Conf. univ. dr.

Manuela Tăbărăș Contractul de rentă viageră

Contractul de rentă viageră

Sediul materiei: art. 2242-2253 C.civ.

Contractul de rentă viageră este un contract reglementat prin lege, prin care o
parte, numită debirentier, în schimbul unui capital de orice natură sau cu titlu gratuit,
se obligă să efectueze în folosul unei anumite persoane denumită credirentier,
prestaţii periodice constând în sume de bani sau alte bunuri fungibile.

Ca şi în cazul contractului de întreţinere, beneficiarul

contractului de rentă viageră poate fi contractantul debirentierul, dar
şi un terţ de contract.

Caractere juridice

1. Contract Contractul de rentă viageră este un contract

consensual consensual, astfel că simpla manifestare de voinţă a
părţilor este suficientă pentru încheierea valabilă a
contractului de rentă viageră.

2. Contract Contractul de rentă viageră este un contract

bilateral sinalagmatic care naşte drepturi şi obligaţii
reciproce, acest caracter este justificat în bună
măsură prin intenţia, de regulă, oneroasă cu care se
plăteşte renta, nimic neîmpiedicând părţile să
încheie un contract de rentă viageră prin care
debitorul se obligă a plăti renta fără a primi nimic
în schimb de la debitor, fapt ce va reprezenta o
liberalitate cu un regim juridic specific materiei
donaţiei.

Drept civil. Contracte speciale

Conf. univ. dr. Manuela Tăbărăș Contractul de rentă viageră

3. Contract Contractul de rentă viageră are caracter

aleatoriu aleatoriu, pentru că alea, hazardul, nu depinde
nicidecum de voinţa vreunei părţi, iar întinderea,
durata vieţii creditorului nu poate fi anticipată.

4. Contract cu executaree Întrucât obligaţia debitorului de a plăti renta este

succesivă raportată nevoilor creditorului, iar debitorul nu se
poate elibera prestând totul deodată, contractul de
rentă este indubitabil executat succesiv, pe toată
perioada convenită contractual, sau după caz, pe
durata vieţii creditorului.

5. Contract Renta este un contract în care, în principiu,

translativ atunci când acesta este oneros, creditorul transmite
debitorului un bun sau o sumă de bani în schimbul
rentei, astfel încât, în ceea ce-l priveşte pe debitor,
acestuia îi va fi transferat dreptul de proprietate
asupra bunului transmis şi odată cu acesta şi
riscurile pieirii bunului ce vor cădea în sarcina sa
exclusivă.

6. Contract Contractul de rentă are caracter irevocabil,

irevocabil justificat prin aceea că debitorul nu se poate libera
de plata rentei restituind creditorului bunul/valoarea
prestată de acesta, chiar şi dacă renunţă la

Drept civil. Contracte speciale

Conf. univ. dr. Manuela Tăbărăș Contractul de rentă viageră

restituirea prestaţiilor efectuate de el până la acea

dată, în favoarea creditorului.

Un alt argument al acestui principiu este dat de împrejurarea că

debitorul este ţinut de plata rentei până la data decesului creditorului,
oricât de lungă ar fi această durată a vieţii acestuia şi oricât de
împovărătoare şi disproporţionată ar fi contraprestaţia, leziunea
neputând fi niciodată invocată în cazul contractelor aleatorii.

7. Contract Spre deosebire de contractul de întreţinere,

insesizabil numai renta viageră cu titlu gratuit poate fi
declarată insesizabilă şi aceasta nu prin lege, ci prin
contract. Cu toate acestea, trebuie reţinut că renta
constituită cu titlu gratuit şi declarată de părţi
insesizabilă, poate fi totuşi urmărită numai pentru
datorii de alimente, chirii sau creanţe privilegiate
asupra mobilelor, limitele fiind stabilite exclusiv de
instanţa de judecată.

8. Caracter
Având în vedere că renta nu are caracter
cesibil
personal, în principiu renta poate fi cedată, ca de
altfel şi urmărită, argumentul fiind dat şi de
dispoziţiile art. 2253 C.civ. care arată că numai
renta viageră cu titlu personal poate fi declarată de
părţi neurmăribilă.

Durata contractului de rentă viageră

Aşa cum spune şi denumirea, contractul de rentă este viager, iar părţile sunt
obligate să constituie renta pe durata vieţii unei persoane determinate, indiferent de
calitatea acestei persoane care poate fi fie debirentierul, fie credirentierul, fie chiar un
terţ străin de convenţia părţilor.

