1.5.

Uzucapiunea, mod de dobândire a dreptului

de proprietate

1.5.1. Noţiunea, scopul şi justificarea

uzucapiunii
1.5.2. Condiţiile dobândirii dreptului de
proprietate prin uzucapiune
1.5.3. Calităţile posesiunii necesare
uzucapiunii
1.5.4. Termenul uzucapiunii. Întreruperea
termenului prescripţiei achizitive.
 Actul normativ:
Codul civil al Republicii Moldova, modernizat în baza Legii nr. 133 din 19
iulie 2018 privind modernizarea Codului civil, art. 524-535.

Bibliografie
1. Sergiu Baieş, Uzucapiunea //Ghidul judecătorului în materie civilă
şi comercială a Republicii Moldova, Chişinău, 2004, pp. 20-36.
2. Sergiu Baieş, Uzucapiunea //Problemele implimentării şi aplicării
Codului civil al Republicii Moldova la un an de la întrarea în vigoare,
Chişinău, 2004, pp. 58-63.
3.Sergiu Baieş, Unele probleme generale de practică judiciară privind
aplicarea uzucapiunii //Codul civil al Republicii Moldova: 10 ani –
realizări, rezerve şi perspective, Chişinău, 2015, pp. 88-96.
4. Ana Boar, Uzucapiunea. Prescripţia, posesiunea şi publicitatea
drepturilor, Bucureşti, Editura Lumina Lex, 1999.
 Jurisprudență
1. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM "Cu privire la
aplicarea unor dispoziţii ale Codului civil şi ale altor acte
normative referitoare la dreptul de proprietate privată asupra
imobilelor, inclusiv asupra construcţiilor anexe" nr. 2 din 2006.
Publicată în Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a RM, 2006, nr.
12, p.14.
2. Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii
Supreme de Justiţie din 25 mai 2011, dosarul nr.2r-190/11;
3. Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii
Supreme de Justiţie din 07 iulie 2010, dosarul nr.2ra-134/10;
4. Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii
Supreme de Justiţie din 17 noiembrie 2010, dosarul nr.2ra-
1845/10.
 1.5.1. Noţiunea, scopul şi justificarea uzucapiunii

Definiția noţiunii:
Uzucapiunea – fapt juridic complex, rezultat din
reunirea:
- unei acţiuni a posesorului care constă în posedarea
unui bun mobil sau imobil în condiţiile legii şi
- a unui fapt natural, precum trecerea unei perioade
de timp expres prevăzute de lege,
- care au ca efect naştere unui drep real.
 Justificarea uzucapiunii
a) Constituie o sancţiune a proprietarului pentru
neglijenţa sa pentru că a lasat bunul în
posesiunea altei persoane pentru o perioadă
îndelungată;
b) Asigură ordinea socială, or posedarea
îndelungată a bunului produce efecte juridice;
c) De cele mai dese ori cel care posedă este şi
proprietarul bunului, dovada căruia este greu
uneori de produs. Astfel, uzucapiunea înlătură
eventualele inconveniente de ordin probatoriu.
 Compatibilitatea uzucapiunii cu Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi
Libertăţilor Fundamentale (Convenţia EDO) nr.1950 din din 04.11.1950
Adoptată la Roma la 4 noiembrie 1950. A intrar în vigoare la 3 septembrie 1953
Publicată în Tratate Internationale nr. 1 din 30.12.1998, intrată in vigoare pentru RM la
01.02.1998.

Jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO):

-recunoaşte efectul achizitiv al dreptului de proprietate ca urmare a uzucapiunii,
-prevede că „deşi reprezintă o ingerenţă în dreptul adevăratului proprietar, ea este
compatibilă cu art. 1 Protocolul Adiţional nr.1 al Convenţiei”.
-Curtea indică că şi în situaţia în care un drept real imobiliar trebuie supus
formalităţilor imobiliare, legislatorul fiecărui stat poate acorda preponderenţă unei
posesiuni de lungă durată.
A se vedea: CEDO, hotărârea din 30 august 2007, J.A.Pye (Oxford) Ltd et
J.A.Pye Land (Oxford) Ltd contro Regatul Unit al Marii Britaniei, § 74.
 Reglementarea uzucapiunii diferă după cum se
uzucapează:

a) un drept care se b) drepturi

înregistrează într-un asupra bunurilor
registru de publicitate
mobile care nu
cu caracter
constitutiv. se înregistrează
Exempul:
în asemenea
registre (art.529
regstrul bunurilor
imobile (art. 524 Cc). Cc).
 Novaţia reglementării uzucapiunii potrivit Legii
nr.133/2018

1. Codul se îndepărtează de la clasificarea clasică între

bunuri mobile şi imobile pentru a se stabili termene
diferite de uzucapiune;
2. Se analizează în schimb:
- modul de asigurare a publicităţii dreptului înregistrat,
precum şi
- situaţia dobânditorului dreptului (dacă a plătit ceva în
schimbul dreptului sau nu şi dacă cunoştea viciile
dreptului pe care îl dobândeşte sau nu).
 Termenele necesare pentru aceste două uzucapiuni

1. Au fost uniformizate în funcţie de situaţia dobânditorului dreptului.

2. Astfel, pentru a uzucapa dobânditorul trebuie să exercite o posesie sub
nume de proprietar:
a) timp de 3 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu titlu oneros și,
pe toată durata posesiei, a posedat cu bună-credință;
b) timp de 5 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu titlu gratuit și,
pe toată durata posesiei, a posedat cu bună-credință; sau
c) timp de 10 ani, în celelalte cazuri.
Se referă la cazul în care dobânditorul:
3. este de rea-credinţă la momentul dobândirii sau
4. devine de rea-credinţă înainte de împlinirea termenului corespunzător
de 3 sau 5 ani.
 Noutatea Legii nr.133/2018 de
modernizare a Cc
 Se recunoaşte uzucapiunea în folosul dobânditorului de
rea-credinţă.
 Chiar dacă dobânditorul este de rea-credinţă, trecerea
termenului de 10 ani justifică aplicarea uzcapiunii.
 Soluţia dată protejează terţii cu care tratează dobânditorul
şi, în special, creditorii săi şi dobânditorii subsecvenţi.
 Aceasta corespunde cu tendinţa altor state.
 Felurile uzucapiunii unui drept care se
înregistrează într-un registru de publicitate cu
caracter constitutiv

1. Uzucapiunea 2. Uzucapiunea dreptului

dreptului în temeiul contrar cuprinsului
cuprinsului registrului registrului de publicitate (art.
de publicitate (art. 524 526 Cc), cunoscută sub
Cc), cunoscută sub denumirea de uzucapiune
denumirea de extratabulară.
uzucapiune tabulară.
 1.5.2. Condiţiile uzucapiunii dreptului în temeiul cuprinsului
registrului de publicitate (uzucapiunea tabulară )(art. 524 Cc)

1. a fost înregistrată:
- în registrul bunurilor imobile sau
- într-un alt registru de publicitate cu caracter constitutiv ca
titular al unui drept real sau al altui drept patrimonial
(dreptul înregistrat)

2. iar dreptul ei este pasibil de radiere sau altă rectificare pe

unul din temeiurile art. 439 alin. (1)
Persoana X a) înregistrarea sau înregistrarea provizorie nu este valabilă,
inclusiv dacă dreptul a fost greșit calificat de către registrator;
b) s-a constatat sau s-a declarat nulitatea ori ineficiența
actului sau faptului în temeiul căruia a fost efectuată
înregistrarea ori înregistrarea provizorie în partea constituirii, a
transmiterii sau, după caz, a stingerii dreptului înregistrat sau
înregistrat provizoriu;
 Efectul care survine

