.3-renta e de regula sesizabila,in schimb intretinrea nu poate fi urmarita de creditori.Temeiuriel
modificarii legale sunt stabilite in CC,iar cele de modificare conventionala se gasesc in contract.Temei
pentru modificarea contractului de ntreinere pe via abaterea dobnditorului de la obligaia sa de
baz de a-i presta beneficairului ntreinere n natur. Iniierea schimbrii formei de ntreinere i
aparine doar beneficairului ntreinerii i ca temei poate servi numai neexecutarea de ctre dobnditor a
obligaiilor contractuale. Forma alternativ este efectuarea plii periodice n bani. De obicei, plile
periodice se efectueaz lunar, dar n principiu, pot avea loc i alte situaii.Stabilirea obligaiei de
ntreinere printr-o sum de bani poate avea loc nu numai ca rezultat, ca form de sanciune pentru
neexecutarea obligaiilor contractuale pe parcursul executrii contractului, dar i ca o condiie
contractual, convenit de pri i stipulat n contract la momentul ncheierii lui. Dac la ncheierea
contractului prile au convenit n aa mod, apoi n caz de nerespectare de ctre dobnditor a obligaiilor
contractuale, beneficairul ntreinerii este n drept, dup analogia acestei norme, s cear schimbarea
ntreinerii n natur.

41
TEST21
1.Incetarea contractului de locatiune.
1.1Enumerati temeiurile de incetare a contr de locatiune.
Locaiunea nceteaz:1-la expirarea termenului contractului;2-n cazul pierderii bunului nchiriat;3-n
alte cazuri prevzute de lege sau de contract. Expirarea termenului contractului poate servi ca temei de
ncetare a locaiunii dac prile au convenit astfel i bunul nchiriat a fost restituit locatorului. n
cetarea locaiunii din acest temei poate avea loc i n cazul, cnd nici una din pri nu a declarat cu un
preaviz prii opuse despre inteniile sale de a continua raporturile contractuale i dac prin tcere
prelungirea folosirii bunului dup expirarea termenului nu a avut loc.Pieirea bunului nchiriat este un
temei ondescutabil de ncetare a locaiunii, deoarece n acest caz dispare un element principal al
contractului nsui obiectul locaiunii. Prin urmare, dispare i interesul prilor.Prin acordul prilor,
n dependen de obiectul contractului, scopul prilor i alte circumstane, n contract pot fi stipulate i
alte temeiuri de ncetare a locaiunii. Acest lucur poate avea loc i n alte cazeri prevzute de lege.

1.2Stabiliti temeiurile de reziliere a contr de locatiune,atit din partea locatorului,cit si locatarului.

(1) Locatorul este n drept s cear rezilierea contractului dac locatarul:
a) nu folosete bunul nchiriat la destinaie sau n conformitate cu prevederile contractului;
b) admite intenionat sau din culp nrutirea strii bunului ori creeaz un pericol real pentru o
asemenea nrutire;
c) nu pltete chiria pe parcursul a 3 luni dup expirarea termenului de plat dac n contract nu
este prevzut altfel;
d) ncheie un contract de sublocaiune fr acordul locatorului.
2-Locatarul este n drept s cear rezilierea contractului n cazul n care:
a) i-a pierdut capacitatea de munc i nu poate folosi bunul nchiriat;
b) este privat de libertate i nu-i poate executa obligaiile contractuale.

1.3Articolele 906,907 CC stabilesc ca contractul poate prevedea si alte motive de reziliere a contr
de locatiune din initiativa partilor.In acest context,propuneti din initiativa proprie alte temeiuri
de reziliere unilaterala a contractului din partea ambelor parti.
Locatorul-nu ia masuri de reproducere a resurselor naturale care au proprietatea de a se restabili.

42
3.Alte varietati ale contr de vinzare-cumparare.
3.1Caracterizati vinzarea de proba sau la vedere.
In cazul cumpararii de proba sau la vedere,consimtirea asupra obiectului cumparat este la libera alegere
a cumparatorului.in caz de dubii,cumprarea se considera incheiata sub conditia suspensiva a
consimtirii.In cazulvinzarilor la proba dupa probarea sau vederea bunului cumparatorul este liber sa
declare daca acesta ii convine sau nu.Vinzatorul este obligat sa permita cumparatorului verificarea
obiectului,si chiar incercarea lui,numai in urma acestei din urma operatiuni cumparatorul putind decide
daca lucrul ii convin sau nu.Intrucit contr este afectat de o conditie suspensiva ,vinzatorul ramine
proprietarul bunului,tot lui revenindui si suportarea riscului pieirii fortuite a lui,de aceea pt a descuraja
cumparatorul neglijent sau de rea-credinta in mod expres ia fost instituta obligatia de a pastra obiectul
primit de la vinzator pina la realizarea condititei.Consimtitrea pt un obiect cumparat de proba sau la
vedere poate fi declarata doar in termenul convenit,iar daca acesta nu a fost stabilit pina la trecerea unui
termen rezonabil stabilit de vinzator.

3.2Analizati specificul vinzarii cu pact de rascumparare.

Vnzarea cu pact de rscumprare este o varietate a contractului de vnzare cumprare supus
unei condiii rezolutorii exprese, care const n dreptul ce i-l rezerv cumprtorul de-a relua
lucrul vndut, restituind preul i cheltuielile suportate de cumprtor ntr-un anumit termen.
Vnztorul poate cere rscumprarea de la cumprtorul iniial, ct i de la oricare alt
cumprtor mai departe. Este indiferent, dac n contractul de vnzare a terului achizitor fusese
sau nu prevzut clauza de rscumprare n folosul vnztorului primitiv, cu excepia vnzrii
unui imobil, deoarece cumprtorul de bun-credin, ce n-a cunoscut pactul de rscumprare
din contractul iniial, este protejat de lege. n afar de vnztor, rscumprarea poate fi
exercitat de un cesionar, de creditorii si i de motenitorii si, fiecare motenitor avnd
dreptul s cear rscumprarea numai n ce privete cota sa parte. Condiia rscumprrii
urmeaz n mod obligatoriu a fi stipulat n contractul de vnzare- cumprare. n caz contrar
vnzarea se consider simpl, iar rscumprarea constituie o revnzare n condiiile creia prile
urmeaz s achite taxele respective de mutaie. Clauza de rscumprare poate fi ntrodus n
contractele de vnzare-cumprare att mobiliare ct i imobiliare.Revnztorul este obligat s
predea celui care exercit dreptul de rscumprare bunul mpreun cu accesoriile lui. Pentru ca
rscumprarea s fie ndeplinit, vnztorul urmeaz s restituie cumprtorului:preul achitat de
cumprtor , cheltuielile contractului,cheltuielile suportate de cumprtor n urma protejrii
lucrului de pierire, distrugere parial sau total,alte cheltuieli utile. Legislatorul a limitat
termenul n care vnztorul poate exercita facultatea de rscumprare la 10 ani pentru terenuri
i 5 ani pentru alte bunuri din consideraii de garanie a tranzaciilor i de consolidare a
proprietii..

3.3Expuneti va asupra problemelor ce pot aparea la aplicarea in practica a contractului de v-c cu

pact de rascumparare (in special obligatia cumparatorului de a ilatura drepturile tertilor asupra
bunului,rascumpararea bunurilor imobile,etc.)
Vnzarea cu pact de rscumprare ca regul o folosesc cei, care avnd nevoie de bani, i
vnd bunurile cu intenia c n termenul prevzut pentru rscumprare, s dobndeasc sumele
necesare pentru a redobndi proprietatea bunurilor vndute. Dificultati de ordin practic ar putea sa
apara indeosebi in cazul retrocedarii participatiunilor in societate,care acordau cumpratorului anumite
imputernicir de conducere si drepturi de vot in societate.In masura in care obiectul il formeaza doar
participatiunea,obligatia de despagubire a celui de la care se rascumprara se limiteaza la masurile
acestuia intreprinse sau permise cu vinovatie,care au redus volumul drepturilor de conducere sau al
drepturilor de venit din participatiune.Numai in cazul in care obiectul prorpiu-zis al vinzarii a fost o
ntreprindere,asa cum ar fi cazul unei intreprinderi individuale,cel de la care se rascumpara poate fi
obligat la despagibire si pt proasta administrare.

43
TEST 22
1.Contr de arenda .
1.1Redati notiunea si caracterele juridice ale contr de arenda.
Arenda e un contr incheiat intre o parte-proprietar,uzufructuar,sau un alt posesor legal de terenuri si de
alte bunuri agricole(arendator) si alta parte(arendas) cu privire la exploatarea acestora pe o durata
determinate si la un prrt stabilit de parti.Caracterele juridice-sinalgamatic,cu titlu oneros,consensual,cu
executare succesiva,traslativ de folosinta.Este comutativ caci din mom incheierii pqartile cunosc
intinderea prestatiilor la care se obliga.

1.2Caracterizati elementele contr de arenda.

Parti ale contr sunt arendatorul si arendasul.arendatorul-PF sau PJ care are in calitatea de
proprietar,uzufrctuar sau alt posesor legal al bunurilor agricole care sa deu in arenda.Arendas este PF
sau PJ cu domiciliul in RM care ia in arenda bunuri agricole.Obiectul contr il constituie terenurile si
alte bunuri agricole.Prin bunuri agricole care pot fi arendarte se inteleg terenurile cu destinatie
agricola,terenurile ocupate cu constructii si instalatii agro-zootehnice,amenajari piscicole,utilaje si alte
bunuri destinatie exploatarii agricole.Bunurile agricole care formeaza obiectul contr trebuie sa fie
complete si precis determinate.In toata cazurile pt a fi in prezenta unui contr de arenda bunurile
mentionate trebuie sa fie destinate productieie agricole.Pretul in contr de arenda este denumit
arenda.Arenda se stabileste de parti in bani,in natura sau in natura si bani.Durata contr de arendas
trebuie sa fie determinta in contr,Termenul nu poate fi mai mic de 1 an.Arendasul este cointeresat sa
asigure exploatarea rationala a bunurilor arendate,sa mentina potentialul lor productiv numai daca
arenda este mai indelungata.Daca nerespectarea conditiei indicate mai sus contr de arenda sa incheita
pe o per mai scurta de 1 an termenul va fi cel minima stabilit de lege.Contr de arenda se incheie in
scris.Contr de arenda a bunurilor imobile pe un termen mai mare de 3 ani se inregistreaza in Registrul
Bunurilor Imobile.

1.3Stabiliti particularitatile si specificul contr de arenda evidentiind principalele deosebiri si

asemanari ale contr dat cu alte contr civile asemanatoare.
Contr de arenda este o varietate a contr de locatiune a bunurilor destinate exploatarii agricole,si
repectiv se aseamana mult cu acest contract,au aceleasi caractere juridcice.Spre deosebire de contr de
locatiune care poate fi incheiate fara indicarea termenului,durata contr de arenda trebuie sa fie
determinata in contr.Ca si in cazul locatiunii arendatorul este obligat sa predea bunurile arendate in
conditiile stabilite,sa garanteze pe arendars de folosinta linistita a bunului,sa transmita bunul liber de
vicii materiale sau juridice si sa execute toate celelalte obligatii asumate prin contract.Contr de arenda i
se aplica regulile locatiunii,tinind cont de acest fapt acesta inceteawza in baza acelorasi temeiuri ca si
locatiunea cu unele derogari stabilite de lege,astfel denuntarea unilaterala nu este aplicabila contractului
de arendare pt ca el se incheie pe o per determinata.

44
Testul 23
1.Contractul de concesiune.
1.1expuneti notiunea si caracterele juridice ale contr de concesiune.
Concesiunea este un contr prin care statul cesioneaza(transmite) unui investitor(PF/PJ inclusiv straina)
in schimbul unei redevente dr de a desfasura activitate de prospecatre,explorare,valorificare sau
restabilire a resurselor naturale pe teritoriul RM,de a presta servicii publice,de a exploata obiecte
proprietate de stat(municipala) care conform legislatiei sunt scoase integral sau partial din circuitul
civil,precum si de de a desfasura anumite genuri de activitate inclusiv cele care constituie monopolul
statului preluind gestiunea obiectului concsiunii riscul prezumtiv si raspunderea
patrimoniala.Caracterele:consensual,sinalgamatic,cu titlu oneros,comutativ,cu executare succesiva.

1.2Caracterizati elementele contr de concesiune.Analizati natura juridica a lui.

Contr se incheie intre o autoritate publica numita concedent si o persoana privata numita
concesionar.In calitate de concedent apare Guvernul reprezentat de organul APC imputernicit in cazul
concesionarii terenurilor si altor resurse naturale sau oragnele centrale de specialitate si autoritatile
Concesionar poate fi orice PF/PJ cu orice forma organizatorico juridica exceptind intreprinderea de stat
sau cea municipala.Obiectul contr concesiunii de serv publice il constituie servicile publice de interes
national sau local(transportul public,etc)Obiectul concesiunii de bunuri sunt terenurile publice cu
exceptia celor destinate ocrotirii naturii,de valoare istorico-culturala si cele ale fondului silvic.Contr de
concesiune se incheie pe o per ce nu va depasi 50 ani.La expirarea termenului concesionarul are drept
preferential de a prelungi contr daca au fost respectate clauzele lui.Redeventa concesiunii se stabileste
in natura,in bani,sau in ambele modalitati sub forma de plati de o singura data;arenda;plati pt extractia
resurselor naturale sau pt fabricarea productiei.Natura juridica a contr de concesiune este una dubla,de
drept administrativ si de drept civil.Dubla natura consta in faptul ca aceasta cuprinde pe linga caluzele
de natura contractuala si caluze de natura reglementara.

