CONTRACTUL DE ÎNSTRĂINARE

A BUNULUI CU CONDIŢIA
ÎNTREŢINERII PE VIAŢĂ
1. Noţiunea şi caracterele juridice;
2. Elementele contractului de întreţinere;
3. Efectele contractului de întreţinere.

1. Noţiunea şi caracterele juridice

În baza contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe via ţă, o

parte (beneficiarul întreţinerii) se obligă să dea celeilalte p ăr ţi (dobînditor) în
proprietate un bun imobil sau mobil, iar dobînditorul se obligă să asigure
beneficiarului întreţinere în natură – locuinţă, hrană, îngrijire şi ajutorul necesar
pe timpul cît va trăi, precum şi înmormîntare. În cazul pluralităţii de p ăr ţi,
obligaţia de întreţinere este indivizibilă atît activ, cît şi pasiv.
Astfel, în caz de pluralitate de beneficiari, ea nu este considerat ă îndeplinit ă
dacă nu s-a executat, integral, faţă de toţi creditorii, întinderea şi valoarea
prestaţiei fiind în funcţie de necesităţile şi durata vieţii tuturor beneficiarilor. În
caz de pluralitate de dobînditori, fiecare (oricare) dintre ei poate fi obligat s ă
execute obligaţia de întreţinere, în schimb şi prestarea întreţinerii de c ătre
oricare din ei este liberatorie pentru toţi.
Creanţa de întreţinere nu poate fi transmisă unei alte persoane şi nici urm ărit ă de
creditori.
Contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe via ţă se aplic ă în
modul corespunzător normele cu privire la renta viageră dacă aceasta este
stipulat în contract.
Caractere juridice
1. Consensual;
2. Sinalagmatic;
3. Oneros;
4. Numit;
5. Translativ de proprietate;
6. Cu executare succesivă;
7. Aleatoriu;
8. Viager;
Părţile contractului de întreţinere pot fi doar persoane fizice pe pozi ţia de
întreţinut, iar în calitate de întreţinător – atît persoane fizice cît şi juridice.

2. Elementele contractului de întreţinere

Părţile contractului sunt: beneficiarul întreţinerii şi dobînditorul. Calitatea de

beneficiar o poate dobîndi numai persoana fizică, deoarece contractul de
întreţinere se încheie pe timpul cît acesta va trăi.
Obiectul contractului de întreţinere are un dublu aspect, incluzînd, pe de o parte,
bunul imobil sau mobil transmis dobînditorului şi, pe de altă parte, întreţinerea
în natură ce urmează a fi acordată beneficiarului.
Contractul de întreţinere se încheie în formă scrisă. Dacă pentru înstr ăinarea
bunului se cere forma autentică, contractul de întreţinere se încheie în form ă
autentică (art. 840 Cod civil). Termenul de valabilitate al contractului este
determinat de natura lui şi este egal cu timpul cît va trăi beneficiarul.
1. Condiţii de valabilitate privind încheierea contractului de între ţinere
a) Capacitatea juridică necesară persoanei;
b) Consimţămîntul valabil. El trebuie să fie dat cu intenţia de a produce efecte
juridice. Acesta nu trebuie să fie viciat. Viciile care pot interveni sînt:
 Eroarea (nu are autor);
 Dol (eroare provocată): captaţie; sugestie.
 Violenţa;
 Şantajul;
 Leziune
c) Obiectul, care trebuie să fie:
 Determinat, adică trebuie să se cunoască cu exactitate, reieşind din
prevederile contractuale;
 Licit, adică să fie în circuitul civil;
 Posibil, adică să poată fi obiect al contractului. Exemplu: steroizii nu pot fi
obiect al contractului.
 Cauza. Este scopul pentru care părţile încheie contractul. Aceasta trebuie
să fie:
a) Licită, adică să nu aducă prejudicii intereselor altei persoane;
b) Morală, adică să nu încalce limitele moralităţii.

2. Condiţii cu privire la bun

 Să existe sau să poată exista în viitor.

