14 Ianuarie 2019

Curs Drept Civil

Cartea Funciară (2)

Apărarea drepturilor reale

Acțiuni de CF
Acțiunea în revendicare + celelalte acțiuni de apărare

Acțiuni de Carte Funciară:

1. Acțiunea în prestație tabulară: Art. 896 NCC - acea acțiune personală ce are ca
obiect asigurarea executării obligației de prestație tabulară din partea înstrăinătorului
față de dobânditor, acțiune ce are ca scop înscrierea dobânditorului în cartea funciară.
a) Este compatibilă doar cu sistemul de carte funciară cu efect constitutiv: într-
un asemenea sistem, în principiu trebuie să existe două acte juridice în sens
de negotium care să conducă la transferul dreptului de proprietate către
dobânditor. Este cazul așa-numitului act obligațional ius ad rem (actul
notarial autentic în baza căruia se transmite dreptul tabular) și actul real ius
in rem care constată consimțământul la intabularea dobânditorului din partea
înstrăinătorului în cartea funciară și care se prezintă în practică sub forma
consimțământului la intabulare.
b) NCC nu menționează despre existența acestui sistem, dar se menționează în
Decretul 115/1938 (aplicat în Ardeal). Contractul de vânzare nu era suficient
pentru a duce la radierea din cartea funciară a vânzătorului.
c) Forme:
i. Acțiunea în prestație tabulară generală: se aplică doar înter înstrăinător
și dobânditor și are ca efect suplinirea consimțământului la intabulare al
părții care nu și-a exprimat acest consimțământ. Ex: vânzarea făcută prin
act autentic notarial prin care vânzătorul nu consimte la intabularea
cumpărătorului în cartea funciară, pronunțarea unei hotărâri judecătorești
care ține loc de contract
ii. Acțiunea în prestație tabulară specială: Art. 897 NCC: ex: înstrăinătorul
înstrăinează același bun imobil de mai multe ori, nu dă consimțământul
la intabulare decât uneia dintre părți și anume dobânditorului ulterior ca
dată a actului.

1
 14 Ianuarie 2019

D) Trăsături:
a) Acțiune personală (corespunde unui drept de creanță);
b) Acțiune principală, în realizare de drepturi;
c) Prescriptibilă extinctiv în termenul general de 3 ani.
2. Acțiunea în justificare tabulară: Art. 899 NCC - acea acțiune prin care se tinde la
realizarea justificării unei înscrieri provizorii pentru a o transforma pe aceasta într-o
intabulare, atunci când justificarea nu se poate realiza prin consimțământul părților.
Ex: înscrierea provizorie în cartea funciară a unui drept tabular afectat de o condiție.
Dacă acea condiție se îndeplinește, părțile trebuie să consimtă; dacă nu există
consimțământ, va interveni instanța de judecată, la cererea părții interesate, prin
acțiunea în justificare tabulară.
a) Caractere juridice:
i. Acțiune personală;
ii. Acțiune principală în realizare de drepturi;
iii. Prescriptibilă în termenul general de 3 ani, prescripția nu va începe să
curgă cât timp dreptul înscris provizoriu nu este contestat.
iv. Se poate introduce împotriva dobânditorului sau împotriva terților
subdobânditori.

3. Acțiunea în rectificare tabulară: acea acțiune prin care orice persoană interesată
poate, numai în cazurile prevăzute expres de lege, să solicite radierea sau îndreptarea
înscrierilor de carte funciară în scopul restabilirii concordanței între situația juridică
reală și situație juridică tabulară a imobilului respectiv. Apar două stări cu privire a
același bun, care sunt diferite(starea reală și starea tabulară).
a) Caractere juridice:
i. Ca regulă, este o acțiune reală atunci când este introdusă pentru
motivele enunțate de legiuitor (Art. 908 pct.2, pct. 3 t. 1, pct. 4). în aceste
cazuri, acțiunea în rectificare tabulară poate să fie ori o acțiune în
revendicare, ori o acțiune confesorie, ori o acțiune negatorie. Ca
excepție, atunci când rectificarea este introdusă pentru motivele de la
Art. 908 pct. 1 și pct. 3 t. 2, acțiunea în rectificare va fi o acțiune
personală, fiind o acțiune contractuală.
ii. Ca regulă, acțiunea în rectificare este o acțiune accesorie, va sta pe
lângă o altă acțiune principală, ca un capăt distinct de cerere, ca urmare a
admiterii primului capăt de cerere. Ca excepție, poate apărea ca o acțiune
distinctă, cu caracter principal, dacă ea se va introduce separat față de
acțiunea din fond.
iii. Este o acțiune în realizare de drepturi, nu în constatare, deoarece prin
intermediul ei reclamantul urmărește ca instanța de judecată să rectifice
cuprinsul cărții funciare în raport cu pârâtul.
iv. Ca regulă, este o acțiune imprescriptibilă extinctiv atunci când aceasta
este introdusă împotriva dobânditorului nemijlocit și/sau împotriva
terților dobânditori de rea-credință sub rezerva prescripției dreptului
material la acțiunea în fond. Ca excepție, acțiunea va fi prescriptibilă
(termen de decădere) împotriva terților dobânditori de bună-credință fie
cu titlu oneros, fie cu titlu gratuit.