1.3Pronuntati-va asupra particularitatilot si specificului contr de concesiune,evidentiind

principalele deosebiri si asemanari ale contr dar cu alte contr civile.
1-Contractele de concesiune de bunuri,aceasta varietate a concesiunii se deosebeste de dr de gestiune
economica prin aceea ca titularul dr de concesiune este o pers privata,iar titularul dr de gestiune este
intreprinderea de stat sau cea municipala.In afara de aceasta dr de gestiune economica se constituie prin
act adm,iar dr de concesiune apara in baza contr.2-concesiunea de servicii publicecare se deosebeste de
alte contracte juridice.Cont de concesiune se aseamana cu contr de achizitii prin aceea ca prin ambele
contracte i se incredinteaz unei persoane private efectuarea de lucarri necesare pt desfasurarea unui
serviciu public.Spre desosebire de contr de achizitii prin contr de concesiune de serv pub
concesionarului i se incredinteaza atit efectuarea lucrarii cit si exploatarea serviciului pt care lucrarea a
fost realizata.De asemena concesionarul isi recupereaza investitia din redeventele platite de utilizatorii
sev pub,pe cind incazul contr de achizitii se face din buget.

45
TEST 24
1.Evictiunea
1.1Definiti evictiunea.
Evictiunea -Pierdere in total sau in parte a dreptului de proprietate asupra unui lucru de catre persoana
care a dobindit acest drept ca urmare a recunoasterii,dreptul invocat de o alta persoana asupra aceluiasi
lucru.Vinzatorul e obligat sa predea cumparatorului bunul liber de orice sarcini.Exceptie de la aceasta
regula sunt cazurile cind cumparatorul a fost de acord sa primeasca bunul cunoscind drepturile
persoanei terte asupra bunului.

1.2Caracterizati conditiile in prezenta carora vinzatorul trebuie sal garanteze pe cumparator

impotriva evictiunii.
Vinzatorul raspunde pt evictiunea care provine din fapta tertei persoane,daca sunt indeplinite
urmatorele conditii:1-fapta tertei persoane este o tulburare de drept-fpat terurlui constituie o tulburare
de drept in cazul cind persoana considera ca are un drept legitim asupra bunului.Persoana terta poate
invoca ca dispune de un dr real asupra bunului sau un dr de creanta.2-cauza evictiunii este anterioara
vinzarii-vinzatorul nu poate fi facut raspunzator decit de drepturile nascute anterior vinzarii in favoarea
tertului evingator.Pt drepturile nascute dupa incheierea contr de v-c ,raspunzator va fi cumparatorul
insusi.3-cauza evictiunii nu este cunoscuta de cumparator-in cazul cind cumparatorul a cunoscut cauza
evictiunii se presupune ca el sia asumat riscul ce tine de piererea sau afectarea dreptului de proprietate

1.3Stabiliti corelatia dintre:1-obligatia vinzatorul de al garanta impotriva evictiunii-vicii de

natura juridica a bunului vindut.2-evictiune partiala-efectele evictiunii.3-evictiunea-rezolutiunea
contr de v-c.
Vinzatorul este obligat sa garateze cumparatorul impotriva evictiunii numai daca tulburarea din partea
terulrui este o tulburare de drept,el nu raspunde pt simpla tulburare de fapt.Dreptul invocat de terta
persoana poate sa fie un dr real cum ar fi spre ex dr de prop,servitute tc.,si un dr de creanta.Evictiunea
poate fi de 2 feluri:totala sau partiala.In cazul evictiunii partial cumparatorul pierde numai in parte
dreptul de proprietate ori sufera o restringere a acestui drept,ca urmare a existentei asupra aceluiasi bun
a unor dreoturi de uzufruct,uz sau abitatie ori a unor servituti neaparente si declarate.Ca urmare a
evictiunii partiale cumparatorul va avea dretul de a cere rezilierea contractului de cumparare-vinzare
sau mentinerea contractului cu conditia ca vinzatorul sai plateasca anumite despagubiri.

46
Test 25
1.Contr de leasing.
1.1Redati notiunea si caracterele juridice ale contr de leasing.
Prin contr de leasing o parte-creditorul financiar(locatorul)-se oblige sa dobindeasca in proprietate sau
sa produca bunul mobil specificat ij contract sis al dea in posesiune si folosinta,pt o perioada
determinata in contract,celeilalte parti(locatar),iar aceasta se oblige la plata in rate a unei sume de
bani(redeventa).Contr de lesing este un contract consensual,sinalagmatic,cu titlu oneros si cu executare
succesiva.Caracterele juridice ale contr de leasinf indica asupra faptului ca pt incheierea acestuia este
necesar doar acordul de vointa al partilor contractante in privinta clauzelor esentiale ale
contractului.Fiecare din partile contractante se oblige reciproc,astfel incit obligatia fiecaruia din ele este
corelativa obligatiei celeilalte.Contr de leasing prevede plata in rate a unei redevente in calitate de
remuneratie pt executarea obligatiilor locatorului.Executarea contr este continua,fiind determinata de
intinderea acestuia in timp.
1.2Caracterizati elementele contr de leasing.
Subiecte ale raportului de leasing sunt:locatorul si locatarul.Locatorul este PF sau PJ ce practica
activitatea de intreprinzator si transmite in conditiile contr de leasing locatarului la solicitarea acestuia
pt o anumita perioada dr de posesie si folosinta asupra unui bun al carui proprietar este cu sau fara
transmiterea dr de propr asupra bunului la expirarea contr.Locatarul este PF sau PJ ce primeste in
conditiile contr de leasing in posesie si folosinta bunul specificat in contr pt o anumita perioada in
schimbul achitarii ratelor de leasing.In caz in care locatarul e PF ce nu practica activitate de
intreprinzator operatiunea de leasing cade sub incidenta actelor legislative cu privire la protectia
consumatorilor.Obiect al leasingului pot fi orice bunuri mobile sau imobile cu exceptia:1-bunurilor
scoase din circuitul civil sau a caror circulatie este limitata prin lege.2-terenurile agricole.3-bunurile
consumptibile.4-obiectele proprietatii intelectuale care nu pot fi cesionate.Contr trebuie sa fie incheiat
in scris si trebuie sa contina clauze privind:partile contractante,descrierea bunului ce face obiectul
contr,valoarea de intrare a bunului in cazul contr de leasing financiar,valoarea totala a contr,valoarea
ratelor de leasing si termenul de plata a acestora,termenul contr,dr de optiune a locatarului de a
cumpara bunul,de a prelungi contr ori de a face sa inceteze raporturile contractuale.Pretul e denumit
plati de leasing sau rate de leasing.Platile se stabilesc de parti in expresie baneasca,naturala sau mixta
sub forma unor rate periodice.Platile pot fi stabilite sub forma de:plati periodice uniforme pe intreaga
perioada a contr.2-plati descrescatoare.3-plati progresive.Contr de leasing nu se poate incheia pe un
termen mai mic de 1 an de la data intrarii in vigoare.Contr intar in vigoare de la data semnarii sau la o
alta data stabilita in el.
1.3 Stabiliti particularitatile juridico civile(natura lui juridica)ae contr de leasing evidentiind
principalele deosebiri si asemanari ale contr dat cu alte contr civile asemanatoare.
Leasingul e un contr complex pt ca contine trasaturile unor contracte de Dr Civil traditionale:v-
c,locatiune,de imprumut,de garantie.Din aceste considerente el pune multe intrebari referitor la natura
sa juridica,tinind cont de faptul ca locatarul primeste in posesie si folosinta temporara leasingul este
examinat ca o varietate a contr de locatiune care dispune de trasaturile sale specific.Contr de leasing se
deosebeste de contr de locatiune prin particularitatile sale specifice si anume:1-obiect.contr. este un bun
mobil ce urmeasza a fi folosit i activitatea de intreptinzator.2-contr se incheie pe o per determinata ce
trebuzie sa corespunda duratei economice de utilizare a bunului in care nici una din parti nu are dr sa
rezilieze contr.3-bunurile sunt cumparate sau produse de locator cu scopul de a fi transmise in
leasing.4-include optiunea locatarului de a cumpara bunul la sfirsitul contr.Leasingul in forma sa
clasica se aseamana cu un credit de investitie.Spre deosebire de credit care necesita garantia
rambursarii lui,in cazul leasingului garantia rambursarii este chiar dr de propr.In cazul creditului
clientul primeste o suma de bani de la imprumutator,pe cind la leasing nu acorda mijl banesti,ci
finantiaza procurarea unui bun pe care ulterior il da in posesie si folosinta temporara
locatarului.Leasingul se deosebeste de v-c cu plata pretului in rate.In cazul vinzarii cu plata pretului in
rate transmiterea dr de propr si a riscurilor se face de la mom incheierii contr cu unele restrictii ce pot
reveni cumparatorului de a nu instraina bunul.In cazul leasingului locatorul pastreaza proprietatea
asupra bunului,iar toate celelalte obligatiile inclusiv riscurile revin locatarului.

47
3.Notiuni dsp contr de mandat.
3.1Notiunea si caracterele juridice ale contr de mandat.
Prin contr de mandat o parte(mandant) imputerniceste cealalta parte(mandatar) de a o reprezenta la
incheierea de acte juridice,iar aceasta,prin acceptarea mandantului,se obliga sa actioneze in numele si
pe contul mandantului.Caracterele juridice:consensual,de regula unilateral,cu titlu gratuit.Contr de
mandat are un carcter consensual,pt ca se considera valabil incheiat prin simplul acord de vointa al
partilor contractante.In acest sens mandatarul isi poate da consimtamintul in mod expres sau tacit.De
regula contr e un contr unilateral cu titlu gratuit,in sens ca il obliga doar pe mandatar si nu presupune
remuneratie.Legea insa nu interzice ca mandatarul sa fie remunerat de catre mandant.Obligatia
mandantului de remunerare a mandatarului exista doar in cazurile prevazute de lege sau de
contract.Mandatul profesional este prezumat cu titlu oneros.Asadar in cazul cind contr este gratuit
putem vb dsp caracterul unilateral al acestuia,iar daca este oneros are caracter sinalagmatic.
3.2Caracterizati elementele contr de mandat.
In calitate de parti la acest contract pot aparea orice subiecti de DCivil.Partile contr sunt mandantul si
mandatarul.Mandantul trebuie sa aiba capacitatea juridca necesara pt a figura drept parte in raporturile
juridice aparute in baza actelor incheiate de mandatar cu tertele persoane.Mandatarul trebuie sa aiba
capacitate de exercitiu deplina,pt ca in actele juridice pe care acesta le incheie in numele si pe contul
manadantului trebuie sa manifeste un consimtamint valabil exprimat.Mandatul are ca obiect
reprezentarea mandantului la incheierea de acte juridice de catre mandatar,adica savirsirea de catre
mamdatar a actiunilor juridice in numele si pe contul
Mandantului indreptate spre aparitia,modif,si stingerea drepturilor si obligatiilor civile.Obiectul contr
de mandat il formeaza serviciile juridice de reprezentare,care nu pot fi materializate,de ex:mandantul il
imputerniceste pe mandatar sa incheie un contr de locatiune,de v-c,de schimb,etc.Obiectul contr trebuie
sa fie licit,ceea ce presupune ca actiunile pe care este imputernicit sa le savirseasca mandatarul in
vederea incheierii de acte jur nu trebuie sa depaseasca limitele legii.Obiectul contr trebuie sa
intruneasca doar prestatii posibile-adica posibilitatea executarii mandatului inh mod obisnuit,cu
mijloace cunoscute si accesibile pt mandatar.Nu pot constitui obiect al contr actele ce comporta un
caracter stric personal,de ex.testamentul,casatoria.Legea nu prevede conditii speciale in ce priveste
forma contr de mandat.Acesta se incheie prin simplul acord de vointa al partilor.Pornind de la ceea ca
mandatul este reprezentativ este rational de a recurge la forma scrisa a mandatului pt oferirea tertilot
posibilitatii de veridicare a limitelor imputernicirilor.LOa fel CC nu contine reglementari speciale
referotor la termenul contr,ceea ce inseamna ca poartile pot stabili de sine statator termenele.Referitor
la pret,mandantul e obligat sa plateasca remuneratie numai in cazurile prevazute de lege sau de
contract.
3.3Formulati principalele asemanari si deosebiri ale contr de mandat si contr de comision.
Comisionul asemenea mandatului se refera la categoria contractelor de prestare a serviciilor de
intermediere.Contr de comision se aseamana in multe privinte cu mandatul.Asemenari:obiectul lor
comun-acordarea de catre mandatar sau comisionar a serviciilor ce se raportaeaza la incheierea de acte
juridice nu pe contul sau ci pe contul pers care imputerniceste-comitent sau mandant.Efectele
contractelor dat la fel sunt asemanatoare.Intre comitenet si comisionra exista aceleasi dreoturi si
obligatii ca intre mandant si mandatar,cu deosebirile stabilite de normele speciale privind contr de
comision.Deosebirile intre aceste 2 contr.:Comisionarul incheie acte juridice activind in acest sens fara
drept de reprezentare,adica in nume propriu,dar pe contul comitentului,fapt cel pozitioneaza drept parte
contractanta in raporturile cu tertii.Comisionarul participa ca subiect de sine stataor la raporturile civile
sau comerciale,iar necesitate procurii in vederea incheierii de acte juridice este inutila.LA rindul sau
mandatarul in raporturile cu tertii apare in calitate de reprezentant al mandantului,incheind acte juridice
in numele si pe contul mandantului.Prin incheierea contr de mandat se urmareste scopul de reprezentare
la incheierea de acte juridice,cit si executarea nemijlocita a acestor acte.La contr de comision partile
recurg in vederea executarii actelor juridice pe care le incheie comisionarul cu tertii in nume
propriu,dar pe contul comitentului.Contr de comision este un contr cu titlu oneros,iar mandatul cu titlu
gratuit(oneror doar in cazurile prevzute de lege sau contr).Spre deosebire de mandatar,comisionarul
poate rezilia contr de comision in mod unilateral decit in urm cazuri:1-

48
II.Contractul de mandat
In legatura cu plecarea peste hotare A l-a imputernicit pe B sa vinda garniture de mobile la pretul
de 2000lei.

