26.05.

2022

Curs XV Roman

CONTRACTUL DE LOCATIUNE (LOCATIO CONDUCTIO)

LOCATIUNEA – contractul consensual prin care o parte se obliga sa procure folosinta unui lucru,
serviciile sale sau sa execute o anumita lucrare in schimbul pretului pe care cealalta parte se obliga
sa-l plateasca.

Locatiunea imbraca 3 forme:

1. LOCATIO REI (locatiunea unui lucru) – transmiterea folosintei lucrului de catre proprietar
unei persoane (chirias/arendas).
2. LOCATIO OPERARUM (locatiunea de servicii) – prin care un om liber isi inchiriaza serviciile
sale in schimbul unui pret care se numeste SALARIUM.
3. LOCATIO OPERIS FACIENDI (locatiunea pentru executarea unei lucrari determinate) – prin
care, spre exemplu, proprietarul unui teren se intelege cu un antreprenor ca acesta sa
execute o anumita lucrare (o constructie pe terenul lui) sau proprietarul unei corabii
(armator) se intelege cu unul sau mai multi comercianti sa-i transporte marfurile.

Terminologie

Din punct de vedere terminologic, in contractul de locatiune, LOCATORUL este partea care are
initiativa contractului.

Prin urmare, in primele doua forme de locatiune, LOCATOR este cel care inchiriaza bunul sau cel
care isi inchiriaza forta de munca, iar in cea de-a treia forma a contractului de locatiune, LOCATOR
este proprietarul ternului/al marfurilor, care-l angajeaza pe antreprenorul/ armatorul respectiv.

CONDUCTORUL este cel care plateste pretul locatiunii (chiriasul, arendasul) in primele doua
forme de locatiune, in timp ce la LOCATIO OPERIS FACIENDI, pretul este platit de LOCATOR.

LOCATIO REI

La inceput, s-a realizat prin doua stipulatiuni, iar apoi s-a realizat prin intermediul contractului
consensual, cele mai importante aplicatii ale acestui contract fiind:

 Inchirierea unui sclav

 Inchirierea unei case
 Inchirierea unei mosii

Elementele locatiunii unui lucru sunt aceleasi ca la vanzare:

 Consimtamantul
 Obiectul
 Pretul

1
 26.05.2022

In ceea ce priveste pretul:

 La locatiune, pretul trebuie sa fie IN PECUNIA NUMERATA, dar cu exceptii (de exemplu,
colonii partiali: inchiriaza mosii pe care le cultiva si platesc arenda printr-o parte din recolta).
 A doua conditie este ca pretul trebuie sa fie VERUM. In caz contrar, suntem in prezenta
comodatului.
 Pretul trebuie sa fie CERTUM (determinat/determinabil).
 La locatiune, pretul locatiunii NU trebuie sa fie IUSTUM, adica nu se pune problema leziunii.

Efectele locatiunii unui lucru

LOCATOR are obligatia de a transmite detentiunea bunului lui conductor prin traditiune si de a
garanta pentru evictiune, adica de a-i asigura lui conductor folosinta bunului inchiriat, iar
CONDUCTOR are obligatia de a plati pretul locatiunii, in masura in care LOCATOR ii asigura folosinta
bunului.

Spre deosebire de vanzare, riscurile sunt ale locatorului, potrivit regulii generale ca, in materia
contractelor consensuale, riscurile apartin debitorului obligatiei imposibil de executat.

CONDUCTOR trebuie sa restituie lucrul la stingerea locatiunii. CONDUCTORUL detine lucrul cu

titlu de detentiune obisnuita!!!

Stingerea locatiunii unui lucru

Trebuie sa distingem intre locatiunea cu termen si locatiunea fara termen:

 Daca s-a prevazut un termen:

1. Contractul inceteaza la implinirea termenului.

In cazul terenurilor, termenul pentru care se incheie contractul de locatiune este de 5 ani, pentru
ca acest termen este preluat din dreptul public roman, fiind termenul la care se face recensamantul
bunurilor si persoanelor, cu scopul de a stabili impozitele.

La expirarea acestui termen de 5 ani, contractul putea fi prelungit cu inca un an (automat), daca
anterior implinirii termenului de 5 ani niciuna dintre partile contractante nu notificase celeilalte
parti incetarea contractului, prin asa-numita TACITA RELOCATIUNE/TACITA RECONDUCTIUNE. Si
acest termen de 1 an e luat tot din dreptul public, pentru ca, uneori, din situatii obiective,
recensamantul era anulat cu un an.

2. Al doilea caz este asa-numit MUTUUS DISENSUS/ CONTRARIUS CONSENSUS, care este o
aplicatiune a principiului simetriei sau corespondentei formelor.
3. Al treilea caz de incetare este acela al neindeplinirii obligatiei de catre una dintre partile
contractante. Spre pilda, arendasul nu plateste arenda o perioada de timp si atunci
contractul era desfiintat. Acest termen a fost stabilit de imparatul Justinian la 2 ani.

