.

Efectele contractului de comodat

3.1.Enumerati principalele dr. si oblig ale partilor contractante.
Comodatarul este obligat sa pastreze sis a ingrijeasca bunul primit in folosinta
cu deligenta unui bun proprietar.Este obligat sa ingrijeasca de conservarea bunului
imprumutat. Este obligat de a folosi bunul numai in scopul stability prin acordul
partilor sau numai dupa destinatie.Are obligatia de a suporta chetuielile necesare
folosirii bunului. Raspunde pentru cauza neimputabila lui daca nu dovedeste ca
prejudicial ar fi survenit chiar daca el siar fi onorat obligatiile de conservare a
bunurilor, este obligat sa repare prejudicial in caz de nerestiutire la scadenta
bunului .
Are dr. de a cere compensarea cheltuielilor extraordinare, necesare si urgente
suportate in legatura cu conservarea bunului primit.Cu acordul comodantului poate
transmite bunul altor terti si raspunde pentru deteriorarea bunului de catre terti.Are
dr. de retentie a bunului in legatura cu cheltuielile suportate asupra bunului primit
in folosinta-cheltuieli ce trebuiau suportate de comodant.
Comodantul daca nu transmite bunul comodatarukui poate fi tinut numasi la
repararea prejudiciukui cauzat, acesta este obligat sa restituie comodatarului
cheltuielile extraordinare si urgente.El poarta raspunderea numai pentru intentia
sau culpa grava.Raspunde pentru daunele cauzate comodatarului prin ascunderea
viciilor bunnului transmis.El deasemenea are dr. la restituirea imediata a bunului si
repararea prejudiciului cauzat.Acesta poate rezilia contractul in virtutea unor
circumstante neprevazute cind comodatarul foloseste bunul neconform destinatiei
stabilite, comodatarul a decedat sau sia incetinit activitatea atunci cind este
persoana juridical
3.2.Determinati continutul obligatiei comodatarului privind restituirea bunului,
precum si suportarea riscului pierii fortuite a bunului
Obligatia de restituire a bunului primit de catre comodatar in folosinta gratuita
acesta o are la expirarea termenului contractului de comodat.In situatia cind in
contractul de comodat nu este stipulate un termen bunultrebuie restituit de catre
comodatar la sfirsitul valorificarii lui in scopul mentionat in contractul
respective.In cazul in care a trecut o perioada suficienta pentru valorificarea
bunului comodantului poate cere restituirea acelui bun. Deasemenea daca termenul
contractului de comodat nu poate fi stability in baza scopulor de utilizare a
bunurilor comodantul este in drept sa ceara restituirea acelui bun in orice moment.
In contractul de comodat comodatarul este acel care raspunde pentru cauza
neinputabila lui ( cazul fortuity) daca acesta nu dovedeste faptul ca prejudicial ar fi
survenit chiar daca el siar fi indeplinit obligatia de a pastra si ingriji bunul cu
deligenta unui proprietar sis al foloseasca numai in scopul stability in contract sau
determinat prin natura bunului si alte obligatii pe care le are comodatarul.

3.3.Stabiliti corelatia dintre:

-incalcarea obligatiei de catre comodatar –raspundere fara vinovatie
Intre aceste 2 categorii exista legatura si anume: comodatarul in conformitate cu
prevederili CC are obligatia de a pastra si ingriji bunul cu deligenta unui bun
proprietar, sal folloseasca numai in scopul stability in contract, de a nu da bunul in
folosinta unor terti decit cu acordul comodantului , respectarea acestor obligatii il
elibireaza pe comodatar de raspunderea in cazul fortuit, iar neexecutarea unei
obligatii dintre acestea il impune pe comodatar de a raspunde si pentru cauza
neimputabila lui , adica raspunde fara a fi vinovat
-obligatia de compensare a cheltuielilor extraordinare facute de comodatar
pentru conservarea bunului-dr. de retentie
In cazul in care comodatarul face niste cheltuieli extraordinare in cazurile necesare
si urgente pentru a conserva bunul si aceste cheltuieli sunt suportate de catre el ,
acesta are dreptul de a cere compensarea acestor cheltuieli de la comodant iar daca
comodantul nu doreste sa compenseze cheltuielile suportate de comodatar ultimul
poate recurge la retinerea bunului pina ce nui vor fi compensate cheltuielile
mentionate mai sus.Pentru alte creante fata de comodant decit cele mentionate
comodatarul nu poate retine bunul.
-obligatia comodatarului de a plati contra valoarea uzurii bunului-caracterul
gratuity al contractului
In cazul in care comodatarul in urma folosirii bunului in conformitate cu destinatia
stabilita in contract, starea bunului suporta modoficari sau inrautatire , acesta nu
poarta raspundere, iar daca in urma folosirii de catre comodatar a bunului gradul de
uzura este mai mare decit sar fi uzat in conditii obisnuite (utilizarea neconform
destinatiei stabilite) atunci acesta este tinut de a plati contravaloarea uzurii
bunului.Acest fapt nu afecteaza caracterul gratuity al contractului ci asigura
respectarea contractului de comodat , asigurind respectarea drepturilor
comodantului fata de bunul dat in folosinta gratuita
2.Contractul de comodat.
2.1.In ce forma trebuie de incheiat contractul de comodat.Care sunt
consecintele nerespectarii formei cerute.
Deoarece lacapitolul comodat nu sunt prevederi referitoare la forma
contractului atunci contractul dat poate fi incheiat in orice forma-oral,
scris.Aici se aplica regulile generale si anume: daca costul bunului este
mai mare de 1000 lei se cere incheierea contractului in scris,
nerespectare aceste forme nu afecteaza valabilitate a contractului ci
lipseste partile de a aduce proba cu martori.Cit priveste forma
contractului de comodat in cazul cind obiect al acestuia este un bun
imobil,se aplica reglementarile specifice formei contractului de
locatiune.Astfel facind o anologie cu regulile stipulate la art 876
CC,mentionam ca contractul de comodat al unui bun imobil trebuie sa
fie intocmit in scrs.Daca termenul contractului de comodat al carui
obiect este un bun imobil depaseste de 3 ani,contractul urmeaza a fi
inscris in registrul bunurilor imobil.
2.2.Care sunt consecintele nerespectarii de catre comodatar a
obligatiilor sale.
Nerespectarea obligatiei de catre comodatar acorda comodantului dr. De
a cere restituirea bunului si reparatia prejudiciului cauzat.Nerespectarea
obligatiilor duce la rspunderea acestuia si pentru cauza neimputabila lui
daca nu dovedeste ca prejudiciul ar fi survenit chiar daca el siar fi
onoorat obligatiile.Raspunderea comodatarului pentru cazul fortuit
survine si atunci cind acesta nu restituie bunul in termen.pag 174
2.3.Solutionati litigiul in esenta.
In speta data instanta coect a admis actiunea prin care au obligat piritii la
plata sumei solicitate in parti egale deoarece acestia nu au respectat
conditiile intelegerii si sau deplasat in alta localitate .Plus la aceasta
automobilul a fost deteriorat din neatentia piritilor fapt ce exclude cazul
fortuit si impune raspunderea acestora .ei raspund solitar deoarece au
luat acel bun inpreuna.
 (1)1.1. Prin contract de comodat o parte (comodant) da cu titlu
gratuit un bun in folosinţa celeilalte părţi (comodatar), iar
aceasta se obliga sa restituie bunul la expirarea termenului
pentru care i-a fost dat.
1.Este un contract real, deoarece pentru încheierea lui fiind necesar atât
realizarea acordului de voinţă, cât şi predarea (tradiţiunea) bunului care
formează obiectul contractului. De regulă este un contract unilateral,
deoarece din momentul încheierii naşte obligaţii numai pentru
comodatar, însă pe parcursul executării contractului se pot naşte obligaţii
şi în sarcina comodantului, dar asemenea obligaţii nu se nasc din
contract si din cauze extracontractuale (gestiunea de afaceri, sau delictul
civil).Este un contract cu titlu gratuit. Acest caracter rezultă expres din
art. 859 CC: ”o parte (comodant) dă cu titlu gratuit un bun în folosinţa”.
acest caracter este unul esenţial care dă posibilitate de a face o distincţie
clară dintre comodat şi locaţiune, deoarece dacă contractul de comodat
presupune o remuneraţie din partea comodatarului pentru folosinţa
bunului asemenea contract va fi unul de locaţiune ci nu comodatUn
contract translativ de folosinţă şi nu translativ de proprietate. În temeiul
contractului comodatarul dobândeşte numai dreptul de folosinţă,
devenind un simplu detentor precar, obligat la înapoierea
lucrului.caracter consensual-fiind valabil inkeiat prin acord partilor.
1.2.elem contr sunt-
a.partile.comodantul-pers care remite bunul.comodatar-pers careia i se
remite bunulcu titlu de propr.calitatea de comodatar cit sh comodant o
poat avea orice pers fizika/jur.legea nu prevede careva restriktii.
b.obiect- Comodatul poate avea ca obiect numai bunurile nefungibile,
individual determinate, deoarece ele urmează a fi restituite în natură, în
individualitatea lor. Bunurile nefungibile sunt acelea care în executarea
unei obligaţii nu pot fi înlocuite cu altele trebuind predate în natură, iar
lucrurile neconsuptibile sunt acelea care pot fi folosite în mod repetat
fără consumarea substanţei. Caracterul nefungibil al bunurilor poate
rezulta din voinţa părţilor, fiind posibil ca bunuri fungibile prin natura
lor să fie considerate de părţi ca nefungibile (ex: o cantitate de mere sunt
întrebuinţate nu pentru consumaţie ci pentru a oforma standul la o
expoziţie) În aceste cazuri bunurile contractate sunt utilizate conform
unei destinaţii speciale prevăzute de părţi. La fel obiect al contractului
poate fi orice bun mobil sau imobil în măsura în care transmiterea
folosinţei nu este interzisă prin norme speciale ori permisă numai în
anumite condiţii.
1.3.comodat-arenda-ambele poseda car.translativ de folosinta.kalitatea
partilor o poate avea orice pers.fiz/jur-subiect de drept.arenda spre
deosebire de comodat*are caract sinalagmatik,cu titlu oneros.*k obiect
are bunuri si teren agrikole.termen strict stab de lege intre 1-30 ani.pu
plantatii multianuale se perevede termen mai mare de 25 ani..pertul la
arenda se stab prin acordul partilor fixat in kontract luinduse in konsid
m.multe criterii-suprafata terenului,potentialu de produktie etc.
Comodat-lokatiune.ambele cons contracte ce au drept scop folosirea
unui bun.kalitatea de lokator cit sh de comodant o poate avea orice pers
fiz/jur ce are dr propr asupra unui bun,kalitatea de comodatar si lokatar-
orice subiect de drept cu kapacit de exercitiu.deosebiri...la lokatiune
termen nu mai mare de 99 ani.in kazul lokatiu unui bun imiobil pe un
termen m.mare de 3 ani treb inregistrat la reg bun imobile p/u a
demontra opozabilitatea fata de terti.*titlu oneros-plata numita chirie se
plateste conform intelegerii intre parti sau in lipsa acestora de
prevederile legale.
Comodat-imprumut.ambele poseda carac consensual,gratuit,unilateral.
Deosebiri..imrumutul este contr translativ de propr.termen stab de parti
daca in kontract nu este termen de restituire,imprumutul treb restituit in
decurs de 30 zile din moment ce imprumutatul a primit instiintarea d/e
restituire.
1. Conţinutul contractului de împrumut.