2.1Ce obligatii are mandatarul dupa executarea mandatului.

Dupa executarea mandatului mandatarul are anumite obligatii.O prima obligatie este prezentarea
informatiilor si a darii de seama despre executarea mandatului.
La fel mandatarul este obligat sa nu divulge informatia care i-a devenit cunoscuta in cadrul activitaii
sale daca mandantul are un interes justificat in pastrarea secretului asupra lor si daca nu exista ,in baza
dispozitiilor legale,o obligatie de dezvaluire sau dezvaluirea nu etsa permisa de mandant.
O alta obligatie a mandatarului dupa executarea mandatului este de a remite mandantului tot ceea ce a
primit pt executarea mandatuluisi nu a utilizat in acest scop,inclusoiv,dupa caz si procura al carei
termen nu a expirat.
De asemenea mandatarul nu are dreptul sa foloseasca in avantahjul sau atit informatia pe care o
obtine,kit si bunurile pe care le primeste ori pe care este obligat sa le administreze in exercitarea
mandatului,daca nu are consimtamintul mandasntului sau dac dreptul de folosinta nu rezulta din lege
sau din mandat.

2.2In ce cazuri mandatarul are dreptul la remuneratie?poate fi stabilita remuneratia in natura?

Obligaia achitrii remuneraiei de ctre mandant urmeaz s parvin expres din lege sau s fie stabilit
de pri n contract. Pentru activitatea mandatarului profesional achitarea remuneraiei este obligatorie,
numai dac prile n-au stabilit caracterul gratuit al contractului. n caz de neindicare n contract a
cuantumului remuneraiei, ea poate fi stabilit prin analogia normelor, i anume, dac suma
remuneratiei nu este stipulata, se considera ca s-a convenit asupra unei remuneratii obisnuite
pentru acest domeniu de activitate. In cazul imposibilitatii de a se stabili o remuneratie
obinuita, se achit o remuneratie rezonabila pentru serviciile prestate.
Retribuia pentru serviciile acordate de mandatar poate fi stabilit n mod diferit n funcie de
nelegerea dintre pri ntr-o sum bneasc fix, achitat integral la momentul ncheierii sau
executrii contractului, or prin achitarea ealonat a sumelor de bani. Prile pot negocia i achitarea
serviciilor de intermediere printr-o cot procentual, coraportat beneficiului obinut din aceast
tranzacie, sau retribuia poate fi exprimat nu ntr-o mrime bneasc, dar n acordarea mandatarului
crorva beneficii patrimoniale.

2.3 Solutionati litigiul in esenta.

In virtutea obligatiei de nefolosire a informaiei sau bunurile in interes propriu mandatarul nu are
dreptul sa foloseasc in avantajul sau informaia pe care o obine sau bunurile pe care le primete
ori pe care este obligat sa le administreze in exercitarea mandatului daca nu are consimtamintul
mandantului sau daca dreptul de folosina nu rezulta din lege sau din mandat.
Pe ling compensaiile la care este inut pentru prejudiciul cauzat, mandatarul, in cazul
folosirii bunurilor fara autorizaie, trebuie sa plteasc mandantului pentru folosirea bunului o
chirie corespunztoare. Daca folosete pentru sine banii pe care trebuie sa-i remit mandantului ori
sa-i utilizeze in favoarea acestuia, mandatarul va datora dobinzi din momentul cheltuirii banilor.

49
IIRaspunderea partilor potrivit contractului de transport de marfuri
Ocoloul silvic Breansk a expediat la 19.12.2004in adresa SA Unic 3 vagoane cu brazi.Calea ferata
a MD a transportat marfa la destinatie la 02.01.2005..
2.1Care sint particularitatile raspunderii transportatorului in transportul feroviar.
Calea ferata raspunde in urmatoarele cazuri:
-Ca urmare a neindeplinirii obligatiei de paza si suprabeghere raspunde pt paguba pricinuita clientului
prin pierderea totala sau partiala a marfii.
-avarierea marfurilor
-in caz de neexecutare a contractului de transport sau pt depasirea termenului de executare a
transportului.
-calea ferata raspunde pt marfurile primate in temeiul unui contract de deposit si pt marfurile descarcate
in magaziile sale,pina la ridicarea lor de client.
2.2 se poate de pretins plata penalitatilor in speta?in ce marime se repara prejudiciul?
Plata penalitatilor se poate pretinde in speta data.
innd cont de faptul c neexecutarea obligaiilor contractuale de livrare a mrfii la termenul stabilit
produce prejudicii considerabile destinatarului, legiuitorul a stabilit o clauz destul de drastic. Astfel,
cruul poart rspundere n proporie de 100% din taxa de transport i este obligat s repare
prejudiciul astfel cauzat.
Despgubiri mai mari pot fi pretinse doar n cazul cnd n scrisoarea de trasur a fost consemnat
interesujl special n privina livrrii la timp
2.3Solutionati litigiul
Va trebui sa achite.Uite mai sus.

IIContractul de comodat
A a chemat in judecata pe B si C cerind oligarea lor la plata costului autoturismului proprietaea
lui..
2.1In ce forma trebuie de incheiat contractul de comodat?Care sint consecintele nerespectarii
formei cerute?
Legea nu stabileste anumikte conditii speciale in ceea ce priveste for,ma contractului de
comodta,aceasta find reglementata de nomele generale privind forma actelor juridice.Din acest
considerent ,contractuk de comodat poate fi inchieat in orice forma,forma scrisa fin obligatorie doar
cind acesta se incheie intre PJ sau intre PJ si PF sau intre PF intre ele atunci kind valoare bunului se
depaseste 1000lei.
Nerespecyarea formei scrise a contractului face sa decada partile din dreptul de a cere in caz de litigiu
proba cu martori pt dovedirea contractului.
Cit priveste forma contractului de comodat al carui obiect este un bun imobil acesta tre sa fie intocmit
in scris.In cazul dat nerespecatrea formei scrise va atrage nulitatea conrtractuuli.
2.2Care sint consecintele nerespecatarii de catre comodatar a obligatiilor sale?
In caz de neexecutare a obligaiilor sale adic obligaiile comodatarului de a pastra si a ngriji bunul
cu diligenta unui bun proprietar si a-l folosi numai in scopul stabilit in contract sau determinat prin
natura bunului.obligatia de suportare a cheltuielilor necesare folosinei bunului si a obligatiei de a nu
bunul in folosina unor teri decit cu acordul comodantului.,comodatarul va rspunde pentru cauza
neimputabil lui (cazul fortuit) daca nu dovedete ca prejudiciul ar fi survenit chiar daca el i-ar fi
ndeplinit obligaiile sale.
2.3Solutionati litigiul.
Comodatatrii sunt obligati sa pastreza si sa ingrijeasca bunul cu diligenta unui bun proprietar.pt
folosirea gratuta a bunurilor de catre mai multi comodatari,legea a impus survenirea raspunderii
solidare a lor,fapt ce asigura comodantului un mecanism juridic sigur pt restituirea bunurilor transmise
sau a valorii lor.In speta data.C consider ca va putea fi exonerat de raspundere numai in cayul in care va
aduce probe doveditoare ca accidentul s-a produs dintr-o fapta imputabila lui.
50
II.Contractul de v-c
Dumbrva a cumparat de la Ghimpu o garniture de mobile la pretul de 3000 lei dintre care 1500 s-
au platit imediat,iar restuk sumeiurma sa fie platita peste 3 zile.
2.1 In ce forma trebuia sa se incheie contractul in speta?Aveau dreptul partile prin contract sa
stabileasca astfel momentul transfeului dreptului de proprietate catre comparator?
Contractul in speta trebuia sa se incheie in forma scrisa .Potrivit regulii generale contractul se incheie in
forma scrisa daca valoarea obiectului depaseste 1000 lei,iar in cazurile prevazute de lege,indifferent de
valoarea obiectului. Partile aveau dreptul sa stabileasca altfel momentul trasferului dreptului de
proprietate deoarece contractul de vanzare- cumparare este unul consensual deci din momentul
realizarii acordului de vointa privind clauzele esentiale contractul se considera valabil incheeat si pot
stabili momentul dobandirii dreptului de proprietate

2.2Cine va suporta prejudicial cauzat?

Conform acordului de vointa a partilor proprietar al garniturii de mobile este considerat dumbrava
deoarece contractul se considera incheat iar aceasta poate fi atesta si prin arvuna achitata. Proprietarul
suporta prejudicial cauzat, el are obligatia de a achita suma ramasa dar in acelasi timp el are dreptul de
a inainta o actiune catre ghimbul deorece el nu a respectat norma cu privire la conservarea bunului deci
Dumbrava poate cere despagubirea pentru prejudicial de la ghimpu.

2.3Solutionati litigiul?
Dumbrava este obligat sa achite suma restanta la fel fiind considerat proprietar el are dreptul de a
inainta o actiune fiului Ghimbu deorece datorita neglijente a acestuia s-a declansat incendiul si a ars
toat mobile, deci cel din urma trebuie sa achite suma echivalenta daunelor produse

51
II.Contractul de antrepriza.
Incheind contract de antreprixza A s-a obligat fata de B in schimul uni remuneratii de 5000 lei sa
execute cu materialele sale lucrari de reparatie a cesei
2.1In ce forma tre de incheiat contractul de antrepriza?Care sint consecintele nerespectarii
formei simple scrise?
Contractul de antrepriza trebuia incheiat in forma scrisa.Nerespectarea foremi simple scrise duce la
imposibilitate in caz de litigiul de a cere proba cu martori
2.2Cine este obligat sa prezinte materialele necesare executarii lucrarii.Cine suporta riscul pierii
fortuite a materialelor prezentate?care sint consecintele neexecutarii lucrarii in termen in speta.
O regul general a contractului de antrepriz o constituie faptul, c lucrarea este efectuat din
materialele antreprenorului.
Riscul pieirii sau deteriorrii frotuite a obiectului contractului pn la recepionarea lui l suport
antreprenorul. Acest risc trece la client o dat cu recepionarea lucrrii.
O clauz esenial a contractului de antrepriz o constituie termenul de executare.Odta ce termenul a
fost prevazut in contract el devine obligatoriu pr parti,iar incalcarea acestiu termen implica raspunderea
partilor.
2.3Solutionati litigiul.
n contractul de antrepriz este stipulat o regul general prin care antreprenorul poart riscul
inposibilitii terminrii lucrrii. Acest risc se manifest prin faptul c antreprenorul nu are dreptul s
cear plata retribuiei dac terminarea lucrrii devine imposibil din motive independente de voina
prilor. Prin urmare, principalul moment l constituie faptul, c imposibilitatea terminrii lucrrii poate
fi de ordin obiectiv, care rezult din moteve ce nu depind de voina sau dorina prilor. Bunoar,
imposibilitatea se poate datora cazului fortuit, forei majore sau altor circumstane care nu depind de
pri.Deci in speta dta A nu va primi plata pt 75%din lucrarile efctuate,dar are dreptiul al 800 lei-costul
materialelor,deoarece lucrarea trebuia sa fie efectuata cu materialele celui de-al doilea antreprnor.

52
IIContractul de v-c de bunuri pt consum

La data de 20.05.2005 A a cumparat de la magazine un frigider la pretul de 4500lei..

2.1Ce drepturi are consumatorul in cazul procurarii bunurilor cu vicii?
Orice consumator are dreptul la:
a) protecia drepturilor sale de ctre stat;
b) protecie mpotriva riscului de a achiziiona un produs, un serviciu care ar putea s-i afecteze viaa,
sntatea, ereditatea sau securitatea ori s-i prejudicieze drepturile i interesele legitime;
c) remedierea sau nlocuirea gratuit, restituirea contravalorii produsului, serviciului ori reducerea
corespunztoare a preului, repararea prejudiciului, inclusiv moral, cauzat de produsul, serviciul
necorespunztor;
d) informaii complete, corecte i precise privind produsele, serviciile achiziionate;
e) instruire n domeniul drepturilor sale;
f) organizare n asociaii obteti pentru protecia consumatorilor;
g) adresare n autoritile publice i reprezentarea n ele a intereselor sale;
h) sesizarea asociaiilor pentru protecia consumatorilor i autoritilor publice asupra nclcrii
drepturilor i intereselor sale legitime, n calitate de consumator, i la naintarea de propuneri referitoare
la mbuntirea calitii produselor, serviciilor

2.2In speta cine trebuie sa aiba caliateta de pirit?

Calitatea de pirit tre sa o aiba magaznul,deoareca acesta a vindut frigiderul defecatt luiA.
2.3Solutionati litigiul.Ce suma tre sa I se restituie cumparatorului
Conform legii cu privire la protectia consumatorilor consumatorul este n drept s pretind vnztorului,
restituirea contravalorii produsului, precum i despgubiri pentru pierderile suferite ca urmare a
deficienelor constatate n cadrul termenului de garanie cu condiia respectrii de ctre consumator a
instruciunilor de instalare, utilizare i a regulilor de pstrare, prevzute n documentaia de nsoire.
Cumparatorului trebuie sa I se restiuie intreaga suma adica 4500lei.