Drept civil. Contracte speciale

Conf. univ. dr. Manuela Tăbărăș Contractul de rentă viageră

Forma contractului
Contractul de rentă viageră este un contract consensual (dacă nu vizează
transmiterea dreptului de proprietate asupra unui imobil, situaţie în care cerinţa formei
autentice se impune ad validitatem, iar contractul capătă un caracter solemn, sub
sancţiunea nulităţii absolute; sau nu ia naştere în temeiul unei donaţii sau unui
testament, situaţie în care din nou, forma autentică trebuie respectată ad validitatem),
astfel că simpla manifestare de voinţă a părţilor este suficientă pentru încheierea
valabilă a contractului de rentă viageră.

Moduri de constituire
Ca şi contractul de întreţinere, contractul de rentă viageră se poate constitui cu
titlu oneros în schimbul unui capital de orice natură, sau cu titlu gratuit.

În situaţia în care renta urmează a fi prestată în favoarea terţului beneficiar,

acesta va avea poziţia juridică a unui creditor al rentei, însă terţ al
raporturilor contractuale care au generat renta, putând solicita doar obligarea
debitorului la executarea prestaţiei. În măsura folosului gratuit, actul reprezintă o
donaţie indirectă, supusă condiţiilor de fond ale donaţiei, dar exceptată de la condiţiile
de formă al acesteia.
Obligaţia debirentierului se poate naşte, aşadar, fie cu titlu oneros ca şi
contraprestaţie a bunului sau capitalului primit, fie ca urmare a instituirii unei
răspunderi asumate convenţional urmare a unei fapte ilicite delictuale care poate
genera o indemnizaţie prin rentă, sau cu intenţia de a gratifica pe beneficiarul rentei
contractant sau beneficiar al raportului juridic.

De asemenea, renta poate fi constituită pe parcursul vieţii

mai multor persoane, urmând ca, în lipsa unei stipulaţii contrare,
obligaţia de plată a rentei să înceteze la data la care decedează
ultima dintre aceste persoane.

Drept civil. Contracte speciale

Conf. univ. dr. Manuela Tăbărăș Contractul de rentă viageră

Nimic nu împiedică părţile să stipuleze că moartea unuia dintre creditori poate

conduce la stingerea parţială a rentei ce urmează a fi plătită celorlalţi sau celuilalt
creditor supravieţuitor.
Dispoziţiile art. 2245 C.civ. prevăd şi că, dacă nu s-a convenit altfel, obligaţia
de plată a rentei este indivizibilă în privinţa creditorilor rentei, astfel că, oricare dintre
debitori poate fi obligat la executarea integrală a obligaţiei, iar plata făcută de unul
dintre ei devine liberatorie pentru toţi.
Trebuie reţinut că legiuitorul doar creează o prezumţie de indivizibilitate a
creanţei de rentă, însă nimic nu împiedică părţile să înlăture prin acordul lor această
normă legală.
Datorită caracterului aleator, este lovit de nulitate absolută contractul care
stipulează o rentă constituită pe durata vieţii unui terţ care era decedat în ziua
încheierii contractului, întrucât motivaţia rezultă din faptul că nu există şanse de câştig
şi pierdere pentru ambele părţi, ceea ce echivalează cu o lipsă a cauzei contractului de
rentă viageră.
Nu produce efecte contractul de rentă în favoarea unei
persoane care la data încheierii contractului suferea de o boală din
pricina căreia a murit într-un termen nu mai lung de 30 de zile de la
data încheierii contractului.

Motivaţia juridică izvorăşte din caracterul aleatoriu care trebuie să depindă de

hazardul morţii creditorului, hazard care lipseşte în situaţia unei boli incurabile aflată
într-un stadiu avansat.

Obiectul rentei

Renta constă într-o sumă de bani sau în alte bunuri fungibile, totuşi, datorită
contraprestaţiei debirentierului, se poate pune problema în practică de calificare a
contractului de rentă viageră în raport de contractul de vânzare-cumpărare cu plata
preţului în rate sau faţă de contractul de schimb, criteriul principal fiind acela de
determinare a prestaţiei principale care poate consta fie în capitalul primit, fie în
prestaţia la care debirentierul s-a obligat să o dea.