1.1. Enumăraţi drepturile şi obligaţiile părţilor în cadrul contractului de împrumut;

In cadrul contractului de imprumut conform codului civil parti ale acestui contract
sunt: o parte este imprumutatorul – ce apare ca subiect tsinut sa transmita o suma
de bani sau bunuri fungibile pe care sa obligat sa le transmita celei late parti ce
apare ca subiect in calitate de imprumutat. Acesta la rindul sau este obligat sa
restitue banii in aceiasi suma sau bunurile de aceeasi calitate si acelasi gen la
expirarea termenului pe care ea fost date. Partilor la rindul lor ii revin atit drepturi
cit si obligatii aceste prevad si caracterul sinalagmatimc adica egalitatea intre partii
in drepturi si obligatii. Imprumutatorului ii apartine dreptul de a transmite bunul
prevazut de contract cit si de a renuntsa la transmiterea bunului la care a fost
obligat sal transmita dar doar conform art.870 cod civil sau cind exista premise
suficiente pevazute pentru astfel de situatii. Imprumutatorului ii apartine dreptul de
a cere dobinda privazuta ce reese din contract si restituirea imprumutului conform
prevederilor art.644 cod civil. In ceea ce priveste obligatiile lui este obligat de a
treansmite bunurile ce sunt stipulate in contract in aceiasi cantitate si de acel gen
asupra carui au convenit. La cererea imprumutatului sa elibereze chitansta de
restituire a datoriei sau a dobinzei.Imprumutatului ii revin dreptul de a primi bunul
transmis de catre imprumutator, de a cere chitansa pentru restituirea imprumutului
de a inainta pretentii cu privire la cantitatea sau calitatea bunului ce urmeaza sal
preea , in obligatii – principala de restituire a bunurilor ce constitue obiectul
contractului, de a reintoarce imprumutul in aceiasi cantitate si aceiasi calitate si
acelasi gen fara intirzieri doar daca ii permite conform contractului sau
imprumutatorul
1.2. Evidenţiaţi particularităţile împrumutului oferit de lombard şi de asociaţiile de
economii şi împrumuturi;
Lombardul apare ca o institutie de credituri care acorda imprumuturi garantate cu
obiecte sau titluri de valoare. Lombardul acorda imprumuturi monetare care sunt
isotite de dobinde stipulate ce valoreaza in unele situatii asupra persoanelor fizice
si juridice.Dar si asociaţiile de economii şi împrumuturi ce apare ca organizatii sau
grup organizat cu un scop bine intarit ce de asemenea acorda imprumuturi
monetare si care sunt insotite de dobinzile inaintate ce de asemenea se difera intre
subiectii carora se acorda acestea imprumuturi, asociaţiile de economii şi
împrumuturi necesita acel gaj sau obecte si titluri de valoare ca garant doar in
cazuri si condiile prevazute pentru oferirea imprumutului.
1.3. Care sunt eventualele dificultăţi ce pot apărea la aplicarea normei legale care
stabileşte relaţia dintre mărimea dobânzii în contractul de împrumut şi rata de
refinanţare a BNM. Propuneţi varianta optimă a normei care reglementează
mărimea dobânzii şi argumentaţi.
1.1 notiunea contr.de imprumut si caracterele lui juridice
Contr.de imprumut o parte imprumutator se oblige sad ea in proprietate
celeilalte parti imprumutatul banii sau alte bunuri fungibile iar acesta se
oblige sa restituie banii in aceiasi suma sau bunuri de acelasi gen calitate
si cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.
Caracterile juridice
-consensual,sinalagmatic,titlu gratuit,translativ de proprietate
1.2 Elementele contr. de imprumut
Partile contr.sunt imprumutatorul si imprumutatul.deoarece contract.este
translativ de proprietate imprumutatorul trebuie sa aiba capacitatea
respective- sa indeplineasca conditiile cerute de lege pentru actele de
dispozitie sis a fie proprietarul bunului care formeaza obiectul
contractului.
Imprumutatul trebuie sa aiba siel capacitatea sis a indepineasca
conditiile cerute de lege pentru acte de dispozitie .Aceasta cerinta se
explica prin faptul ca acesta va fiobligat dupa consumarea bunurilor
imprumutate sa restituie din patimoniulsau o valoare echivalenta
Obiectul contr.-constituie banii sau alte bunurii fungibile
Pretul-denumit dobinda apare ca element al contract, numai atunci cind
legea sau contractual prevad plata ei
1.3delimtarea contr.de imprumut de contr.de comodat si locatiune
1)CONTR DE LOCATIUNEeste un contrce translativ de
folosinta...,CONTR DE IMPRUMUT este un contr tramslativ de
proprietate
2) obiectul contr de locatiune-numai bunurile determinate individual si
neconsumabile...OBIECTUL CONTR DE IMPRUMUT- bunurile
fungibile sau banii
3) contrc de lokatiune este cu titlu oneros...contr de imprumut este
esetialmente gratuit
4) contr de lokatiune-termenul se incheie pe un termen de 1,3 sau 5
ani....contrc de imprumut- teremenul se determina de catre parti adika
este nedeterminat
1.1.Prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte
părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în
folosinţă şi poseisune temporară, iar aceasa se obligă să plătească
chierie.lokatiunea are urm caract-sinalagmatic,cu titlu oneros(Oobligaţia de
bază a locatarului este achitarea chiriei, care se stabileşte prin acordul comun ale
părţilor. La stabilirea cuantumului chiriei se iau în consideraţie un şir de
circumstanţe, cum ar fi: termenul, obiectul şi componenţa lui, uzura acestuia,
intensivitatea folosirii bunului şi altele. Chiria se stabilesc, de regulă, în bani, dar
legislaţia nu interzice şi achitarea ei în natură sau în alt mod. Dacă obiectul
locaţiunii este utilizat pentru fabricarea unui bun sau prestarea unor servicii, chiria
poate fi achitată prin transmiterea unei părţi a bunului produs sau prin prestarea
unor servicii,se plateste o kirie determinata sau determinabila in skimbul
folosintei bunului),comutativ,consensual,cu executare succesiva in
timp,translativ de folosinta(spre deosebire de vinz-cump lokat transmite nu
un dr real ci un dr creanta.
1.2. cazul cînd obiectul contractului este un bun imobil, care se dă în chirie pe un
termen ce depăşeşte 3 ani, în acest caz se cere înscrierea contractului în Registrul
bunurilor imobile. Mai detaliat vezi Comentariul la art.art.496-511 al prezentului
cod. Nerespectarea acestei reguli are ca efect inopozabilitatea contractului faţă de
terţ. Prin urmare, acest contract are valoare juridică numai pentru părţile
contractului şi nu poate fi invocat faţă de alte persoane.
1.3.contr lokat detine un rol important in sist contr civile.aceasta poate fi dedusa
din insasi skopul contr-folosinta temporara sau folosinta si posesia
temporara.beneficiul inkeerii unui asemenea contr il au ambele parti a kontr.atit
lokatorul kit si lokatarul obtine un oarecare profir in masura necesitatilor
fiecaruia.astfel p/u lokator-lokat repr o forma de utilizare mult mai rationala si mai
economika a unui bun de care temporar nu are nevoie si nu necesta a fi folosit in
activitatea sa gospodareasca kit si alte activitati,la fel permite acoperirea
cheltuielilor de exploatare si renta lunara.da posibilitatea sa obtii profit sau alt
beneficiu.p/u lokatar rentabilitatea inkeerii unui asemenea kontract se observa la
nivel de viata zilnika exemplu in kazul unei nunti sau o alta activitate ce necesiata