53
IIContractul de instrainare abunului cu conditia intretinerii
pe viata
La 10.ianuarie 2007 secrieru a inchiat un contract de iinstrainare a bunului cu obonditia
instrainarii pe viata cu sotii cerescu.
2.1Care sint temeiurile de rezolutiune a contractului de instarinare si efectele rezolutiuni?
fiecare parte poate cere rezoluiunea doar n cazurile prevzute de lege. Astfel, beneficiarul ntreinerii
este n drept s cear rezoluiunea contractului n cazul nerespectrii obligaiilor contractuale de ctre
dobnditor. Dobnditorul, la rndul su, poate cere rezoluiunea contractului n cazul imposibilitii
executrii lui.obligaiilor contractuale n virtutea unor circumstane, care nu depind de voina
Dreptul beneficiarului ntreinerii poate fi realizat doar n cazul, cnd nerespectarea obligaiilor
contractuale depinde de nsui dobnditor. Respectiv, dreptul dobnditorului poate fi realizat n cazul
imposibilitii executrii obligaiilor contractuale din cauza unor circumstane, care nu depind de voina
lui. Aceste circumstane pot fi urmtoarele: invaliditatea, boala, omajul i altele, care sunt de ordin
obiectiv. Prin urmare, imposibilitatea executrii care depinde de voina dobnditorului nu poate servi
temei pentru rezoluiunea contractului din iniiativa acestuia.
Efectele rezoluiunii au dou aspecte:
a)restituirea obiectului contractului sau valorii lui;
b)eliberarea beneficiarului ntreinerii de obligaia de a restitui valoarea ntreinerii prestate. Dreptul de
a cere restituirea bunului n natur sau achitarea valorii lui i apraine, bineneles, beneficiarului
ntreinerii, dar n dependen de situaie, de exemplu, dac se va isca un litigiu judiciar, forma
respectiv va fi stabilit de instan reieind din situaia real

2.2poate aore a fi anulat contractul pe motiv ca benefeciarul intretinerii a decedat pina la

inceprea executarii contractului din parte dobinditorului
Parerea mea ca nu poate fi anulat contractul pe motiv ca benefeciarul intretinerii e decedat inainte de a-
si execuata obligatiile dobinditorul.
2.3Care tre sa fie solutia legala?
Dupa parerea mea contractul tre sa fie anulat ,deoarece sotii Cerescu nu au pretat intretinerea si din
motiv ca Secrieru,dupa cum afirma fiica sa,nu avea discernamint la miomentul inchieirii contractul,or
legea prevede ca benefeciarul intretinerii urmeaza sa fie inzestrat cu capacitatea necesara de a aefectua
acte juridice de dispozitie,deoarece obligatia lui consta in a transmite dreptul de proprietateasupra unui
bun.

54
IIContractul de donatie
Bunelul lui Zubco i-a promis nepotului sau ca la atingerea majoratuilui ii va oferi in dar un
automobil de marca Toyota........

2.1Care sint exigentele legale referitor la forma contractului care contine promisiunea de a dona
in viitor?
Contractul de donaie care conine promisiunea de a dona urmeaz a fi ncheiat n form autentic.
contractul de donaie care conine promisiunea de a transmite un bun n viitor, care nu a fost autentificat
notarial, va fi lovit de nulitatea absolut doar n cazurile cnd:
a) donatorul nu a respectat promisiunea de a dona;
b)diferent de ndeplinirea promisiunii de a dona, obiect al contractului de donaie sunt bunuri, pentru a
cror nstrinare se cere forma autentic,.
2.2Exista oare posibilitatea de a solicita executarea in natura a contractelor de donati?
In cazul dat nu se poate cere executarea in natura a contractului de donatie deoarece acest contract este
nul,pe motiv ca nu a fost repsctata forma autentica a contractului.
2.3Oferiti solutia legala.
Instanta de judecata nu va da curs cererii deoarece nu exista circumstantele de fapt si de drpet pe care
reclamanrul isi intemeiaza pretentiile,deoarece contractul dat este nul,din motivul nerespectaii formei
autentice.

55
II.Contract de imprumut
Cojocaru a imprumutat lui grecu suma de 1000euro pe un termen de 6 luni..
2.1Care sint exigentele legale referitor la dobinda in contractul de imprumut
. mprumutul poate fi nu numai cu titlu gratuit, dar i cu titlu oneros, care poart denumire de mprumut
cu dobnd. Dobnda const de regul, ntr-o sum de bani i reprezint fructele civile produse de bunul
mprumutat.
n cazul mprumutului cu dobnd, contractul are un obiect dublu: bunul mprumutat i dobnda.
Pentru ca mprumutul s fie purttor de dobnzi, este nevoie de o clauz n acest sens, iar dac nu exist
clauz, dobnda nu este datorat de drept.
Cuantumul dobnzii trebuie s fie ntr-o relaie rezonabil cu rata de refinanare a Bncii Naionale a
Moldovei.
Dac prile au stipulat dobnzi fr s stipuleze cuantumul lor, mprumutatul este obligat s plteasc o
dobnd egal cu rata de refinanare a Bncii Naionale a Moldovei
2.2Care sint efectele incalcarii prevederilor legale referitor la marimea dobinzii?
.Incalcarile prevederilor legale referitor la marimea dobinzii atrage raspunderea imprumutatului.
Neachitarea n termen a dobnzii acord dreptul mprumuttorului, de a cere restituirea imediat a
mprumutului i dobnzii aferente, inclusiv printr-o cerere de chemare n judecat.
n cazul punerii n ntrziere a mprumutatului printr-o cerere de chemare n judecat, dobnda nu poate
fi cerut dect pentru suma restant la data ntroducerii aciunii, chiar dac partea din datorie achitat
pn n acel moment fusese pltit cu ntrziere.

2.3Soluionati litigiul.
Daca la momentul incheierii contractului partile au stability dobinda conforma ratei de refinnatare a
BNM atunci Grecul no poate invoca motivul ca dobinda este exagerat de mare si va trebuie sa intoarca
dobinda contractuala care s-a stability in contract.El nu va intoarce dobinda de intirziere pt suma
restanta deoarece el a restituit imprumutul in termen.

56
II.Contractul de vinzare cumparare
Postu ia vindut lui Efros un televizor color defabricatie moldoveneasca la pretul de 700lei..
2.1 Care sint cerintele legale referitor la pretul contractului de V-C?Poate oare servi drept temei
de declarare a nulitatii contractului de v-c faptul neseriozitatii pretului?
Cerintele legale referitoare la pretul contractului de vinzare cumpar.sint:
-sa fie exprimat in bani.Stabilirea preului sub forma unei sume de bani este de esena vnzrii. Dac
nstrinarea bunului se face nu pentru bani, dar n schimbul altui lucru, pentru stingerea unei obligaii
sau n schimbul unei alte prestaii, contractul nu mai poate fi calificat vnzare-cumprare.
-sa fie determinat sau determionabil.Determinarea preului poate fi fcut direct i concomitent cu
acordul de voin al prilor prin negociere sau prin aderarea pur i simpl a cumprtorului la
preurile fixe, expuse sau fixate concomitent.

preul nu constituie o condiie esenial a contractului de vnzare-cumprare, acesta poate fi ncheiat

valabil i fr stabilirea preului.
2.2Ce trebuie sa intreprinda efros pt apararea drepturilor sale.Care sint conditiile inaintarii
actiunii in evictiune?
Pt a-si apara drepturile sale Efros poate inainta actiune in evictiune si el este obligat sa atraga in calitate
de copirit pe Postu si ii poate opune sotiei lui Postu toate exceptiile pe care le-ar fi putut opune lui
Postu.
Conditiile inaintarii actiunii in evictiune sunt urmatoarele:
-sa fie o tulburare de drept.Vinzatorul este obligat sa garanteze cumparatorul impotriva evictiunii numai
daca tulburarea din partea tertului este o tulburare de drept.
-cauza evictiunii sa fie anterioara vinzarii.Vinzatorul nu poate fi obligat la garantia pt evictiune pt
drepturile nascute in favoarea tertului evingator dupa vinzare,intrucit dupa vinzare cumparatorul este
proprietar si suporta riscurile bunului cumparat.
-cauza evicitiunii sa nu fi fost cunoscuta de catre comparator la momentul incheierii contractului.
2.3 Solutionati.
Postu va restitui integral pretul primitsi cheltuielile de judecata si alte cheltuieli necesare si uile
suportate de comparator.

57
II.Contractul de schimb
Oficiul cadastral territorial a refuzat inregistrarea contractultui de schimb a 2 apartamente.

2.1In ce forma tre de incheiat contractul de schimb al apartamentelor?

Contractele de schimb a apartamentelor se intocmesc in forma scrisa sia autentificate notarial.La fel
contractul de schimb tre sa fie inregisttrat in registrul bunurilor imoble.
2.2In ce masura regulile vinzarii se aplica regulilor de schimb.
la baza delimitrii acestor contracte stau anumite criterii de sistem. Vnzarea-cumprarea se bazeaz pe
criteriul obiectului concret (transmiterea cu titlu oneros a bunului n proprietate), iar schimbul ine de
corelaia (interaciunea) a dou obiecte reconvenionale. Schimbul este caracterizat de aceleai
caractere de gen ca i vnzarea-cumprarea, se deosebesc numai prin caracterul contraprestaiei.
Legea nu stabilete cerine speciale fa de calitatea juridic a subiecilor schimbului, ns urmeaz s
inem cont de faptul c transmiterea reciproc n proprietate a bunurilor, reprezint o modalitate de
dispunere a bunurilor, deaceea att vnztorul ct i cumprtorul, urmeaz s fie proprietarii bunurilor
schimbate, sau titulari ai altor drepturi, care includ n sine mputernicirea de a dispune de ele.
Determinnd categoriile de bunuri care pot servi n calitate de obiecte ale contractului de schimb,
legiuitorul face referin la normele corespunztoare ale codului civil referitoare la vnzare-cumprare,
deoarece normele ce perfecteaz schimbul nu stabilesc reguli deosebite n acest sens, limitnduse la
noiunea de bun
Conform contractului de schimb este exclus restituirea bunurilor analogice celor transmise, precum i
achitarea preului.
2.3Ce consultatie tre de oferit partilor?
preul nu constituie o condiie esenial a contractului de vnzare-cumprare, acesta poate fi ncheiat
valabil i fr stabilirea preului.

58
2.Contractul de locatiune
Intreprinderea de stat MMM atransmis in locatiune SRL CUB o incapere nelocativa pe un
termen de 2 ani,fara drept de rascumparare.Ministerul Agriculturii ,autoritatea publica in
subordinea careia se afla locatorul
2.1Cum se stabileste chiria in cazul transmiterii in locatiune a bunurilor prorpietate de stat.
Pt bunurile proprietate de stat ,modul de determinare a chiriei si tarifele minimale ale platii pt chirie se
determina conform bugetului pt anul curent.Aceast prevedere legala incalca pricipiul de drept civil de
egalitate a partilor la stabilirea cuantumului chiriei.Prin Lege sa facut o concesie in privinta
proprieatatii de stat,partile pot negocia marimea chiriei,insa aceasta nu poate fi mai mica decit tarifele
minimale,stabilite prin Legea bugetului pe anul respectiv.
2.2Care cunt particualritatile transmiterii in locatiune a bunurilor proprietate de stat?
La inchirierea proprietatii de stat se aplica reguli speciale. Bunurile, aflate n gestiunea operativ a
ntreprinderilor, pot fi date n arend doar cu acordul Departamentului privatizrii i administrrii
proprietaii de stat pe lng Ministerul Economiei i Reformelor.
Pentru primirea acordului ntreprinderea trebuie s prezinte Departamentului Privatizrii urmatoarele
documente: decizia organului ierarhic superior; proiectul contractului de arend; calculul plii de
arend; certificatul de la Organul cadastral teritorial referitor la apartenena imobilelor Pentru adoptarea
deciziei corespunztoare ntreprinderea de stat care dispune de bunuri neutilizate va prezenta organului
ierarhic superior o argumentare n scris a oportunitaii drii lor n arend, nsoit de clauzele obligatorii
ale contractului de arend sau de proiectul contractului de arend. Selectarea arendaului se efectueaz
prin organizare de concursuri, licitaii sau prin negocieri directe. Modul de selectare a arendaului se
stabileste de ctre organul ierarhic superior i se indic n decizia de dare n arend. n contractele de
arend trebuie s fie stipulat scopul folosirii bunurilor arendate i calculul cuantumului arendei, care se
anexeaz i este parte inalienabil a contractului.

2.3Solutionati litigiul in esenta.

