Drept Civil Seminar 2: 17.10.

2018
Legatura dintre universalitatea de drept si universalitatea de fapt.
Universalitatea de drept rezulta din vointa legii in special si in subsidiar din vointa titularului.
Universalitatea de fapt rezulta ori din lege, ori din vointa titularului. Asadar, ea poate exista exclusiv
din vointa titularului, nemaifiind nevoie si de vointa legii.
 Astfel, Patrimoniul se poate imparti/organiza pe universalitati de fapt in baza art. 541, in special
al aliniatului 2, care ne explica ratiunea pentru care impartim aceste bunuri in universalitati de
fapt diferite, pentru a le valorifica, din punct de vedere juridic si economic.

Fungibilitatea lato sensu

 Bunurile fungibile stricto sensu pot if inlocuite unele cu altele cand se executa o obligatie.
 Funbilitatea lato sensu nu priveste un bun individual determinat, ci priveste o universalitate, un
patrimoniu sau o masa patrimoniala.
 Aceasta inseamna ca drepturile si obligatiile dintr-un patrimoniu sunt tot timpul potential
inlocuibile.
 Patrimoniul exista separat de elementele sale componente.
 Chiar daca elementele patrimoniul ar iesi, prin absurd, toate din patrimoniu, asta nu
inseamna ca patrimoniul ca universalitate de drept ar disparea.
 Din contra, daca toate elementele din universalitatea de fapt ar disparea, acest lucru ar atrage
dupa sine disparitia acestei universalitati, fiindca la universalitatea de fapt, avem o dependenta
intre bunurile care o compun si aceasta universalitate.

O.U.G. Nr. 44/2008;

Obiect de reglementare-este un act normativ dintr-o alta ramura de drept;
Art. 20: conform acestui articol, si PFA-urile pot avea un patrimoniu de afectatiune;
Vezi si art 2324. alin. 3 si 4. Baza este alin. 1, varful este alin. 4.
 Alin 1: Baza acestei reglementari ne spune ca cel care este obligat personal raspunde cu toate
bunurile sale mobile si imobile (ele servesc drept garantia comuna a creditorilor sai);
 Alin.2 ne spune despre bunurile insesizabile;
 Alin. 3 este regula, din cadrul regulii, in materie de urmarire;
 Alin. 4 se refera doar la patrimoniile afectate exercitiului unei profesii autorizate de lege;
Ce se intampla in ipoteza in care discutam despre mase patrimoniale de afectatiune?

Riscul insolvabilitatii apare cel mai adesea in cadrul masei patrimoniale profesionale; in cadrul acestei
mase, ar trebui sa se faca cele mai mari investitii.
 daca creditorilor li s-ar permite automat ca atunci cand epuizeaza activul patrimonial al acestei
mase, odata cu urmarirea debitorilor, insolvabilitatea se va imprastia in tot patrimoniul
debitorului.

Daca in cazul alin. 4, se lichideaza pe cale judiciara masa patrimoniala de afectatiune, creditorii pot
cere judecatorului permisiunea de a cauta in celelalte mase patrimoniale de afectatiune ale
debitorului.
De ce este permis numai profesiilor autorizate de lege sa-si constituie o masa patrimoniala de
afectatiune?
1. Profesiile autorizate de lege au o reglementare legala;
2. Profesiile autorizate au o calificare obtinuta prin concurs sau prin examen;
3. Profesiile autorizate de lege au organe de conducere;
Profesiile liberale se inregistreaza la infiintare numai la Administratia financiara.
Profesiile liberale nu trebuie sa fie inregistrate in registrul comertului.

PFA-urilor li se aplica art. 2534 alin.3, NU alin.4.

 Urmarirea pe care creditorii acestor PFA-uri o vor efectua in cadrul maselor lor patrimoniale de
afectatiune se face in baza articolului sus-mentionat. Nu mai e nevoie sa ceara lichidare masei
patrimoniale de afectatiune, se pot indrepta catre aceasta direct.

SPEŢA 2
La data de 1 octombrie 2011, Primus, în calitate de debitor, a încheiat cu Secundus, în calitate
de creditor, un contract de împrumut pentru suma de 50.000 de lei.
 În contract, părţile au prevăzut că, pentru realizarea creanţei sale, Secundus nu va putea urmări
bunurile imobile care îi aparţin lui Primus.
 De asemenea, potrivit contractului, obligaţia de restituire a împrumutului urma să devină
scadentă la data de 10 octombrie 2011.
 Întrucât până la 10 octombrie Primus nu a restituit suma împrumutată, la 11 octombrie
Secundus a început urmărirea silită asupra bunurilor mobile ale lui Primus, constatând, însă,
că acestea sunt valoric insuficiente pentru acoperirea creanţei.
 În schimb, Secundus a constatat că Primus avea bunuri imobile în valoare totală de 1.000.000 de
lei.
 În aceste condiţii, la 12 octombrie, Secundus a formulat o cerere în anularea clauzei prin care i s-a
interzis să urmărească imobilele lui Primus. În susţinerea acţiunii, Secundus a motivat că prin
această clauză s-a încălcat norma imperativă cuprinsă în art. 2324 C. civ.
În calitate de avocat al lui Primus, formulaţi apărarea.

Schema de analiza a fiecarei spete:

1. Identificarea situatiei de fapt, care presupune o succinta trecere in revista, in ordine cronologica,
a celor mai importante elemente de fapt din speta. Nu trebuie sa repovestim speta cuvant cu
cuvant, ci trebuie sa abstractizam elementele importante ale spetei, fara insa a trece peste elementele
de detaliu.
2. Identificarea situatiei de drept; aceasta etapade drept se compune din 2 subpasi, anume:
 Identificarea normelor cu potential de a fi aplicate in speta; (brainstorming juridic-sa trecem
pe foaie orice norma de drept care pare ca are legatura cu speta)
 Examenul critic al acestor dispozitii legale si aplicarea lor la situatia de fapt;
 Situatia de drept se suprapune peste situatia de fapt?
3. Solutia trebuie sa fie motivata atat in fapt, cat si in drept;

REZOLVARE
In fapt-rezumare speta-atentie la ordinea cronologica a evenimentelor;
In drept-art. 2324, alin. 1; art. 2325.

Art. 2324 este, de principiu, o norma imperativa.

 Dar art. 2325 este o derogare LEGALA de la aceasta regula.
 Asadar, ceea ce spune reclamantul, in ceea ce priveste art. 2324 alin. 1 este corect.
Se poate invoca si art. 1270, care se aplica tuturor contractelor valabil incheiate. Contractul din speta
este valabil incheiat.

Problema este ca s-a semnat conventia fara ca Secundus sa-si fi luat vreo garantie. Dar speta nu ne
spune ca a existat vreun viciu de consimtamant. Nu avem nici dol, nici eroare in speta. Avem doar un
creditor care nu este suficient de diligent.
Scopul lui 2325: atunci cand partile incheie un contract, si creditorul ar trebui sa fie proactiv si sa
verifice la momentul semnarii conventiei care este situatia patrimoniala a creditorului sau.
 Scopul pentru care exista acest articol este punerea in valoare a restului de patrimoniu al
debitorului, patrimoniu care nu este deja urmarit de creditor.
 Daca debitorul convine cu creditorul chirografar ca acesta sa-si limiteze urmarirea la o
anumita categorie de bunuri, eu ca dobitor. avand mai mult decat acel bun in patrimoniul meu,
utilizez acel patrimoniu ca metoda de obtinere de credit.
 Fiindca altui creditor o sa-i spun ca eu am conventia cu vechiul meu creditor si am convenit ca in
caz de insolvabilitate imi va urmari numai bunul acela.

Solutia spetei:
Articolul 2325 coroborat cu art.1270 (pacta sum servanda)-cererea reclamantului se respinge, clauza
fiind valabila, primus castiga procesul.

Saptamana viitoare: a treia speta; fiducia; clasificarea drepturilor patrimoniale; patrimoniu si mase
patrimoniale;
 Drept Civil Seminar 3: 24.10.2018
 Orice drept are 2 laturi: o latura substantiala/materiala si o latura procesuala.
 Acelasi drept poate sa aiba doua fatete distincte.
 Drepturile comporta doua prerogative-preferinta si urmarirea, din punct de vedere procesual.
 Distinctia intre drepturile reale si de creanta, se realizeaza, din punctul asta de vedere, numai in ceea
ce priveste aspectul procesual.

Pentru ca o obligatia simpla sa se transforme intr-o obligatie reala, partile trebuie sa respecte
formalitatile de publicitate, prin inscrierea in cartea funciara, pentru ca tertii sa cunoasca aceasta
obligatie.
1. Imobile inscrise in cartea financiara pentru imobile la care s-a finalizat cadastru. Aceste imobile
se afla in 16 U.A.T.-uri, toate comune.
2. A doua mare categorie de bunuri sunt imobile inscrie in Cartea Funciara, dar pentru care sistemul
cu efect constitutiv inca nu se aplica, deoarece nu si-au finalizat cadastrul.
3. A treia categorie-imobile neinscrise in Cartea Funciara, pentru care regimul de carte funciara,
evident, nu se aplica.
 Din aceasta categorie fac parte majoritatea terenurilor extravilane, agricole (arabile, pasune, fanete),
pentru care realizarea formalitatilor de cadastru si publicitate imobiliara nu se poate realiza (fie nu s-
au identificat proprietarii, actele de proprietate, fie nu exista fonduri necesare).

Structura aceasta are o consecinta din punct de vedere probatoriu al dreptului de proprietate.
 Pentru U.A.T-urile la care s-a terminat cadastru, proba dreptului de proprietate se face numai cu
extrasul de carte funciara. Nu te mai intereseaza decat in subsidiar intreg sirul de dobandiri
succesive care a stat la baza dobandirii.
 Asadar, e mult mai simplu din punct de vedere probatoriu sa fii inscris in cartea funciara. Asta e
cazul 1.