2
 26.05.2022

4. Un alt caz de incetare este acela in care proprietarul dovedeste ca are nevoie de bun. Acest
caz se aplica cu precadere la inchirierea locuintelor.
5. Ca o exceptie de la principiul simetriei/corespondentei formelor, este desfiintatea
unilaterala a contractului de catre oricare dintre partile contractante, dar numai in limita
unui termen de 1 an de la data incheierii acelui contract. Aceasta masura a fost luata de
romani tot in vederea protejarii celor saraci.

 Cand nu s-a prevazut un termen (SINE DIE), atunci oricare dintre parti putea renunta la
contract cand credea de cuviinta.

LOCATIO OPERARUM

LOCATIO OPERARUM – se realizeaza operatiunea juridica a inchirierii serviciilor unui om liber,

pentru ca serviciile sclavilor se inchiriau prin LOCATIO REI.

Totusi, exista o exceptie: serviciile celor care exercitau profesii, adica activitati intelectuale, NU
erau angajate prin LOCATIO OPERARUM, ci printr-un alt contract, si anume CONTRACTUL DE
MANDAT!!!

Elementele contractului de LOCATIO OPERARUM

- Consimtamantul - cu mentiunea ca acest consimtamant era unul formal, intrucat LOCATIO
OPERARUM era un contract de adeziune (contract pe care il accepti/ nu, dar ale carui clauze
nu le poti negocia).
- Obiectul
- Pretul – cu precizarea ca pretul NU trebuia sa fie IUSTUM.

Efectele contractului de LOCATIO OPERARUM

LOCATORUL trebuie sa execute serviciile si suporta riscul in contract ca debitor al obligatiei de

executat, iar CONDUCTOR trebuie sa plateasca pretul serviciilor, dar numai daca locator isi executa
prestatia.

In dreptul clasic, situatia s-a schimbat, in sensul ca CONDUCTOR preia riscul, dar aceasta
schimbare, din pacate, nu viza si provinciile romane, ci doar Italia, pentru ca in Tripticele din
Transilvania riscul este in continuare al lui LOCATOR (minerul).

LOCATIO OPERIS FACIENDI

A aparut la Roma in sec II i. Hr. in conditiile crizei de locuinte care a lovit Roma ca urmare a
faptului ca taranii ruinati si-au vandut pamanturile si au venit la Roma sa traiasca pe seama statului
in calitate de intretinuti. Atunci s-a dezvoltat la Roma antreprenoriatul de constructii.

3
 26.05.2022

Ca elemente ale acestui contract, avem:

 Consimtamantul
 Obiectul
 Pretul – in acest caz, pretul NU se plateste de catre CONDUCTOR (ca in primele 2 cazuri), ci
se plateste de catre LOCATOR (de catre proprietarul terenului care ia initiativa angajarii
antreprenorului sa-i construiasca casa/ de catre proprietarul marfurilor care ia initiativa
angajarii armatorului sa-i transporte marfurile).

Efectele contractului de LOCATIO OPERIS FACIENDI

LOCATOR trebuie sa plateasca pretul pentru lucrarea efectuata, iar CONDUCTOR trebuie sa
execute lucrarea.

In materia transportului maritim, avem o lege, care este expresie a faptului ca romanii au cautat
sa asigure echitatea, LEGEA INSULEI RHODOS (LEX RHODIA DE JACTU). Daca in cazul unei furtuni pe
mare, o parte din marfa este sacrificata (aruncata peste bord) pentru salvarea celeilalte parti,
paguba trebuie suportata proportional de catre toti proprietarii marfurilor de pe corabia care le
transporta. Si atunci, capitanul corabiei (CONDUCTOR) are la indemana, ca instrument procedural,
ACTIO CONDUCTI impotriva proprietarilor marfurilor salvate, iar proprietarii marfurilor sacrificate,
care sunt blocate, au la indemana ACTIO LOCATI impotriva lui CONDUCTOR (armatorului).

CONTRACTUL DE SOCIETATE

Sta la originea societatilor comerciale.

SOCIETATEA, prin definitie, este contractul consensual, prin care doua sau mai multe persoane
pun in comun activitatea lor sau anumite bunuri pentru a realiza un castig.

Societatea romana a fost precedata de o alta figura juridica, care este o forma de indiviziune,
numita ANTIQUUM CONSORTIUM, despre care Gaius ne spune ca ar fi o forma de societate in care
societarii au dreptul de a dispune atat de partea lor, cat si de intreg. Aceasta opinie a lui Gaius NU
este corecta, pt ca ANTIQUUM CONSORTIUM nu este altceva decat o stare de devalmasie intre
membrii aceleiasi familii, in legatura cu exploatarea pamantului si a unor bunuri mobile, stare care
este intemeiata pe un fapt accidental, si anume pe mostenire.