In speta nu au fost respecatate cerintele indicate in sub de mai sus,

59
2. Contractul de vanzare-cumparare
A i-a vandut lui B un ceas la prt de 500 lei. La momentul incheerii contract B i-a platit lui A 100 de
lei...
1. Suma achitata de B nu poate fi considerate arvuna deoarece conf art 631.. in caz de dubii suma
platita este considerate avans astfel el nu poate cere plata de 200 de lei .
2 B nu avea dreptul de a instraina acest ceas cu toate ca A nu sa prezentat sa ia ceasul timp de 2
saptamani ceea ce inseamna ca nu si-a executat obligatiile de receptionare. B avea obligatia de a
conserva acest ceas conf art 780 si de a cere plata cheltuielilor. El totusi a avut posibilitatea si dreptul
de a instraina bunul daca instiinta cealalta parte despre intentia de a vinde conf art 781.
3. B nu poate cere de la C trasmiterea ceasului in cazul in care el dobandeste ceasul cu buna-credinta
conf art 331. dobanditorul de buna credinta dobandeste d de prop asupra bunului si in cazul in care cel
care adispus de bun nu era proprietarul lui. A poarta raspundere pentru neexecutatea obligatiei si el este
obligat sa-l despagubeasa pe B conf art 602 Rspunderea pentru neexecutarea obligaiei

60
2. Contractul de vanzare cumparare
2.1. la 10.10 05 B a cumparat de la A o bicicleta......
2.1 Ce fel de vicii ale bunului cunoasteti? Are relevanta juridical necuno0asterea viciilor de catre
comparator?
Viciile pot fi materiale sau vicii de natura juridical. Viciile mrfii constituie lipsa unei nsuiri inerente
mrfii predate, care o face improprie destinaiei ori folosirii normale sau i micoreaz valoarea sau
valoarea de ntrebuinare.
Prin viciu de natur juridic se nelege dreptul sau pretenia unui ter asupra bunului.
Necunoasterea viciilor de catre comparator nu-l exonereaza de obligatiile pe care le are la depistarea
unui viciu de catre comparator.
2.2Ce drepturi are cumparatorul in cazul cumpararii bunului cu vicii?
Cumprtorul este n drept s nainteze pretenii vnztorului ndat ce a descoperit viciile bunului
nedeclarate de acesta pn n termenul stabilit n contract (art.783, alin. (1)). Dac n contract nu a fost
stabilit un termen de naintare a preteniilor, dreptul la aciune al cumprtorului este de 6 luni n cazul
bunurilor mobile i cel mult un an n cazul bunurilor imobile.
Dac bunul predat prezint vicii, cumprtorul este n drept s cear remedierea, avnd opiunea de a
alege ntre a solicita nlturarea viciului sau livrarea unui bun fr viciu. ns, consecinele juridice
prevzute de art.768 apar numai n cazul n care cumprtorul nu a cunoscut existena viciilor la bunul
cumprat
2.3 solutionati speta in esenta
Mai intai de toate faptul ca A nu cunostea faptul ca bicicleta nu avea vicii nu-l exonera pe el de
obligatiile cu privire la vicii. La fel referitor la obligatia care a exprimato A ca nu au fost inaintate
pretentiile este incorrect deoarece aceasta constituie un drept dar nu o obligatie a cumparatorului de
inanta mai intai pretentii apoi de scrie o actiune in judecata.
Iar pretentiile inaintate de B sunt considerate in termen deoarece in art 785 este mentionat ca pretentiile
privind viciile bunului pot fi inaintate de un an din data naintrii preteniilor, iar dac nu au fost
naintate pretenii sau nu poate fi stabilit data naintrii lor, n termen de un an din data expirrii
termenelor stabilite la art.783 i 784 adica dupa expirarea a 6 luni inca un an deci in total un an jumate/

61
2.Contractul de schimb.
La 15.07.2006 A a incheita cu B un contract de schimb in urm conditii.A se obliga sai transmita
lui B in proprietate un apartament,iar B se obliga sai transmita lui A in prorprietate un
automobil si sa plateasca sulta in marime de 27000 Euro
2.1In ce forma trebuie sa fie incheiat contractul?
In speta data contr de schimb trebuie incheiat in formas scris ,aceasta reiese din prevederile legale
conform careia trebuie incheiate in forma scrisa actele juridice dintre persoanele juridice,dintre PJ si PF
si dintre PF,daca valoarea obiectului actului juridic depasese 100 lei.Nerespectarea formei scrise are ca
efect decaderea partilor din dreptul de a cere,in caz de litigiu,proba cu martori.
2.2Ce drepturi are A daca constata viciile bunului?Cum se stabileste calitatea bunurilor
schimbate in lipsa unei prevederi contractuale in acest sens?
In cazul in care bunul prezinta vicii A poate cere remedierea,solicitind inlaturarea viciului sau livrarea
unui bun far viciu(aceasta poate avea loc numai in cazul in care el nu acunoscut existenta viciilor).B
poate refuza remedierea viciilor daca aceasta necesita cheltuieli neproportional de mari.A poate cere o
reducere a pretului in volumul echivalent cheltueielelor de remediere a viciului si inlatura el insusi
viciile bunului.In lipsa unei prevederi contractuale cu referire la calitatea bunului,bunul trebuie sa
corespunda utilizarii obisnuite si sa prezinte caracterisitce care exista in mod obisnuit la bunuri de
acelasi fel si pe care cealalta parte le poate astepta tinidn cont de felul bunului.La aceste caracteristici
se refera si cele pe care o parte le poate astepta conform specificatiilor publice ale
vinzatorului,producatorului sau el rerezentantilor acestora,indeosebi prin reclama cu exceptia cazului in
care specificatiile nu pot influenta decizia de schimb.
2.3Solutionati speta in esenta. Dati solutii,dupa cum viciile erau ascunse sau evidente.
In cazul in care A,in mom incheierii contr cunostea viciile bunului si a primit bunul,se consiedera ca el
a acceptat bunul cu vicii.Prin urmare cealalta pae nu poarta raspundere pt viciile bunului-A va putea
beneficia de dreputirle sale in privinta viciilor pe care nu lea cunoscut numai dasca aceasta
necunoastere se datoreaza unei culpe grave a celeilate parti.Copermutatntul trebuie sa anunte vinzatorul
dsp constatatrea viciului intrun termen rezonabil,in caz contrar el pierde dr de a invoca viciul.

62
2.Contractul de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata.
La 15.03.2006 A a incheita cu B un contr de instrainare a casei de locuit cu conditia intretinerii
pe viata.Potrivit contr B se obliga sai asigure lui A locuinta,iar lui C intretinere viagera.La
03.06.2007
2.1Este posibila desemnarea a 2 persoane in calitate de beneficiari ai intretinerii?
In conformitate cu CC se admite pluralitatea de subiecte,atit de partea dobinditorului,cit si de partea
beneficiarului intretierii.In cazul pluralitatii de parti obligatia de intretinere este indivizibila atit active
cit si pasiv.prin urmare,in cazul pluralitatii partilor se aplica regulile generale ale contractului de
intretinere pe viata.

2.2Care sunt temeiurile de reziliere a contr de instrainare a casei de locuit cu conditia intretinetii
pe viata?In speta,cine are dr de a solicita executarea si/sau rezilierea contr?
CC prevede dreptul prilor de a cere rezoluiunea contractului. Egalitatea prilor n acest sens se
manifest prin faptul c fiecare parte poate cere rezoluiunea doar n cazurile prevzute de lege. Astfel,
beneficiarul ntreinerii este n drept s cear rezoluiunea contractului n cazul nerespectrii obligaiilor
contractuale de ctre dobnditor. Dobnditorul, la rndul su, poate cere rezoluiunea contractului n
cazul imposibilitii executrii obligaiilor contractuale n virtutea unor circumstane, care nu depind de
voina lui.Dreptul beneficiarului ntreinerii poate fi realizat doar n cazul, cnd nerespectarea
obligaiilor contractuale depinde de nsui dobnditor. Respectiv, dreptul dobnditorului poate fi realizat
n cazul imposibilitii executrii obligaiilor contractuale din cauza unor circumstane, care nu depind
de voina lui. Aceste circumstane pot fi urmtoarele: invaliditatea, boala, omajul i altele, care sunt de
ordin obiectiv. Prin urmare, imposibilitatea executrii care depinde de voina dobnditorului nu poate
servi temei pentru rezoluiunea contractului din iniiativa acestuia.In speta dobinditorul va putea cere
rezolutiunea contr doar in aczul imposibilitatii executarii oblig contractuale in virtutea unor
circumstante independente de vointa lui,dar in speta data nu se zice dsp aceasta imposibilitate,respectiv
B nu va putea cere rezolutiunea contr.Benficiarii(A si C) au dr de a cere rezolutiunea contr,dar au si
posibilitatea de a opta pt executarea contrr.
2.3Solutionati speta.
Dat fiind faptul ca in baza acestui contract dobinditorul devine proprietarul bunului transmis la
incheierea lui,el suporta toate riscurile legate de acest patrimoniu.prin umare,aceasta norma contine
inca o garantie de asigurare a intereselor patrimoniale ale beneficiarului,pt ca el isi pastreaza dr la
intretinere in cazul pieirii obiectului contr.Obligatia dobinditorului de ai intretine pe beneficiary se
pastreza in toate cazurile pieirii bunului,indifferent din ce cauza a survenit aceasta pieire-fie din cauza
unei forte majore,fie din o alta cauza.Si B nu vas a refuse sasi indeplineasca obligatiile de acordare a
intretinerii pt urmatorii 2 ani pt ca banii necesari urmeaza a fi investiti in reparatia casei.

63
2.Contractul de locatiune.
A a transmis in locatiune lui B o macara pe 5 ani,cu acordul locatorului,locatarul atrasnmis in
sublocatiune lui C pe 3 ani
2.1 Enumera conditiile necesare pt a subinchiria bunul.
Sublocatiunea este permisa cu respectare urm conditii:1-Transmiterea folosintei sa nu fie interzisa prin
contractul principal.2-sa existe consimtamintul locatorului la sublocatiune.Pt a primi un asemenea
consimtamint locatarul e obligat sal informeze pe locator dsp intentia sa si sa indice numele sau
denumirea,adresa persoanei,careia intentioneaza sai subinchirieze bunul.Daca nu a consimtit
sublocatiunea e ogligat sai comunice locatarului in termen de 15zile motivele,de altfel se considera ca a
consimtit.3-Sublocatiunea sa nu contravina conditiilor din contr principal(de ex.autovehiculul incheiat
pt transport de pers nu poate fi subinchiriat pt a transporta incarcaturi).Termenul contr de sublocatiune
nu poate depasi termenul contr de locatiune.

2.2Produce efecte contrc de sublocatiune asupra locatorului?arg raspunsul.

Sublocatiunea incheiata cu respectarea conditiilor indicsate mai sus este valabila si produce efecte intre
parti ca oric contr de locatiune,intrucit locatorul nu este pare contractanta sublocatiunea nu prevede
efecte fata de el.Drepturile si obligatiile dintre locator si locatar ramin neatinse.In afara de aceasta in
cazul sublocatiunii locatarul isi pastreza raspunderea fata de locator.Daca locatorul nusi executa
obligatiile ,sublocatarul poate exercita drepturile lovatarului pt al obliga sasi exercite
obligatiile.Locatorul la rindul sau poate cere rezilierea contr de sublocatiune in cazul in care
neexecutarea unei obligatii de catre sublocatar cauzeaza un prejudiciu esential locatorului sau altori
locatari.

2.3Solutionati speta.
Reiesind din prevederile legislatiei in vigoare Rezilirea contractului de locaiune are ca efect i
rezilierea contractului de sublocaiune dac n contractul de locaiune nu este prevzut altfel. Durata
contractului de sublocaiune se afl, de regul, n dependen absolut de termenul contractului de
locaiune. Din aceste considerente legea stabilete c rezilierea contractului de locaiune are ca efect i
rezilirea contractului de sublocaiune. ns aceast regul are o natur dispozitiv i se refer numai la
prile contractului de locaiune. Prin urmare, n contractul de locaiune prile pot conveni altfel,
bunoar, la ncetarea contractului de locaiune sublocatarului, care i-a onorat obligaiile contractuale,
va avea dreptul s ncheie de sinestttor un contract de locaiune. n acest caz n folosina
sublocatarului poate trece tot obiectul locaiunii sau numai o poriune din acesta, care s-a aflat n
folosina sublocatarului n baza contractului de sublocaiune.

64
2.contractul de locatiune
In baza contr de locatiune incheiat pe un termen nelimitat A ia transmis in chirie lui B
automobilul Lada.Partile au convenit ca chiria va consituti 1000 lei pt 1000km
parcursi,locatarul fiind obligat sa restituie
2.1Enumerati tipurile de imbunatatiri.
Din lege rezult dou categorii de mbuntiri: efectuate cu permisiune locatorului i fr permisiunea
acestuia. fiecaRe din aceste mbuntiri por fi separate n dou tipuri: mbuntirile care pot fi
separate fr a se deteriora bunul i care nu pot fi separate fr ca bunul s nu fie deteriorat.Referitor la
mbuntirile efectuate cu acordul locatorului i care por fi separate fr a se deteriora bunul legea
stipulaz o norm general: aceste mbuntiri, la alegerea locatarului pot fi separate de acesta n
favoarea sa sau compensate de locator.Alte consecine au loc n cazul mbuntirilor efectuate cu
permisiunea locatorului, dar care nu por fi separare fr deteriorarea bunului. n acest caz locatarul are
dreptul doar s cear de la locator numai compensarea valorii acestor mbuntiri.

2.2Cine,potrivit legii are obligatia sa faca reparatia curenta si cea capitala?Care sunt consecintele
neefectuarii reparatiei?
Codul civil stipuleaz obligaia locatarului de a efectua reparaia curent a bunului nchiriat. Scopul
acestei reparaii este meninerea obiectului n stare cuvenit. Reparaia curent presupune cheltuieli de
ordin operativ i sunt nesemnificative. Locatorul este obligat s efectueze reparaia capital abunului
nchiriat dac legea sau contractul nu prevede altfel. Capital se consider reparaia, care este legat de
cheltuieli materiale considerabile i n cadrul creia se efectueaz schimbul sau restabilirea detaliilor
sau prilor componente de baz, a construciilor i altor elemente ale obiectului nchiriat.
Nerespectarea de ctre locator a obligaiei de efectuare a reparaiei capitale are ca efect naterea unui
drept al locatarului dreptul de a efectua personal aceast reparaie, dar cu condiia c cheltuielile
suportate vor fi puse pe contul locatorului. Prin urmare, dac locatarul a efectuat o reparaie capital,
apoi el trebuie s prezinte documentele respective care vor confirma cheltuielile efectuate i cerinele
fa de locator.