Dreptul:
1 va rămîne înregistrat valabil în folosul acelei persoane și
2. nu se mai admite nicio radiere sau altă rectificare fără
consimțămîntul persoanei înregistrate, dacă persoana a exercitat posesia
sub nume de proprietar a bunului asupra căruia poartă dreptul
înregistrat:
a) timp de 3 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu titlu oneros și,
pe toată durata posesiei, a posedat cu bună-credință;
b) timp de 5 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu titlu gratuit și,
pe toată durata posesiei, a posedat cu bună-credință; sau
c) timp de 10 ani, în celelalte cazuri.
 Exemplu de aplicare a uzucapiunei tabulare (art. 524 Cc)

Cumpărătorul
dobândeşte cu bună- Înregistrează dreptul în
Vânzător credinţă un bun registrul bunurilor
imobil cu titlu imobile.
oneros

Contract de V-C a unui bun Dreptul rămâne înregistrat

imobil Dobânditorul este valabil în folosul persoanei
de bună-credință înregistrare și
dacă sunt nu se mai admite nicio radiere
Contractul este nul, întrunite sau altă rectificare fără
anulabil sau ineficient. condițiile art. 525 consimțămîntul ei
din Cc. dacă persoana a exercitat
posesia sub nume de
proprietar a bunului asupra
căruia poartă dreptul
înregistrat timp de 3 ani și, pe
toată durata posesiei, a
posedat cu bună-credință;
 Dobânditor de bună-credință a dreptului înregistrat
(art. 525 Cc)
persoana înregistrată sau înregistrată provizoriu în registru ca titular al unui drept dacă
la data depunerii cererii de înregistrare sau înregistrare provizorie a dreptului în folosul
său, sînt îndeplinite următoarele condiții:
a) în registru nu era notată nicio acțiune care ulterior se va admite printr-o
hotărîre judecătorească recunoscută de lege ca fiind opozabilă dobînditorului; nu
era notat niciun drept, act juridic sau fapt juridic care întemeiază o asemenea
acțiune ulterioară;
b) din informațiile neradiate cuprinse în registru nu rezulta niciun temei care să
fi justificat rectificarea acestuia în favoarea altei persoane;
c) dobînditorul nu a cunoscut, pe altă cale, inexactitatea informațiilor neradiate
cuprinse în registru; și
d) dacă este cazul, dobînditorul nu a cunoscut și nici nu trebuia să cunoască
motivul din care este nul, anulabil sau ineficient temeiul pe baza căruia el
dobîndește dreptul înregistrat sau pe baza căruia a dobîndit dreptul înregistrat
autorul nemijlocit al dobînditorului.
(2) Buna-credință se prezumă pînă la proba contrară.
 Sub aspectul raportului nulitate-
ineficiență, actul juridic civil se poate afla
în trei ipostaze:
a) când a fost valabil încheiat şi produce efecte juridice -
contractul este eficient;
b) când, deşi a fost valabil încheiat, nu produce efecte
(datorită intervenţiei unor cauze apărute ulterior încheierii
lui) - contractul este ineficient;
c) când nu au fost respectate condiţiile de validitate -
contractul este nul şi desfiinţat ca act juridic.
 Corelația dintre nulitatea și ineficiența actului
juridic civil

Nulitatea actului juridic civil: Ineficiența actului juridic civil:

- Este o sancţiune pentru
neîndeplinirea condiţiilor de
valibilitate la momentul
încheierii actului juridic şi,
atunci când este constatată (sau
pronunţată), are ca efect
desfiinţarea actului juridic.
- presupune lipsa efectelor juridice
datorită intervenţiei unor cauze
posterioare încheierii (valabile) a
actului juridic.
Numai un act care a fost valabil
încheiat poate fi eficient sau ineficient.