un spatiu mai mare decit il detine pers..astfel ea poate sa inkirieze un lokal ku tot
ku toate atributele necesare nefind nevoita sal obtina ku dr propr,folosindul doar
p/u perioada de care are nevoie.
(1) 1.1. Locatorul este obligat să repare prejudiciul care rezultă din
perturbarea de către un terţ a folosirii bunului numai în cazul în care
terţul este un locator sau dacă locatorul i-a permis folosinţa bunului sau
accesul la el.
1. Norma stabilită în acest articol admite posibilitatea folosirii unui bun de mai
multe persoane avînd ca bază raporturi contractuale sau alte temeiuri legale.
Folorea bunului închiriat de cître una din aceste peroane poate prejudicia careva
pagube celorlalte persoane care au acces la acest bun.
2.Răspunderea pentru prejudiciul care rezultă din perturbarea de către un terţ a
folosirii bunului faţă de ceicalţi o poartă locatorul, dar numai cu condiţia că terţul
este un locatar sau dacă locatorul i-a permis terţelui folosirea bunului sau accesul la
el.Locatorul este obligat să efectueze reparaţia capitală abunului închiriat
dacă legea sau contractul nu prevede altfel.
(1) Reparaţia capitală se efectuează în termenul stabilit în contract sau cînd
reiese dintr-o necesitate strigentă.
(1) Nerespectarea de către ocator a obligaţiei prevăzute la alin. (1) şi (2)
acordă locatarului dreptul să efectueze reparaţia capitală şi să treacă
cheltuielile de reparaţie capitală în contul chiriei.alt drept al Locatorului
este dr de cere rezilierea contractului dacă locatarul:
a) nu foloseşte bunul închiriat la destinaţie sau în conformitate cu
prevederile contractului;
b) admite intenţionat sau din culpă înrăutăţirea stării bunului ori creează
un pericol real pentru o asemenea înrăutăţire;
c) nu plăteşte chiria pe parcursul a 3 luni după expirarea termenului de
plată dacă în contract nu este prevăzut altfel;
d) încheie un contract de sublocaţiune fără acordul locatorului.
(2) Legea sau contractul pot prevedea şi alte motive re reziliere a contractului
de locaţiune din iniţiativa locatorului.
(3) Locatorul are dreputl să verifice bunul închiriat, să efectueze lucrări
asupra lui, în cazul imobilului, să-l prezinte eventualilor cumpărători sau
locatari, fiind obligat să-şi exercite drepturi în mod rezonabil. Locatorul
este în drept să ceară rezilierea contractului dacă locatarul:
e) nu foloseşte bunul închiriat la destinaţie sau în conformitate cu
prevederile contractului;
f) admite intenţionat sau din culpă înrăutăţirea stării bunului ori creează
un pericol real pentru o asemenea înrăutăţire;
g) nu plăteşte chiria pe parcursul a 3 luni după expirarea termenului de
plată dacă în contract nu este prevăzut altfel;
(4) încheie un contract de sublocaţiune fără acordul locatorului
1.2. După încetarea raporturilor contractuale, locatarul este obligat să
restituie bunul închiriat în starea în care i-a fost dat sau în starea prevăzută
de contract.Prejudiciul cauzat prin înrăutăţirea stării bunului se repară de
către locatar dacă nu dovedeşte lipsa vinovăţiei sale. Locatarul poartă
răspunbdere în aceeaşi măsură pentru înrăutăţirea admisă de membrii
familiei sale, de sublocatar sau de de terţ, cărora le-a permis accesul la bunul
închiriar.Locatarul răspunde pentru deteriorarea bunului în mărimea în care
s-a micşorat valoarea lui dacă în contract nu este prevăzut altfel.Cu privire la
soarta imbunatatirilor aduse bunului in lokatiune legiuitorlui prevede k La
expirarea termenului sau la rezilierea contractului de locaţiune, locatarul are
dreptul să separe îmbunătăţirile, efectute cu permisiunea locatorului, care pot
fă separate fără a se deteriora bunul ori să ceară compensarea valorii lor de
către locator dacă legea sau contractul nu prevede altfel.Locatarul are dreptul
să separe îmbunătăţirile efectuate fără permisiunea locatorului dacă pot fi
separate fără a se deteriora bunul şi dacă locatorul refuză să compenseze
valoarea lor. În cazul în care îmbunătăţirile efectuate fără permisiunea
locatorului nu pot fi separate fără a se deteriora bunul, ele devin proprietate
a locatorului.La cererea locatorului, construcţiile neautorizate de el urmează
a fi demolate de către locatar sau pe contul lui.
1.3.În cazul cesiunii locaţiunii are loc schimbarea subiecţilor locaţiunii, deoarece în
această situaţie dreptuirle şi obligaţiile contractuale ale locatarului pe deplin trec la
un alt locatar. Din aceste considerente legea stipulează că, cesiunea locaţiunii
eliberează locatarul anterior de obligaţii faţă de locator. Această regulă are un efect
imperativ numai pentru contract de lcoaţiune a unui imobil de locuitDacă obiectul
locaţiunii este un alt bun decît un imobil de locuit părţile sunt în drept de a se abate
de la regula generală în ce priveşte eliberarea locatarului anterior de obligaţiile sale
faţă de locator. Prin urmare, în cazul cesiunii locaţiunii, locatarul anterior, în bază
acordului cu locatorul îşi poate păstra răspunderea contractuală faţă de locator.
Ceea ce tine de cesiunea de creanta cc prevede faptul ca o creanţă transmisibilă şi
sesizabilă poate fi cesionată de titular (cedent) unui terţ (cesionar) în baza unui
contract. Din momentul încheierii unui astfel de contract, cedentul este substituit
de cesionar în drepturile ce decurg din creanţă.Cesiunea creanţei nu poate aduce
atingere drepturilor debitorului şi nici nu poate face obligaţia acestuia mai
oneroasa.Cedentul este obligat sa remită cesionarului actele aferente creanţei şi să-i
pună la dispoziţie informaţia necesară realizării ei.Sînt incesibile creanţele
privitoare la încasarea pensiei alimentare, la repararea prejudiciului cauzat vieţii şi
sănătăţii persoanei, precum şi la alte drepturi legate de persoana creditorului.
Cesiunea de creanţă trebuie să fie încheiată în forma cerută pentru actul juridic în
al cărui temei s-a născut creanţa cesionată.
. Contractul de locaţiune.
2.1. Enumăraţi tipurile de îmbunătăţiri;
Toate inbunatatirile aduse bunurilor inchiriate pot fi grupate in 2
categorii: 1.inbunatatiri aduse cu acordul locatorului; 2.inbunatatiri
aduse fara acordul locatorului.La rindul lor acestea pot fi specificate
in 2 tipuri: a)inbunatatiri care pot fi separate fara a se deteriora
bunurile inchiriate; b) inbunatatiri care nu pot fi searate fara a se
deteriora bunurile inchiriate.In functie de aceasta legiuitorul a
stabilit urmatoarele: a)inbunatatirile aduse bunurilor cu acordul
locatorului la expirarea termenului contractului sa la desfacerea lui
inainte de termen trebuie reconpensate de catre locator adica acordul
presupune caracterul oneros al inbunatatirilor.In cazul inbunatatirilor
care pot fi separate fara a se pricinui paguba bunurilor inchiriate
acestea pot fi ridicate de catre locatar. Din categoria inbunatatirilor
aduse fara acordul locatorului fac parte inbunatatirile ce pot
fireparate fara a se deteriora patrimoniul inchiriat si in caz ca nu este
de acord locatorul sa achite costul lor inbunatatirile pot fi ridicate de
catre locatar. Costul inbunatatirilor efectuate fara acordul locatorului
si care nu pot fi separate fara a se deteriora bunurile inchiriate nu se
reconpenseaza adica aceste inbunatatiri devin proprietate a
locatorului.

