CONTRACTUL DE ÎMPRUMUT

(DE CONSUMAŢIE)
1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de împrumut.
2. Elementele contractului de împrumut.
3. Efectele contractului de împrumut.
4. Stingerea împrumutului de consumaţie.

1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de împrumut

Prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în

proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar
aceasta se obligă să restituie banii în aceeaşi sumă sau bunuri de acelaşi gen,
calitate şi cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.
Caracterele juridice
 unilateral, pentru că împrumutătorul nu-şi asumă nici o obligaţie faţă de
împrumutat;
 translativ de proprietate, împrumutatul devenind proprietarul bunului
împrumutat;
 gratuit, dar poate fi şi oneros atunci cînd împrumutătorul urmăreşte un
interes material percepînd o dobîndă ca preţ al transferului de proprietate;
 real, ca şi în cazul contractului de comodat fiind necesară remiterea
bunului împrumutat pentru încheierea sa valabilă.

2. Elementele contractului de împrumut

Elementele contractului de împrumut sunt:

a) Obiectul contractului, care, potrivit Codului Civil, poate fi atît sub form ă de
bani, cît şi sub formă de bunuri fungibile consumptibile.
b) Cauza, care trebuie să fie licită şi morală.
c) Părţile, adică împrumutătorul şi împrumutatul.
Condiţii de valabilitate pentru contractul de împrumut
a) Condiţii de fond ale contractului de împrumut de consumaţie
 Capacitatea părţilor – împrumutătorul trebuie să fie proprietarul bunului
împrumutat. El trebuie să aibă capacitate de a încheia acte de dispozi ţie, iar
împrumutatul trebuie să aibă capacitate de exerciţiu deplină;
 Consimţămîntul:
– Liber exprimat;
– Să provină de la o persoană cu discernămînt;
– Să fie exteriorizat, dat cu scopul de a produce efecte juridice.
 Obiectul:
– Să fie determinat sau determinabil;
– Licit;
– Posibil;
– Fungibil, consumptibil prin natura lui.
 Cauza:
– licită;
– morală.
b) Condiţii de formă ale contractului de împrumut de consumaţie
Înţelegerea părţilor cu privire la încheierea contractului nu trebuie s ă
îndeplinească vreo anumită formă. În ceea ce priveşte forma cerută ad
probationem, trebuie să existe un înscris doveditor sub forma actului autentic
sau înscrisului sub semnătură privată.
Dacă obiectul contractului depăşeşte valoarea bănească de 1000 lei, împrumutul
va trebui să fie încheiat în formă scrisă.
Durata contractului. Poate fi de 2 feluri:
1. Determinată;
2. Nedeterminată.
Instanţa de judecată, în funcţie de împrejurări concrete a cauzei, va putea acorda
un termen de graţie.