2
 14 Ianuarie 2019

v. Motive de rectificare: Art. 908 NCC

1. 3 submotive:
a) Înscrierea de CF nu este valabilă *
b) Încheierea de CF nu este valabilă *
*în cazul de față nu există concordanță între ce se cere a fi înscris și ce se înscrie
efectiv în cartea funciară.
c) Actul în baza căruia s-a făcut înscrierea a fost desființat pentru motive
anterioare, cel mult concomitente încheierii/emiterii sale: nulitate. Nulitatea

3
 14 Ianuarie 2019

este sancțiune care este fie anterioară, fie cel târziu concomitentă cu
momentul încheierii actului.

2. Dreptul înscris a fost greșit calificat: se încalcă principiul specialității

înscrierilor de carte funciară în sensul că părțile solicită înscrierea în cartea funciară a
unui drept, iar registratorul, din eroare, se înscrie în cartea funciară un alt drept decât
cel născut în contract între părți. Ex: servitute calificată ca uzufruct, abitație ca drept
de proprietate, dreptul real de folosință ca un contract de locațiune.

3. Nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat

efectele actului juridic în baza căruia s-a făcut înscrierea:
a) Nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris: ex: a încetat
termenul pentru constituirea uzufructului, s-a împlinit condiția rezolutorie. În
aceste cazuri, starea de carte funciară nu mai corespunde cu starea reală.
b) Au încetat efectele actului juridic în baza căruia s-a efectuat înscrierea: este
opus din punct de vedere temporal ultimului motiv de la punctul 1 (cazuri
anteriaore sau concomitente VS. Numai cazuri ulterioare). Ex: rezoluțiunea
sau rezilierea contractului, revocarea donației pentru ingratitudine, acțiuni în
inopozabilitate.

4. Înscrierea în Cartea Funciară nu mai este, din orice alte motive, în

concordanță cu starea reală a imobilului: nu reprezintă simple erori materiale. Ex:
revendicarea imobilului de către verus dominus care nu este înscris în cartea funciară
pentru că altcineva s-a înscris în locul lui prin fraudă; deschiderea a două cărți
funciare diferite pentru același bun imobil, cărți în care figurează înscriși ca
proprietari două persoane distincte.

*
Uzucapiunea tabulară se bazează pe posesie, în timp ce publicitatea materială este
strict un mecanism de carte funciară.

4
 14 Ianuarie 2019

Acțiunea în revendicare: acea acțiune prin care cel care se pretinde a fi titularul
dreptului de proprietate, dar care nu are stăpânirea materială a bunului, îl cheamă în
judecată pe cel care are stăpânirea materială a bunului, cerând în același timp instanței
de judecată să-i restituie bunul și să-i recunoască dreptul de proprietate asupra
bunului. Îndreptată de proprietarul neposesor(reclamant) împotriva posesorului
neproprietar (sau un detentor precar care stăpânește pentru altul).
*Art. 643 NCC: în cazul coproprietății, oricare dintre coproprietari poate să figureze
ca reclamant în acțiunea în revendicare.

Caracterele acțiunii în revendicare:

1. Este un act de conservare (NCC). VCC- nu avea trasat un asemenea caracter, dar
doctrina și jurisprudența consideră că acțiunea în revendicare este o acțiune care pune
în discuție fondul obiectului, deci nu poate fi decât un act de dispoziție.
2. Este o acțiune petitorie - se deosebește de acțiunile posesorii deoarece ea pune în
discuție chiar fondul dreptului și nu se limitează numai la restituirea posesiei asupra
bunului respectiv.

5
 14 Ianuarie 2019

3. Este o acțiune reală - se întemeiază pe existența dreptului de proprietate și nu

presupune neapărat preexistența unui raport obligațional între reclamant și pârât.
4. Este ca regulă o acțiune imprescriptibilă- apărând dreptulde prorpietate, care este și
el imprescriptibil. Cazuri speciale: avulsiunea (1 an), vânzarea la licitație publică (3
ani). Deși este imprescriptibilă pentru reclamant, nu afectează posibilitatea pârâtului
de a se apăra, invocând orice mod de apărare consideră pârâtul căse aplică în speță:
uzucapiunea, posesia de bună-credință, teoria aparenței, principiul publicității
materiale. Dacă sunt admise, oricare dintre aceste 4 apărări vor conduce la respingerea
acțiunii în revendicare.
5. Este o acțiune în realizare și nu în constatare, pentru că ea presupune recunoașterea
dreptului de proprietate asupra bunului respectiv.