2.2. Cine, potrivit legii, are obligaţia să facă reparaţia curentă şi

cea capitală? Care sunt consecinţele neefectuării reparaţiei?
Conform prevederilor legale locatorul este obligat sa efectueze
reparatia capitala a bunului inchiriat daca legea sau contractul nu
prevede altfel.Consecintele neexecutarii reparatiei deasemenea sunt
cuprinse de continutul legii si anume nerespectarea de catre locator a
obligatiei prevazute acorda locatarului dr. Sa efectueze reparatie
capitala si sa treaca cheltuielile de reparatie capitala in contul chiriei.

2.3. Soluţionaţi speţa. Se va schimba soluţia, dacă îmbunătăţirile au fost

efectuate cu acordul lui A?
  .1 Enumăraţi temeiurile de încetare a contractului de locaţiune
.Locaţiunea încetează:la expirarea termenului contractului;în cazul
pierderii bunului închiriat;în late cazuri prevăzute de lege sau de
contract.Legea stipulează două temeiuri tradiţionale de încetare a
locaţiunii:la expirarea termenului contractului,în cazul pieirii bunului
închiriat.Expirarea termenului contractului poate servi ca temei de
încetare a locaţiunii dacă părţile au convenit astfel şi bunul închiriat a
fost restituit locatorului. În cetarea locaţiunii din acest temei poate avea
loc şi în cazul, cînd nici una din părţi nu a declarat cu un preaviz părţii
opuse despre intenţiile sale de a continua raporturile contractuale şi dacă
prin tăcere prelungirea folosirii bunului după expirarea termenului nu a
avut loc.Pieirea bunului închiriat este un temei ondescutabil de încetare
a locaţiunii, deoarece în acest caz dispare un element principal al
contractului – însuşi obiectul locaţiunii. Prin urmare, dispare şi interesul
părţilor.Prin acordul părţilor, în dependenţă de obiectul contractului,
scopul părţilor şi alte circumstanţe, în contract pot fi stipulate şi alte
temeiuri de încetare a locaţiunii. Acest lucur poate avea loc şi în alte
cazeri prevăzute de lege.alt temei il konstitue exproprierea totala(lokat
se stinge de la data de la kare expropriatorul are dr sa ia bunul in
posesiune) sau partiala(lokatarul poate dupa imprejurari reducerea
chiriei sau rezilierea lokatiunii)

 Locatorul este în drept să ceară rezilierea contractului dacă

locatarul:a)prevederile contractului;nu foloseşte bunul închiriat la
destinaţie sau în conformitate cu admite intenţionat sau din culpă
înrăutăţirea stării bunului ori creează un pericol real pentru o asemenea
înrăutăţire; nu plăteşte chiria pe parcursul a 3 luni după expirarea
termenului de plată dacă în contract nu este prevăzut altfel,încheie un
contract de sublocaţiune fără acordul locatorului.Legea sau contractul pot
prevedea şi alte motive re reziliere a contractului de locaţiune din
iniţiativa locatorului.