Reminiscente ale acestei forme de devalmasie pe care le putem observa in fizionomia

contractului de societate:

1. Una dintre formele societatii – SOCIETAS OMNIUM BONORUM (societatea tuturor bunurilor
prezente si viitoare), in cazul careia mostenitorii evita iesirea din indiviziune tocmai pentru
a asigura mentinerea unitatii economice a bunurilor dobandite.
2. In contractul de societate roman, relatiile dintre asociati se intemeiaza pe buna-credinta.
Contractul de societate, ca astazi, este un contract incheiat INTUITU PERSONAE. Incalcarea
de catre unul dintre asociati a obligatiilor asumate va atrage la romani INFAMIA (=moartea
civila a persoanei – nimeni nu mai incheie vreodata un act juridic cu acel om).

4
 26.05.2022

Caracterele juridice ale societatii

1. Este un contract consensual.

2. Este un contract sinalagmatic.
3. Este un contract de buna-credinta.
4. Este un contract INTUITU PERSONAE.

Felurile societatii

1. SOCIETAS ALICUIUS NEGOTIATIONIS – societatea unui singur fel de afacere, care are o
aplicatiune importanta – SOCIETAS PUBLICANORUM (societatea de publicani), particularii
(cavalerii) care se asociaza in vederea strangerii impozitelor statului roman si care
raspundeau cu toate bunurile lor pentru impozitele care nu erau stranse. Este singura forma
de societate la romani care are personalitate juridica. Toate celelalte societati NU au
personalitate juridica.
2. SOCIETAS OMNIUM BONORUM – societatea tuturor bunurilor prezente si viitoare
3. SOCIETAS UNIUS REI – societatea unui singur lucru
4. SOCIETAS QUAESTUS – societatea cu privire la venituri. Asadar, bunurile dobandite cu titlu
gratuit (donatiile) NU urmeaza a fi puse in comun!

Elementele contractului de societate – in numar de 4:

1. Aportul fiecarui asociat

2. Interesul comun, care se numeste COMUNICATIO LUCRI ET DAMNI – exista o forma de
societate careia ii lipseste interesul comun – SOCIETATEA LEONINA (o societate in care unul
dintre asociati are partea leului, adica el are beneficiul aproape absolut al castigurilor
rezultate din aceasta activitate, pentru ca regula este ca beneficiile si pierderile activitatii se
suporta potrivit aportului/ potrivit intelegerii dintre asociati sau, in lipsa unei intelegeri, in
mod egal.) La romani, SOCIETATE LEONINA este NULA.
3. AFFECTUS SOCIETATIS – intentia de a constitui o societate. Acest element diferentiaza
societatea de ANTIQUUM CONSORTIUM (unde nu exista manifestare de vointa).
4. Sa aiba un scop licit.

Efectele societatii

Contractul de societate genereaza obligatii identice pentru toti societarii, pentru ca interesele
acestora sunt identice, iar aceste obligatii sunt sanctionate printr-o actiune speciala, numita ACTIO
PRO SOCIO. Societarul condamnat prin ACTIO PRO SOCIO devine INFAM.

ACTIO PRO SOCIO sanctioneaza urmatoarele obligatii are societarilor:

1. Obligatia de a aduce aport

2. Obligatia de a se ingriji de afacerile societatii ca de propriile afaceri – exceptie fata de alte
contracte – societarii raspund pentru CULPA LEVIS IN CONCRETO – la toate celelalte se
raspunde pentru CULPA LEVIS IN ABSTRACTO.
3. Obligatia de a suporta pagubele societatii, fie proportional cu aportul, fie potrivit
conventiei partilor, fie in mod egal.

5
 26.05.2022

Stingerea societatii

1. Societatea se stinge prin manifestarea se vointa a tuturor societarilor, DAR si prin

manifestarea de vointa doar a unuia dintre ei, ca o exceptie de la principiul
simetriei/corespondentei formelor, pentru ca este un contract INTUITU PERSONAE.
3. La moartea unui asociat sau daca unul dintre asociati sufera o CAPITIS DEMINUTIO, insa
societarii care raman pot incheia un nou contract de societate, dar nu este admisa
continuarea societatii cu mostenitorii celui decedat.
4. Societatea inceteaza prin ajungerea la termen, daca este cu termen, sau prin atingerea
scopului pentru care a fost infiintata, daca exista un asemenea scop.
5. Societatea inceteaza prin pieirea activului societatii, adica din lipsa de obiect.