 Să fie determinat sau determinabil. Această condiţie este necesar ă pentru a
se evita eroarea ca viciu de consimţămînt.
 Să fie în circuitul civil.
Modificarea contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia între ţinerii pe via ţă
În cazul neexecutării de către dobînditor a obligaţiei de între ţinere, beneficiarul
întreţinerii poate cere stabilirea obligaţiei de întreţinere prin efectuarea unor pl ăţi
periodice în bani. Stabilirea obligaţiei de întreţinere printr-o sum ă de bani se
poate face şi prin acordul părţilor.
Transformarea în bani a obligaţiei de întreţinere de către instan ţa de judecat ă,
care este o obligaţie de a face, este o consecinţă a imposibilităţii execut ării ei în
mod silit. Suma de bani stabilită constituie despăgubiri periodice şi echivalente
pentru prestaţia în natură prevăzută în contractul de întreţinere.
După cum corect s-a afirmat în literatura de specialitate, despăgubirile
echivalente, egale cu valoarea întreţinerii, nu transformă contractul de
întreţinere într-un contract de rentă viageră, chiar dacă ele reprezint ă o obliga ţia
de a da, diferită de obligaţia iniţială, care era o obligaţie de a face. Suma nu
reprezintă decît echivalentul cu titlu de despăgubire al obliga ţiei ini ţiale, o
aplicaţie a regulii că obligaţia de a face nu dispare dacă nu este executat ă, ea se
transformă în despăgubiri.
Întrucît întreţinerea trebuie acordată pe tot timpul vieţii beneficiarului, este
firesc ca şi despăgubirile să capete aspectul unei rente, fără să transforme
contractul iniţial într-un contract de rentă viageră, toate celelalte caracteristici
ale contractului de întreţinere rămînînd neatinse.
Transformarea în bani a obligaţiei de întreţinere printr-o hotărîre
judecătorească, fără acordul părţilor, nu valorează novaţie, raporturile dintre p ăr ţi
fiind guvernate în continuare de regulile aplicabile contractului de între ţinere.
Numai dacă obligaţia de întreţinere a fost transformată prin acordul p ăr ţilor, ea
valorează o novaţie, noua datorie se substituie celei vechi care se stinge.
Garanţii pentru beneficiarul întreţinerii
În timpul vieţii beneficiarului întreţinerii, dobînditorul nu are dreptul s ă înstr ăineze
bunul. În cazul imobilelor, această interdicţie se înscrie în registrul bunurilor
imobile. Gajarea sau grevarea în alt mod a bunului se permite numai cu acordul
beneficiarului întreţinerii.
Riscul pieirii bunului
Pieirea bunului nu-l degrevează pe dobînditor de obligaţiile pe care şi le-a asumat
în bază de contract.
Rezoluţiunea contractului de întreţinere.
Potrivit alin. 1, art. 844 Cod civil, beneficiarul întreţinerii este în drept s ă cear ă
rezoluţiunea contractului în cazul nerespectării obligaţiilor contractuale de c ătre
dobînditor.
Se pune problema dacă acţiunea în rezoluţiunea contractului pentru
neexecutarea obligaţiei de întreţinere poate sau nu să fie intentat ă de
moştenitorii beneficiarului întreţinerii. Întrucît dreptul la între ţinere este un drept
personal şi, ca atare, netransmisibil prin succesiune (stingîndu-se la moartea
beneficiarului), moştenitorii nu pot cere ca prestaţia să continue în persoana lor
sau ca prestaţia neefectuată în timpul vieţii beneficiarului să fie executat ă în
persoana lor. Acest caracter personal al creanţei de întreţinere nu influen ţeaz ă
însă caracterul patrimonial al acţiunii în rezoluţiunea contractului. Astfel fiind,
dreptul la acţiune se transmite moştenitorilor, care îl pot exercita în cadrul
termenului de prescripţie.
Dobînditorul poate cere rezoluţiunea contractului în cazul imposibilit ăţii
executării obligaţiilor contractuale în virtutea unor circumstanţe independente de
voinţa lui. Acesta se întîmplă de cele mai dese ori atunci cînd situaţia material ă a
dobînditorului s-a schimbat astfel, încît el nu mai este în stare să acorde
întreţinere beneficiarului.
Efectele rezoluţiunii contractului de întreţinere.
În cazul rezoluţiunii contractului de către beneficiarul întreţinerii, acesta are
dreptul să ceară fie restituirea bunului, fie plata valorii lui. Valoarea între ţinerii
prestate de dobînditor nu trebuie restituită (art. 845 Cod civil).
Soluţia contrară ar duce la imposibilitatea pentru beneficiarul între ţinerii de a
cere rezoluţiunea contractului din culpa dobînditorului ori de cîte ori presta ţiile
primite cu titlu de întreţinere ar egala valoarea bunului sau chiar ar dep ăşi-o.
Astfel, beneficiarul ar fi lăsat la discreţia dobînditorului, care ar putea s ă nu mai
execute contractul, ştiind că nu va mai fi obligat să restituie bunul, deoarece
beneficiarul nu ar mai avea interes să obţină rezoluţiunea din cauza sumei pe
care ar trebui s-o restituie drept contravaloare a întreţinerii prestate. S-ar ajunge
astfel la înlăturarea efectelor aleatorii ale contractului, dîndu-se posibilitate
dobînditorului de rea-credinţă să nu mai execute obligaţia de întreţinere ori de
cîte ori valoarea prestaţiilor efectuate depăşeşte valoarea bunului.

3. Efectele contractului de întreţinere

Efecte faţă de întreţinut

a) Întreţinutul are obligaţia de a transmite dreptul de proprietate asupra
bunului înstrăinat.
b) Întreţinutul este obligat să-l garanteze pe întreţinător contra evic ţiunii sau
viciilor ascunse ale bunului transmis.
Efecte faţă de întreţinător
a) Întreţinătorul are obligaţia de a presta în natură, întreţinerea, în favoarea
Întreţinutului.
b) Întreţinerea va trebui prestata la locul convenit între părţi sau, în lipsa unui
asemenea acord expres, la domiciliul Întreţinutului
Cum încetează contractul de întreţinere?
Obligaţia de întreţinere va înceta la împlinirea termenului prevăzut în contract
sau, daca nu s-a stabilit un termen , la decesul Întreţinutului (cînd contractul are
efecte pe toata perioada vieţii Întreţinutului).
La rezoluţiunea contractului:
a) Întreţinutul redobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunului înstr ăinat.
b) Sumele prestate ca întreţinere nu se restituie întreţinătorului.
c) Întreţinutul are obligaţia de a restitui întreţinătorului sumele plătite de
acesta cu titlu de impozite şi prime de asigurare achitate pentru bunul transmis.