In cazul 2 si 3, proba se face in principal cu intreg sirul actelor de dobandire (probatio diabolica a lui
Cicero).

Art 900 NCC. Prezumţia existenţei sau inexistenţei unui drept tabular
(1) Dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real în folosul unei persoane, se prezumă că dreptul există
în folosul ei.
(2) Dacă un drept real s-a radiat din cartea funciară, se prezumă că acel drept nu există.
(3) Dovada contrară se poate face numai în cazurile prevăzute la art. 887, precum şi pe calea acţiunii în
rectificare.

Pentru a face publicitatea ueni obligatii reale, daca bunul e mobil, il inscriem in arhiva electronica
a bunurilor mobiliare. Este un sistem paralel in materia Cartii Funciare.
 In realitate, functiile arhivei sunt mult mai reduse decat functiile Cartii Funciare.

Dolul apare a.c. vanzatorul nu-i prezinta cumparatorului intregul regim juridic pe care bunul il are.
 Atunci, cumparatorul poate cere anulabilitatea contractului pentru dol, daca se dovedeste
existenta acestuia.
Asadar, publicitatea se poate face prin diverse mijloace. Important este ca ea sa se faca.

SPEŢA 3
În urma decesului părinţilor săi, A primeşte un teren moştenire.
Împreună cu soţia sa, B, A construieşte o casă pe acest teren. Încurajat de profiturile ce se pot obţine
din agricultură, A începe să cultive terenul, construieşte magazii pentru depozitarea recoltei şi a utilajelor
şi transformă casa în punct de vânzare a produselor sale.
În acest sens, se duce la notar şi stabileşte că toate bunurile care se află pe terenul său sunt
destinate activităţii agricole.
Pentru a-şi extinde activitatea, A încheie un contract de împrumut cu C1.

La finalizarea studiilor, B primeşte cadou de la părinţi echipamentul medical necesar pentru a-şi
deschide un cabinet propriu.
Întrucat vânzările din agricultură ale lui A începuseră să scadă, aceştia convin să transforme casa din
punct de vânzare în cabinet medical.
Pentru a renova şi reamenaja spaţiul, B încheie un contract de împrumut cu C2.

La momentul exigibilităţii celor doua contracte de împrumut, nici A, nici B, nu au resursele necesare
pentru a-şi executa obligaţiile.
C1 si C2 declanşează o procedură de executare silită a casei, a terenului şi a tuturor
echipamentelor şi utilajelor aflate în proprietatea soţilor.
În această acţiune intervine şi C3, caAre face dovada existenţei unei creanţe proprii pe care o are
în legatură cu o datorie comună pe care A si B o au faţă de el.

1. Ce valoare are declaraţia data de A în faţa notarului?

2. Cum se va rezolva conflictul dintre C1, C2 şi C3? Precizaţi bunurile care pot fi urmărite de
fiecare dintre ei, precum şi masele patrimoniale din care acestea fac parte.

Rezolvare:
1. Situatia de fapt:
Teza 1 a spetei:
 A primeste mostenire de la parintii lui un TEREN.
 Impreuna cu sotia sa, construieste o casa pe acel teren.
 A incepe sa-si cultive terenul si sa-l afecteze unui scop profesional individual;
 Se duce la notar si stabileste catoate bunurile de pe terenul sau sunt destinate activitatii agricole;
 Pentru a-si extinde activitatea, A(sotul) incheie un contract de imprumut cu C1;

Teza 2 a spetei:
  La finalizarea studiilor, B(sotia) primeste de la parintii sai echipamentul necesar deschiderii unui
cabinet medical;
 Vanzarile lui A incep sa scada, astfel incat sotii transforma casa din punct de vanzare intr-un
cabinet medical
 La randul ei, sotia incheie un contract de imprumut cu C2.

Teza 3 a spetei:
 Creantele lui A si ale lui B devin exigibile, dar nici sotul si nici sotia nu au resursele necesare
executarii obligatiile.
 Intre timp, apare si un C3 (creditorul nr. 3) care dovedeste ca are o creanta comuna la A si la B

2. Situatia de drept
a. Norme potentiale aplicabile in speta:
Art 31
Art. 32
Art. 33
Art 2324 alin. 3 si 4
Art. 340 lit. a
Art. 353
Art. 31 alin. 2
Art. 2326
OUG 44/2008
Art. 351. Lit.a
Art. 357
Art. 354
Art. 541-universalitatile de fapt

3. Motivarea situatiei in fapt si in drept;

Situatia juridica a lui A:
 A se duce la notar pentru a-si constitui o masa patrimoniala de afectatiune, pentru a-si extinde
activitatea prin contractarea unui credidt si pentru a arata creditorilor ca este organizat dpdv
patrimonial.
 Dar A nu a tinut cont de faptul ca raspunde ca notarul raspunde pentru continutul declaratiei.
 A este un agricultor, nu exercita o profesie autorizata de lege. Agricultori putem fi cu totii. Asadar, A
nu poate constitui o masa patrimoniala de afectatiune. Asadar, mergem la OUG 44/2008, art. 7. Deci
PFAul trebuie sa se inregistreze in registrul comertului pentru a functiona legal. Dar A s-a dus la
notar, nu la registrul comertului, deci nu si-a constituit o masa patrimoniala de afectatiune nici in baza
OUG 44/2008.

 Art 541-universalitatile de fapt sunt formate din bunuri si nu drepturi, asadar ele se relationeaza cel
mai bine cu clasificarea bunurilor.
 Asadar, A isi creeaza o universalitate de fapt. De aceea s-a dus la notar, in temeiul art. 541 alin. 1
teza a doua. N-a putut obinte o universalitate de drept nici pe codul civil, nici pe OUG 44/2008. De
aceea s-a dus la notar.
 Singurul bun comun cu sotia din speta este casa; in rest, sunt bunurile lui A.
 Universalitatea de fapt, in situatia de fata, este in afara universalitatii de drept, chiar daca este
determinata de aceasta din urma.
 De aceea, intr-o universalitate de fapt, putem aduce bunuri din mai multe universalitati de drept.
Universalittile de fapt, sunt astfel, de regula, eterogene.

Situatia juridica a lui B

B a afectat o parte din patrimoniul lui A exercitarii profesiei sale. B incheie un contract de imprumut cu
C2. B are o profesie autorizata de lege, intrucat este medic, spre deosebire de A. Astfel, B impreuna cu A,
convine sa transforme o parte nedeterminata, dar determinabila, din casa, din punct de vanzare in cabinet
medical, adica sa-si construiasca o masa patrimoniala de afectatiune, printr-un transfer din patrimoniul
comun al sotilor in patrimoniul pentru exercitarea profesiei.
 Se nasc astfel doua intrebari:
 care e modalitatea juridica prin care se face? Raspuns: transfer intrapatrimonial, art. 32 NCC
 A doua intrebare: cum si-a constituit B masa patrimoniala de afectatiune? Principiul din NCC
in materie de constituire este, mai intai legea (dar aici nu e cazul, nu avem articol din legea
medicilor care sa prevada asta), asadar ne interesaza doar vointa titularului, act unilateral:
negotium vs instrumentum. Noi ne uitam la cazul de negotium, adica de manifestare de vointa.
B si-a manifestat vointa in a-si constitui masa patrimoniala, pentru ca a facut transferul
intrapatrimonial pentru a-si crea o masa patrimoniala de afectatiune.
Concluzie in ceea ce o priveste pe B;
 exercita o profesie autorizata de lege
 si-a facut o masa patrimoniala de afectatiune;

Apare astfel o noua masa patrimoniala de afectatiune.

Asadar, toate datoriile devin scadente; nu le poate plati nimeni; c1 si c2 incep urmarirea; intervine si
c3 care este un creditor comun.
 Creditorul C1 este chirografar, n-are o garantie reale de urmarire a bunurilor.
 Se vor urmari bunurile conform art. 2324 alin. 3, fiindca creditorul este legat de masa proprie a
bunurilor lui A.
 Chiar daca a si-a constituit universalitatea de fapt, in realitate, urmarirea lui C1, va incepe sa se
exercite din masa patrimoniala bunurilor proprii ale lui a, dupa regula de la art. 2324 alin. 3.
 Dupa ce se epuizeaza activul acestei mase patrimoniale, creditorul poate umbla si-n celelalte mase
patrimoniale ale lui a.

Creditorul C2 este tot chirografar. El este obligat sa urmareasca numai bunurile din masa patrimoniala
afectate profesiei lui B. adica va urmari echipamentul medical si partea din casa afectata exercitiului
profesiei.

C3 este tot creditor chirografar. El poate urmari bunurile comune ale sotilor, conform art. 2324 alin, 3
 In cazul lui C2, bunul cel mai urmaribil pentru el este partea din casa, dar ea nu este determinata, dar e
determinabila prin partaj. Poate urmari cu siguranta echipamentul medical.
 Astfel, va intra intr-un conflic cu C3, care este un creditor comun, care poate urmari toate bunurile
comune ale sotilor, deci va fi o problema de concurs intre cei 2 care se va rezolva prin impartirea
proportionala valorii bunului intre ce doi creditori.
 Drept Civil Seminar 4-31.10.2018
Prima speta din seminar II
Speţa 1
La data de 1 octombrie 2011, A şi B au încheiat un contract de închiriere, prin care A i-a constituit lui
B un drept de folosinţă asupra imobilului său (casă de locuit).
Prin acelaşi contract, A s-a obligat să efectueze anumite lucrări de îmbunătăţire a imobilului
(consolidarea zidurilor exterioare, văruire, vopsire, altele asemenea).
Potrivit contractului, chiria pentru prima lună trebuia plătită la data încheierii contractului (1
octombrie 2011).
La data de 3 octombrie, închirierea a fost notată în cartea funciară.