În cazul actului juridic desfiinţat Sunt cauze de ineficiență:

(nul), problema ineficienței nu se rezoluţiunea, caducitatea, revocarea,
pune. inopozabilitatea etc.
 Calcularea termenilor
(alin. 2 şi 3 din art. 524 Cc)

Se va lua în cont posesia sub nume

de proprietar exercitată după data
depunerii cererii de înregistrare în
folosul posesorului.
 Efectul uzcapiunii tabulare:
Se dobândeşte dreptul de proprietate prin intermediul
uzucapiunii tabulare, care nu mai poate fi contestat de
la momentul înregistrării cererii de înscriere dacă:
- după momentul înregistrării cererii sale de
înscriere în registru, dobânditorul exercită o
posesie utilă şi neviciată în termenii stabiliţi.
 Uzucapiunea dreptului contrar cuprinsului registrului de
publicitate (uzucapiunea extratabulară) (art.526 Cc)

Este o varietate specială a uzucapiunii de către

posesorul de rea-crediță.
Această varietate a uzucapiunii este larg răspândită
în sistemele de drept și a fost recunoscută
compatibilă cu Convenția europeană pentru
apărarea drepturilor omului și libertăților
fundamentale în cauza J.A. Pye (Oxford) Ltd şi JA.
Pye (Oxford) Land Ltd vs Regatul Unit (Hotărârea
Curții Europene a Drepturilor Omului din 30 august
2007).
 Uzucapiunea extratabulară operează în favoarea unei persoane care nu este
înscrisă în registrul bunurilor imobile sau într-un alt registru de publicitate cu
caracter constitutiv.

Condiţiile uzucapiunii extratabulare

1. Posesiunea sa fie utilă.
2. Să existe o posedare timp de 10 ani sub nume de proprietar a unui bun
imobil sau mobil în una din următoarele situații:
a) proprietarul înregistrat în registrul de publicitate a decedat (moartea
fizică constatată sau declarată prin hotărâre judecătorească) ori, după caz,
și-a încetat existenț;
b) a fost înregistrată în registrul de publicitate declarația de renunțare la
proprietate;
c) bunul imobil este un teren, cu sau fără construcții, care nu a fost supus
înregistrării primare în registrul bunurilor imobile.
 Exemplu de uzucapiune extratabulară (art.526 Cc)

Y, este un terț, care după

Z este moștenitoarea lui X, locuia în casă și era înregistrat decesul lui X intră în casă și
X. în registru ca proprietar. locuiește acolo. Deci, el este
posesorul de rea-credință a
casei.

Posesorul, în cazul nostru Y, poate dobândi dreptul de proprietate dacă:

1. Posesiunea lui este utilă și
2. A depus, în temeiul hotărîrii judecătorești prin care se constată uzucapiunea,
cererea de înregistrare a dreptului de proprietate în registrul de publicitate înainte
ca un terț (în cazul nostrul Z) să fi depus propria cerere de înregistrare a dreptului
în folosul său, pe baza unui temei legitim (certificatul de moștenitor legal), în
cursul sau chiar după împlinirea termenului necesar pentru uzucapiune.
 Cererea de înregistrare a unui terţ pe
baza unui temei legitim

Prin terţ interesat se înţelege:

1. moştenitorii persoanei fizice decedate sau succesorii
persoanei juridice care şi-a încetat existenţa.
2. satul (comuna), orașul sau, după caz, municipiul poate
cere înregistrarea dreptului de proprietate în folosul său, în
baza hotărîrii consiliului local, cu respectarea dispozițiilor
legale privind transferul drepturilor reale imobiliare, dacă
o altă persoană nu a solicitat înregistrarea în temeiul
uzucapiunii conform art. 526 (art.448 CC)
 Dobîndirea cu bună-credință a dreptului de proprietate asupra bunului
mobil prin intrare în posesie (art. 527 Cc)

X Y
transmite bicicleta în
RJO posedă și folosește
posesie și folosință bicicleta, dar la un
gratuită lui Y anumit moment o
vinde lui Z, deși nu
avea împuterniciri de a
dispune de bun.
Z
cumpără bicicleta, dar nu ştia
sau nu trebuia să ştie că cel
de la care a dobîndit bunul
nu avea împuterniciri de a
dispune de bun .