2.3 Solutionati speta.Se va schimba solutia daca imbunatatirile au fost efectuate cu acordul lui A.
Luind in consideratie faptul ca contr este incheiat pe un termen nelimitat,locatorul nu poate cere
rezilierea imediata a contr,el trebuie sal instiinteze dsp aceasta pe locatar cu 1 luna inainte de
reziliere.Din continutul spetei reiese ca locatarul a efecutat reparatii
capitale(acumulatorul,anvelopa,lampile),dar nu se precizeaza daca locatarul l-a informat pe locator dsp
necesitatea acestora.Daca locatorul nu-sia indeplinit obligatia de a efectua reparatia capitala aceasta
este pusa pe seama locatarului,cu conditia ca cheltueiele vor fi puse pe contul locatorului.Locatarul
efectuind reparatia capitala trebuie sa preznte documentele ce confirma cheltuielele suportate.Referitor
la instalarea unei magnetole si casetofon,aceste imbunatatiri pot fi seprate ca bunul sa nu fie
deteriorat.Daca imbunatatirile au fost efectuate cu acordul lui A atunci,acesta va trebuie sa compenseze
valoarea lor,si ele ramin in proprietatea sa..Instanta va incasa de la locatar doar plata chirie,iar pe
locator il va obliga sa restitie cheltuilele suportate pt reparatia capitala,iar daca imbunatatirile(antena si
magnetola)aduse sunt acceptate de locator,acesta va compemsa si valoarea acestora.

65
2.Contractul de antrepriza.
A a convenit cu B ca acesta sai repare televizorul.materialele necesare pt reparatie au fost
prezentate de client.Dupa reparatie,antreprenorul a conectat tvv,dar acesta s-a ars
2.1Enumerati obligatiile informationale ale antreprenorului.
O particularite a contractului de antrepriz o constituie obligaia informaional a antreprenorului, care
trebuie s fie onorat de acesta la ncheierea contractului sau, dup situaia real, imediat dup ce
faptele respective au devenit cunoscute antreprenorului. Aceast obligaie rezulrt din necesiatea
evitrii unei pagube de la bun nceput, cnd nc exist o asemea posibilitate.Legea prevede patru
circumstane depsre care antreprenorul este inut s-l informeze pe client, i anume:a) materialul
prezentat de client este inutilizabil sau necalitativ;b) viciile materialelor vor face ca produsul final s fie
afectat de vicii; c) respectarea indicaiilor clientului amenin trinicia sau utilizarea lucrrii;d)exist
alte circumstane care nu depind de antreprenor i care amenin triniciei utilizarea lucrrii.

2.2Caracterizati riscul pieirii fortuite in contr de antrepriza.

In contr de antrepriza din lege rezulta 3 categorii de riscuri:1-riscul lucrarii(contractului)-astfel prin
contractul de antrepriza ,antreprenorul se obliga sa efectueze pe riscul sau o anumita lucrare.Prin
urmare daca executarea contractului devine imposibila din cauze de forta majora,antreprenorul nu are
dr la plata pretului,dat fiind faptul ca nu apredat clientului rezultatul muncii sale.Antreprenorul are dr la
retributie daca imposibilitatea terminarii lucrarii are loc din cauza materialului necalitativ prezentat de
client sau a indicatiilor acestuia,cu coditia ca antreprenorul sia executat obligatiile informationale.2-
riscul materialelor-riscul pieirii sau deteriorarii fortuite a bunurilor necesare executarii contr il suporta
cel care lea furnizat,daca in contract nu este prevazut altfel.3-riscul obiectului contractului-riscul pierii
sau deter fortuite a obiectului ontr pina la receptionarea lui il suporta antreprenorul.Acest risc trece la
client o data cu receptionarea lucrarii.In cazul in care clientul intirzie sa receptioneze lucrarea ,riscul
trece asupra lui de la data la care sa pus in intirziere.

2.3Solutionati litigiul.
Dup cum rezult din lege obligaiile informaionale sunt legate de activitatea i calitile
profesioaniste ale antreprenorului, care ca specialist n domeniul respexctin este obligat s depisteze
faptele i circumstanele prevzute de lege i s-l informeze despre ele pe client.Dac lucrarea este
efectuat din materialelel clietnului antreprenorul este obligat s verifice calitatea i cantitatea acestora,
deaorece materialele prezentate de cleint pot fi de un volum insuficient, de o calitate proast sau
inferioar dect cea necesar, sau de aa natur nct nu pot fi utiliizate pentru lucrarea comandat.
Aceste materiale pot avea unele vicii, care pot influiena negativ produsul final,cum a influentat in
cazul dat materialele prezentate de catre client.In speta data nu este mentionat nimic dsp faptul daca
clinetul a fost informat asupta circumstantelor expuse mai sus sau nu,respectiv neonorarea obligaiilor
informaionale de ctre antreprenor are efecte negative pentru el. Aceste efecte se manifest prin faptul
c n asemenea situaii clientul este n drept s cear repararea prejudiciului cauzat i, respectiv,
antreprenorul este obligat s suporte acest prejudiciu, care a survenit din inaciunile sale proprii. Un alt
temei de raspundere in cazul dat a antreprenorului este si faptul ca riscul pieirii sau deteriorarii fortuite
a obiectului contr pina la receptionarea lui il suporta antreprenorul.

66
2.Contractul de transport
A a expediat in adresa lui B piese de schimb.Incarcatura a sosit la destinatie cu intirziere de 5
zile.Din acest mmotiv B nu sia indeplinit obligatiile fata de C
2.1Este obligatorie prezentarea pretentiei in contr de transport inainte de intentarea actiunii in
judecata?Care este termenul de inaintare a pretentiei?
In contr de transport reclamatiile si actiunile pot fi prezentate numai cu respectarea regulilor speciale
expres prevazute de actele normative.In cazul nerespectarii obligatiilor contractuale,partile sunt
obligate sa inainteze in prealabil o reclamatie.prima conditie obligatorie pina la prezentarea actiunii
este solutionarea litigiilor care sau iscat pe parcursul executarii obligatiilor contractuale pe cale
amiabila,prin prezentarea reclamatiilor.Daca reclamantul se adreseaza in judecata cu actiune,fara a
prezenta mai intii reclamatia,judecatorul nu va permite cererea,iar daca a fost admisa ea va fi scoasa de
pe rol.Legislatia in vigoare stabileste termenele de prezentare a reclamatiilor.Aspectel de ordin general
sunt prevayute de CC care preve4de termenul de 7 sau 21 yile de preyentare a reclamatiilor in functie
de temeiul acestora.Reclamatiile referitoare impotriva caii ferate pot fi inaintate in termen de 6 luni,iar
reclamatiile la amenyi si penalitati de 45 zile.

2.2Caracterizati prezumtia vinovatiei carausului.

In contr de transport se aplica regula cu privire la prezumtia culpei carausului.Sarcina probei faptului ca
distrugerea,pierderea,deteriorarea ori depasirea termenului de livrare se datoreaza uneia din
imprejurarile prevazute de lege revine carausului.Daca prejudiciul a fost cauzat din intentie sau din
culpa grava a carausului,acesta nu poate invoca dispozitiile legale care exclud sau limiteaza
raspunderea sa ori care rastoarna sarcina probatiunii.In acelasi timp in contr de trasnport se poate aplica
si prezumtia nevinovatiei carausului.Carausul este exonerat de raspundere daca distrugerea ,pierderea
sau deteriorarea incarcaturii se datoreaza unei sau mai multo din urm imprejurari:1-lipsa sau defectele
ambalajului.2-transportarea animalelor vii,utilizarea unor vehicule fara prelata daca aceasta utilizare a
fost convenita expres si consemnata in scrisoarea de trasura.etc.Limita raspunderii carausului este strict
determinata de lege,astfel carausul raspunde pt distrugerea ,deterioarea,pierderea totala sau partiala a
incarcaturii,daca acestea au avut loc intre momentul preluarii si cel al livrarii,precum si depasirea
termenelor de livrare.

2.3Solutionati speta.Ce categorii de daune urmeaza sa repare carausul?argumentati raspunsul.

Pentru ntrzierea transportrii ncrcturii la destinaie, cruul poart rspundere n proporie de
100% din taxa de transport i este obligat s repare prejudiciul cauzat astfel. . Rspunderea material a
cruului n cazul ntrzierii la livrare presupune doar o penalitate de ntrziere. Se ncaseaz doar
penalitatea nu i despgubirile pentru deteriorarea ncrcturii sau pt venitul ratat. Prin acordul su de
voin prile nu pot limita sau exclude rspunderea cruului.

67
2.contractul de mandat
A l-a imputerncit pe B sa cumpere materiale de constructie de 50 lei unitatea.Avind in vedere
conjunctura pe piata,B a cumparat materialul la pret de 55 lei unitatea
2.1Ce obligatii are mandatarul dupa incheierea actului juridic?
1-Mandatarul este obligat sa acioneze in interesul mandantului cu prudenta si diligenta si sa evite
apariia conflictelor intre interesele sale personale si interesele mandantului.2-Mandatarul este obligat
sa ndeplineasc indicaiile mandantului. Mandatarul este in drept sa se abat de la indicaiile
mandantului daca, in funcie de circumstane, poate presupune ca mandantul, avind cunostinta de
situaia creata, ar fi aprobat o asemenea abatere. Pina la abaterea de la indicaiile mandantului,
mandatarul este obligat sa-l notifice despre noile circumstane si sa atepte decizia lui, cu excepia
cazurilor cind aminarea prezint un pericol pentru executare.Daca executarea de ctre mandatar a
indicaiilor date de mandant duce, in mod vizibil, la dezavantajarea acestuia din urma, mandatarul
trebuie sa execute indicaiile doar dup ce a comunicat mandantului dezavantajele posibile, iar
acesta insista asupra indicaiilor.3-Mandatarul e obligat s comunice mandantului la cererea sa toate
informaiile despre mersul e0xecutrii contractului, s dea lmuririle necesare i n final s prezinte
darea de seam verbal sau scris asupra tuturor aciunilor de reprezentare. 4-Svrirea aciunilor
juridice, presupune acumularea informaiei att despre starea economico-financiar a mandantului, ct i
despre afacerile sau alte aciuni juridice, care sau derulat cu participarea mandatarului. Interesul
mandantului despre nedivulgarea informaiei poate fi stabilit expres n contract prin formularea unei
clauze contractuale n acest sens.5-mandatarul nu dobndete nici un drept asupra bunurilor dobindite
n executarea obligaiilor sale contractuale i este obligat s remit necondiionat i imediat totul
mandantului, inclusiv i procura cu termen de valabilitate nestins.

2.2In speta,suntem in prezenta admiterii abaterilor de la indicatii sau in prezenta depasirii

imputernicirilor?
In speta consisder ca suntem in prezenta depasirii imputernicilor,si nu admiterea abaterilor de la
indicatii.Mandatarul este in drept sa se abata de la indicatiile mandantului,daca in functie de
circumstantele executarii mandatului,poate presupune ca mandantul avind cunostinta de situatia certa,ar
fi aprobat o asemenea abatere.Mandatarul beneficiaza de acest drept in mod conditionta.Pina la
abaterea de la indicatiile mandantului,mandatarul este obligat sal notifice dsp noile circumstante si sa
astepte decizia lui.Exceptia o formeaza cazurile cind aminarea prezinra un pericol pt executare.In speta
data mandatarul nu la informat pe dsp noile circumstante.
2.3Solutionati speta.SE va schimba solutioa daca A primea materialele refuzind sa achite costul
lor?
In situatia data consider ca mandataruk urmeaza sa rasounda pt actiunile sale.Deoarece el nu la
informat pe mandant dsp schimbarea preturilor la materiale,iar conjunctura pe piata nu consider ca este
prezinta un pericol pt executare ceea ce ar admite exceptia de la abaterile indicatiilor
mandantului.Daca A primea materialele refuzind sa achite costul lor solutia ar fi alta,si
anume:mandatarul va fi obligat sa compenseze cheltuielele pe care mandatarul lea efectuat pt
executarea obligatiilor contractuale.

68
2.contarctul de leasing.
A a incheiat cu B un contract de leasing,prin care primul se obliga sa cumpere de la C
utilaj(bunul si cumparatorul a fost ales de locatar) si sal trasmita in posesie si folosinta lui B pe
termen de 4 ani.Transportarea si montarea utilajului
2.1Daca partile nu au convenit altfel cine are dreptul de a alege bunul si vinzatorul in contr de
leasing?
Locatarul determina de sine statator vinzatorul si indica bunul care urmeaza a fi procurat de catre
locator in vederea transmiterii acestuia in leasing,eliberindul in asa fel pe locator de o eventuala
raspundere in ceea ce priveste alegerea bunului si desemnarea vinzatorului,daca contractul nu prevede
altfel.Locatorul va avea dreptul sa aleaga echipamentul si vinzatorul lui doar cu acordul
locatarului.Locatarul la rindul sau are dreptul sa aleaga independent echipamentul si vinzatorul lui sau
sa incredinteze locatorului aceasta alegere.
2.2Are drepturi locatarul sa inainteze pretentii vinzatorului nefiind parte la contr de v-c?Arg
raspunsul.
Locatarul macar ca nu a fost parte la contr de v-c are dreptul de a inainta pretentii vinzatorului.Dreptul
la inaintarea directa a pretentiilor de catre locatar vinzatorului pt grantiile legale sau conventionale ce
rezulta dintrun contr de v-c,incheiat intre locator si vinzator,reprezinta o particularitate distincta a
acestui contract.Insa faptul livrarii de catre vinzator a bunurilor de o calitate necorespunzatoare nu
acorda locatarului dr de a rezilia sau modifica contr de v-c fara acordul locatorului.Solutionarea
chestiunii privind rezilierea contr tine de competenta.partilor.
2.3Solutionati litigiul.Se va schimba solutia daca bunul si vinz l-a ales locatorul?
In speta data locatorul nu are dreptul s cear repararea prejudiciilor.El are acest drept doar in cazul in
care locatarul:a) ncalc esenial clauzele contractului;b) a decis s se dizolve ori mpotriva lui este
intentat proces de insolvabilitate.Vinzatorul in conf cu prevederile legii e obligat sa sigure calitatea
bunurilor vindute,si in cazul dat cind locatarul a cerut sa schimbe bunul pe un alt bun care sa
corespunda calitatii cuvenite el e obligat sal schimbe,iar in caz in care nu este asa posibilitate sa
restituie suma de bani locatorului,adica celui care la cumparat.Respectiv,locatarul urmeaza sa rezilieze
contr de leasing cu locatorul,insa fara a achita costul bunului si repararea daunei.Ulterior locatorul cu
drept de regres va desfiinta contr de v-c cu vinzatorul,si vinzatorul ii va intoarce suma de bani
achitata.In caz in care bunul si vinzatorul a fost ales de catre locator,locatorul va raspunde pt
neexecutarea obligatiilor de catre vinzator.