3. Efectele contractului de împrumut

1. Obligaţiile împrumutatului
Restituirea la scadenţă a unor bunuri de acelaşi gen, calitate, pe care le-a primit.
Dacă împrumutatul a restituit alte categorii de bunuri, acestea ar schimba natura
juridică a contractului. Conform art. 871, dacă termenul nu este prev ăzut, atunci
împrumutatul este obligat să restituie, în termen de 30 de zile bunul, acest
termen fiind unul extinctiv. Atunci cînd contractul este cu titlu gratuit,
împrumutatul poate să execute obligaţia oricînd.
2. Obligaţiile împrumutătorului
În principiu, împrumutătorul nu are nici o obligaţie, contractul fiind unilateral.
Conform art. 847, împrumutătorul poartă răspundere pentru viciile bunului, în
conformitate cu regulile de răspundere a comodatului. Astfel, împrumut ătorul
poartă răspundere numai pentru intenţie sau culpă gravă.
Dacă a ascuns cu viclenie viciile bunului transmis în folosinţă gratuită,
împrumutătorul este obligat să repare împrumutatului prejudiciul cauzat astfel.
Împrumutul cu dobîndă
Cînd împrumutul de consumaţie e cu titlu oneros, acesta ia forma împrumutului
cu dobîndă. În acest caz, împrumutătorul pretinde pe lîngă restituirea lucrului şi o
altă prestaţie care constă, de regulă, într-o sumă de bani numită dobîndă.
De asemenea, dobînda poate consta şi în alte prestaţii, în schimbul folosirii
capitalului.
În baza contractului de împrumut, părţile pot prevedea şi plata unei dobînzi, care
trebuie să se afle într-o relaţie rezonabilă cu rata de bază a Băncii Na ţionale a
Moldovei. Nerespectarea acestei condiţii asupra dobînzii este nul ă.
Se plăteşte dobîndă la expirarea fiecărui an pentru perioada dintre momentul
încheierii contractului şi cel al restituirii împrumutului dacă în contract nu este
prevăzut altfel. În cazul în care împrumutatul nu plăteşte dobînda în termen,
împrumutătorul poate cere restituirea imediată a împrumutului şi a dobînzii
aferente.
Revocarea promisiunii de împrumut. Împrumutătorul are dreptul s ă renun ţe la
îndeplinirea obligaţiilor în cazul în care situaţia materială a împrumutatului se
înrăutăţeşte substanţial, fapt ce ar periclita restituirea împrumutului, chiar dac ă
înrăutăţirea s-a produs înainte de încheierea contractului şi a devenit cunoscut ă
împrumutătorului ulterior. În cazul în care împrumutătorul nu execut ă obliga ţia de
a da bunul, împrumutatul poate cere doar repararea prejudiciului.
Efectele nerestituirii împrumutului
În cazul în care împrumutatul nu restituie în termen împrumutul, împrumut ătorul
poate cere pentru întreaga sumă datorată o dobîndă în mărimea prevăzut ă la
art.619 dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Obliga ţiilor pecuniare li se
aplică dobînzi pe perioada întîrzierii. Dobînda de întîrziere reprezint ă 5% peste
rata dobînzii prevăzută la art.585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel.
Este admisă proba unui prejudiciu mai redus.
În cazul actelor juridice la care nu participă consumatorul, dobînda este de 9%
peste rata dobînzii prevăzută la art.585 dacă legea sau contractul nu prevede
altfel. Nu este admisă proba unui prejudiciu mai redus.
În cazul în care creditorul poate cere în alt temei juridic dobînzi mai mari, ele vor
trebui plătite. Nu se exclude invocarea dreptului privind repararea unui alt
prejudiciu. Dobînzile de întîrziere nu se aplică la dobînzi.
Dacă în contract este prevăzută restituirea împrumutului în rate şi împrumutatul
nu restituie în modul stabilit nici cel puţin o rată, împrumutătorul poate cere
restituirea imediată a întregului împrumut şi a dobînzii aferente.
În cazul în care nu poate restitui bunul, împrumutatul trebuie s ă pl ăteasc ă
valoarea acestuia calculată în funcţie de locul şi timpul execut ării obliga ţiei.
Efectele nerespectării obligaţiilor de garantare a executării. În cazul în care
împrumutatul nu-şi respectă obligaţiile privind garantarea restituirii bunului,
împrumutătorul poate cere restituirea lui imediată şi a dobînzii aferente.

4. Stingerea împrumutului de consumaţie

Contractul de împrumut de consumaţie poate înceta prin una din urm ătoarele
modalităţi de stingere a obligaţiilor:
 prin plată de bună voie la termenul stabilit în contract (de regul ă, termenul
se stabileşte în favoarea debitorului. În acest caz el poate face o plat ă valabil ă şi
înainte de termen. Dacă termenul a fost stabilit în interesul ambelor p ăr ţi, plata
înainte de termen se poate face numai cu acordul împrumutătorului) sau silită.
 reziliere;
 remitere de datorie;
 confuziune;
 dare în plată;
 compensaţia.
Prin moartea oricăreia dintre părţi, de regulă, drepturile şi obligaţiile se transmit
asupra moştenitorilor.

Comparaţie între contractul de consum şi folosinţă

Asemănări:
Deosebiri:
1. ambele sunt contracte numite;
1. părţile contractante poartă denumiri diferite;
2. ambele sunt contracte reale, gratuite, cu executare succesiv ă; 2. în
cazul contractului de folosinţă, bunurile trebuie să fie nefungibile şi
neconsumptibile, iar în cazul contractului de împrumut cu folosin ţă, acestea
trebuie să fie fungibile consumptibile.
3. ambele prevăd obligaţia de restituire;
3. la contractul de comodat, comodatarul beneficiază de dreptul de reten ţie.
4. ambele pot fi încheiate pe o perioadă determinată sau nedeterminat ă;
4. la contractul de mutuum, este prevăzut caracterul transmisibil de
proprietate, spre deosebire de cel de comodat.
5. obligaţiile revin ambelor părţi;
5. în cazul contractului de comodat, acesta este cu titlu gratuit, iar cel de
mutuum, poate fi şi cu titlu oneros.