Locatarul este în drept să ceară rezilierea contractului în cazul în care:

a. şi-a pierdut capacitatea de muncă şi nu poate folosi bunul închiriat;
b)este privat de libertate şi nu-şi poate executa obligaţiile contractuale
(acest fapt care exclude posibilitatea executării obligaţiilor contractuale.
 Petnru rezilierea contractului din acest temei este necesar de a prezenta
sentinţa, care a rămas definitivă şi prin care locatarul este privat de libertate.
Dat fiind faptul că legea nu prevede altfel, termenul de privaţiuni de
libertate nu are careva importanţă pentru rezilierea contractului din acest
motiv)Legea sau contractul pot prevedea şi alte motive decît cele
enuntate mai sus.

(1) 3.1. La expirarea contractului de locaţiune, locatarul are dreptul prioritar

la încheierea contractului pe un nou termen dacă:
a) şi-a onorat anterior obligaţiile contractuale;
b) bunul se dă în locaţiune pe un nou termen;
c) este de acord cu noile condiţii contractuale stabilite de locator.
Dacă raporturile contractuale continuă în mod tăcit după expirarea
contractului de locaţiune, aceasta se consideră prelungir pe un termen
nedeternimat.....
1.1.concesiunea este un kontr prin kare statul cesioneaza unui investitor in skimbul
unei redeventadr de a desfasura activitati de prospectare,explorare,valorifikare sau
restabilirea resurselor naturale pe terit rm de a presta servicii publice de a exploata
obiect propr de stat care conform legisl sunt retrase integral sau partial din kircuitul
civil precum si dreptul de a desfasura anumite genuri de activitate inklusiv cele
kare konst monopolul statului preluind gestiunea obiect concesiunii,riscul
prezumtiv si rsp patrimoniala.caractere jur..*solemn-rezida in faptul k kontr
concesiun treb sa fie inkeiat in forma scrisa..*sinalagmatik-deoarece partile isi
asuma dr si oblig reciproce..8la momentul inkeerii kontr partile isi kunosk deja
intinderea prestatilor la kare se obliga,fapt ce rezulta din karacter komutativ..*ku
titlu oneros-ambele parti urmaresk obtinerea unui beneficiu ku executare
succesiva,concesionarul isi executa prestatille prev de contr in mod kontinuu pe
toata durata concesiunii iar concedentului ii revine oblig k pe parcursul koncesiunii
sa nu intervina in aktivit economika a concesionarului...*intuito personae-adik pers
care a obtinut koncesiunea treb sasi execute personal oblig care ii revin din
kontract..
1.2.partile-concesionar(pers fiz/jur din rm si din alte state)concedent(in kazul
kocesionarii terenurilor si altor resurse naturale o are guvernul in pers organ central
al adm publice autorizata.in kazul bunurilor intreprinderilor de stat precum si alte
obiecte economice in kalitate de concedent apare org centrale de specialitate si
autoritatile adm publ lokale)Obiect-gestiunea privata a unui serviciu publik,a unui
bun publik sau executarea unei aktivit publ de catre o pers partikulara.insa nu toate
serv publice,bun sau activit publice pot fi concesionate doar acele care au o
importanta deosebita p/u stat si prdine publika nu pot const obiectul unei
koncesionari.Termen-poate fi stab de catre concedent sau de ambele parti de
comun akord dar nu poate depasi 50 ani.la expirarea concesiunii daca au fost
respect clauzele lui koncesionarul beneficiaza de dr preferential de a prelungi
kontr..Redeventa-repr o suma de bani platita koncedentului de catre cesionar in
skimbul r de a gestiona un serv publi,un bun publik sau de a executa o lukrare
publika.ea poate fi stab in natura,bani sau in ambele modalitati sub forma de plati
unice,arenda,plati p/u extractia resurselor naturale sau p/u fabrikarea produktiei...

3.1. Arenda este contractul încheiat între o parte – proprietar, uzufrucruar

sau un alt posesor legal de terenuri şi de alte bunuri agricole (arendator) – şi
altă parte (arendaş) cu privire la expluatarea acestora pe o perioadă
determinată şi la un preţ stabilit de părţi.
1. 3.2. Subiecţii acestui contract sunt arendatorul şi arednaşul, care pot fi
atît persoane fizice , cît şi juridice. De regulă arendatorul este
proprietarul obiectului contractului şi care dispune de toate
documentele necesare de proprietate asupra acestui bun. Arendatorii
terenurilor, care aparţin statului şi unităţilor administrativ-teritoriale
sunt Guvernul RM şi organele administraţiei publice locale în
dependenţă de competenţa lor (art.41 al Legii 828/1991 ). În această
calitate pot activa şi alţi titulari legali, cum ar fi uzufructuarul,
superficiarul, debitorul gajist sau alt posesor legal. Deoarece aceste
persoane poartă o denumire generală – popsesor legal, se consideră că
ele dispun de titlurile prevăzute de lege, prin care este legalizată
posesia, de regulă, contractul respectiv. Arendaş poate fi orice suciect
de drept al Republicii Moldova. În această calitate, în baza art.41 Legii
828/1991, pot activa şi persoanele fizice şi juridice străine,
organizaţiile şi asociaţiile internaţionale. Persoanele fizice trebuie să
fie apte de muncă şi în stare de a se ocupa cu acticitatea agricolă.
Pentru persoanele juridice această activitate trebuie să fie prevăzută de
statut sau alt document constituitiv.
2. Obiectul contractului de arendă este terenul de pămînt şi alte bunuri
agricole. O detalizare în acest sens găsim în Legea 828/1991 în
redacţia Legii 1006/2002. Astfel, art. 41¹ stipulează, că “obiect al
contractului de arendă pot fi terenurile de orice categorie de destinaţie,
inclusiv dreptul asupra cotei de teren echivalent. Dreptul de arendă a
terenului se extinde şi asupra construcţiilor, instalaţiilor, amenajerilor,
inclusiv asupra plantaţiilor multianuale de pe terenul respectiv, dacă
contractul nu prevede altfel”.
Contractul de arendă se încheiei în scris.

