Contract de Mandat

Conf. univ. dr.
Manuela Tăbăraş Contractul de mandat
Contractul de mandat
Concept
Mandatul este contractul prin care o parte numită mandatar se obligă să

încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte părţi, numite
mandant.
Mandatul, în accepţiunea Codului civil reprezintă un contract care se bucură de o

viziune nouă, fiind reglementat distinct de reprezentare.
Din noua reglementare rezultă că mandatarul, va îndeplini ca obiect principal al

mandatului acte juridice pe seama mandantului. astfel că efectuarea unor fapte materiale
cum ar fi ridicarea unei diplome, ridicarea permisului de conducere, conducerea unui
autovehicul, nu pot forma niciodată scopul şi obiectul principal al mandatului.
Obiectul mandatului
Obiectul mandatului constă în încheierea oricăror acte juridice, mai puţin a

celor cu caracter strict personal – căsătoria, în principiu divorţul, adopţia,
recunoaşterea filiaţiei, testamentul, contractul de muncă etc.
Clasificare
După În raport de remuneraţia mandatarului care se obligă să

încheie actele juridice, putem întâlni mandatul cu titlu gratuit şi mandatul
cu titlu oneros.
Drept civil. Contracte speciale

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraş Contractul de mandat
Este prezumat a fi gratuit mandatul dintre două persoane fizice şi care

nu este dat pentru actele de exercitare a unei activităţi profesionale. Aşadar,
mandatul dat unui profesionist este prezumat a fi dat cu titlu oneros, iar
asumarea răspunderii încheierii actului juridic fiind urmărită de către
mandatar din interese patrimoniale în raport de care privit astfel contractul
de mandat are un caracter oneros.
Dacă mandatul este calificat ca fiind oneros, mandatarul are dreptul la

remuneraţie, remuneraţie care se va stabili fie prin contractul de mandat, fie în lipsa unei
menţiuni în acest sens, se vor aplica în evaluarea remuneraţiei dispoziţiile legale dacă ele
prevăd dispoziţii în acest sens, uzanţele, iar în lipsa unor criterii derivate din aceste izvoare,
după valoarea serviciilor prestate.
Aşadar, în materia contractului oneros de mandat, legiuitorul reglementează pentru

salvarea contractului de mandat prezumţia preţului obişnuit sau a preţului just retribuit
serviciului prestat.
Este evident că în lipsa înţelegerii părţilor cu privire la calificarea remuneraţiei ca

obişnuită sau rezonabilă, va reveni rolul instanţei de judecată pentru stabilirea cuantumului
executoriu al acestei prestaţii.
În ceea ce priveşte prescripţia dreptului la acţiune pentru stabilirea cuantumului

remuneraţiei, dreptul la acţiune se prescrie odată cu dreptul la acţiunea pentru plata
acesteia.
După puterea de reprezentare, mandatul este cu sau fără reprezentare.
Mandatul cu reprezentare reprezintă dreptul comun, legiuitorul arătând că dacă din

împrejurări nu rezultă altfel, mandatarul îl reprezintă pe mandant la încheierea actelor
pentru care a fost împuternicit.

Împuternicirea pentru reprezentare, respectiv instrumentul ce justifică

încheierea actului juridic pe seama mandatului poartă denumirea de procură.
Spre deosebire de mandatul cu reprezentare, mandatul fără reprezentare este o

specie derogatorie dreptului comun, deci reprezintă o clasă de excepţie a mandatului,
căreia i se aplică regulile reglementării din Partea Generală a Codului civil, respectiv
dispoziţiile art. 1295 şi urm. C.civ.
Aşadar, în acest caz, actul juridic încheiat de reprezentant în limitele procurii, în

numele mandantului, produce efecte directe mandantului, cu condiţia să fie încheiat de
mandatar în limitele mandatului.
Aşadar, în cazul mandatului fără reprezentare, mandatarul va încheia acte în nume

propriu, dar pe seama mandantului, efectele acestui tip de contract urmând a fi analizate în
paginile următoare.
Caracterele juridice ale contractului de mandat
Contractul de mandat are caracter oneros întrucât

ambele părţi urmăresc avantaje patrimoniale,
Caracter oneros
respectiv vizează în timpul prestaţiei lor să-şi procure
un avantaj din contraprestaţia contractantului.
Locaţiunea are caracter sinalagmatic întrucât

Contract sinalagmatic încheierea sa valabilă dă naştere la drepturi şi obligaţii
în sarcina ambelor părţi contractante.
Contract intuitu În principiu, contractul de mandat este un contract

personae intuitu personae, bazat pe încrederea şi reputaţia
mandatarului, caracter care nu se schimbă în ipoteza
acordării dreptului de substituire, pentru că şi aici
primează încrederea mandantului în alegerea făcută
de mandatar.