CONTRACTUL DE MANDAT

Deosebiri semnificative fata de situatia actuala!!

MANDATUL, prin definitie, este contractul consensual prin care o persoana, numita MANDATAR,
se obliga sa presteze un serviciu GRATUIT in folosul unei alte persoane numite MANDANT. Deci,
mandatul roman are ca obiect nu numai incheierea de acte juridice, ci si indeplinirea de fapte
juridice (strico sensu).

La inceput, romanii realizau operatiuni juridice care intrau in sfera mandatului nu prin contractul
consensual de mandat, ci prin intermediul unor acte solemne/formale, cum ar fi ADSTIPULATIO,
prin care creditorului principal i se alatura un creditor accesoriu, care, in raport cu creditorul
principal, este un MANDATAR al acestuia.

Elementele contractului de mandat

 Obiectul - trebuie sa fie licit si moral si poate consta atat intr-un act juridic, cat si intr-un
fapt juridic (fapt material). – astazi doar incheierea unui act juridic!!!
 Gratuitatea – isi are originea in faptul ca primii mandatari au fost dezrobitii, care evident ca
nu puteau sa pretinda patronului o remuneratie pentru serviciile pe care le indeplineau din
imputernicirea patronului. Insa, gratuitatea mandatului roman NU este de esenta acestui
contract, ci DOAR DE NATURA LUI, pentru ca romanii au admis si o exceptie: mandatul
acordat celor care desfasoara profesii, adica activitati intelectuale, era remunerat (medici,
avocati, profesori, filosofi). Munca fizica putea forma obiectul contractului de mandat, dar in
acest caz nu era platita. Ea era platita numai daca era angajata prin LOCATIO OPERARUM.
 Interesul mandantului – este de natura contractului de mandat, avandu-se in vedere
originea lui (raportul dintre patron si dezrobit), dar avem si 2 exceptii, adica doua situatii in
care mandatul nu este doar in interesul mandantului:
1. MANDATUL IN REM SUAM
2. MANDATUL PECUNIAE CREDENDAE – mandatul prin care mandantul il imputerniceste
pe mandatar sa acorde un credit unui tert (atat in interesul mandantului, cat si in
interesul tertului). – garantie personala neformala

6
 26.05.2022

Efectele mandatului

Mandatul face figura distincta, pentru ca este un contract sinalagmatic imperfect. El se naste ca
unilateral, mandatarul avand urmatoarele obligatii asumate fata de mandant:

1. Obligatia de a da socoteala mandantului la incheiera contractului de mandat , adica de a-i

transmite mandantului tot ceea ce a dobandit pe parcursul executarii contractului de
mandat. La romani, mandatul este fara reprezentare, adica mandatarul nu este un
reprezentant al mandatarului la incheierea actului juridic, daca obiectul contractului il
reprezinta un act juridic. Mandatul modern este un mandat cu reprezentare, dar si in
dreptul modern poate exista mandat fara reprezentare – mandatul prenne nom?)
2. Obligatia de a executa mandatul cu buna-credinta , dar, pentru ca este un contract in care
nu are interes, mandatarul raspunde numai pentru dol. Imparatul Justinian a extins
raspunderea mandatarului si pentru CULPA LEVIS IN ABSTRACTO.

Daca avem o conventie speciala intre mandant si mandatar, mandatarul poate sa vanda un bun
al mandantului, transmitand chiar proprietatea bunului, desi el nu este proprietar. Este o exceptie
de la NEMO PLUS IURIS AD ALIUM TRANSFERRE POTEST QUAM IPSE HABET. (Prima exceptie este
cea de la ipoteca!!!)

Aceste obligatii sunt sanctionate prin ACTIO MANDATI DIRECTA, al carei titular este mandantul.
Pe parcursul executarii contractului, se pot naste obligatii si in sarcina mandantului, cum ar fi
cheltuielile pe care mandantul le face pentru executarea contractului (cumpara materialele pt
realizarea serviciilor). Aceasta obligatie este sanctionata prin ACTIO MANDATI CONTRARIA, care
este pusa la indemana mandatarului.

Stingerea contractului de mandat

Contractul de mandat se stinge in urmatoarele situatii:

1. Ajungerea la termen, daca este stabilit un termen.

2. Prin MUTUUS DISENSUS/CONTRARIUS CONSENSUS, ca o aplicatie a principiului
simetriei/corespondentei formelor.
3. Prin revocarea contractului de catre una dintre parti, intrucat contractul de mandat este un
contract INTUITU PERSONAE, cu exceptia ca mandatarul nu poate sa renunte intempestiv
la contract intr-un moment al executarii lui, daca aceasta revocare/renuntare ar provoca
prejudicii pentru mandant.
4. Prin moartea uneia dintre parti, pentru ca acest contract este INTUITU PERSONAE.