69
2.Contr de imprumut.
A i-a imprumutat lui B 5000lei pe o per nedeterminata.Dupa expirarea a 6luni,A a cerut
restituirea imediata a imprumutului si plata dobinzii in marime de 300 lei
2.1In ce forma trebuie incheiat contr de imprumut?A fost respectata forma contr in speta?
Codul Civil nu contine reguli speciale cu privire la forma contr de imprumut,urmind a fi respactate
regulile generale referitoare la forma actului juridic.Nerespectare obligatiei de a intocmi un simplu
inscris nu duce la nulitatea contr de imprumut,insa priveaza partile de posibilitatea dovedirii existentei
lui prin proba cu martori.O simpla recipisa eliberata de imprumut este suficienta pt a dovedi existenta si
conditiile contratului de imprumut.Imprumuturile oferite de asociatiile de economii si imprumuturi ale
cetatenilor se perfecteaza in scris,iar cele acordate de lombard-prin intocmirea chitantei de amanet.In
speta data nu se precizeza in ce forma este incheiat contr.Dupa regulile generale contr in cazul dat
trebuie sa fie incheiat in forma scrisa pt ca obiectul contr il formeaza suma de bani de 5000 lei.

2.2Care sunt consecintele nerestituirii in termen a imprumutului?Stabiliti corelatia dintre

dobinda legala si repararrea altor daune cauzate prin nerestituirea in termen a imprumutului.
In cazul in care imprumutatul nu restituie in termen imprumutatul nu restituie in termen
imprumutul,imprumutatorul poate cere pt intreaga suma datorata dobinda de intirziere in marimea
prevazute de art 619,daca legea sau contractul nu prevede altfel.Nerespecatrea termenului de restituire a
imprumutului il pune p imprumutat de drept in intirziere,ultimul datorind de la scadenta dobinda legala
de intirziere.Din momentul cind imprumutatorul obtine dreptul la dobinda de intirziere,dobinda
contractuala nu se mai calculeaza,or cumularea lor va face obligatie imprumutatului prea
oneroasa.Dobinda de intirziere nu se aplica dobinzilor datorate de imprumutat.Repararea daunei
cauzate prin intizierea achitarii dobinzilor va putea fi pretinsa imprumutatului doar daca contractul
contine expres clauze cu privire la raspundere(de ex.clauza penala).La fel nerespecatare termenului de
achitare a dobinzii ofera dreptul imprumutatorului de a rezilia contractul si de a cere restituirea
imediata a imprumutului si a dobinzii aferente.
2.3Solutionati litigiul.Se va schimba solutia daca imprumutul s-a acordat pe termen de 1 an?
In situatia data nu se mentioneaza expres daca contractul este incheiat in scris sau in forma verbala.Sa
admitem ca el este incehiat in scris,ceea ce inseamna ca a fost respectata forma.Contractul a fost
incheiat pe un termen nedeterminat,astfel in conformitate cu CC daca cont de imprumut nu stabileste
termene de restituire,imprumutatul este daotor sa execute obligatia in cel mult 30 zile din momentul
primirii cererii de restituire.Pt a putea cere dobinda si repararea altor daune cauzate prin nerestituirea in
termen a imprumutului in contract trebuia sa fie mentionta expres clauza cu privire la dobinda si la
reararea altor daune.Deci in cazul dat imprumutatorul nu va putea cere decit restituirea imprumutului in
suma de 5000 lei.

70
2. Contractul de vanzare cumparare a bunurilor pentru consum
La 15.03.2007 A a cumparat de la magazine un costum si o pereche de pantofi...
2.1 in ce cazuri cumparatorul are dreptul sa preschimbe bunurile cumparate
Cumprtorul are dreptul sa preschimbe bunul cu un bun similar de o alta mrime, forma, gabarit,
model, culoare sau completare etc., cu efectuarea, n cazul diferenei de pre, a recalculrii. Se permite
preschimbarea doar bunurilor nealimentare, cumprate pentru consum.

2.2 care sunt conditiile preschimbarii bunului cumparat

Cumprtorul are dreptul ca, n decursul a 14 zile din momentul recepionrii bunului nealimentar, daca
vnztorul nu a stabilit un termen mai mare, sa preschimbe bunul la locul cumprrii lui sau n alt loc,
stabilit de vnztor, cu un bun similar de o alta mrime, forma, gabarit, model, culoare sau completare
etc., cu efectuarea, n cazul diferenei de pre, a recalculrii.
Preschimbare este posibila daca ntruneste aceste trei condiii
- bunul nu a fost utilizat;
- bunul nu i-a pierdut calitile de consum;
cumprtorul dispune de probe c bunul a fost cumprat de la vnztorul respectiv
Bunurile care necesita a fi prescmibate sa nu cada sub incidenta bunurilor care nu pot fi preschimbate
sau restituite stabilite prin lege sau prin alte acte normative
Reieind din faptul, c articolul comentat nu stabilete cerine speciale fa de probaiunea cumprrii
bunului pentru consum, dovada procurrii acestuia de la vnztorul respectiv se va poate face inclusiv
prin depoziiile martorilor.
2.3 Solutionati speta
Refuzul magazinului de a schimba costumul este neintemiat, A are dreptul sa preschimbe costumul
deoarec nu a trecut 14 zile din momentul procurarii bunului. Referitor la pantofi cu toate ca nu a fost
satbilit un termen de garantie vanzatorul raspunde pentru viciul bunului. Deaorece lapa pantofului se
dizlepit in decurs de 4 zile ceea ce determina faptul ca produsul a avut un viciu ascuns care a
determinat defectiuneas incaltamintei

71
3.Contractul de locatiune.
Recalamntul A a cerut ca piritul B sa fie obligat sa evacueze incaperea inchiriata si so predea cu
inventarul existent.Inst de jud a admis actiunea.
3.1In ce conditii locatarul are dreptul prioritar la prelungirea contractului de locatiune?
Deseori dup expirarea termenului contractului are loc rennoirea raporturilor contractuale, dat fiind
faptul c exist temeiuri legale. Astfel CC stipuleaz un drept prioritar al locatarului de a ncheia
contractul pe un nou termen. Din esena legii rezult c termenului noului contract va fi echivalent cu
termenul contractului expirat.Pentru realizarea acestui drept sunt necesare existena a trei condiii
expres prevzute de lege, i anume:1-i-a onorat anterior obligaiile contractuale;2-bunul se d n
locaiune pe un nou termen;3-este de acord cu noile condiii contractle stabilite de locator.Dreptul
prioritar al locatarului de ncheiere a contractului pe un nou termen poate fi realizat dac locatorul va
acorda i pe viitor, minimum pe un nou termen, obicetul nchiriat n locaiune.

3.2Cum opereaza prelungirea tacita a contractului?Trebuie partile sa incheie un acord in acest

sens?
Pentru ca raporturile contractuale s fie considerate prelungite pe un termenu determinat este necesar
c pn la expirarea termenului contractului prile s nu ntreprinde careva aciuni de ncetare a
raporturilor contractuale i restituirea locatorului bunului nchirita. Prin urmare, n mod tcit prin
inaciunile proprii i manifest disponibilitatea de a continua aceste raproturi.Pt aceasta prelungire
tacita partile nu trebuie sa incheie un acord in acest sens.

3.3Solutionati speta.Este legala clauza privind prelungirea contractului pe un termen de 2

ani.Arg raspunsul.Consider ca este ilegala cauza privind prelungirea contractului pe un termen de 2
ani deoarece conf CC daca raporturile contractuale continua in mod tacit dupa expirarea contr de
locatiune,acesta se considera prelungit pe un termen nedeterminat.Rezilierea contractului de locatiune
incheiat fara termen poate avea loc la cererea oricarei parti cu un preaviz de 3 luni pt imobile.

72
3.Contractul de locatiune.
A a transmis in locatiune lui B 2 incaperi,contr de locatiune fiin semnat numai dupa expirarea a 6
luni de la trasmiterea efectiva a incaperilor.Invocind faptul ca raporturile contr au aparut numai
dupa semnarea contr,B a refuzat
3.1In ce forma trebuie sa fie incheiat contr?Este necesara inregistrarea contractului la Oficiul
Cadastral?
Legislatia in vigoare admite forma verbaka,cu exceptia contractului de locatiune a unui imobil,care
trebuie sa fie intocmit in scris.In cazul dat luind in vedere ca se iau in locatiune incaperi-bunuri imobile
contr trebuie intocmit in scris.Contr de locatiune a unui bun imobil pe un termen ce depaseste 3 ani
trebuie inscris in registul bunurilor imobile.neinregistrarea are ca efect inopozabilitatea contractului
fata de tert.
3.2Potrivit legii,cine are obligatia de a amenaja incaperile?Cum trebuie sa procedeze partile in
cazul in care incaperile nu au fost amenajate?
Potrivit legii locatorul e obligat sa predea locatarului bunul in stare corespunzatoare conform destinatiei
convenite prin contr si sa mentina bunul in aceasta stare pe durata locatiunii.In materia locatiunii bunul
trebuie predat intro stare corespunzatoare destinatiei in vederea careia a fost inchirita,locatorul fiind
obligat sa efectueze reparatiile necesare in acest scop inainte de preluarea bunului de catre
locatar.Bunul dat de locator trebuie sa fie liber de orice viciu material sau juridic.Bunul e considerat
liber de orice viciu material cind are caracteristicile convenite.Daca in contr partile nu au convenit
asupra caracteristicilor bunului,acesta va fi liber de vicii atunci cind poate fi folosit conform destinatiei
stabilite in contr. In cazul in care incaperile nu au fost amenjate locatarul poate cere remedierea viciului
din partea locatorului,si respectiv el va fi elibrat de plata unei parti din chiri proportional diminuarii
folosintei bunului.

3.3Solutionat speta.

73
3.Contractul de locatiune.
In baza contr de locatiune A i-a trasmis i-a trasmis in posesie si folosinta un camio pe un termen
de 1an.Dupa expirarea a 6 luni camionul s-a defectat,astfel incit locatarul a efectuat reparatia
capitala,echipindul cu instalatie suplimentara
3.1Cine are obligatia sa faca reparatia capitala,daca partile nu au stabilit altfel in contract?
Legea stabilete o norm dispozitiv cu privire la efectuarea reparaiei capitale. Aceast reparaie ine
de obligaia locatorului, dar cu condiia c legea sau contractul nu prevede altfel.
Reparaia capital se efectueaz n termenul stabilit n contract sau cnd reiese dintr-o necesitate
strigent.Nerespectarea de ctre locator a obligaiei de efectuare a reparaiei capitale are ca efect
naterea unui drept al locatarului dreptul de a efectua personal aceast reparaie, dar cu condiia c
cheltuielile suportate vor fi puse pe contul locatorului. Prin urmare, dac locatarul a efectuat o reparaie
capital, apoi el trebuie s prezinte documentele respective care vor confirma cheltuielile efectuate i
cerinele fa de locator.

3.2Caracterizati imbunatatirile efecutate bunului inchiriat.

In procesul folosintei patrimoniului inchiriat locatarul din diferite motive ii poate aduce
imbunatatiri.Toate imbunatatirile aduse bunurilor inchiriate pot fi grupate in 2 categorii:1-imbunatatiri
aduse cu acordul locatorului.2-imbunatatiri aduse fara acordul locatorului.La rindul lor acestea pot fi
specificate in 2 tipuri:1-imbunatatiri care pot fi separate fara a se deteriora bunurile inchiriate.2-
imbunatatiri care nu pot fi separate fara a se deteriora bunurile inchiriate.Natura juridica si urmarile
imbunatatirilor aduse depind de existenta sau lipsa acordului locatorului.Locatarul are dreptul de a cere
a cere achitarea cheltuielelor suportate in legatura cu imbunatatirile aduse si daca el a beneficiat de dr
sau existind acordul locatorului,atunci acesta din urma e obligat sa recupereze costul
cheltueielelor.Imbunatatirle care pot fi separate fara a pricinui paguba bunurilor inchiriate pot fi ridicare
de catre locatar.Costul imbunatatirilor efectuate fara acordul locatorului si care nu pot fi separate fara a
se detriora bunurile inchiriate nu se recompenseaza,adica aceste imbunatatiri devin prorprietate
alocatorului.Daca locatorul nu vrea sa devina proprietar al acestor imbunatatiri el poate cere demolarea
lor.
3.3Solutionati litigiul.
Dupa regula generala locatorul este obligat sa efectueze reparatia capitala a bunului inchiriat daca legea
sau contractul nu prevede altfel.Nerespectarea de catre locator a obligatiei date acorda locatarului
dreptul sa efectueze reparatia capitala si sa treaca cheltuielele de reparatie capitala in contul chirie.Dupa
regula generala daca imbunatatirile au fost aduse fara acordul locatorului,cheltuiele de reparatie nu pot
sa treaca in contul chiriei.In caz in care camionul nu mai putea functiona fara aceasta reparatie,aduca a
fost o necesitate stringenta atunci locatarul a fost in drept sa efectueze reparatia capitala chiar daca
locatorul nu a efectuta reparatiile care sunt puse in sarcina lui si daca nu a dat acordul sa se faca
reparatie.In asa caz chletuiele pt reparatia capitala urmeaza sa treaca in contul chiriei.