Ca o probă a acestei viziuni a legiuitorului, stă şi dispoziţia legală potrivit cu care

mandatul încetează prin moartea uneia dintre părţi.
Caracter consensual- În principiu, contractul de mandat este un

solemn contract consensual, întrucât pentru încheierea sa
valabilă este suficient consimţământul celor două
părţi, contractul încheindu-se de cele mai multe ori,
prin simplul acord de voinţă.
Delimitarea contractului de mandat faţă de alte contracte
În mod clasic, doctrinar, s-a simţit şi se simte nevoia delimitării contractului de

mandat de contracte înrudite prin mecanismul reglementării, cum sunt: contractul de
muncă, contractul de antrepriză, contractul de intermediere, de comision, de depozit,
consignaţie sau expediţie etc.
Elementul de distincţie care probează natura juridică distinctă a mandatului îl

constituie obiectul mandatului care are ca obiect principal numai încheierea de acte juridice
pe seama mandantului ca urmare, mandatarul nu va putea fi mandatat pentru a face fapte
juridice.
Mandatul cu reprezentare
Forma mandatului
Contractul de mandat poate fi încheiat atât verbal, cât şi prin înscris sub
semnătură privată, dar şi în formă autentică sau simetrică formei actului juridic
pentru încheierea căruia s-a dat mandatul, sub sancţiunea nulităţii însuşi a
actului pentru încheierea căruia s-a dat procura.
Întâlnim la acest principiu al simetriei formei mandatului două excepţii:
Sancţiunea nulităţii nu se va aplica atunci când forma este necesară doar

pentru opozabilitatea actului faţă de terţi;

Sancţiunea nu se va aplica la încheierea actelor juridice de către

administrator, a actelor juridice de dispoziţie în formă autentică încheiate de
către administrator, care beneficiază de dispoziţiile protective ale Legii nr.
31/1990 a societăţilor Comerciale şi care-i permit încheierea actului autentic
de dispoziţie în baza unei hotărâri AGA dată sub forma unui înscris sub
semnătură privată;
Astfel trebuie să reţinem că atunci când forma actului juridic la încheierea

căruia o parte se va reprezenta prin mandatar, este solicitată ad validitatem şi
procura care va însoţi actul se va bucura de aceeaşi formă (donaţia se poate
încheia doar în formă autentică, ca de altfel şi actul constitutiv al unei asociaţii,
fundaţii; contractele de arendă sau contractele de vânzare asupra imobilelor).
Aşadar, regula o reprezintă caracterul consensual al mandatului, care este

recunoscut ca perfect valabil dat chiar şi în formă verbală, iar excepţia derogatorie o
constituie forma solemnă cerută pentru actele juridice care ad validitatem trebuie să
îmbrace o formă solemnă.
În acest ultim caz, părţile sunt prohibite de la alegerea liberă a formei actului juridic
de mandat.
Legiuitorul apreciază ca acceptare tacită a mandatului lipsa unui refuz neîntârziat

coroborată cu calitatea de profesionist al mandatarului sau cu maniera publică de ofertare a
serviciilor de către acesta, astfel că întrunirea cumulativă a acestor cerinţe justifică
aprecierea mandatului ca acceptat chiar şi în lipsa unei exprimări publice a mandatarului.
În completarea acestei interpretări legislative, legiuitorul a dat posibilitatea părţilor

să recurgă în interpretare la uzanţele şi practicile statornicite între părţi.
Trebuie arătat că, din punct de vedere temporar, refuzul neîntârziat nu este definit de
legiuitor, însă trebuie arătat că termenul trebuie apreciat din punct de vedere al
rezonabilităţii sale de uzanţe, de tipul şi natura afacerii mandatate, sau de orice alte condiţii
excepţionale de natură să califice în mod temeinic acest termen.
De asemenea, trebuie arătat că această prezumţie de mandat acceptat tacit de

profesionist pentru actele ce intră în sfera serviciilor sale, asigură celeritatea raporturilor
juridice din acest domeniu, guvernate nu de puţine ori, nu de formalism tradus prin
negotium, ci prin executarea mandatului, executare care semnifică indubitabil asumarea
obligaţiei de îndeplinire a mandatului.