Drept civil. Contracte speciale

Conf. univ. dr. Manuela Tăbărăș Contractul de rentă viageră

Plata rentei
În lipsă de stipulaţie contrară legiuitorul a prevăzut că ratele de rentă se plătesc
trimestrial, în avans şi indexate în funcţie de rata inflaţiei. În cazul neplăţii la termenul
convenit, debirentierul poate fi pus în executare, conform dreptului comun prin
cererea de chemare în judecată, de exemplu, dar poate fi de drept în întârziere dacă s-a
prevăzut o asemenea sancţiune în contractul de rentă încheiat.
De reţinut! Părţile pot modifica această prevedere legală şi pot stabili o durată
mai scurtă sau mai lungă de plată în avans a ratelor de rentă.
Atunci când credirentierul decedează înainte de expirarea datei pentru care
renta s-a plătit în avans, debirentierul nu poate cere partea din renta plătită pentru
perioada în care creditorul nu a mai fost în viaţă.
Generat de natura contractului de rentă viageră şi de cauza naşterii unui astfel
de contract, plata ratelor de rentă trebuie făcută, în lipsă de stipulaţie contrară, la
domiciliul credirentierului. Nimic nu împiedică însă părţile să stabilească o altă
modalitate de plată, inclusiv prin transfer bancar, sens în care se uşurează şi dovada de
plată a acestora, care în acest caz se face prin criterii obiective, celerante, spre
deosebire de prima situaţie, care ar reclama reconstituirea unei dovezi, chitanţe
liberatorii.

Garantarea rentei
Obligaţia de prestare a rentei cu titlu oneros poate fi garantată la cererea părţii,
cu înscrierea unui privilegiu sau, după caz, a unei ipoteci legale asupra bunului oferit
în contraprestarea rentei în condiţiile art. 1723 coroborat cu art. 2249 C.civ.
Întrucât publicitatea imobiliară sus-menţionată rezidă din lege, taxarea
serviciului de către Agenţia Naţionala de Cadastru si Publicitate Imobiliară nu va
exista, înscrierea făcându-se ope legis, e adevărat, la cererea persoanei interesate,
motiv pentru care nu este necesară declararea valorii creanţei garantate în vederea
taxării, valoare greu de cuantificat datorită caracterului aleator.

Executarea silită a ratelor

În caz de neîndeplinire a obligaţiei de plată a rentei, credirentierul poate cere
executarea silită a creanţei sale, executare care are un caracter special dată fiind
situaţia particulară în care se află acesta. Astfel, credirentierul poate cere sechestru şi
vânzarea bunurilor debirentierului, până la concurenţa unei sume suficiente pentru a
asigura plata rentei pentru viitor.
Această sumă se va stabili pe baza unor expertize care vor fi întocmite pe baza
unor tehnici actuariale în conformitate cu metodologia de calcul aplicabilă în cazul
Drept civil. Contracte speciale
Conf. univ. dr. Manuela Tăbărăș Contractul de rentă viageră

asigurărilor de viaţă în care se iau în vedere criterii cum ar fi: vârsta şi starea de
sănătate a debirentierului, ratele deja încasate etc., costurile expertizei urmând a fi
suportate de debitorul culpabil.
Suma rezultată din vânzarea silită a bunurilor debirentierului se va consemna la
o instituţie de credit şi va fi plătită credirentierului cu respectarea cuantumului şi
scadenţelor convenite prin contractul de rentă viageră.
Dacă debirentierul va intra în lichidare, se vor aplica regulile specifice materiei
care presupun înscrierea creditorului în tabloul creditorilor ca urmare a procedurii
specifice de lichidare.

Prescripţia dreptului la rentă

Având în vedere caracterul viager al rentei, dreptul la rentă este imprescriptibil,
indiferent cât timp credirentierul a fost împiedicat să solicite plata ratelor de rentă
neachitate sau a stat în pasivitate în ceea ce priveşte solicitarea acestor plăţi. Deşi
dreptul la rentă nu se prescrie, plata rentei executându-se succesiv, termenul de
prescripţie de drept comun de 3 ani se calculează separat pentru fiecare rată a rentei.

Rezoluţiunea contractului de rentă

Creditorul obligaţiei de rentă are posibilitatea de a solicita rezoluţiunea
contractului dacă debitorul nu depune garanţia convenită contractual în vederea
executării obligaţiei sau dacă acesta diminuează garanţia promisă.