74
2 Contractul de donatie
A ia donat lui B, nepotul sau un ceas. Peste un an A l-a insultat pe B si la batut pe soferul acestuia...
2.1. In speta donatorul avea dreptul sa revoce donatia? Este soferul donatorului persoana apropiata?
Consider ca donatorul avea dreptul sa revoce donatia deoare exista temeiul de revocare a donaiei
pentru ingratitudine si anume comiterea de ctre donatar a altor fapte ilicite fa de donator sau rudele
apropiate ale acestuia, care atest o ingratitudine grav si anume insulta la adresa lui B. Soferul
donatarului nu este persoana apropiata.
2.2 Cum are loc revocarea donatiei?
Revocarea pentru ingratitudine este recunoscut ca o restituire a darului cu caracter de sanciune civil
i nu o rezoluiune a contractului, ca n cazul revocrii donaiei condiionate (Art.834). n relaiile
dintre prile contractului de donaie revocarea pentru ingratitudine produce un efect retroactiv. Donaia
se consider a nu fi existat i din acest considerent donatarul este obligat s restituie bunul donat.
Deoarece revocarea donaiei pentru ingratitudine reprezint o sanciune personal mpotriva
donatarului, aceasta (revocarea) nu va produce efecte asupra drepturilor terilor. Dac bunul nu exist n
natur sau a fost nstrinat, donatarul va putea fi obligat la achitarea valorii lui conform normelor care
reglementeaz mbogirea fr just cauz (Art. 1389-1397). Termenul de prescripie pentru revocarea
donaiei pentru ingratitudine este stabilit de 1 an din momentul cnd donatorul a aflat despre comiterea
faptei ilicite care reprezint temei de revocare. Scurgerea termenului de prescripie l priveaz pe
donator sau alt persoan ndreptit conform alin. 4 s cear revocarea donaiei. Aciunea n revocare
este o aciune strict personal, or doar donatorul este n drept s aprecieze ingratitudinea donatarului i
s-l ierte pentru fapta comis. Pornind de la aceasta, doar donatorul este n drept de a cere revocarea
donaiei pentru ingratitudine
2.3 Solutionati litigiul in esenta.
Consider ca B nu avea dreptul arbitrar sa se duca si sa ia ceasul. Aceasta trebuia efectuata prin instanta
de judecata care trebuia sa decida daca ceea ce invoca B referitor la insulta va fi calificat confor normei
de ingratitudine sau nu. Consider ca B a incalcat normele legale astfel instanta va hotara intoarcerea
ceasului lui A.

75
Testul nr.1
I.Dr.si oblig.vinzatorului
1.1Enumerati obligatiile vinzatorului
--III.Continutul contractului de donatie.
3.1Enumerati obligatiile donatorului in cadrul contractului de donatie.

Testul 2
I.Notiunea si elementele contractului de vinzare cupmarare.
1.1Relatati notiunea si caracterele juridice a contractului de V-C.
--III.Efectele contractului de comodat
3.1Enumerati principalele drepturi si obligatii ale partilor contractante

Testul 3
I.Contractul de prestari servicii.
1.1Redati notiunea si caracterele juridice
--IIIContractu de v-c a bunurilor imobile
3.1Notiunea si caracterele contractului

Testul 4
I.Continutul contractului de antrepriza
1.1Enumerati drepturile si obligatiile clientului
--IIIEfectele contractului de concesiune
3.1enumerati drepturile si obligatiile concedentului

Testul 5
I.Contractul e vinzare cumparare de bunuri pt consum
1.1Notiunea si caracterele jur.
--III.Elementele contractului de leasing.
3.1Enumerati elementele esentiale ale contractului de leasing

Testul 6
I.Contractul de transport de marfuri
1.1 notiunea si acracterele juridice ale contractului de transport de marfuri
--III.Contractul de antrepriza
3.1descrieti componenta obiectiva si subiectiva a contractului de antrepriza.

Testul 7
I.Notiunea si caracterele juridice ale contractului de conatie
1.1Def.not.si enumerate caracterele.
--III.Contractul de v-c a intreprinderii ca complex patrimonia unic
3.1 Notiunea si caracterele contractului
Testul8
IRaspunderea juridical-civila in cadrul contractului de transport.
1.1Conditiile si temeiurile generale ale raspunderii in relatiile de transport
--III.Pretul-element esential al contr.de v-c
3.1definiti prtul ca element al contractului de v-c

Testu9
I.Elementele contractelor de donatie
1.1Forma contractului de donatie
--III.Contractul de transport
3.1Notiunea si caracterele juridice ale contractului de transport.

76
Testul 10
I.contractul de transport de personae
1.1Notiunea si caraterele juridice ale contractului de transport de persoane
--III.Notiuni dsp contractul de renta
3.1Definiti notiunea contractului de renta si caracterele

Testul 11
I.Efectele contractului de mandat
1.1descrieti elementele contractului de mandat.
--III.Contractul de transport maritime
3.1Notiunea contractului de transport maritime

Testul 12
Contractul de renta
Enumerati obligatiile deberentierului
--3 Efectele contractului de leasing
3.1 enumerati obligatiile locatorului

TEST 13
1.Contractul de expeditie.
1.1Notiunea si caracterele contractului de expeditie.
--3.Contractul de vinzare-cumparare de bunuri pt consum.
3.1Definti consumatorul in contextul c v-c consum

Testul 14
1Continutul contractului de imprumut
Enumerati drepturile si obligatiile partilor
--3. Elementele contractului de locatiune
3.1 Definiti obiectul contractului de locatiune

77
Testul 15
1.Notiuni despre contractul de imprumut
3.Contractul de sublocatiune si de cesiune a locatiunii
3.1 definiti locatiunea si cesiunea locatiunii
Testul 16
Notiune generale a contractului de comodat
3.Contractul de arenda
3.1. definiti contractul de arenda
TEST17
1.Notiuni generale privind contr de locatiune
1.1Redati notiunea si caracterele contractului de locatiune.
3.Contractul de vinzare-cumparare de bunuri pt consum.
3.1Definiti termenul de valabilitate.

TEST18
1.Continutul contr de locatiune.
1.1Enumerati drepturile si obligatiile locatorului.
3.Contr de vinzare-cump de bunuri pt consum.
3.1Definiti termenul de garantie.
TEST19
1.Revocarea,rezolutiunea si nulitatea contr de donatie.
1.1Enumerati conditiile si relatati dsp modul de revocare a donatiei pt ingratitudine.

3.Contractul de schimb
3.1Notiunea si caracterele juridice ale contr de schimb.
TEST 20
1.Notiunea si caracterele contractului de antreprinza.
1.1Relaltati notiunea contr de antrepriza.

3.Contractul de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata.

3.1Definti contr de intrs a bun cu conditia intret pe viata.
TEST21
1.Incetarea contractului de locatiune.
1.1Enumerati temeiurile de incetare a contr de locatiune.

3.Alte varietati ale contr de vinzare-cumparare.

3.1Caracterizati vinzarea de proba sau la vedere.
TEST 22
1.Contr de arenda .
1.1Redati notiunea si caracterele juridice ale contr de arenda.
Testul 23
1.Contractul de concesiune.
1.1expuneti notiunea si caracterele juridice ale contr de concesiune.

TEST 24
1.Evictiunea
1.1Definiti evictiunea.
Test 25
1.Contr de leasing.

78
1.1Redati notiunea si caracterele juridice ale contr de leasing.
3.Notiuni dsp contr de mandat.
3.1Notiunea si caracterele juridice ale contr de mandat.

79
Spete
II.Contractul de mandat
In legatura cu plecarea peste hotare A l-a imputernicit pe B sa vinda garniture de mobile la pretul de
2000lei.

IIRaspunderea partilor potrivit contractului de transport de marfuri

Ocoloul silvic Breansk a expediat la 19.12.2004in adresa SA Unic 3 vagoane cu brazi.Calea ferata a
MD a transportat marfa la destinatie la 02.01.2005..

IIContractul de comodat
A a chemat in judecata pe B si C cerind oligarea lor la plata costului autoturismului proprietaea lui..

II.Contractul de v-c
Dumbrva a cumparat de la Ghimpu o garniture de mobile la pretul de 3000 lei dintre care 1500 s-au
platit imediat,iar restuk sumeiurma sa fie platita peste 3 zile.

II.Contractul de antrepriza.
Incheind contract de antreprixza A s-a obligat fata de B in schimul uni remuneratii de 5000 lei sa
execute cu materialele sale lucrari de reparatie a cesei

IIContractul de v-c de bunuri pt consum

La data de 20.05.2005 A a cumparat de la magazine un frigider la pretul de 4500lei..

IIContractul de instrainare abunului cu conditia intretinerii

pe viata
La 10.ianuarie 2007 secrieru a inchiat un contract de iinstrainare a bunului cu obonditia instrainarii pe
viata cu sotii cerescu.

IIContractul de donatie

Bunelul lui Zubco i-a promis nepotului sau ca la atingerea majoratuilui ii va oferi in dar un automobil
de marca Toyota........

II.Contract de imprumut
Cojocaru a imprumutat lui grecu suma de 1000euro pe un termen de 6 luni..

II.Contractul de vinzare cumparare

Postu ia vindut lui Efros un televizor color defabricatie moldoveneasca la pretul de 700lei..

II.Contractul de schimb
Oficiul cadastral territorial a refuzat inregistrarea contractultui de schimb a 2 apartamente.

2.Contractul de locatiune
Intreprinderea de stat MMM atransmis in locatiune SRL CUB o incapere nelocativa pe un termen
de 2 ani,fara drept de rascumparare.Ministerul Agriculturii ,autoritatea publica in subordinea careia se
afla locatorul

Contractul de vanzare cumparare

la 10.10 05 B a cumparat de la A o bicicleta......
80
Contractul de schimb.
La 15.07.2006 A a incheita cu B un contract de schimb in urm conditii.A se obliga sai transmita lui B in
proprietate un apartament,iar B se obliga sai transmita lui A in prorprietate un automobil si sa plateasca
sulta in marime de 27000 Euro

2.Contractul de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata.

La 15.03.2006 A a incheita cu B un contr de instrainare a casei de locuit cu conditia intretinerii pe
viata.Potrivit contr B se obliga sai asigure lui A locuinta,iar lui C intretinere viagera.La 03.06.2007

Contractul de locatiune.
A a transmis in locatiune lui B o macara pe 5 ani,cu acordul locatorului,locatarul atrasnmis in
sublocatiune lui C pe 3 ani

2.contractul de locatiune
In baza contr de locatiune incheiat pe un termen nelimitat A ia transmis in chirie lui B automobilul
Lada.Partile au convenit ca chiria va consituti 1000 lei pt 1000km parcursi,locatarul fiind obligat sa
restituie

2.Contractul de antrepriza.
A a convenit cu B ca acesta sai repare televizorul.materialele necesare pt reparatie au fost prezentate de
client.Dupa reparatie,antreprenorul a conectat tvv,dar acesta s-a ars

2.Contractul de transport
A a expediat in adresa lui B piese de schimb.Incarcatura a sosit la destinatie cu intirziere de 5 zile.Din
acest mmotiv B nu sia indeplinit obligatiile fata de C

2.contractul de mandat
A l-a imputerncit pe B sa cumpere materiale de constructie de 50 lei unitatea.Avind in vedere
conjunctura pe piata,B a cumparat materialul la pret de 55 lei unitatea

2.contarctul de leasing.
A a incheiat cu B un contract de leasing,prin care primul se obliga sa cumpere de la C utilaj(bunul si
cumparatorul a fost ales de locatar) si sal trasmita in posesie si folosinta lui B pe termen de 4
ani.Transportarea si montarea utilajului

2.Contr de imprumut.
A i-a imprumutat lui B 5000lei pe o per nedeterminata.Dupa expirarea a 6luni,A a cerut restituirea
imediata a imprumutului si plata dobinzii in marime de 300 lei

Contractul de vanzare cumparare a bunurilor pentru consum

La 15.03.2007 A a cumparat de la magazine un costum si o pereche de pantofi...

3.Contractul de locatiune.
Recalamntul A a cerut ca piritul B sa fie obligat sa evacueze incaperea inchiriata si so predea cu
inventarul existent.Inst de jud a admis actiunea.

3.Contractul de locatiune.
A a transmis in locatiune lui B 2 incaperi,contr de locatiune fiin semnat numai dupa expirarea a 6 luni
de la trasmiterea efectiva a incaperilor.Invocind faptul ca raporturile contr au aparut numai dupa
semnarea contr,B a refuzat

81
3.Contractul de locatiune.
In baza contr de locatiune A i-a trasmis i-a trasmis in posesie si folosinta un camio pe un termen de
1an.Dupa expirarea a 6 luni camionul s-a defectat,astfel incit locatarul a efectuat reparatia
capitala,echipindul cu instalatie suplimentara

2 Contractul de donatie
A ia donat lui B, nepotul sau un ceas. Peste un an A l-a insultat pe B si la batut pe soferul acestuia...

82