Durata mandatului
Codul civil a introdus cu titlu supletiv termenul de 3 ani al duratei

contractului de mandat, astfel încât legiuitorul a stipulat că dacă părţile nu au
prevăzut un termen, contractul de mandat încetează în trei ani de la încheierea
lui.
Cu alte cuvinte, părţile pot deroga oricând de la această normă supletivă stipulând
fie un termen mai scurt, fie un termen chiar mai lung decât termenul de 3 ani prevăzut de
legiuitor cu caracter supletiv.
Întinderea mandatului
Mandatul poate să privească efectuarea unor acte generoase de conservare sau de

administrare a unui bun, dar poate privi şi încheierea actelor juridice de dispoziţie, şi de
aici, din perspectiva obiectului său, întâlnim cea de-a treia clasificare a mandatului, în
general şi special.
Mandatul este general atunci când mandatarul este împuternicit să

efectueze numai acte juridice de conservare şi de administrare. Aşadar, din
textul actului normativ rezultă că, imperativ, mandatul general se va referi
numai la acte juridice de conservare şi administrare.
În schimb, pentru a se încheia acte juridice de înstrăinare, de

grevare, tranzacţii ori compromisuri, pentru a se putea obliga prin cambii
sau bilete la ordin, ori pentru a intenta acţiuni în instanţă, precum şi pentru
orice
Drept civil. alte speciale
Contracte acte juridice de dispoziţie, mandatarul trebuie să fie
împuternicit în mod expres.
Aşadar, mandatul în acest ultim caz este special, fiind de strictă aplicare şi
interpretare, astfel încât, în interpretarea puterilor acordate mandatarului, interpretarea
trebuie să se facă restrictiv.
Cu toate acestea, dar şi excepţional, legiuitorul a arătat că mandatul trebuie să fie

exprimat extinctiv, în privinţa actelor subsecvente necesare executării lui care nu sunt
precizate în mod expres, dar care sunt inerente executării practice a mandatului.
Deşi legiuitorul nu a prevăzut în mod expres, este indubitabil, rezultând parţial şi din
principiul simetriei formelor, că mandatul special trebuie să fie acordat în mod expres.
Obligaţiile mandatarului
Obligaţia de executare a mandatului
Mandatarul este obligat asumându-şi exerciţiul mandatului să execute mandatul,

adică să încheie pe seama mandantului actele juridice vizate de acesta la încheierea
mandatului, executare are o singură restricţie, dar una esenţială, aceea de a nu se abate de la
instrucţiunile primite, respectiv de a nu depăşi limitele stabilite de către mandant.
Excepţie. De la această regulă, mandatarul aflat în imposibilitatea

obiectivă generală (fără a se înţelege prin această posibilitate existenţa unei forţe
majore sau a cazului fortuit, cazuri generale de exonerare de răspundere) de a
obţine încuviinţarea prealabilă a mandantului, poate încălca instrucţiunile primite
dacă se poate prezuma că mandantul ar fi aprobat abaterea dacă ar fi cunoscut
împrejurările
Drept ce ospeciale
civil. Contracte justifică.
.
Suplimentar acestei ipoteze, legiuitorul îi instituie mandatarului obligaţia de a-l

înştiinţa de îndată pe mandant cu privire la orice modificări produse de el în executarea
mandatului.
În executarea mandatului, mandatarul este evaluat în răspunderea lui faţă de

mandant, după cum mandatul este cu titlu oneros sau gratuit.
Astfel, în situaţia mandatului cu titlu oneros, instituit aşadar în relaţiile cu

profesioniştii, mandatarul răspunde faţă de mandant cu diligenţa unui bun pater familias,
răspunzând pentru orice fel de culpă (culpa levis in abstractum).
Dacă însă mandatul este unul gratuit, mandatarul dezinteresat este obligat să
îndeplinească mandatul cu aceeaşi răspundere şi diligenţă pe care o manifestă în propriile
sale afaceri, astfel culpa lui va fi apreciată în concret, deci cu mai puţină rigurozitate decât
în cazul mandatului remunerat.
Obligaţia de informare a mandantului
Obligaţia de informare este o obligaţie complexă care presupune pe