1. Legislatorul a formulat acest criteriu faţă de forma contractului de

arendă luînd în consideraţie obiectul, scopurile părţilor, termenul
contractului şi altele. Această normă este condiţionată , de asemenea,
de necesitatea asigurării intereselor patrimoniale ale părţilor, de
necesitatea evitării consecinţelor negative în caz de nerespectare a
obligaţiilor contractuale.
Forma scrisă a contractului de arendă se aplică indiferent de faptul cine este parte a
contractului - persoană fizică sau juridică. În afară de norma generală stipulată în
acest atricol faţă de forma contractului de arendă, pentru acest contract se aplică de
asemenea şi condiţiile suplimentare prevăzute de lege în dependenţă de obiectul şi
termenul contractului. Astfel, conform aliniatului 2 al art. 877 CC RM contractul
de arendă a unui teren încheiat pe un termen ce depăşeşte trei ani trebuie să fie
înscris în registrul bunurilor imobile.
Plata arendei se face în natură, în bani sau în natură şi bani, potrivit
acordului dintre părţi, şi se execută în termenul şi în locul stabilit în contract.
(2) Elementele în funcţie de care se determină arenda pentru fiecare categorie
de folosinţă a bunului pot fi: suprafaţa terenului, potenţialul de producţie,
structura parcelară, relieful şi gradul posibilităţii de efectuare a mecanizării,
posibilităţile de acces, distanţa faţă de locurile de depozitare, industrializare
sau de comercializare, starea clădirilor, amenajărilor sau altor dotări, gradul
de amortizare a tehnicii agricole arendate.
3.3. În contractul de arendă părţile contractante pot stabili, de comun acord,
cazurile şi limitele suportării prejudiciilor cauzate de calamităţi naturale.(2)
De comun acord, părţile pot să prevadă repartizarea pierderilor totale sau
parţiale ale bunurolor arendate ca urmare a unor cazuri furtuite, sau unor
cazuri de forţă-majoră.1.Activitatea agricolă este supusă unor riscuri naturale,
care pot surveni independent de voinţa persoanelor implicate în această activitate.
Articolul dat stabileşte dreptul părţilor contractului de arendă printr-un acord
comun de a stipula în contract o condiţie separată, care se referă la consecinţele
calamităţilor naturale.2.În primul rînd părţile trebuie să convină asupra cazurilor şi
parametrilor prejudiciilor cauzate de calamităţile naturale suportate de fiecare din
ele. De regulă aceste cazuri pot fi calamităţile naturale, care au loc în Republica
Moldova – cutremure de pămînt, alunecări de pămînt, îngheţuri, grindină,
revărsări de apă ş.a. Deasemenea părţile pot conveni asupra limitelor în care
fiecare din ele vor acoperi prejudiciul cauzat. Proporţiile pot fi diferite: 50%x50%,
40%x60% ş.a. La stabilirea acestor limite trebuie să se ţină cont de faptul cine
poartă, de regulă, riscul pierii fortuite a bunului şi cine va fi obligat să asigure
bunul arendat. În alin.1 al acestui contract se prevăd două categorii de bunuri –
obiectul contractului şi fructele. ) În contractul de arendă părţile contractante
pot stabili, de comun acord, cazurile şi limitele suportării prejudiciilor
cauzate de calamităţi naturale.
(2) De comun acord, părţile pot să prevadă repartizarea pierderilor totale sau
parţiale ale bunurolor arendate ca urmare a unor cazuri furtuite, sau unor
cazuri de forţă-majoră.1.Activitatea agricolă este supusă unor riscuri naturale,
care pot surveni independent de voinţa persoanelor implicate în această activitate.
Articolul dat stabileşte dreptul părţilor contractului de arendă printr-un acord
comun de a stipula în contract o condiţie separată, care se referă la consecinţele
calamităţilor naturale.
2.În primul rînd părţile trebuie să convină asupra cazurilor şi parametrilor
prejudiciilor cauzate de calamităţile naturale suportate de fiecare din ele. De regulă
aceste cazuri pot fi calamităţile naturale, care au loc în Republica Moldova –
cutremure de pămînt, alunecări de pămînt, îngheţuri, grindină, revărsări de apă
ş.a. Deasemenea părţile pot conveni asupra limitelor în care fiecare din ele vor
acoperi prejudiciul cauzat. Proporţiile pot fi diferite: 50%x50%, 40%x60% ş.a. La
stabilirea acestor limite trebuie să se ţină cont de faptul cine poartă, de regulă,
riscul pierii fortuite a bunului şi cine va fi obligat să asigure bunul arendat. În
alin.1 al acestui contract se prevăd două categorii de bunuri – obiectul contractului
şi fructele.
Locaţiunea încetează:
a) la expirarea termenului contractului;
b) în cazul pierderii bunului închiriat;
c) în late cazuri prevăzute de lege sau de contract.