La data de 10 octombrie 2011, A a vândut imobilul către C, printr-un contract constatat prin înscris
autentic notarial.
Luând cunoştinţă de vânzare, B îl cheamă în judecată pe C, solicitând obligarea acestuia la
efectuarea îmbunătăţirilor prevăzute în contract.
La rândul său, C, prin cerere reconvenţională, solicită instanţei obligarea lui B la plata chiriei aferente
primei luni de executare a contractului.

În calitate de avocat al lui B:

1) motivaţi cererea acestuia de chemare în judecată;
2) combateţi cererea reconvenţională.

Rezolvare
1. Situatia de fapt
 1 octombrie 2011: A si B incheie un contract de inchiriere;
 A ii constituie lui B un drept de folosinta asupra casei lui;
 A se obliga, prin acelasi contract, sa faca anumite lucrari de imbunatatire a imobilului (acte de
conservare)
 Chiria pentru prima luna=platita la data incheierii contractului (1 octombrie 2011);

 3 octombrie: contractul a fost notat in cartrea funciara;

 10 octombrie 2011:
 A vine imobilul catre C, printr-un contract constatat prin inscris autentic notarial;
 B il cheama in judecata pe C;
 B ii solicita obligarea lui C la efectuarea imbunatatirilor prevazute in contract;
 C, prin cerere reconventionala, solicita insantei obligarea lui B la plata chiriei aferente primei
luni de executare a contractului;

Art. 551: drepturile reale principale;

Dreptul de proprietate publica este imprescriptibil, inalienabil si insesizabil;
 Dreptul de proprietate publica este si nedezmembrabil;
 dar legiuitorul a spus ca trebuie sa fie cumva dezmembrabil, asa ca a zis sa se creeze modurile de
exercitare a dreptului de propreitate publica:
 Administrarea;
 Concesiunea;
  Folosinta;
Propriu-zis, joaca rolul unor aproape-dezmembraminte ale dreptului de proprietate publica; dar ptc
acest drept este nedezmembrabil, ele se numesc modalitati de exercitare a dreptului de proprietate
publica;

Astfel, dezmembramintele sunt doar in numar de 5; de aceea, locatarul nu are un drept real, ci un drept
de creanta, pe baza caruia el exercita folosinta, dar folosinta nu e dezmembrata din dreptul de proprietate
a locatorului;
 locatorul doar ii da posibilitatea locatarului sa foloseasca imobilul respectiv;

Elemente de procedura civila:

Partile se numesc:
 In prima instanta: Reclamant (cel care introduce cererea de chemare in judecata) si Parat (cel
chemat in judecata);
 In apel: reclamantul se numeste apelant si paratul numeste intimat;
 In recurs: reclamantul este recurent si paratul se numeste tot intimat;

Cererea reconventionala=o cere prin care si paratul ridica pretentii contra reclamantului, in acelasi
proces, astfel incat, in cazul cererii reconventionale, pe capete diferite de cerere, cele doua parti vor fi si
reclamant, si parat.

2. Situatia de drept

Art. 1811;
Art 1813;
Art 1169;
Art 1282 alin. 2, obliatii reale, fie ca sunt propter rem, fie ca sunt scriptae in rem;
Art. 1787 si 1788
Art. 20-daca este vorba de parti sau succesori universali sau cu titlu universal, nu mai e nevoie de
indeplinirea formalitatilor de publicitate, pentru ca acestia continua personalitatea autorului lor; de aceea,
nu mai e nevoie in acest caz, in principiu, de efectuarea formalitatilor de publicitate;
 Per a contrario, formalitatile de publicitate trebuie indeplinite daca discutam de succesori cu
titlu particular;
 Iar noi in speta discutam de succesori cu titlu particular, nu cu titlu universal, deci art. 20 nu se
aplica

 In cazul art 1281, se are in vedere opozabilitatea contractului fata de terti, pentru asa-numitele
obligatii de a nu face. Tertii nu trebuie sa aduca atingere drepturilor care rezulta din contract
 La 1282 alin. 2, e vorba tot de opozabilitate, dar nu mai este o opozabilitate generala, ci una
punctuala, determinata, a unor drepturi si obligatii care rezulta din contract, dar pentru care tertul
trebuie sa fie activ, trebuie sa faca ceva in situatia asta.

3. Rezolvare in fapt si in drept

Incepem cu notiunea generala si dupa cu notiunea speciala
 Prima data. Art 1882 alin. -cadrul general in care se poarta discutia:
 In cazul succesorilor cu titlu particular, nu vorbim despre universalitati; acestia dobandesc un
anumit drept subiectiv, privit ut singuli, adica scos din universalitate.
 Asadar, numai succesori universali si cu titlu universal continua personalitatea autorilor lor.
 In cazul succesorului cu titlu particular, trebuie sa fie o dispozitie expresa a legii si succesorul
cu titlu particular sa si vrea sa accepte succesiunea.

In speta: C este succesorul cu titlu particular al lui A. In ceea ce priveste obligatia asumata de a fata de b,

de a efectua reparatiile, C va fi si in acest caz succesorul cu titlu particular? Nu stim, vom vedea 😊 😊 😊

 Se transmit obligatiile scriptae in rem, adica obligatia asumata de B fata de A legata de locatiune si
obligatia asumata de A de a repara bunurile.
 Este vorba asadar de doua obligatii care se transmit din partea lui A catre C-obligatia de a
respecta locatiunea si obligatia de a efectua lucrarile de reparatie, intretinere.
 De ce sunt doua? Fiindca ele se nasc prin conventia incheiata dintre A si B, odata cu transferul
proprietatii de la A catre B, ele vor fi opozabile si lui C? Opozabile nu in sens de tert care n-are
voie sa faca nimic, ci opozabile in sens de relativitate;
 Prin acelasi contract se doreste asadar transmiterea a doua obligatii de la vanzatorul locator catre
cumparatorul locator-de la A catre C. Izvorul lor este comun, contractul de locatiune;

Art. 1811 lit. a Dacă bunul dat în locaţiune este înstrăinat, dreptul locatarului este opozabil
dobânditorului, după cum urmează:
a) în cazul imobilelor înscrise în cartea funciară, dacă locaţiunea a fost notată în cartea funciară;

Aceasta obligatie ii va fi asadar opozabila lui C, fiindca s-au indeplinit conditiile lui 1811 lit. a
A doua obligatie, cea de a efectua reparatiile, va primi acelasi tratament conform art. 1813 alin.1
1) În cazurile prevăzute la Art. 1811, dobânditorul se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile locatorului
care izvorăsc din locaţiune.

La cartea funciara se inscrie doar locatiunea, nu si obligatia asumata de A de a efectua reparatiile

Avem de a face cu o cesiune de contract, in temeieul art. 1813.

 Publicitatea trebuie sa aduca la cunostinta cunoasterea efectiva de catre un tert a unui act, drept sau
fapt.
 In speta, C stie ca A si-a asumat si obligatia de a efectua reparatii.
 Daca C i-a extrasul de carte financiara, va vedea ca s-a notat contractul de locatiune in care B
este locatar. Prin publicitate nu se reproduce cuvant cu cuvant continutul conventiei incheiate
de A cu B.
 Daca C verifica la cartea funciara situatia juridica a bunului, el isi va da seama doar de
locatiune, nu va afla de olibagia lui A de a efectua reparatiile.
Dar 1813 ne ofera o solutie fix contrara, spunandu-ne ca este o cesiune de contract, fiind cesiune de
contract inseamna ca indiferent daca C a cunoscut sau nu, intreaga pozitie contractuala a lui A din
contractul de locatiune I se transmite lui C, prin simpla publicitate a contractului de locatiune.
 Din pricina faptului ca obligatia este propter rem, ar fi acest argument suficient pentru a-l putea aplica
pe 1813 in speta?
 Aparent, da. Este o prezumtie in acest articol ca in acest caz, facandu-se publicitatea locatiunii,
automat intregul contract devine opozabil dobanditorului, desi el, dobanditorul, habar nu avea
de clauzele acestui contract.
 Notarea in cartea funciara da posibilitatea oricarui tert interesat ca inainte sa contracteze cu
vanzatorul sa ceara copii ale actelor din arhiva.

CONCLUZIE: In ceea ce priveste solutia, pe baza art. 1813 din NCC, C va deveni succesor cu titlu
particular a lui A si in ceea ce priveste obligatia de a repara, si in ceea ce priveste obligatia de a respecta
locatiunea. Asta pentru punctul A
 Pentru punctul B: Chiria este un drept patrimonial de creanta, un fruct civil.
 C va putea sa culeaga fructele din momentul in care devine proprietar, adica 10 octombrie. In legatura
cu fructele civile care devenisera scadente anterior acestui moment, fiindca C inca nu avea ius
fruendi; ius fruendi apartinea inca lui A.
 Ius disponendi, atributia juridica presupune legatura directa cu ius fruendi; daca nu esti proprietar, in
principiu nu poti culege fructele:
 EXCEPTIE-posesorul de buna credinta are dreptul sa retina fructele culese, indiferent de ce
natura juridica au-industriala, naturala sau civile

 Art 1273 alin.2 este textul legal care sustine cele de mai sus
(2) Fructele bunului sau dreptului transmis se cuvin dobânditorului de la data transferului proprietăţii bunului
ori, după caz, a cesiunii dreptului, afară de cazul în care prin lege sau prin voinţa părţilor se dispune altfel.

Speţa 2

La data de 1 octombrie 2011, A şi B au încheiat un contract prin care A i-a constituit lui B un drept de
trecere prin curtea sa, asumându-şi totodată obligaţia de a pava poteca pe care urma să se exercite dreptul
de trecere al lui B.