de-o parte obligaţia de a-l anunţa pe mandant despre orice tulburare, dar şi
obligaţia de a-l anunţa despre gestiunea derivată de din executarea
mandatului.
Aşadar mandatarul este obligat să-l înştiinţeze pe mandant despre împrejurările care
au apărut ulterior încheierii mandatului, dacă sunt de natură să-l determine pe acesta din
urmă să modifice mandatul sau să-l revoce pe mandatar, cum ar fi, de exemplu apariţia
unui conflict de interese care face ca mandatarului să i se modifice criteriile obiective de
reprezentare.
Totodată, mandatarul este ţinut să dea socoteală despre gestiunea sa şi să remită

mandantului tot ceea ce a primit în temeiul împuternicirii sale, chiar dacă ceea ce s-a
primit este peste solicitările, pretenţiile sau drepturile mandantului, dar au fost primite pe
seama acestuia.
Aşadar, orice bun, chiar şi necuvenit mandantului, dar primit pe seama sa de la terţi,
trebuie predat acestuia, indiferent că sunt sume de bani, bunuri, documente, valori,etc.

Obligaţia de conservare
Mandatarul are, datorită modurilor extrem de variate de realizare a

mandatului, şi obligaţii specifice depozitarului, astfel că el are îndatorirea de a
conserva, de a păstra şi menţine, aşadar, valoarea bunurilor, documentelor,
valorilor etc. primite cu ocazia executării mandatului de la mandant ori de la terţi în
numele mandantului.
Mandatarul, pentru a evita pierderile suferite de mandant ca urmare a deteriorării

bunurilor, degradării sau întârzierilor, va putea exercita toate drepturile şi acţiunile
mandantului faţă de terţi pentru bunurile primite pentru mandant.
Aşadar, mandatarul va lua toate măsurile de conservare a bunurilor pentru

a evita agravarea situaţiei juridice a mandantului, putând chiar să dispună vânzarea directă
şi fără intervenţia instanţei a bunurilor ce prezintă semne de deteriorare pentru a evita
crearea unui prejudiciu superior mandantului.
De reţinut că vânzarea bunurilor se justifică doar în situaţii de

urgenţă şi trebuie realizată cu diligenţa unui bun proprietar.
În aceste cazuri excepţionale de instituire urgentă a unor măsuri de dispoziţie cu

scopul conservării bunurilor, mandatarul trebuie să-l anunţe de îndată pe mandant.
Răspunderea pecuniară a mandatarului
Răspunderea pecuniară a mandatarului este diversă: răspunderea pentru pagubele

cauzate mandatarului, răspunderea sub forma dobânzii pentru sumele mandantului pe care
le-a folosit în folosul său, răspunderea în cazul pluralităţii de mandatari, răspunderea pentru
alegerea în substituirea făcută - toate formele de răspundere fiind întemeiate pe obligaţia de
diligenţă şi de bună-credinţă în executarea mandatului şi de apărare a patrimoniului
mandantului, precum şi de practici contrare obiectivelor mandatului, astfel:
mandatarul va datora mandantului dobânzi (dobânzi reparatorii, compensatorii

sau moratorii, convenţional stabilite sau în caz de litigiu, dispuse de instanţa
judecătorească) pentru sumele întrebuinţate în folosul său, începând din ziua

întrebuinţării, iar pentru cele cu care a rămas dator, din ziua în care a fost pus în
întârziere.
mandatarul va răspunde în cazul contractelor încheiate pe seama mandantului cu
persoane insolvabile notoriu, a căror situaţie ar fi trebuit să-i fie cunoscută, el
neacţionând cu diligenţa şi prudenţa necesară executării mandatului. În acest caz,
părţile sunt libere să atenueze sau să agraveze răspunderea mandatarului, în
raport de executarea obligaţiilor asumate de persoana cu care acesta a contractat,
dreptul comun însă arătând că în lipsa unei convenţii contrare, mandatarul care
şi-a îndeplinit mandatul nu răspunde faţă de mandant cu privire la executarea
obligaţiilor asumate de persoanele cu care a contractat.
mandatarii răspund solidar faţă de mandant dacă s-au obligat să lucreze
împreună, iar părţile la încheierea contractului de mandat nu au răsturnat această
prezumţie de solidaritate a mandanţilor printr-o convenţie contrară. În acelaşi
timp, mandatul acordat mai multor persoane pentru a lucra împreună, este lipsit
de eficienţă juridică şi nu produce efecte dacă nu au acceptat să execute
mandatul toate persoanele mandatate. Regula legiuitorului este una supletivă,
astfel că nimic nu împiedică părţile să convină alte reguli de menţinere a
eficacităţii mandatului. În cazul pluralităţii de mandatari, mandantul poate să
dispună că aceştia vor lucra împreună sau separat, însă dacă mandatul a fost
acceptat de toţi mandatarii, iar mandantul a dispus că actele juridice încheiate de
către oricare dintre mandatari îl obligă pe acesta din urmă, eficacitatea şi
consecinţele actului juridic astfel încheiat îşi produce pe deplin efectele juridice
în raportul de mandat.
Substituirea mandatarului
Având în vedere caracterul în principiu intuitu personae, mandatarul este ţinut să