1. Legea stipulează două temeiuri tradiţionale de încetare a locaţiunii:

a) la expirarea termenului contractului;
b) în cazul pieirii bunului închiriat.
2. Expirarea termenului contractului poate servi ca temei de încetare a locaţiunii
dacă părţile au convenit astfel şi bunul închiriat a fost restituit locatorului. În
cetarea locaţiunii din acest temei poate avea loc şi în cazul, cînd nici una din
părţi nu a declarat cu un preaviz părţii opuse despre intenţiile sale de a continua
raporturile contractuale şi dacă prin tăcere prelungirea folosirii bunului după
expirarea termenului nu a avut loc.
3. Pieirea bunului închiriat este un temei ondescutabil de încetare a locaţiunii,
deoarece în acest caz dispare un element principal al contractului – însuşi
obiectul locaţiunii. Prin urmare, dispare şi interesul părţilor.
4. Prin acordul părţilor, în dependenţă de obiectul contractului, scopul părţilor şi
alte circumstanţe, în contract pot fi stipulate şi alte temeiuri de încetare a
locaţiunii. Acest lucur poate avea loc şi în alte cazeri prevăzute de lege.
Art 915 cc prevede posibilitatea prelungirii tacite, sau prungirii de fapt a
raporturilor contractuale. Condiţiile acestui fapt sunt:
a) expirarea termenului contractului;
b) arendatorul nu cere restituirea (înapoierea) terenului;
c) arendaşul continuă exploatarea terenului arendat.
Legea stabileşte şi consecinţele prelungirii tacite a contractului de arendă: el se
consideră prelungit cu un an. Această situaţie poate fi repetată de nenumărate ori,
dar cu condiţia ca în ansamblu să nu depăşească 99 de ani.
1.1. . Arenda este contractul încheiat între o parte – proprietar, uzufrucruar
sau un alt posesor legal de terenuri şi de alte bunuri agricole
(arendator) – şi altă parte (arendaş) cu privire la expluatarea acestora
pe o perioadă determinată şi la un preţ stabilit de părţi.caracter jur-
*car sinalagmatik(inkeerea lui da nastere la dr si oblig reciproce si
interdependente p/u ambele parti)*ku titlu oneros(fiecare dintre parti
urmareste un interes patrimonial propriu)*ku executare succesiva(oblig
reciproce ale partilor se executa de acestea in timp pe toata durata
kontr carae este stab de parti)*trans de foosinta(deoarece prin el se
transmite doar folosinta unor bunuri agrikole expres stab in
kontract..prin urmare arenda este un kontr netranslativ de
propr)*komutativ(din momentul inkeerii partile kunosk intinderea
prestatiilor la kare se obliga)
1.2. Elementele contr adenda sunt urm......Subiecţii acestui contract sunt
arendatorul şi arednaşul, care pot fi atît persoane fizice , cît şi juridice. De
regulă arendatorul este proprietarul obiectului contractului şi care dispune de
toate documentele necesare de proprietate asupra acestui bun. Arendatorii
terenurilor, care aparţin statului şi unităţilor administrativ-teritoriale sunt
Guvernul RM şi organele administraţiei publice locale în dependenţă de
competenţa lor (art.41 al Legii 828/1991 ). În această calitate pot activa şi
alţi titulari legali, cum ar fi uzufructuarul, superficiarul, debitorul gajist sau
alt posesor legal. Deoarece aceste persoane poartă o denumire generală –
popsesor legal, se consideră că ele dispun de titlurile prevăzute de lege, prin
care este legalizată posesia, de regulă, contractul respectiv. Arendaş poate fi
orice suciect de drept al Republicii Moldova. În această calitate, în baza
art.41 Legii 828/1991, pot activa şi persoanele fizice şi juridice străine,
organizaţiile şi asociaţiile internaţionale. Persoanele fizice trebuie să fie apte
de muncă şi în stare de a se ocupa cu acticitatea agricolă. Pentru persoanele
juridice această activitate trebuie să fie prevăzută de statut sau alt document
constituitiv.
3. Obiectul contractului de arendă este terenul de pămînt şi alte bunuri
agricole. O detalizare în acest sens găsim în Legea 828/1991 în
redacţia Legii 1006/2002. Astfel, art. 41¹ stipulează, că “obiect al
contractului de arendă pot fi terenurile de orice categorie de destinaţie,
inclusiv dreptul asupra cotei de teren echivalent. Dreptul de arendă a
terenului se extinde şi asupra construcţiilor, instalaţiilor, amenajerilor,
inclusiv asupra plantaţiilor multianuale de pe terenul respectiv, dacă
contractul nu prevede altfel”.Contractul de arendă se încheiei în
 scris...Legislatorul a formulat acest criteriu faţă de forma contractului
de arendă luînd în consideraţie obiectul, scopurile părţilor, termenul
contractului şi altele. Această normă este condiţionată , de asemenea,
de necesitatea asigurării intereselor patrimoniale ale părţilor, de
necesitatea evitării consecinţelor negative în caz de nerespectare a
obligaţiilor contractuale.
Forma scrisă a contractului de arendă se aplică indiferent de faptul cine este parte a
contractului - persoană fizică sau juridică. În afară de norma generală stipulată în
acest atricol faţă de forma contractului de arendă, pentru acest contract se aplică de
asemenea şi condiţiile suplimentare prevăzute de lege în dependenţă de obiectul şi
termenul contractului. Astfel, conform aliniatului 2 al art. 877 CC RM contractul
de arendă a unui teren încheiat pe un termen ce depăşeşte trei ani trebuie să fie
înscris în registrul bunurilor imobile.
Plata arendei se face în natură, în bani sau în natură şi bani, potrivit
acordului dintre părţi, şi se execută în termenul şi în locul stabilit în contract.
(2) Elementele în funcţie de care se determină arenda pentru fiecare categorie
de folosinţă a bunului pot fi: suprafaţa terenului, potenţialul de producţie,
structura parcelară, relieful şi gradul posibilităţii de efectuare a mecanizării,
posibilităţile de acces, distanţa faţă de locurile de depozitare, industrializare
sau de comercializare, starea clădirilor, amenajărilor sau altor dotări, gradul
de amortizare a tehnicii agricole arendate.
3.Elementele contractului de leasing.
3.1.Enumerati elementele esentiale in contractul de leasing.
Elementele contractului de leasing sunt: partile, obiectul , pretul, forma
contractului.
3.2.Caracterizati elementele esentialeale contractului de leasing.
Contractul de leasing poate genera atit raporturi bilaterale cit si tripartite.
Partile:
a) locatorul, persoana fizica sau juridica ce practica activitate de întreprinzator si
transmite, în conditiile contractului de leasing, locatarului, la solicitarea acestuia,
pentru o anumita perioada, dreptul de posesiune si de folosinta asupra unui bun al
carui proprietar este, cu sau fara transmiterea dreptului de proprietate asupra
bunului la expirarea contractului;
b) locatarul, persoana fizica sau juridica ce primeste, în conditiile contractului de
leasing, în posesiune si folosinta bunul specificat în contract pentru o anumita
perioada în schimbul achitarii ratelor de leasing. În cazul în care locatarul este
persoana fizica ce nu practica activitate de întreprinzator, operatiunea de leasing
cade sub incidenta legislatiei cu privire la protectia consumatorului;
c) vînzatorul (furnizorul), persoana fizica sau juridica ce vinde locatorului, în
conditiile contractului de vînzare-cumparare încheiat cu locatorul sau ale
contractului complex încheiat cu locatorul si cu locatarul, bunul solicitat de locatar.
Obiect al leasingului pot fi orice bunuri mobile sau imobile, cu exceptia:
a) bunurilor scoase din circuitul civil sau a caror circulatie este limitata prin lege;
b) terenurilor agricole;
c) bunurilor consumptibile;
d) obiectelor proprietatii intelectuale care nu pot fi cesionate.
Bunul mobil care face obiectul contractului de leasing conserva natura mobiliara
pe durata contractului, chiar daca este anexat sau incorporat intrun imobil, in
masura in care nusi perde individualitatea.
Pretul:valoare de intrare - valoare la care a fost achizitionat sau produs bunul de
catre locator, taxele vamale si alte impozite prevazute de legislatia în vigoare (cu
exceptia impozitelor care urmeaza a fi restituite agentului economic de catre
organele fiscale), precum si, dupa caz, orice alte cheltuieli aferente achizitionarii,
livrarii si punerii în functiune a bunului în corespundere cu contractul de leasing;
valoare totala - valoare a ratelor de leasing la care se adauga valoarea
reziduala;valoare reziduala - valoare la care, la expirarea contractului de leasing
financiar, se face transferul catre locatar al dreptului de proprietate asupra bunului;
rata de leasing - plata periodica, efectuata de locatar catre locator, care reprezinta:
a) cota-parte din valoarea de intrare a bunului si dobînda de leasing, în cazul
leasingului financiar;
b) cota de amortizare calculata în conformitate cu actele normative în vigoare si un
beneficiu stabilit de partile contractante, în cazul leasingului operational.
Contractul de leasing se incheie in forma scrisa
3.3.Categoriile cotractului de leasing (operatiunile de leasing, particularitatile