Excepție:
Dobînditorul de bună-credinţă nu dobîndeşte dreptul
de proprietate în cazul în care bunul este furat, Z, fiind dobînditor de
pierdut sau ieşit în alt mod din posesiunea bună-credinţă
proprietarului contrar voinţei lui sau dobînditorul l-a dobîndeşte dreptul de
obţinut cu titlu gratuit. proprietate asupra
Această regulă nu se aplică în cazul dobîndirii bunului mobil prin
intrare în posesie.
banilor, a titlurilor de valoare la purtător sau a
bunurilor înstrăinate la licitaţie.
 Regula art. 527 Cc nu se aplică:

a) bunurilor mobile asupra cărora dreptul de

proprietate se dobîndește, conform legii,
prin înregistrare într-un registru de
publicitate;
b) bunurilor culturale mobile;
c) dacă actul în temeiul căruia
dobînditorul a dobîndit bunul este nul sau
anulabil.
 Uzucapiunea mobiliară (art.529 Cc)

Condițiile:
1. Posesorul trebuie să posede un bun mobil sub Regulile uzucapiunii
nume de proprietar; mobiliare nu se aplică
2. Durata posesiunii: bunurilor mobile asupra
a) timp de 3 ani, dacă posesorul a dobîndit cărora dreptul de
bunul cu titlu oneros și, pe toată durata posesiei, proprietate se dobândește,
a posedat cu bună-credință; conform legii, prin
b) timp de 5 ani, dacă posesorul a dobîndit înregistrarea într-un
bunul cu titlu gratuit și, pe toată durata posesiei, registru de publicitate cu
a posedat cu bună-credință; sau caracter constitutiv în
c) timp de 10 ani, în celelalte cazuri. sensul art. 420.
3. Persoana care a intrat în posesia bunului mobil
prin sustragere nu dobîndește dreptul de
proprietate în temeiul prezentului articol.
 Uzucapiunea mobiliară a bunurilor culturale mobile
(art. 530 Cc)

Dacă bunul constituie un bun cultural mobil, posesorul nu

poate dobîndi dreptul de proprietate înainte de expirarea termenului
de 30 de ani din momentul în care:
a) bunul cultural mobil care a intrat pe teritoriul Republicii
Moldova a părăsit teritoriul statului străin cu încălcarea legii
aplicabile; sau
b) proprietarul bunului cultural mobil a pierdut posesia bunului pe
teritoriul Republicii Moldova.

În cazul bunurilor culturale mobile care aparțin cultelor sau părților

lor componente, termenul este de 75 de ani.
1.5.2. Condiţiile dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune

a) Posesiunea să fie exercitată în perioada de timp cerută de lege;

b) Posesiunea să fie utilă (alin.1 art.532 Cc).

Utilitatea posesiunii (alin.1 art.532 Cc)

Posesiunea trebuie să întrunească o serie de calităţi, adică să fie lipsită de vicii
existenţa cărora o împiedică să producă efecte juridice.
Doar posesiunea utilă produce efecte juridice.
Operează prezumţia de utilitate a posesiunii.
Proba contrară urmează a fi dovedită de cel care invocă inutilitatea ei.
Mijloacele de probă:
- Viciul posesiunii poate fi dovedit prin orice mijloace de probă, inclusiv prin
depoziţiile martorilor.

Nu este utilă posesiunea (alin. 2 art. 532 Cc):

-discontinuă; tulburată; clandestină sau precară.
 1.5.3. Calităţile posesiunii necesare
uzucapiunii

1. Continuă;
2. Netulburată;
3. Publică;
4. Neprecară, adică exercitată sub
nume de proprietar.
 1. Continuitatea (alin.3 art.532 Cc)
Definiţia:
Succesiunea regulată a actelor de posesiune la intervale de timp regulate
specifice naturii lucrului.
Intermitenţele nu exclud continuitatea dacă:
- sunt normale şi obişnuite în raport cu natura lucrului.