Ulterior, însă, la 10 octombrie 2011, A a vândut imobilul său (construcţie şi teren, inclusiv curtea) către
C, care, în prezent, refuză să efectueze lucrările de pavare solicitate de B.

C vi se adresează, solicitând o consultaţie privind motivele de drept pe care le-ar putea invoca faţă de B
pentru a refuza efectuarea lucrărilor de pavare.

Situatia de drept:

Art. 759 alin.2

Art 1282 alin.2
Art. 759 alin. 1 si 2

Obligaţiile în sarcina proprietarului fondului aservit

(1) Prin actul de constituire se pot impune în sarcina proprietarului fondului aservit anumite obligaţii pentru
asigurarea uzului şi utilităţii fondului dominant.

(2) În acest caz, sub condiţia notării în cartea funciară, obligaţia se transmite dobânditorilor subsecvenţi ai
fondului aservit.

Si la propter rem si la scriptae in rem, obligatiile sunt ambele strans legate de bun. Nu se pot transmise
separat de bun. 1282 alin. 2, care este sediul materiei pentru ambele obligatii reale, nu face distinctie.

Obliagia lui A din speta 2-obligatie propter rem;

 Sunt doua solutii complet diferite, raportandu-ne la speta nr 1, pentru a face opozabilitatea, pentru ca
in speta 2 avem regula, fiindca aici avem text de lege, iar in speta 1 aveam obligatie inscrisa intr-un
contract, conform art 1813.
 Desi ambele spete vizeaza tot doua obligatii propter rem, modul in care se face
opozabilitatea/publicitatea este complet diferit, pentru ca in speta nr.1 intervine o problema de cesiune
de contract.
 Daca nu intervenea, si prima speta trebuia sa o rezolvam ca pe a doua, si anume ca acea
obligatia a lui A de a realiza reparatia sa fie notata in cartea funciara.

Dreptul Legal de trecere vs Servitutea de trecere; (desenul facut pe foaie cu cele doua
terenuri)
A si B;
B constituie pe terenul sau lui A un drum de trecere.
La dreptul legal de trecere, fondul lui A, care este dominant, va avea mereu caracterul juridic de loc
infundat.
In cazul servitutii dezmembramant, terenul fond dominant a lui A are acces la calea publica, poate
iesi pe oriunde;
 Ori de cate ori avem drept legal de trecere, dreptul de proprietate a lui B nu este dezmembrat, ci este
doar limitat, pe acea bucatica pe care i se asigura lui A trecerea.
 In ceea ce priveste cazul servitutii dezmembramant, dreptul de proprietate al titularului fondului
aservit, adica B, nu este limitat, ci el este dezmembrat.
 Diferenta fundamentala este ca: ori de cate ori se pune problema dreptului legal de trecere, trebuie sa
identificam mereu situatia de loc infundat. Daca o identificam, dreptul legal de trecere se naste
automat din lege.

Mai ramane in acest caz partilor sa stabileasca doua componente ale acestui drept de trecere:
intinderea si modul de exercitare
 La servitutea dezmembramant, inclusiv dreptul de servitute se naste prin conventia partilor.
 In orice caz, la servitutea dezmembramant NU exista situatia obiectiva de loc infundat.
 Daca ar exista, ar trebui sa se creeze automat un drept legal de trecere.

Sunt reglementate distinct de lege

Cum se exercita dreptul legal de trecere in situatii particulare?

 Art 618 alin. 1 si 2.
 La alin. 1, cauza infundarii terenului care este fond dominant apare prin incheierea unui act juridic lato
sensu:vanzare, partaj, schimb si altele asemenea;
 legiuitorul prezuma relativ ca partile, fie prin neglijenta, fie prin nedibacie, fie prin nepricepere, cand
au facut partajul, au uitat sa-si rezerve pt unul din fonduri un drum de acces.
 In plus, situatia de la 618 alin. 1 se poate intalni cand apare o ipoteza extrem de usor intalnita in
practica si anume: terenul respectiv este foarte lung, dar foarte ingust si atunci daca se face partajul
intre proprietari, asa cum ar trebui, pe verticala, fiecaruia i-ar iesi un lot extrem de lung si extrem de
ingust.
 De aceea se face partajul fara sa se asigure un drept de trecere;

La situatia dreptului general de trecere, trecerea intotdeauna se face pe bani, astfel incat
proprietarul fondului dominant, ca sa poata trece pe terenul proprietarului fondului aservit, trebuie sa-l
plateasca.

Revenind la 618 alin. 1, textul ne limiteaza si ne spune ca trecerea nu va putea fi ceruta decat celor pe
partea de teren pe care se facea trecerea initial, adica trecerea gratuita;

La alin. 2 de la 618, avem o singura ipoteza:

(2) Când lipsa accesului este imputabilă proprietarului care pretinde trecerea, aceasta poate fi stabilită numai cu
consimţământul proprietarului fondului care are acces la calea publică şi cu plata dublului despăgubirii.
 Conduita este culpabila proprietarului fondului dominant, adica a proprietarului terenului cu
caracter de loc infundat. Indiferent pe unde se trece, trebuie sa platesti dublu, fiindca te afli in
culpa prin conduita ta; prin conduita ta dovedita, ti-ai blocat accesul la drumul public;

Data viitoare:
Legea 7/2014
Legea 312/2005
Legea 114/1996
 Drept Civil Seminar 5 7.11.2018

A ii vinde/doneaza lui B un bun cu o clauza de inalienabilitate. Prin definitie, bunul este imobil. A este
creditorul clauzei, B este debitorul clauzei de inalienabilitate. Clauza nu este notata in cartea funciara.
Debitorul clauzei, B, instraineaza bunul catre C. Teoretic, C ar trebui sa fie un tert dobanditor de buna-
credinta, pentru ca el n-are de unde sa stie de existenta clauzei de inalienabilitate.
 Situatia se complica in functie de titlul de dobandire al lui C:
 daca C dobandeste cu titlu gratuit este o ipoteza;
 daca C dobandeste cu titlu oneros este alta ipoteza;
 o alta modificare ar putea sa apara in situatia in care C ar fi de rea-credinta.

A. C este dobanditor de rea-credinta.

 In acest caz, clauza de inalienabilitate ii este opozabila. In acest caz, A poate sa introduca
impotriva lui C o actiune specifica de carte funciara-actiune de rectificare tabulara, sub rezerva
conditiei dreptului material la actiunea in fond. In acest caz, A va avea la dispozitie 2 actiuni: una
de drept comun, alta specifica domeniului cartii funciare.
 Actiunea de drept comun va fi o actiune de inopozabilitate (prescriptibila)
 Actiunea de rectificare tabulara este impotriva tertului dobanditor de rea credinta (mereu
imprescriptibila);

B. C este dobanditor de buna credinta cu titlu oneros:

 Din nou, si pentru cazul lui C dobanditor de buna credinta cu titlu oneros, sub rezerva prescriptiei
dreptului material la actiunea in fond (care este tot o actiune de inopozabilitate), A va putea sa
ceara rectificarea cartii funciare in contradictoriu cu C, insa numai intr-un termen de 3 ani,
calculat de cand s-a inscris in cartea funciara B si nu C.

C. C este dobanditor de buna credinta cu titlu gratuit.

 A are tot 2 actiuni, tot una de dr comun prescriptibila si o actiune de carte funciara, rectificarea,
imprescriptibila:
 Sub rezerva prescriptiei dr material la actiunea in fond, actiunea in rectificare tabulara indreptata
impotriva lui C va fi prescriptibila intr-un termen de 5 ani, care se calculeaza de cand C s-a inscris
in cartea funciara

*in toate cele 3 cazuri, A actioneaza impotriva lui C pe baza actiunii in rectificare*.
Cand actionam pe cartea funciara, avem doua actiuni: una de drept comun *nulitate, rezolutiune, reziliere,
pauliana, inoopozabilitate, etc.* alta trebuie sa fie o actiune tipica pt cartea funciara: (sunt doar acestea 3):
rectificare tabulara, justificare tabulara si prestatie tabulara.
 Toate aceste actiuni trebuie raportate mereu la tetrul dobanditor si la buna/reaua lui credinta;
 Daca e de rea credinta, sub rezerva prescriptiei dr material la actiunea in fond, actiunea in
rectificare tabulara este imprescriptibila, pentru ca tertul este de rea credinta. Cuprinsul cartii
funciare se poate rectifica oricand. A urmareste prin rectificare, in functie de actiunile care-I sunt
date prin clauza de inalienabilitate, 2 chestiuni:
1. Rezolutiunea contractului cu B, caz in care A urmareste sa se produca si fata de C efectele
rezolutiunii (desfintarea actului principal atrage si desfintarea actului subsecvent)
 2. A cere anulabilitatea actului incheiat intre B si C;

CONCLUZIE:
 daca C e de rea credinta, principiul este ca in raport cu tertii dobanditori de rea-credinta,
indiferent de felul in care dobandesc, cartea funciara se poate rectifica oricand.
 Scenariul se modifica complet a.c. tertul dobanditor este de buna-credinta. La ipotezele 2 si 3,
actiunile tabulare devin din imprescriptibile, prescriptibile.