îndeplinească personal actul juridic mandatat. De la această regulă întâlnim mai multe
excepţii:
1. Convenţia părţilor de autorizare a substituirii mandatarului cu altă

persoană în executarea totală sau parţială a mandatului.
2. Existenţa unor împrejurări neprevăzute care îl împiedică pe
mandatar să execute el însuşi mandatul şi îl determină, chiar în lipsa
unei autorizări exprese, să-şi substituie un terţ pentru executarea
mandatului.
3. Pentru valabilitatea unei asemenea substituiri, trebuie însă
îndeplinite anumite condiţii:
a) speciale
Drept civil. Contracte existenţa unor împrejurări neprevăzute care nu au putut fi
previzionate potrivit cunoştinţelor şi experienţei părţilor;
b) Imposibilitatea înştiinţării prealabile a mandantului despre
existenţa acestor împrejurări;
Având în vedere caracterul excepţional şi lipsa autorizării exprese a mandantului,

legiuitorul instituie în acest caz obligaţia mandatarului de a-l înştiinţa de îndată pe mandant
cu privire la substituire, situaţie în care mandantul poate să-şi asume substituirea, astfel că
ne găsim în situaţia în care substituirea a fost autorizată chiar ulterior, în acest caz
mandatarul nu răspunde pentru diligenţa cu care a ales persoana care l-a substituit, dar în
acelaşi timp substituirea poate să nu fie apreciată favorabil de către mandant, situaţie în
care ne află în ipoteza unei substituiri neautorizate în care mandatarul va răspunde pentru
actele persoanei pe care şi-a substituit-o, ca şi cum ar fi îndeplinit el însuşi actele juridice
mandatate.
De reţinut că atât în cazul substituirii autorizate cât şi în cazul substituirii

neautorizate, mandantul păstrând poate avea acţiune directă împotriva
mandatarului, dobândind o acţiune directă similară împotriva persoanei pe care
mandatarul şi-a substituit-o.
Obligaţiile mandantului
Despăgubirea mandatarului:
Mandantul este obligat în principiu să pună la dispoziţia mandatarului

mijloacele necesare executării mandatului.
Dacă însă mandantul nu pune la dispoziţia mandatarului aceste mijloace, iar

mandatarul este acela care suportă toate cheltuielile legate de executarea mandatului,
mandantul este obligat să-i restituie acestuia toate cheltuielile suportate, el neputând să
refuze această restituire dacă acestea sunt necesare şi utile executării mandatului.

De asemenea, mandantul va restitui şi dobânzile legale aferente cheltuielilor

rezonabile avansate de mandatar, dobânzi care se vor calcula de la data efectuării
cheltuielilor.
Mandantul este obligat să repare orice prejudiciu suferit de către mandatar, chiar
dacă acest prejudiciu nu este generat de culpa mandatarului şi chiar dacă mandatul nu a fost
executat, singura condiţie generală pentru admisibilitatea unei astfel de cereri fiind legată
de apariţia prejudiciului în executarea mandatului.
Remuneraţia mandatarului
Dacă mandatul este cu titlu oneros, mandatarul are dreptul la remuneraţie,

aceasta urmează a fi plătită de mandant în cuantumul, termenul şi modalitatea
contractual agreată la încheierea mandatului.
Dreptul mandatarului la plata remuneraţiei subzistă chiar dacă mandatul nu a putut