Nu duce la pierderea caracterului de continuitate

Survenirea:
- unui obstacol insurmontabil
- ce nu depinde de voinţa posesorului
- care îl împiedică să efectueze actele de stăpânire.
Exemplu: ploile torenţiale, inundaţiile – teren agricol.

Posesia se consideră continuă

dacă s-a pierdut fără voia posesorului, cu condiția că:
-posesia este restituită în interiorul termenului de 1 an sau
-dacă, în decursul aceluiași termen, posesorul înaintează o acțiune în rezultatul
căreia posesia este restituită.
Operează prezumția de posesiune neîntreruptă art. 488 Cc
„Dacă persoana a posedat bunul la începutul şi la sfîrşitul unei
perioade, se prezumă că a posedat neîntrerupt pe parcursul întregii
perioade”.

Efectul prezumţiei
- Posesorul nu trebuie să dovedească că a posedat continuu.
- Posesorul va trebui doar să dovedească începutul şi sfârşitul
posesiunii, perioada intermediară se prezumă continuă.
Proba contrară revine celui care contestă continuitatea.
Discontinuitatea – viciul posesiunii (alin. 3 art. 532 Cc)
Stăpânirea bunului cu intermitenţe anormale, la intervale
neregulate, ce nu sunt specifice naturii bunului, acesta
nefiind posedat conform destinaţiei.

Caracterele viciului
- absolut, poate fi invocat de orice persoană (alin. 7 art. 532 Cc);
-temporar;
-predomină în cazul bunurilor imobile.
2. Paşnică (netulburată) (alin. 4 art.532 CC)
Posesiunea nu trebuie fondată sau conservată prin acte de violenţă,
fizică sau morală, care nu sunt provocate de o altă persoană.

Posesiunea este tulburată, potrivit alin. 4 art. 532 din Cc, dacă:
1) Posesorul o obţine prin violenţă fizică sau morală împotriva celui
care deţine bunul înaintea sa ori
2) o conservă prin aceste acte.
Atenţie:
Doar violenţa activă viciază posesiunea, nu şi cea pasivă când posesorul
se apără cu mijloace violente pentru a respinge tulburările aduse de un
terţ.

Caracterul viciului:
- relativ;
-temporar;
-se referă atât la bunurile mobile cât şi la cele imobile.
 3. Publică
Posesiunea este exercitată în văzul tuturor şi este cunoscută de toţi cei
care au voit să vadă sau să ştie.
Posesorul exercită actele de posesiune fără a le ascunde, cum le face un
adevărat proprietar.

Clandestinitatea este viciul - Posesiunea se exercită astfel încât nu poate fi

cunoscută (alin. 5 art.532 Cc).

Caracterele viciului
Relativ:
- poate fi invocată doar de cel faţă de care se exercită pe ascuns (persoana
interesată s-o cunoască), deşi alin.5 art.532 Cc nu specifică expres cercul de
persoane;
Temporar:
-posesiunea devine utilă din momentul încetării clandestinităţii;
Se referă, în general, la bunurile mobile.
 4. Neprecară (alin. 6 art.532 Cc)
Definiţia: Posesiunea este neprecară atunci când este exercitată sub
nume de proprietar.

Deci, posesorii nemijlociţi care cad sub incidenţa alin. 3 art.484 Cc deţin bunul în
baza unui titlu.
Ei nu vor putea dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune, deoarece
posesiunea lor este precară.

Deosebirea dintre posesiunea exercitată sub nume de proprietar şi cea

viciată de precaritate:
Titlurile care stau la baza lor:
a) Posesiunea precară – se demonstrează prin contractul de locaţiune,
depozit, gaj etc.;
b) Posesiunea sub nume de proprietar – neprecaritatea – prin contractul de
vânzare-cumpărare, donaţie.
 Operează prezumţiile:
a) Posesorul bunului se prezumă posesor sub nume de proprietar până
la proba contrară, adică până când adevăratul proprietar nu
dovedeşte că posesorul a început a poseda pentru altul (art.484 alin.
5 Cc);
b) Posesiunea de drept limitat, odată dovedită, este prezumată că se
menține până la proba intervertirii sale în posesie sub nume de
proprietar (art.486 Cc).