Art. 628 NCC

Condiţii de opozabilitate
(1) Clauza de inalienabilitate nu poate fi invocată împotriva dobânditorilor bunului sau a creditorilor
proprietarului care s-a obligat să nu înstrăineze decât dacă este valabilă şi îndeplineşte condiţiile de
opozabilitate.
(2) Pentru opozabilitate, clauza de inalienabilitate trebuie să fie supusă formalităţilor de publicitate
prevăzute de lege, dacă este cazul.
(3) În cazul bunurilor mobile, sunt aplicabile, în mod corespunzător, regulile prevăzute pentru
dobândirea proprietăţii prin posesia de bună-credinţă.
(4) În cazul în care clauza de inalienabilitate a fost prevăzută într-un contract cu titlu gratuit, ea este
opozabilă şi creditorilor anteriori ai dobânditorului.
(5) Neîndeplinirea condiţiilor de opozabilitate nu îl lipseşte pe beneficiarul clauzei de inalienabilitate de
dreptul de a pretinde daune-interese proprietarului care nu se conformează acestei obligaţii
Art. 919 NCC
Prezumţia de posesie şi prezumţia de proprietate
(1) Până la proba contrară, acela care stăpâneşte bunul este prezumat posesor.
(2) Detenţia precară, odată dovedită, este prezumată că se menţine până la proba intervertirii sale.
(3) Până la proba contrară, posesorul este considerat proprietar, cu excepţia imobilelor înscrise în cartea
funciară.

A ii vinde/doneaza lui B un bun mobil afectat de o clauza de inalienabilitate. Dobanditorul B incalca

clauza si instraineaza printr-un contract cu titlu oneros lui C bunul mobil respectiv, C fiind in acest caz de
buna-credinta, fiindca nu avea de unde sa cunoasca existenta clauzei.
 Formal, A, creditorul clauzei, are la dispozitie aceleasi doua actiuni, prin care poate sa
cenzureze actele pe care B le face cu tertii dobanditori.
 A poate sa ceara rezolutiunea contractului cu B. A urmareste prin aceasta situatie ca prin
desfintarea contractului principal, sa se produca automat si desfintarea actelor subsecventa,
astfel incat bunul mobil sa se intoarca la el.
 A poate sa ceara anulabilitatea contractului de instrainare incheiat intre B si C.

1. Prima ipoteza: A cere rezolutiunea contractului incheiat cu B. Dar in cazul asta, C ramane
proprietar, aparandu-se cu art. 937 alin. 1.
2. A doua ipoteza: anulabilitatea contractului incheiat intre B si C. A urmareste doar sa se desinteze
contractul intre B si C. In acest caz, C dobandeste de la un proprietar. A ataca doar contractul intre
B si C. C se va apara in baza art. 628 alin. 2 si actiunea indreptata impotriva sa de catre A se va
respinge.
Art. 937
Dobândirea proprietăţii mobiliare prin posesia de bună-credinţă
(1) Persoana care, cu bună-credinţă, încheie cu un neproprietar un act translativ de proprietate cu titlu
oneros având ca obiect un bun mobil devine proprietarul acelui bun din momentul luării sale în posesie
efectivă.

Caracterul subinteles al clauzei de inalienabilitate

 Art. 627 alin.4 trebuie coroborat cu legea 60/2012 art. 60 indice 1: “clauza de inalienbailitate se
aplica inclusiv antecontractelor”.
 Antecontractul genereaza doar o simpla obligatie de a face. Anecontractul nu este translativ de
proprietate, asa cum se intampla in cazul contractului afectat de termen sau conditie.
 Dar transferul efectiv al dreptului se va produce la un moment ulterior in timp fata de
momentul la care s-a incheiat acordul de vointa al partilor.

«Art. 601. -din legea 60/2012

În categoria convențiilor prevăzute de art. 627 alin. (4) din NCC, din care se naște obligația de a
transmite în viitor proprietatea către o persoană determinată ori determinabilă, intră și antecontractele
având ca obiect transmiterea în viitor, prin încheierea de contracte, a dreptului de proprietate asupra
unui bun mobil sau imobil, după caz, dacă prin lege nu se prevede altfel.

A instraineaza lui B unui bun afectat de clauza de inalineabilitate. -regula (A este creditorul clauzei,
instrainatorul; B este debitorul clauzei)

A promitent vanzator se obliga sa instraineze bunul lui B promitent cumparator. - exceptia (B este
creditorul clauzei, promitentul cumparator; A este debitorul clauzei).
 B are la indemana actiunea de rezolutiune a contractului.
 B poate sa ceara si anulabilitatea actului incheiat de debitor cu tertul.

In cazul regulii, contractul are de la inceput efect translativ de proprietate. De aceea instrainatorul este
creditorul clauzei.

In cazul exceptiei, la antecontract, acesta nu genereaza decat o simpla obligatie de a face, asadar el nu are
efect translativ.
 Creditorul cauzei in acest caz este promitentul dobanditor.

SPEŢA I din fisa de seminar 3

SPEŢA I

A şi B au încheiat un contract de donaţie a unui teren prin care A, în calitate de donator, i-a transmis
lui B proprietatea terenului şi B şi-a asumat:
 pe de o parte, obligaţia de a construi pe terenul donat, în maxim cinci ani de la data donaţiei,
o casă (pe care urma să o închirieze lui A pe o perioadă de zece ani);
  pe de altă parte, obligaţia de a nu înstrăina terenul respectiv o perioadă de cinci ani de la data
donaţiei.
La câteva luni după încheierea contractului de donaţie, B a vândut terenul donat lui C.
Prin contractul de vânzare-cumpărare, C şi-a asumat obligaţia de a construi casa la care se referea
contractul de donaţie şi de a închiria această casă lui A în condiţiile menţionate în contractul de
donaţie.
Aflând despre încheierea contractului de vânzare-cumpărare, A a introdus o cerere de chemare în
judecată a lui B prin care a solicitat instanţei de judecată revocarea donaţiei pentru neexecutarea
sarcinilor de către B.
Cerinţe:

a. Este valabilă clauza prin care B îşi asumă obligaţia de a nu înstrăina terenul dobândit? Ce efecte are
nulitatea clauzei de inalienabilitate asupra contractului în care a fost inserată?
b. Ce soluţie va pronunţa instanţa de judecată?
c. O eventuală admitere a cererii de chemare în judecată formulate de A va fi afecta dreptul de proprietate
al lui C asupra terenului?
d. Ce soluţie va pronunţa instanţa de judecată în ipoteza în care vânzarea bunului de către B către C ar
avea loc anterior expirării termenului de 5 ani, dar ulterior construirii casei de către B şi închirierii acesteia
către A, prin contract încheiat în formă autentică şi înscris în cartea funciară?
e. Situaţia de fapt descrisă în primul paragraf. D este un creditor al lui B, având împotriva acestuia o
creanţă certă, lichidă şi exigibilă. Ar putea D executa silit, în scopul valorificării creanţei sale, terenul
dobândit de B prin donaţie de la A?

Rezolvare:
B ii instraineaza terenul lui C, dar il notifica pe C despre obligatiile pe care B le avea fata de A (sa
construiasca si sa inchirieze respectivul imobil). A este nemultumit si introduce o actiune in revocare a
donatie (actiunea in rezolutiune, art. 629).
Obligatia lui B are forma unei obligatii de a nu face. Dar conventiile se interpreteaza in functie de
vointa partilor. Interdictia de instrainare este inclusa intr-un contract cu titlu gratuit, care este sediul
materiei pentru clauza de inalienabilitate (de regula).

Ea are natura conventionala, nu unilaterala. Scopul creditorului clauzei de inalineabilitate (scopul lui
A) este:
sa locuiasca in casa construita de B cu o chirie mai mica, fiindca A deja i-a facut cadou terenul. Asadar,
nu este obligatie de a nu face, este o clauza de inalineabilitate.
Interesul serios si legitim al lui A este acela de a locui in acea casa in calitate de chirias a lui B cu o
chirie mai mica, determinata de faptul ca A i-a oferit lui B prin donatie terenul pe care urmeaza sa fie
construita casa in care va locui A.
Si termenul clauzei se verifica, fiind mai mic decat 49 de ani.
Clauza de inalienabilitate poate fi asemuita unei sarcini dintr-o donatie doar intr-un mod foarte generic.
a. Este valabilă clauza prin care B îşi asumă obligaţia de a nu înstrăina terenul dobândit? Ce efecte are
nulitatea clauzei de inalienabilitate asupra contractului în care a fost inserată?
 Da, este valabila.
 Scopul clauzei de inaliabilitate din contract este de a-I conferi lui A certitudinea ca B isi va
executa cele doua obligatii.
Ce efecte are nulitatea clauzei de inalienabilitate?
 Nulitatea clauzei de inalienabilitate stipulate într-un contract atrage nulitatea întregului contract
dacă a fost determinantă la încheierea acestuia. În contractele cu titlu oneros, caracterul
determinant se prezumă, până la proba contrară (conform art 627 alin 3)

b. Ce soluţie va pronunţa instanţa de judecată?

 A este indreptati sa ceara revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinii; fie ca admitem ca
sarcina este formata din toate obligatiile asumate de B (inclusiv clauza de inal) fie ca sa rcina este
limitata doar la obligatia de a construi si a inchiria lui A, in ambele ipoteze B si-a incalcat sarcina,
deci este motiv de revocare a donatiei.

c. O eventuală admitere a cererii de chemare în judecată formulate de A va afecta dreptul de proprietate

al lui C asupra terenului?
 Daca se admite actiunea lui A impotriva lui B se admite se va desfinta si contractul dintre B si C,
teoretic. Dar aici suntem in materie imobiliara si merg mecanismele de carte funciara. Asadar, in
principiu se va desfinta si conventia lui B cu C.

d. Ce soluţie va pronunţa instanţa de judecată în ipoteza în care vânzarea bunului de către B lui C ar
avea loc anterior expirării termenului de 5 ani, dar ulterior construirii casei de către B şi
închirierii acesteia către A, prin contract încheiat în formă autentică şi înscris în cartea funciară?
 B isi executa obligatiile si anterior expirarii termeneului pentru clauza de inalienabilitate vinde
bunul lui C.
 Dar B nu a obtinut autorizarea instantei de judecata, deci s-a incalcat clauza de inalienabilitate.
Chiar daca scopul pt care clauza de inalienabilitate s-a indeplinit, dar clauza nu a fost iradiata din
cartea funciara, efectele sale se produc, iar vanzarea dintre B si C poate sa fie oricand anulata de
catre A. de aceea, art. 627 alin. 2 (Dobânditorul poate fi autorizat de către instanţă să dispună de
bun dacă interesul care a justificat clauza de inalienabilitate a bunului a dispărut sau dacă un
interes superior o impune.)
 Drept Civil Seminar 6-14.11.2018

e. Situaţia de fapt descrisă în primul paragraf. D este un creditor al lui B, având împotriva acestuia o
creanţă certă, lichidă şi exigibilă. Ar putea D executa silit, în scopul valorificării creanţei sale, terenul
dobândit de B prin donaţie de la A?