fi executat din cauze care exclud culpa mandatarului.
Solidaritatea mandanţilor
Potrivit legii, întâlnim o solidaritate legală care poate fi, însă, răsturnată de către
părţi prin stipulaţie contrară, atunci când mandatul a fost dat aceluiaşi mandatar de mai
multe persoane pentru o afacere comună, situaţie în care fiecare dintre persoane răspunde
solidar faţă de mandatar.
Dreptul de retenţie al mandatarului
Potrivit legii, mandatarul are dreptul de a reţine toate bunurile primite cu ocazia
executării mandatului fie de la mandant, fie de la terţi pe seama acestuia, pentru
garantarea restituirii creanţelor deţinute de mandatar împotriva mandantului, creanţe
arătate mai sus care pot consta fie în remuneraţia mandatarului cu titlu oneros, cheltuielile
avansate de mandatar pentru executarea mandatului sau despăgubirile aferente
prejudiciului suferit de mandatar în executarea mandatului.
Încetarea mandatului
Mandatul încetează prin:
1. Revocarea mandatului de către mandant
Contractul de mandat, aşa cum arătam şi anterior, are un caracter pronunţat intuitu
personae, alegerea mandatarului făcându-se în raport de încrederea în moralitatea şi

profesionalismul mandantului, astfel că ori de câte ori această cauză intrinsecă a

mandatului încetează, mandantul are legitimitatea de a revoca mandatul.
Revocarea mandatului se poate face oricând şi poate fi atât expresă, cât şi

tacită şi poate să aibă loc indiferent de forma în care contractul de mandat a fost
încheiat (întâlnim aşadar o excepţie de la principiul simetriei formelor) şi
independent de faptul că la încheierea lui mandatul a fost declarat irevocabil.
S-a apreciat în doctrină şi s-a instituit expresis verbis în Codul civil că

împuternicirea dată unui nou mandatar pentru aceeaşi afacere revocă mandatul iniţial.
E1. Dacă mandatul a fost dat aceluiaşi mandatar de mai multe persoane
pentru o afacere comună, mandatul nu poate fi revocat decât cu acordul tuturor
mandanţilor.
Efectele revocării:
Revocarea mandatului are consecinţe extrem de diverse, cum ar fi:
❖ anihilarea puterii de reprezentare a mandatarului;

❖ constatarea tuturor obligaţiilor mandatarului ca scadente (de exemplu,
obligaţia de restituire a bunurilor primite de la sau pe seama mandantului);
❖ restituirea de către mandant a remuneraţiei până la data revocării cheltuielilor
avansate de mandatar şi despăgubirilor aferente prejudiciilor suferite de
mandatar, atât în procedura executării mandatului, cât şi urmare revocării
nejustificate ori intempestive a mandatului.
Atenţie! Dacă în contractul de mandat părţile au introdus o clauză expresă

potrivit căreia mandatul are caracter irevocabil, se prezumă că este nejustificată
revocarea dacă aceasta nu este fundamentată pe culpa mandatarului, cazul fortuit
sau forţa majoră.

Publicitatea revocării procurii
Procura încheiată în formă autentică şi care serveşte întocmirii de acte

juridice, se înscrie cu respectarea procedurii notariale, în registrele unice
notariale deţinute de C.N.A.R.N.N.
Dacă procura a fost dată în formă autentică notarială în vederea asigurării

opozabilităţii faţă de terţi, notarul public care autentifică declaraţia revocatorie a unor
asemenea procuri, este obligat să transmită de îndată revocarea către Registrul Naţional
Notarial ţinut în format electronic de C.N.A.R.N.N.
Pentru siguranţa actelor juridice instrumentate prin mandatar, s-a instituit obligaţia
ca notarul public care autentifică un act pentru încheierea căruia a fost dată procura
(apreciem noi că legiuitorul ar fi trebuit să prevadă şi ipoteza în care procura a fost dată şi
pentru încheierea altor tipuri de acte juridice, cu excepţia celor autentice, cum ar fi
eliberarea unor încheieri în procedura succesorală etc.,) să prevadă aceeaşi obligativitate de
a verifica la Registrul Naţional Notarial dacă acea procură a fost revocată, dispoziţiile
arătate mai sus, referitoare la publicitatea revocării fiind aplicate şi misiunilor diplomatice
şi oficiilor consulare.
Trebuie arătat ca interogarea registrelor naţionale notariale răspunde în principiu,

doar cu privire la existenţa unui act de revocare a unei procuri autentice, însă pentru a
proba autenticitatea conţinutului procurii, trebuie solicitate detalii suplimentare la
interogarea registrelor naţionale notariale, eventual comunicarea procurii dacă ea a fost
înscrisă, sau verificarea procurii la notarul public care a autentificat-o.
2. Renunţarea mandatarului
Mandatarul poate renunţa oricând la mandat cu condiţia de a notifica

mandantul cu privire la renunţarea sa.
Dacă mandatul a fost dat cu titlu oneros, mandatarul va putea pretinde remuneraţia
pentru toate actele pe care le-a încheiat pe seama mandatului până la data renunţării.