În cazul unei executări culpabile a obligaţiei de plată a rentei în care

debitorul nu are nicio justificare a amânării, executării parţiale sau neexecutării
obligaţiei de plată a rentei, doar credirentierul este acela care va putea solicita
rezoluţiunea pentru neexecutare, situaţie în care debitorul fiind de rea-credinţă (şi dacă
nu s-a stipulat altfel în contract) pierde ratele achitate până la momentul rezoluţiunii.

Irevocabilitatea rentei
Contractul de rentă are caracter irevocabil, justificat prin aceea că debitorul nu
se poate libera de prestarea rentei restituind creditorului bunul/valoarea prestată, chiar
dacă renunţă la restituirea prestaţiilor efectuate de el până la acea dată în favoarea
creditorului.

Drept civil. Contracte speciale

 Conf. univ. dr. Manuela Tăbărăș Contractul de rentă viageră

Un alt argument al acestui principiu este dat de împrejurarea că

debitorul este ţinut de plata rentei în cazul contractului de rentă viageră
până la data decesului creditorului, oricât de lungă ar fi această durată
şi oricât de împovărătoare şi disproporţionată ar fi contraprestaţia,
leziunea neputând fi niciodată invocată în cazul contractelor aleatorii.

***

Model contract de rentă viageră

Contract de rentă viageră

Redactaţi în cele ce urmează un model de contract de rentă viageră ( puteţi să vă ajutaţi

inspirându-vă din modelul propus de noi pentru contractul de întreţinere).

***

Drept civil. Contracte speciale

Conf. univ. dr. Manuela Tăbărăș Contractul de rentă viageră

I. Verificaţi-vă cunoştinţele răspunzând la următoarele întrebări

1. Definiţi contractul de rentă viageră.

2. Descrieţi obiectul contractului rentă viageră şi arătaţi care este întinderea

obligaţiei de plată a rentă.

3. Precizaţi valoarea juridică a formei contractului de rentă viageră.

4. Prezentaţi cazuri generale şi speciale de revocare a obligaţiei de plată a

rentei.

5. Încetarea contractului de rentă viageră.

II. Teste grilă

1. Obligaţia debitorului de a plăti renta este potrivită nevoilor creditorului astfel

că:
a. Debitorul nu se poate elibera de obligaţie prestând totul deodată;
b. Debitorul se poate elibera de obligaţie prestând totul deodată;
c. Debitorul se poate elibera de obligaţie prestând totul în mod succesiv.

2. Debitorul este obligat să achite renta astfel:

a. Până la data decesului creditorului;
b. Poate efectua prestaţiile stabilite până la data stipulată în contract;
c. Poate efectua prestaţiile stabilite, deodată, la momentul semnării
contractului.

3. Renta viageră poate fi constituită:

a. Cu titlu oneros în schimbul unei obligaţii de a face;
b. Cu titlu gratuit;
c. Cu titlu gratuit numai în favoarea unui terţ.

4. Renta viageră încetează:

a. Dacă este constituită pe durata vieţii mai multor personae, la data la care
decedează ultima dintre aceste persoane;

Drept civil. Contracte speciale

Conf. univ. dr. Manuela Tăbărăș Contractul de rentă viageră

b. La data la care decedează persoana care, la data încheierii contractului,

suferea de o boală din cauza căreia a murit în interval de cel mult 30 de
zile de la această dată;
c. La data la care decedează credirentierul.

5. Contractul de rentă viageră trebuie încheiat:

a. În formă autentică ad validitatem sub sancţiunea nulităţii absolute;
b. În formă autentică ad validitatem sub sancţiunea nulităţii relative;
c. În formă autentică ad probationem sub sancţiunea nulităţii relative.

6. În caz de executare culpabilă a obligaţiei de plată a rentei convenite

contractual:
a. Credirentierul poate cere rezoluţiunea pentru neexecutare;
b. Credirentierul poate cere executarea silită in vederea recuperarii creanţei;
c. Credirentierul poate cere sechestru şi vânzarea bunurilor debirentierului.

7. Renta constă în:

a. Într-o sumă de bani;
b. În anumite bunuri fungibile;
c. Atât într-o sumă de bani cât şi în bunuri fungibile.

8. Dreptul la rentă este:

a. Imprescriptibil;
b. Prescriptibil, termenul de prescripţie este de 3 ani;
c. Prescriptibil, termenul de prescripţie este de 6 ani.

Drept civil. Contracte speciale