lor si natura juridica)
Sunt cunoscute urmatoarele operatiuni de leasing:
a) leasingul financiar, operatiune care trebuie sa îndeplineasca cel putin una din
urmatoarele conditii:
- riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului obiect al
leasingului sa fie transferate locatarului la momentul încheierii contractului de
leasing;
- suma ratelor de leasing sa reprezinte cel putin 90% din valoarea de intrare a
bunului dat în leasing;
- contractul de leasing sa prevada expres transferul dreptului de proprietate
asupra bunului obiect al leasingului catre locatar la expirarea contractului;
- perioada de leasing sa depaseasca 75% din durata de functionare utila a bunului
obiect al leasingului;
b) leasingul operational, operatiune care nu îndeplineste nici una din conditiile
contractului de leasing financiar;
c) leasingul barter, operatiune în cadrul careia locatarul achita valoarea ratelor de
leasing prin bunuri al caror proprietar este;
d) leasingul compensational, operatiune în cadrul careia locatorul primeste în
contul ratelor de leasing marfa produsa cu utilajul obiect al leasingului;
e) lease-back, operatiune în cadrul careia o parte transmite unei alte parti
proprietatea unui bun în scopul de a-l lua ulterior în leasing;
f) leasingul de consum, operatiune de leasing în cadrul careia locatarul are
calitatea de consumator, definita în legislatia privind protectia consumatorului;
g) leasingul direct, operatiune de leasing în cadrul careia locatorul întruneste
concomitent si calitatea de furnizor al bunului;
h) leasingul intern, operatiune de leasing în cadrul careia toate subiectele sînt
rezidenti ai Republicii Moldova;
i) leasingul international, operatiune de leasing în cadrul careia locatorul sau
locatarul nu este rezident al Republicii Moldova.
3.Efectele contractului de leasing.
3.1.Enumerati obligatiile locatorului.
Locatorul este obligat:
a) sa nu intervina în alegerea bunului si/sau a vînzatorului (furnizorului) facuta de
locatar daca contractul de leasing nu prevede altfel;
b) sa coordoneze cu locatarul cuprinsul contractului de vînzare-cumparare
(furnizare) a bunului;
c) sa nu opereze modificari în contractul de vînzare-cumparare (furnizare) fara
acordul locatarului;
d) sa dea locatarului contra plata bunul sau în posesiune si folosinta temporara;
e) sa încheie, din însarcinarea locatarului, contract de vînzare-cumparare
(furnizare) cu vînzatorul (furnizorul), sa plateasca pretul bunului si sa încredinteze
locatarului executarea obligatiilor sale privind receptionarea bunului, formularea
cerintelor care izvorasc din acest contract daca contractul de leasing nu prevede
altfel;
f) sa primeasca bunul la expirarea contractului de leasing daca locatarul nu-si
exercita dreptul de a achizitiona bunul cu titlu de proprietate sau de a prelungi
contractul conform prevederilor prezentei legi;
g) sa garanteze locatarului folosinta linistita a bunului;
h) sa respecte dreptul locatarului de a opta pentru achizitionarea bunului,
prelungirea contractului ori restituirea bunului.
3.2.Caracterizati obligatiile locatarului.
Locatarul este obligat:
a) sa prezinte locatorului informatii referitoare la bun si/sau la vînzatorul
(furnizorul) lui în vederea încheierii unui contract de vînzare-cumparare (furnizare)
daca contractul de leasing nu prevede altfel;
b) sa execute obligatiile de receptionare a bunului si de formulare a cerintelor ce
rezulta din contractul de vînzare-cumparare (furnizare) daca contractul de leasing
nu prevede altfel;
c) sa informeze locatorul despre corespunderea bunului clauzelor din contractul de
vînzare-cumparare (furnizare);
d) sa asigure, pe durata contractului de leasing, integritatea bunului, mentinerea în
stare de functionare si folosirea lui numai în conformitate cu clauzele contractuale;
e) sa suporte toate cheltuielile de transport, receptie, montare, demontare,
exploatare, întretinere, pastrare, deservire tehnica, reparatie, asigurare a bunului,
precum si alte cheltuieli aferente, daca contractul de leasing nu prevede altfel;
f) sa plateasca ratele de leasing în modul si în termenele stabilite în contractul de
leasing;
g) sa permita locatorului verificarea periodica a starii bunului si a modului de
exploatare a bunului obiect al contractului de leasing;
h) sa îl informeze pe locator în timp util despre orice tulburare a dreptului de
proprietate venita din partea unui tert;
i) sa restituie, la expirarea contractului de leasing, locatorului bunul în starea
stipulata de contract, luîndu-se în considerare uzura normala, în cazul în care nu-si
va exercita dreptul, prevazut de prezenta lege, de a achizitiona bunul cu titlu de
proprietate sau de a prelungi contractul.
Potrivit regulilor CC locatarul are dr. de a allege atit bunul care urmeaza sa fie
cmparat si urmeaza sa fie cumparat si dat in leasing cit si vinzatorul bunului
beneficiind de acest dr. locatarul, totodata perde dr. de a inainta pretentii
locatorului in cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre vinzator.Tinind
cont de faptul ca vinzatorul transmite bunul direct locatarului acesta va fi
indreptatit sa exercite dr. cumparatorului aparute din contractu de v-c dintre locator
si vinzator. Cu exceptia dr. de a rezolvi sau modifica contractul pentru a caror
reziliere locatarul trebuie sa obtina acordul locatorului.
Din momentul preluarii posesiunii locatarul isi asuma toate riscurile pentru
pierderea bunului inclusive in cazul fortei majore, deasemenea suporta cheltuielile
de intretinere si reparare a bunului.Locatorul care are obligatia de asigura
locatarului folosinta bunului pe tot timpul locatiunii in situatia in care nu mai poate
asigura din motive fortuite, folosinta, acesta nu mai suporta riscul
contractului.Riscul va fi suportat de locatar el fiind obligat sa continuie platile de
leasing.
3.3.Stabiliti corelatia dintre:
-dr. de proprietate asupra bunului ce formeaza obiectul contractuluide leasing-
sarcina suportarii riscului pierii fortuite a acestuia :
Potrivit regulilor generale riscul pieirii fortuite a bunului il suporta
proprietarului.In cazul contractului de leasing locatarul poate obtine dr. de
proprietate asupra bunului la expirarea contractului de leasing, in cazul in care,
exercitindusi dr. la obtiune locatarul cumpara bunul respectiv.Deasemenea potrivit
prevederilor CC si a legii cu privire la leasing locatarul isi asuma, din momentul
preluarii posesiunii, toate riscurile pentru pieirea bunului, inclusive cele datorate
unei forte majore(daca partile prin contract nu au derogat de la prevederile
legale).Astfel in cazul contractului de leasing locatarul ne fiind proprietar al
bunului suporta toate risurile pentru pieirea bunului. Locatorul îsi mentine dreptul
de proprietate asupra bunului dat locatarului în posesiune si folosinta
temporara.Riscul distrugerii, al pierderii sau al deteriorarii accidentale a bunului se
transfera locatarului în momentul în care acesta preia bunul daca contractul de
leasing nu prevede altfel. Din acest moment, locatarul poarta raspundere pentru
orice prejudiciu suferit de locator. Daca locatarul executa contractul de leasing,
locatorul sau un tert nu poate pretinde la bun, cu exceptia cazurilor prevazute de
lege sau de contract.
-alegerea bunului si a vinzatorului de catre locatar-raspunderea locatorului
pentru neexecutarea obligatiilor de catre vinzator
Potrivit legislatiei in vigoare locatarul are dr. sa aleaga independent bunul si/sau
vînzatorul (furnizorul) ori sa încredinteze locatorului aceasta alegere.Daca bunul
si/sau vinzatorul sint alese de catre locator atunci acesta raspunde in cazul in care
vinzatorul nusi executa obligatiile contractuale, in schimb daca locatarul isi
exerrcita dr. de a allege bunul si/sau vinzatorul atunci locatorul nuraspunde pentru
neexecutarea obligatiei de catre vinzator.Totodata partile contractului de leasing
potrivit prevederilor CC pot prevedea si o alta situatie dupa vointa.
-opozabilitatea efectelor contractului-exercitarea de catre locatar a dr. rezultate
din contractul de vinzare cumparare incheiate intre locator si vinzator:
Contractul de v-c incheiat intre vinzator si locator produce efecte atit intre parti cit
si in raport cu tertele personae.Astfel locatarul nefiind parte la contract exercita dr.
rezultate din contractul de v-c incheiate intre locastor si vinzator.Potrivit
prevederilor CC vinzatorul bunului este obligat direct fata de locatar pentru
garantii legale sau conventionale inerente unui contract de v-c.In situatia cauzarii
unui prejudiciu locatarul nu va putea sa ceara repararea prejudiciului de la vinzator
daca pentru acelasi prejudiciu vinzatorul a raspuns in fata locatorului deoarece
vinzatorul nu raspunde in fata locatorului si a locatarului pentru acelasi prejudiciu.