Art. 628 alin. 4 În cazul în care clauza de inalienabilitate a fost prevăzută într-un contract cu titlu
gratuit, ea este opozabilă şi creditorilor anteriori ai dobânditorului.
Art. 629 alin. 3 Nu pot fi supuse urmăririi bunurile pentru care s-a stipulat inalienabilitatea, cât timp
clauza produce efecte, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Creditor anterior-3 ipoteze:

1. Creditor anterior in ceea ce priveste nasterea creantei;
2. Creditor anterior in ceea ce priveste scadenta creantei;
3. Creditor anterior in ceea ce priveste executarea silita a creantei;

Solutia:
 D este un creditor anterior; speta nu ne spune cu privire la ce este anterior; dar daca ar fi sa fie
anterior numai in ceea ce priveste numai momentul nasterii creantei sale, teoretic, in speta,
urmarirea lui D va fi admisa;
 contractul este cu titlu gratuit, dar nu s-a facut publicitatea.
 D nu avea de unde sa stie de clauza de inalienabilitate pentru ca nu se notase in cartea funciara.
 Efectul retroactiv al clauzei de inalineabilitate depinde efectiv de realizarea formalitatilor de
publicitate; daca ele s-au facut, se va produce acel efect; daca nu, clauza ii va fi inopozabila lui C1 si
el va putea sa urmareasca in acest caz bunul.

Clauza de inalienabilitate in materia fiduciei

Art 773 coroborat cu art 779 lit. f:
 Puterile de dispozitie ale fiduciarului;
 Fiduciarul poate sa faca acte de dispozitie asupra bunurilor din masa patrimoniala fiduciara;

Fiduciarul trebuie sa se comporte ca un administrator lato sensu al masei patrimoniale financiare;

Fiduciarului ii vor fi interzise, teoretic, actele de dispozitie, pentru ca el, teoretic, la momentul finalizarii
fiduciei, trebuie sa restituie tertului beneficiar macar aceeasi valoare a masei patrimioniale fiduciare care i-
a fost constituita initial.
Fiducia poate dura maxim 33 de ani.
 Unul din bunurile care fac parte din masa fiduciara poate fi supus pieirii. Asadar, in acest caz, un
asemenea act de vanzare a unui bun care este supus pieirii, teoreitc nu va fi un act de dispozitie, ci
va fi un act de administrare.

Art. 60 indice 1. Din legea 60/2012:

În categoria convenţiilor prevăzute de art. 627 alin. (4) din Codul civil, din care se naşte obligaţia de a
transmite în viitor proprietatea către o persoană determinată ori determinabilă, intră şi antecontractele
având ca obiect transmiterea în viitor, prin încheierea de contracte, a dreptului de proprietate asupra
unui bun mobil sau imobil, după caz, dacă prin lege nu se prevede altfel.»

Constituitorul ii transmite fiduciarului anumite drepturi, acesta in urma le da mai departe, cand fiducia
ajunge la termen, tertului beneficiar.

Substitutinea fideicomisara: art 994

Dispunatorul transmite dreptul catre o persoana numita instituit, cu obligatia instituitului de a
administra acele bunuri pe toata durata vietii sale, iar la momentul decesului, sa le transfere unei persoane
denumite substituit.
 Substituitul este desemnat mereu de catre dispunator

Instituitul este, dupa caz, donatar sau legatar. Asadar, el mereu este proprietar. Singura diferenta
intre donatie si legat:
 Donatia isi produce efectele juridice la momentul efectuarii acordului de vointa;
 Legatul isi produce efetele juridice la momentul la care moare mortul.

Instituitul proprietar are sarcina de a administra toate bunurile pe tot parcursul vietii sale si le instraineza,
la moartea sa, unei persoane denumite instituit, care este desemnata de dispunator.

Spre deosebire de fiducie, aici stim sigur ca instituitul este proprietar.

In cazul asta, clauza de inalienabilitate va putea fi mai mare de 49 de ani, in functie de cat traieste
instituitul.

Lato sensu, in ambele cazuri, este vorba despre o stipulatie pentru altul.

Grile sigur din clauza: conditii de validitate, conditii de valabilitate, ce se intampla in materie
mobiliara/imobiliara, cand se produce resoluto iure dantis si resoluto accipientis, etc;

Contract de vanzare-cumparare:
Obiect: apartament din Bucuresti; Era in proprietate si cota de teren de sub bloc, fiindca in cazul blocului,
a imobilelor cu mai multe apartamente, aceste apartamente sunt construite pe niste terenuri.
Actul s-a incheiat in aprilie 2005.

Moduri de dobandire a proprietatii de catre cetatenii straini:

1. Daca e vorba de cetateni unionali (28 de state + membrii spatiului economic-european + Elvetienii)
nu exista limita in ceea ce priveste dreptul de proprietate asupra terenurilor, in sensul ca ei pot dobandi
aceste terenuri intocmai ca si cetatenii romani. (prin multe legi speciale si cetatenilor romani le este
interzis sa dobandeasca dreptul de proprietate asupra terenurilor, dar nu ne referim la probleme legate
de incapacitatea bazata pe cetatenia straina).
2. Pentru cetatenii statelor terte, adica non-UE si non-SEE si non-Elvetia exista metoda tratatului
international in conditii de reciprocitate-Romania nu a incheiat un asemenea tratat cu niciun stat.
 Exista un tratat de cooperare semnat cu Rep. Moldova in 1997, care permite cetatenilor celor doua
state sa dobandeasca in conditii de reciprocitate, dar DOAR prin mostenire, nu prin acte intre vii.

3. Spre deosebire de primele doua, nu se mai diferentiaza prin cetatenie: Dobandirea prin mostenire
legala, el va fi deschis tuturor cetatenilor straini, unionali sau ai statelor terte, care sunt rude de sange
cu defunctul. A contrario, mostenirea testamentara nu va acorda posibilitatea cetatenilor straini de a
dobandi proprietatea asupra terenurilor in Ro.

In ceea ce priveste constructiile, ele sunt in circuitul civil. Pentru ele, nu exista interdictii in ceea ce
priveste cetatenia, ci doar exista interdictii reglementate de legile speciale:
 De exemplu, daca e monument istoric, sarcina de a pastra si restaura monumentul se pastreaza;
 Daca sunt blocuri care au la subsol adaposturi antiatomice, cumparatorul trebuie sa-si asume acest
lucru is sa actioneze in consecinta.
Next week:
 Exproprierea pentru cauza de utilitate publica; (efectele imediate si mediate ale exproprierii)
 Dupa expropriere, dreptul de proprietate publica;
 Modalitatile dreptului de proprietate (ce am facut la curs saptamana asta)
 Drept Civil Seminar 7: 21.11.2018
Lucrare de pe 13 decembrie, ora 8:00
 Intra toata materia parcursa pana atunci la seminar, nu la curs.

1. Exproprierea pentru cauza de utilitate publica:

Au fost doua RIL-uri:

 1989 si 2007 in ceea ce priveste raportul dintre expropriere si legile de restituire.
 Si inaintea de 1989 era reglementata procedura exproprierii. Si pe vechiul regim, procedura se
facea la fel, cu dreapta si prealabila despagubire.
 Primul ril e in legatura cu exproprieriile efectuate intre 1945-1989 si pentru care se dorea a se
recunoaste efectel legii intrate in vigoare dupa 2001; ICCJ a zis ca exproprierea produce insa
efecte depline, nu se restituie nimic
 Al doilea ril: efectele immediate ale exproprierii urmeaza sa se aplice si pt exproprierile efectuate
de statul comunist nefinalizate dar numai dupa ce a trecut un an de la intrarea in vigoare a legii
33/1994.

2. Proprietatea publica
3. Modalitatile dreptului de proprietate

Speţa 1

La 5.10.2009, prin Hotărârea Consiliului General al Mun. Bucureşti, s-a declarat utilitatea publică de
interes local a lucrării constând în executarea unui pasaj subteran, lucrare ce urma a se realiza pe
terenul situat în str. X, pe care se afla un bloc de locuinţe.

1. În condiţiile în care nu s-a efectuat o cercetare prealabilă a utilităţii publice, A se adresează

Tribunalului Bucureşti, solicitând anularea HCG, prin care s-a declarat utilitatea publică a lucrării
menţionate.
 La termenul de judecată, Mun. Bucureşti, prin apărător, arată că deşi nu s-a efectuat cercetarea
prealabilă, lucrarea a fost înscrisă în planurile de urbanism, iar utilitatea acesteia a fost pe larg
justificată în Hotărâre, care s-a publicat potrivit legii, precum şi în presă, demersul de realizare a
lucrării beneficiind de un puternic sprijin din partea opiniei publice.
 Ce va hotărî instanţa de judecată?