Mandatarul este obligat însă să plătească toate daunele cauzate mandantului ca

urmare a renunţării sale, fiind exonerat de această obligaţie doar dacă executarea
mandatului i-ar fi cauzat o pagubă însemnată care nu putea fi prevăzută la data acceptării
mandatului.
3. Moartea, incapacitatea sau falimentul uneia dintre părţi
În cazul decesului uneia dintre părţi, a incapacităţii sau a falimentului, moştenitorii

sau reprezentanţii acestora au obligaţia de a informa de îndată cealaltă parte.
Nimic nu împiedică însă părţile să stabilească încă din timpul vieţii continuarea
raporturilor contractuale şi după moartea mandatarului, situaţie pe deplin justificată în
ipoteza în care mandatarul, de exemplu, are succesori ce realizează aceeaşi profesiune.
Datorită caracterului, în principiu, intempestiv al celor trei evenimente mai sus

anunţate, mandatarul sau moştenitorii ori reprezentanţii săi, sunt obligaţi să continue
executarea mandatului dacă întârzierea acestuia riscă să pună în pericol interesele
mandatului ori ale moştenitorilor săi.
De reţinut totodată, ca aspect general, că dispoziţiile art. 2030 C. Civ. prevăd, tot în
aceeaşi idee generată de legătura dintre intempestiv şi continuitate, că atunci când mandatul
are ca obiect încheierea unor acte succesive, în cazul unei activităţi caracterizate prin
continuitate, mandatul nu va înceta dacă această activitate este în curs de desfăşurare, chiar
dacă revocarea sau renunţarea au intervenit în cadrul acestei acţiuni desfăşurate.
Necunoaşterea cauzei de încetare a mandatului
Dacă mandatarul nu a cunoscut cauza de încetare a mandatului, continuând şi după

declaraţia revocatorie să execute mandatul, actele juridice realizate de acesta în executarea
cu bună-credinţă a mandatului, rămân câştigate şi apreciate ca valabil încheiate.
Mandatarul însă, odată încetat şi cunoscut faptul încetării mandatului, trebuie să se

abţină de la efectuarea oricăror acte mandatate anterior, fiind obligat, totodată, să plătească
dobânzi mandantului pentru sumele întrebuinţate în folosul său, sume pe care va trebui să
le restituie în îndeplinirea obligaţiei de a da socoteală despre gestiunea sa, remiţând
totodată, tot ceea ce a primit în temeiul mandatului chiar şi dacă nu ar fi fost datorat
mandantului.
Spre deosebire de soluţia anterioară dată de legiuitor pluralităţii de mandanţi, în

cazul pluralităţii de mandatari, dacă părţile nu au convenit altfel, mandatul dat mai multor

mandatari, obligaţi să lucreze împreună, încetează chiar şi atunci când cauza încetării îl
priveşte numai pe unul dintre ei.
Mandatul fără reprezentare
Concept:
Mandatul fără reprezentare este contractul prin care o persoană, numită

mandatar, se obligă să încheie acte juridice în nume propriu, dar pe seama
celeilalte părţi numită mandant, şi-şi asumă faţă de terţi toate obligaţiile care
rezultă din aceste acte, chiar dacă terţii nu aveau cunoştinţă despre existenţa
acestui mandat.
Acestui tip de mandat i se aplică regulile generale de la mandatul cu

reprezentare.
Mandatul fără reprezentare va putea fi dat atât în mod verbal, cât şi în formă scrisă,
atât sub forma înscrisurilor sub semnătură privată, cât şi sub forma unui act juridic
autentificat.
Mandatarul va încheia un contract direct cu terţul semnând actul în numele său

personal, deci fără a-l reprezenta pe mandant, însă acţionând în numele mandantului.
Efectele mandatului
Faţă de terţi
Mandatul fără reprezentare nu are niciun efect aparent faţă de terţi, aceştia neavând
niciun raport juridic cu mandantul, astfel, mandatarul va fi cel care devine în mod direct, în
nume propriu, personal, debitor sau creditor în contractul astfel încheiat.
De reţinut că sunt anulabile contractele intuitu personae încheiate prin

mecanismul mandatului fără reprezentare, datorită faptului că legea cere o anumită
calitate, cerinţă specială de îndeplinit, de către cel puţin unul dintre cocontractanţi,
cerinţe care sunt aşadar îndeplinite şi verificate doar în persoana mandatarului.