Concluziile:
1. Până la stabilirea precarităţii, posesorul beneficiază de toate avantajele
posesiunii utile;
2. Dacă se stabileşte că posesorul a început să posede pentru altul, se
prezumă că a conservat această calitate până la proba contrară;
3. Dacă posesorul pretinde că precaritatea a încetat şi posesiunea a devenit
utilă, el trebuie să dovedească schimbarea dată, numită intervertirea
titlului.
 Situațiile de intervertire a titlului posesiei (art. 486 Cc)
1. Intervertirea provenită din fapta
terțului
a) posesorul de drept limitat încheie
cu bună-credință un act juridic
translativ de proprietate cu un
neproprietar.
Condițiile intervertirii:
-Actul juridic trebuie să fie translativ de
proprietate.
-Buna-credință al posesorului de drept
limitat, adică posesorul nu cunoștea și
nici nu trebuia, în mod rezonabil, să
cunoască lipsa calității de proprietar a
celui față de care este îndreptățit.
Exemplu: chiriașul cumpără bunul
închiriat de la un terț neproprietar.
2. Intervertirea provenită din fapta
posesorului de drept limitat
b) posesorul de drept limitat săvîrșește
împotriva posesorului sub nume de proprietar
acte de rezistență neechivoce care exprimă
intenția sa de a începe să se comporte ca un
proprietar; în acest caz, intervertirea nu se va
produce însă mai înainte de expirarea
termenului prevăzut pentru restituirea
bunului.
Exemplu:
-posesorului sub nume de proprietar cere
restituirea bunului, iar posesorul de drept
limitat refuză pe motivul că se consideră
proprietar ori
-notificarea din partea posesorului de drept
limitat adresată persoanei de la care deține
bunul potrivit căreia nu-i mai recunoaște
calitatea de proprietar și nu-i mai achită chiria.
Caracterele vciului precarităţii
Perpetuu:
- Precaritatea odată stabilită, intervertirea titului nu se prezumă, ci
trebuie dovedită de către posesor.
- Atâta timp cât titlul care a fondat posesiunea nu se transformă în unul
translativ de proprietate prin unul din mijloacele fixate de lege,
posesiunea rămâne precară.

Efectul existenţei viciilor:

Perioada în care posesiunea este afectată de vicii nu va fi luată în
consideraţie la calcularea termenului uzucapiunii.
1.5.4. Termenii uzucapiunii
a) 3 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu titlu
oneros și, pe toată durata posesiei, a posedat cu
bună-credință;
b) 5 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu titlu
gratuit și, pe toată durata posesiei, a posedat cu
bună-credință; sau
c) 10 ani, în celelalte cazuri.
 Legea nr. 1125 din 13.06.2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil
al Republicii Moldova*, în Monitorul Oficial nr. 82 din 22.06.2002,
modificat prin Legea nr. 171 din 19.12.19, în MO nr. 393-399din 27.12.199;
în vigoare 01.01.20

Art. 34. – (1) La aplicarea dispozițiilor articolelor din Codul civil:

524 - Uzucapiunea dreptului în temeiul cuprinsului registrului de publicitate
526 - Uzucapiunea dreptului contrar cuprinsului registrului de publicitate
529 - Uzucapiunea mobiliară și
530 - Uzucapiunea mobiliară a bunurilor culturale mobile,
în redacția prevăzută de Legea nr. 133/2018,