2. Consideraţi ipoteza iniţială. După declararea, în condiţiile legii, a utilităţii publice, precum şi după
efectuarea propunerilor de expropriere, blocul şi terenul pe care acesta era situat au fost expropriate în
baza hotărârii pronunţate de Tribunalul Bucureşti, prin care:
A. s-au stabilit despăgubiri mai mari decât indemnizaţia propusă de experţi şi decât cea propusă de
Mun. Bucureşti;
 B. s-a dispus, la cererea expropriaţilor, exproprierea întregii suprafeţe de teren pe care se afla
blocul (inclusiv curtea), deşi Mun. Bucureşti a arătat că o suprafaţă de 40 mp nu era necesară
executării lucrărilor şi putea rămâne în proprietatea comună a celor 60 de expropriaţi;
C. instanţa a dispus punerea în posesie a Mun. Bucureşti şi evacuarea proprietarilor şi a locatarilor,
cu începere de la momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti.
Analizaţi legalitatea hotărârii.

3. Exproprierea s-a realizat potrivit legii, hotărârea fiind pronunţată la 5.07.2010.

 La 5.08.2010, Mun. Bucureşti a vândut imobilul către Y, fără a realiza lucrarea şi fără a-i notifica
pe foştii proprietari.
 La 5.09.2010, Z, unul dintre foştii proprietari, a luat cunoştinţă de faptul că Y şi-a înscris dreptul
de proprietate în cartea funciară.
 În consecinţă, la 5.12.2010, Z a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Mun.
Bucureşti şi a lui Y, solicitând să fie substituit lui Y în contractul încheiat de acesta cu Mun.
Bucureşti.
 În apărare, Mun. Bucureşti a invocat nulitatea absolută a contractului încheiat cu Y.
 A. Ce soluţie va pronunţa instanţa?
 B. Instanţa a respins cererea lui Z la data de 1.11.2011. Z, împreună cu alţi foşti proprietari, vi se
adresează pentru o consultaţie juridică privind posibilitatea de a redobândi imobilul.

Rezolvare:
1. Art. 8 din legea 33/1994
Declararea utilitatii publice se face numai dupa efectuarea unei cercetari prealabile si conditionat de
inscrierea lucrarii in planurile urbanistice si de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii, pentru
localitati sau zone unde se intentioneaza executarea ei.

 Interesul ocrotit este unul privat, nu unul public, pentru ca expropriatul este avut in vedere, dar
acest interes este ocrotit in raport cu structura dreptului de proprietate si de aceea este vorba de
sanctiunea nulitatii absolute. I se garanteaza structura dreptului de proprietate, iar aceasta
structura priveste un interes public, fiindca este vorba de structura in general a dreptului de
proprietate.
 De aceea, art 8 este o garantie a dreptului de proprietate.
 Asadar, sanctiunea este nulitatea absoluta.
 Actiunea sa este admisa si procedura exproprierii n-a fost demarata conform legii.

2.
A. ART. 27 din legea 33/1994
Primind rezultatul expertizei, instanta il va compara cu oferta si cu pretentiile formulate de parti si
va hotari.
Despagubirea acordata de catre instanta nu va putea fi mai mica decit cea oferita de expropriator
si nici mai mare decit cea solicitata de expropriat sau de alta persoana interesata.
 Asadar, instanta a procedat corect. Juecatorul ofera mai mult decat a propus expropriatorul si mai
mult decat a propus expertul.
 B. Art. 24 alin. 4 In cazul in care expropriatorul cere exproprierea numai a unei parti de teren sau din
constructie, iar proprietarul cere instantei exproprierea totala, instanta va aprecia, in raport cu situatia
reala, daca exproprierea in parte este posibila. In caz contrar, va dispune exproprierea totala.
 Avem iarasi o garantie a dreptului de proprietate. Trebuie sa vedem daca se justifica exproprierea
totala, daca nu se justifica, se va dispune doar exproprierea partiala.
 Asadar, instanta a luat decizia potrivita, fiindca ar fi ramas 40 metri patrati pentru 60 de persoane,
ceea ce ar fi insemnat mai putin de 1 metru patrat pentru fiecare om.

C. ART. 29
Orice locatiune inceteaza de drept la data raminerii definitive a hotaririi de expropriere.

In cazul exproprierii unor cladiri cu destinatie de locuinta, evacuarea persoanelor care le ocupa in mod
legal in calitate de proprietari si a chiriasilor al caror contract de inchiriere a fost legal perfectat, inainte
de inscrierea lucrarii in planurile urbanistice si de amenajare a teritoriului, nu se va putea face decit
dupa asigurarea de catre expropriator a spatiului de locuit, potrivit legii, la cererea acestor persoane, in
modalitatea prevazuta in hotarirea judecatoreasca de expropriere, cu respectarea dispozitiilor art 26.

Asadar, solutia instantei este corecta. Vezi si art. 31 din aceeasi lege
Eliberarea titlului executoriu si punerea in posesie a expropriatorului vor putea fi facute numai pe baza
unei incheieri a instantei, care constata indeplinirea obligatiilor privind despagubirea, nu mai tirziu de
30 de zile de la data platii acesteia.

3. ART. 37
In cazul in care lucrarile pentru care s-a facut exproprierea nu s-au realizat, iar expropriatorul doreste
instrainarea imobilului, expropriatul fost proprietar - are un drept prioritar la dobindire, la un pret ce nu poate
fi mai mare decit despagubirea actualizata.

In acest scop, expropriatorul se va adresa in scris fostului proprietar, iar daca acesta nu opteaza pentru
cumparare sau daca nu raspunde expropriatorului in termen de 60 de zile de la primirea notificarii, acesta
din urma poate dispune de imobil.

A. Instanta va respinge cererea; nu se mai poate exercita in acest caz dreptul prioritar la rebodandire,
deoarece termenul de 60 de zile fiindca acesta este un termen de decadere, stingandu-se astfel dreptul
subiectiv civil la redobandirea prioritara
Imobilul nu a fost dezafectat de catre expropriator din domeniul public, astfel el a incalcat tripla
inalienabilitate (inalienabilitate, imprescriptibilitate, insesizibilitate) si contractul este lovit de nulitate
absoluta.

Grija la art. 35 si art 37 din lege. Au un singur punct comun, in rest exista diferente mari.
 Drept Civil Seminar 9: 5.12.2018
O specie interesanta de uzufruct:
Art. 743
Obligaţia nudului proprietar de a restitui sumele avansate de uzufructuar
(1) Dacă uzufructuarul universal ori cu titlu universal plăteşte datoriile aferente masei patrimoniale sau
părţii din masa patrimonială date în uzufruct, nudul proprietar trebuie să restituie sumele avansate, la
stingerea uzufructului, fără nicio dobândă.
(2) În cazul în care uzufructuarul nu plăteşte datoriile prevăzute la alin. (1), nudul proprietar poate, la
alegere, să le plătească el însuşi sau să vândă o parte suficientă din bunurile date în uzufruct. Dacă însă
nudul proprietar plăteşte aceste datorii, uzufructuarul datorează dobânzi pe toata durata uzufructului.
(3) Legatarul uzufructului universal ori cu titlu universal este obligat să achite, în proporţie cu obiectul
uzufructului şi fără niciun drept de restituire, legatele cu titlu particular având ca obiect obligaţii de
întreţinere sau, după caz, rente viagere.

Art. 743 trateaza uzufructul universal sau cu titlu universal apare in momentul deschiderii succesiunii.
Defunctul, prin testament, dispune urmatoarea chestiune:
 Nuda proprietate se duce la x;
 Uzufructul acestei averi se duce la y;
In dreptul roman, in majoritate, femeile romane se casatoreau fara manus, deci nu aveau niciun drept de
succesiune.
In epoca postclasica s-a adoptat senatuconsultul Pegasian-sotiei supravietuitoare, vaduvei, i se dadea
sfertul vaduvei sarace. Dar i-l dadeau doar in uzufruct.

Back in our days: obiectul uzufructului este o universalitate sau o cota-parte din universalitate.
Asadar, este extrem de posibil ca aceasta universalitate sa produca datorii. Datorie=capital + dobanda.

Datoria produsa de universalitate se va imparti intre nudul proprietar si uzufructuar, dupa formula:
 Nudului proprietar ii revine capitalul;
 Uzufructuarului ii revin dobanzile;
Atat timp cat uzufructul va fi activ iar datoria ajunge la scadenta, datoria ar trebui sa fie platita de
uzufructuar. Uzufructul lui este activ, dar la finalul uzufructului, se va face, intre nudul proprietar si
uzufructuar, o reglare de conturi. Vor imparti, in acest caz, dupa formula de mai sus, cheltuielile generate
de datoriile produse de universalitate.

Invers, la alin. 2, avem ipoteza-exceptie: in timpul uzufructului, nu uzufructuarul este cel care plateste
aceste datorii, ci chiar nudul proprietar, fiindca el va fi interesat sa pastreze bunurile respective.

Ipoteza de la alin. 3 tine strict de succesiuni, deci nu ne interesaza ( momentan ☹)

Caz practic pentru art. 743:

Testamentul in care testatorul spune ca:
 Nuda proprietate merge la x;
 Uzufructul viager merge la y;
Pe toata durata vietii lui y, cand acesta exercita uzufructul viager, va imparti cu x datoriile generate de
uzufruct, dupa regula de mai sus:
Capitalul este al nudului proprietar:
Dobanzile sunt ale uzufructuarului;
Daca la un mom dat nu se plateste un impozit si se aplica penalitati de intarziere:
cine suporta capitalul?
Cine suporta modalitatile de intarziere?
Capitalul e suportat de nud proprietar, modalitatile de intarziere sunt platite de dobanzi.

Speţa II din materialul de seminar 7

A a redactat un testament prin care a dispus ca toată averea pe care o are să revină, la moartea sa,
prietenului său B, iar uzufructul acestei averi, prietenului său C. La puţin timp după redactarea
testamentului, A a decedat.