Acțiunea în revendicare imobiliară

Reclamantul este proprietar neposesor care se supune regulii din procedura civilă
(reclamantul trebuie să își probeze titlul). Pârâtul este beneficiarul prezumției relative
rezultată din posesie (că are titlu), de aceea, într-o primă fază a procesului, asemeni
modelului roman, pârâtul se va limita să fie un beatus posidens.
Titlu contra titlu
Atât reclamantul, cât și pârâtul au titlu: judecătorul va compara titlul:
1. Titlurile emană de la un autor comun: distingem:
a) Nici reclamantul, nici pârâtul nu au efectuat formalitățile de publicitate:
prior temporae potior iure: câștigă titlul cu data cea mai veche.
b) S-au efectuat formalitățile de publicitate doar de către una dintre părți; va
câștiga partea care a făcut formalitățile de publicitate, cu excepțiile prevăzute
de lege.
c) Ambele părți efectuează formalitățile de publicitate: prior temporae potior
iure.
2. Titlurile emană de la autori diferiți:
a) Instanța va merge pe șirul înstrăinărilor succesive până când se va identifica
un autor comun, se vor aplica cele 3 reguli de la punctul 1.
b) Instanța va identifica un mod originar de dobândire de către una dintre părți.
Ex: unul dintre autori la un moment dat invocă uzucapiunea, de la el s-a
trasmis ronat proprietatea.

Titlu contra posesie

1. Dacă numai pârâtul are titlu, iar reclamantul nu, acțiunea se va respinge.
2. Dacă numai reclamantul are titlu, iar pârâtul nu:
a) În principiu, reclamantul va câștiga, dacă:
i. Titlul său provine de la un terț, nu de la pârât;
ii. Data momentului începerii posesiei reclamantului trebuie să fie
anterioară începerii posesiei din partea pârâtului.

Posesie contra posesie

1. Dacă reclamantul nu a fost nicioadată posesor, iar pârâtul a fost, va câștiga pârâtul.
2. Dacă ambele au fost posesori, instanța va aplica, la nivelul acțiunii în revendicare,
regulile specifice unei acțiuni posesorii, comparând posesiile între ele, stabilind care
este mai caracterizată, sub aspectul lipsei de vicii.

6
 14 Ianuarie 2019

3. Dacă ambele posesii sunt la fel de caracterizate sub aspectul elementelor

comparate, se va aplica in pari causa, melior causa possidendi (posesorul care are
corpus va câștiga).

Acțiunea în revendicare mobiliară

Este imprescriptibilă atunci când este introdusă împotriva terțului dobânditor de

rea-credință(întotdeauna obligat la restituirea mobilului) sau împotriva terțului
dobânditor de bună-credință cu titlu gratuit și împotriva terțului al cărui titlu a
fost desființat printr-o acțiune în instanță.

Efectul admiterii acțiunii în revendicare: (ipoteze)

1. Bunul piere total sau parțial: restituirea nu va mai avea loc în natură.
a) Dacă bunul a pierit din culpa posesorului pârât, acesta va plăti reclamantului
despăgubiri potrivit principiilor de la răspunderea civilă delictuală.
b) Dacă bunul piere din cauze fortuite:
i. Pieirea s-a realizat înainte de introducerea acțiunii în revendicare:
1. Dacă pârâtul este de rea-credință, el va plăti despăgubire
reclamantului la valoarea de circulație a bunului la momentul
pronunțării hotărâri judecătorești.
2. Dacă pârâtul posesor este de bună-credință, se aplică regula res per
domino, nu se plătesc despăgubiri.
ii. Dacă pieirea are loc după introducerea acțiunii în revendicare: obligat la
plata de despăgubiri va fi doar pârâtul de rea-credință, cu excepția în care
posesorul dovedește că bunul oricum ar fi pierit și la reclamant.
c) Dacă bunul este înstrăinat de posesor:
i. După introducerea acțiunii în revendicare: posesorul va plăti despăgubiri
calculate la momentul pronunțării hotărârii judecătorești; în cazul în care
terțul este chemat în instanță, acesta poate să fie obligat la plata de
despăgubiri.
ii. Dacă înstrăinarea bunului s-a produs înainte de introducerea acțiunii în
revendicare: reclamantul îl va chema în instanță pe terț, iar dacă acțiunea
contra terțului este respinsă, proprietarul va putea cere despăgubiri de la
posesor pe temei delictual.