poate fi invocată durata posesiei exercitate înainte de 1 martie 2019 dacă

aceasta întrunește celelalte condiții ale uzucapiunii invocate.
(2) La aplicarea dispozițiilor art. 524 din Codul civil,
introduse prin Legea nr. 133/2018, se permite invocarea
înregistrării în registrul respectiv, efectuată înainte de 1
martie 2019, dacă, conform legii în vigoare la data
înregistrării, înregistrarea avea efect constitutiv. În caz
contrar, se consideră că înregistrarea are efect constitutiv din
1 martie 2019.
(3) Prin derogare de la dispozițiile alin. (1) din prezentul
articol, la aplicarea dispozițiilor art. 526 din Codul civil,
introduse prin Legea nr. 133/2018, se permite invocarea
doar a duratei posesiei exercitate după 1 martie 2011.
(4) Dreptul uzucapantului de a invoca uzucapiunea împlinită
înainte de 1 martie 2019 rămîne neafectat.
Începerea cursului prescripției achizitive (alin. 1 art. 533 Cc)
Cursul termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii nu poate începe,
iar dacă a început nu poate continua, în perioada în care este suspendată
curgerea termenului de prescripţie extinctivă a acţiunii de revendicare
(art.398-400 Cc). Împrejurarea că proprietarul nu cunoaște unde se află
bunul mobil nu împiedică începerea cursului și nici nu suspendă cursul
termenului dacă posesia nu este clandestină.

Întreruperea termenului prescripţiei achizitive (art.533 Cc)

Cursul termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii se întrerupe
dacă a fost înaintată o acţiune de revendicare sau, după caz, în
rectificarea registrului de publicitate faţă de persoana care posedă sub
nume de proprietar sau faţă de posesorul mijlocit, cu condiția că
acțiunea se admite.
Efectul întreruperii prescripţiei achizitive (alin.3 art.533 Cc):
Timpul scurs pînă la întrerupere nu se calculează. După întrerupere
poate să înceapă un nou termen.
Efectele intentării acţiunii în revendicare
asupra întreruperii termenului:

- depind de hotărârea judecătorească:

1. dacă acţiunea este admisă şi satisfăcută:
– posesorul pierde posesiunea;
2. dacă acţiunea este respinsă:
- posesiunea este valabilă şi curgerea termenului
nu se întrerupe.
Intentarea acţiunii de revendicare faţă de persoana
care posedă sub nume de proprietar sau faţă de
posesorul mijlocit are ca efect:
- întrerupe cursul termenului necesar pentru
invocarea uzucapiunii numai faţă de persoana care
a înaintat acţiunea (alin. 2 art.533 Cc).
Concluzia
1) Simpla intentare a acţiunii nu întrerupe prescripţia
în toate cazurile.
2) Intentarea acţiunii în revendicare are efect doar
către cel care intentează acţiunea şi nu afectează
posesorul bunului.
 Reclamantul va apela la temeiul întreruperii prescripţiei achizitive în
următorul caz:

11.03.2012 11.03.2021 11.03.2022 30.12.2022

• Începe curgerea • „B” intentează • Pentru „A” se • Hotărârea de

termenului acţiunea în împlineşte satisfacere a
prescripţiei revendicare. termenul acţiunei lui „B”,
achizitive pentru prescriţiei devine definitivă
„A”. achizitive. şi irevocabilă.

Ipoteza:
-dacă prescripţia ar înceta să curgă doar prin efectul hotărârii care dă câştig de
cauză reclamantului
Efectul:
-Termenul prescripţiei achizitive se va încheia în cursul procesului, în intervalul
dintre înaintarea cererii şi rămânerea definitivă a horărârii judecătoreşti
(11.03.2022).
-Hotărârea nu ar mai avea nici un efect, iar reclamentul ar pierde bunul numai din
cauza împlinirii termenului de prescripţie achizitivă în timpul examinării litigiului,
deşi acţiunea lui este fondată şi a fost înaintată până la încheierea prescripţiei.
Înlăturarea unei astfel de situaţii injuste
(alin. 2 art. 533 Cc)
Prescripţia achizitivă se consideră întreruptă
chiar din momentul intentării acţiunii de
revendicare (11.03.2022).
Consecinţele:
Dacă acţiunea este respinsă:
- termenul de prescripţie achizitivă se consideră
încheiat la data 11.03.2022;
- intentarea acţiunii nu va întrerupe curgerea
prescripţiei.