Printre elementele cuprinse în activul succesoral al lui A se regăsea şi un drept de creanţă pe care
defunctul îl avea împotriva lui T, generat de un contract de împrumut cu dobândă încheiat între cei
doi.

1. Cui trebuie să îi achite T dobânzile generate de împrumut?

 B devine noul creditor, se substituie lui A, care a murit, si devine creditor pentru T.
 T va trebui sa achite dobanzile generate de imprumut, anume uzufructuarului, nu nudului
proprietar.
 Prin punerea in valoare a unui bun se intelege o prestatie pozitiva, nu incasarea creantei. Incasarea
creantei este un act de conservare, asadar.
 Uzufructuarul C, asadar, poate sa incaseze atat creanta, cat si dobanzile, cu mentiunea ca la finalul
uzufructului, trebuie sa-i restitui nudului proprietar capitalul, fiindca dobanzile sunt oricum ale
uzufructuarului. Asadar, T va achita dobanzile lui C, daca scadenta este proprie diferita fata de cea
a capitalului. Daca scadenta acestor dobanzi se afla in perioada in care uzufructul este activ, i le
plateste lui C; daca si scadenta creantei se produce tot cand uzufructul este activ, ii plateste tot lui
C, cu obligatia mai sus amintita
 Este incident art. 743 alin. 2

(2) În cazul în care uzufructuarul nu plăteşte datoriile prevăzute la alin. (1), nudul proprietar poate,
la alegere, să le plătească el însuşi sau să vândă o parte suficientă din bunurile date în uzufruct. Dacă
însă nudul proprietar plăteşte aceste datorii, uzufructuarul datorează dobânzi pe toata durata
uzufructului.

2. Cui trebuie să îi achite T suma împrumutată în momentul în care obligaţia de restituire

a acesteia va deveni exigibilă?
 Am raspuns si la asta mai sus.

3. Cui trebuie să îi achite T penalităţile de întârziere prevăzute în contract pentru ipoteza

întârzierii în executarea obligaţiei de restituire a sumei împrumutate?
  B le poate incasa, fiindca penalitatile se dau pentru neplata capitalului. Ele tin de capital, nu
de dobanzile anterioare scadentei, de aceea revin lui B si nu lui C.

4. a. Aceeaşi ipoteză, dar cu următoarele modificări:

a) A încheie un contract de donaţie prin care transmite nuda proprietate asupra întregii sale averi
lui B, iar uzufructul viager al acestei averi lui C.
b) Printre elementele patrimoniale ale lui A să găseşte şi un contract de împrumut sumă de bani
încheiat de către A în calitate de debitor şi D în calitate de creditor, împrumut garantat cu o
ipotecă imobiliară asupra unui imobil al lui A.
c) În cazul în care C refuză plata datoriei către D, care sunt mijloacele juridice pe care B le are la
îndemână pentru a stinge debitul?
 Uzufructul constituit pentru C este universal; asadar, el mosteneste tot;

Ipoteza art. 743 alin. 2

(2) În cazul în care uzufructuarul nu plăteşte datoriile prevăzute la alin. (1), nudul proprietar poate, la
alegere, să le plătească el însuşi sau să vândă o parte suficientă din bunurile date în uzufruct. Dacă însă
nudul proprietar plăteşte aceste datorii, uzufructuarul datorează dobânzi pe toata durata uzufructului.

b. Care ar fi fost soluţia în cazul în care A i-ar fi constituit uzufructul lui C printr-un contract cu titlu
oneros?

c. Care ar fi fost situaţia dacă nuda proprietate şi uzufructul s-ar fi constituit printr-un legat?

d. Aceeaşi ipoteză de la lit.c, dar cu următoarele modificări: în legatul său, A dispune constituitrea în
favoarea lui E a unei rente viagere. În caz de neexecutare a obligaţiei de a plăti renta, împotriva cui va
putea acţiona E pentru a-şi asigura plata rentei? La rândul său, prin ce mijloace se va putea apăra pârâtul?

5. Care va fi soluţia dacă A îi constituie lui C un uzufruct cu titlu particular asupra imobilului ipotecat în
favoarea lui D, printr-o donaţie autentică înscrisă în CF?

Restul nu ne intereseaza.

Speta nr. 1

Speţa I.
La data de 01 octombrie 2011, A, proprietarul unui imobil alcătuit din livadă şi construcţie, a constituit
un drept de uzufruct viager în favoarea lui B şi C – soţi, B fiind prietenul din copilărie al lui A.

La data de 01 octombrie 2012, B a decedat.

D, fiul şi unicul moştenitor al lui B, a solicitat obligarea lui A la plata de 10 RON – valoarea a ½ din chiriile
(obţinute în urma închirierii unei camere a construcţiei) aferente perioadei decembrie 2011- ianuarie
2013 - sumă încasată de A de la chiriaş după decesul lui B.
Într-un proces paralel, A a solicitat instanţei de judecată, în contradictoriu cu C, obligarea pârâtei la
predarea imobilului, motivat de faptul încetării dreptului de uzufruct.
În subsidiar, A a solicitat instanţei de judecată restrângerea dreptului de uzufruct al lui C într-o proporţie
de ½, implicând stabilirea sa asupra uneia singure dintre cele două camere ale construcţiei.

1. Ce soluţii vor pronunţa instanţele pentru fiecare dintre cererile de chemare în judecată?
2. Aceeaşi situaţie de fapt. Căsătoria dintre B şi C este anulată. În ce măsură această anulare poate
avea consecinţe asupra contractului de constituire a dreptului de uzufruct?

T0: B si C se casatoresc;
T1; A constituie un uzufruct in favoarea lui B si lui C, la 1.10.2011;
T2: 1.10.2012: B decedeaza
T3: se cer restituirea unor chirii incasate intre decembrie 2011 si ianuarie 2013;

Se cere restrangerea dreptului de uzufruct a sotiei supravietuitoare, fiindca B a decedat si uzufructul era
viager;
A.c. moare B, dreptul de uzufruct in favoarea ambilor soti, ar fi trebuit sa se restranga/reduca partial,
fiindca drpetul de uzufruct ar trebui sa urmeze regimul oricarui bun dobandit in timpul casatoriei si
anume sa fie bun comun.

Ce s-a dobandit in devalmasie intre T0 si T2, ramane in devalmasie. Asadar, cat timp nu s-a lichidat, ea
continua sa existe cu efecte ex tunc, vor fi bunuri comune. Efectele devalmasiei care s-au produs in
trecut, cat timp starea nu a fost lichidata, vor continua sa se produca, fiindca uzufructul a fost constituit
in favoarea ambilor soti, mai precis, in favoarea comunitatii matrimoniale. Daca aceasta comunitate
matrimoniala nu a fost lichidata, atunci nu avem cum sa impartim si uzufructul. De aceea, C continua sa
exercite uzufructul in integralitate.

Bunul a fost inchiriat din decembrie 2011 pana in ianuarie 2013. Chiria nu a incasat-o nici C, nici B, ci A.
Se poate ca A sa perceapa chiriile de la locatar, chiar daca el nu are dreptul. D poate sa pretinda.

Speţa III.
La data de 1 ianuarie 2010, A şi B au dobândit, prin moştenire, un teren. Acest teren a fost partajat în
natură între cei doi, fiecare devenind, în urma partajului convenţional încheiat, proprietarul unui lot
distinct de teren. Lotul de teren atribuit lui A era lipsit de ieşire la un drum public.

Pe cale de consecinţă, A a încheiat un contract cu C prin care acesta din urmă i-a recunoscut dreptul
de a trece prin curtea sa în vederea accesării drumului public şi şi-a asumat obligaţia de a-l informa de
îndată cu privire la existenţa contractului pe D, căruia îi constituise un drept de uzufruct asupra
imobilului său până la data de 1 ianuarie 2020.
 În acelaşi înscris sub semnătură privată, A a menţionat că, "având în vedere relaţiile strânse de
prietenie care îl leagă de C, îi acordă acestuia servitutea constând în pescuirea pe iazul aflat pe terenul
său".

După citirea contractului, D l-a înştiinţat pe A că urmează să pescuiască în iazul acestuia în duminica
următoare, prevederi legale exprese conferindu-i o asemenea posibilitate.

Aflând despre refuzul lui A de a-i permite utilizarea iazului , D a construit un gard care împiedica
trecerea lui A pe terenul obiect al dreptului de uzufruct.
În aceste condiţii, A a introdus o cerere de chemare împotriva lui B, C şi D, solicitând instanţei de
judecată, în principal, să îi stabilească dreptul de a trece pe terenul lui C şi, în subsidiar, dreptul de a
trece pe terenul lui B în scopul accesării drumului public.

În cadrul procesului, B s-a apărat susţinând că terenul lui A nu mai prezintă caracterul de loc
înfundat.

Moştenitorii lui D, decedat în cursul acestui litigiu, au formulat la rândul lor o cerere de obligare a lui A
să le permită folosirea iazului.

1. Cum va soluţiona instanţa de judecată acţiunea?

In drept: art. 618 alin. 1. Dreptul legal de trecere exista numai in raport cu terenul lui B. A si C creeaza o
servitute dezmembramant, fiindca ipoteza de loc infundat s-a stins atunci cand B i-a constituit lui A un
drept legal de trecere.
Conventia pentru servitute trebuia sa se incheie in forma autentica; asadar, ea este lovita de nulitate
absoluta., confortm art 756 si 1244. Deci aia nu era o servitute, era doar un drept de creanta. Nu poate fi
servitute ca nu beneficiaza unui fond, ci unei peresoane. Chiar daca e sa calaificam servitutea de a pescui
ca uzufruct sau uz, nu avem inscrisul autentic.
Actul de constituire a dreptului legal de trecere este nul absolut.

2. Este pretenţia moştenitorilor lui D întemeiată?