E1. Deşi aparent contractul nu este opozabil mandantului, mandantul,

denunţând mandatul, se poate substitui mandatarului pentru exercitarea drepturilor de
creanţe născute în executarea mandatului, însă cu condiţia de a-şi fi îndeplinit
obligaţiile sale faţă de mandatar.
Dobândirea de bunuri de către mandatar
Mandantul va putea revendica bunurile dobândite pe seama sa de către mandatarul

care a acţionat în nume propriu, cu excepţia bunurilor dobândite de terţi prin efectul
posesiei de bună-credinţă.
În ipoteza în care bunurile dobândite de mandatar sunt bunuri imobile, va trebui să

opereze un transfer de la mandatar la mandant printr-un act juridic autentic, care să
consfinţească transferul şi să permită intabularea - legiuitorul nu mai explică modalitatea
realizării acestui transfer.
Dacă însă mandatarul va refuza să opereze acest transfer, mandantul poate solicita
instanţei să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de act de transmitere a bunurilor dobândite.
Creditorii mandatarului
În ceea ce priveşte creditorii mandatarului, pentru protejarea

mandantului, legiuitorul a instituit interdicţia urmăririi silite a bunurilor deţinute de
mandatar pe seama mandantului, numai dacă mandatul are dată certă anterioară oricărei
măsuri asigurătorii sau de executare dispuse de creditorii mandatarului.
Astfel că, din această perspectivă, deşi legea nu instituie condiţii de formă privind
mandatul fără reprezentare, este evidentă importanţa datei certe aplicate acestui tip de
mandat pentru evitarea în mod nejustificat a reducerii patrimoniului mandantului.

Model procura
S-a solicitat autentificarea prezentului înscris:
PROCURĂ
Subsemnatul:
● ........., cetăţean………., necăsătorit, domiciliat în .........., CNP .............., posesor al
..............., prin prezenta împuternicesc pe doamna
➢ ........., cetăţean………., necăsătorit, domiciliat în .........., CNP .............., posesor al
...............,
Pentru ca, în numele meu să se prezinte şi să mă reprezinte cu depline puteri în faţa
autorităţilor competente, precum şi la orice birou notarial în vederea îndeplinirii tuturor
formalităţilor, procedurilor, (depuneri şi completări de cereri, formulare, tipizate,
declaraţii, plata oricăror taxe etc.) necesare :
• obţinerii certificatului de atestare fiscală privind..............
• vânzării împreună cu toate accesoriile şi tot ceea ce este destinat folosinţei
perpetue, la preţul cel mai avantajos pentru mine, către orice persoană fizică sau
juridică etc. a dreptului de proprietate asupra ......................
Subsemnatul ............, declar cunoscând prevederile art. 292 C.pen. cu privire la falsul în
declaraţii, că am dobândit .......................
Pentru aducerea la îndeplinire a prezentului mandat, mandatara mea .................., mă
va reprezenta cu depline puteri faţă de orice persoane fizice sau juridice, instituţii de stat
sau particulare, organe ale puterii sau ale Administraţiei de Stat, instanţe judecătoreşti,
birouri notariale şi oriunde trebuinţa o va cere, va formula în faţa acestora orice cereri,
declaraţii şi petiţii ce vor fi necesare, va plăti orice taxe şi va depune/ridica orice
documente vor fi solicitate/eliberate în legătură cu imobilul descris anterior, certificatul/ele
de atestare fiscala, documentaţia cadastrala, încheierea de intabulare, va solicita notarului
public obţinerea Extrasului de Carte Funciară pentru autentificare, va depune actele de
proprietate, precum şi toate documentele solicitate pentru încheierea contractului de
vânzare, fiind împuternicită totodată să negocieze cu depline puteri toate clauzele
promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare şi contractului de vânzare, inclusiv cele
privind transmiterea proprietăţii, predarea bunului, garanţia de evicţiune şi vicii, riscul
contractului, se va declara de acord cu intabularea dreptului de proprietate pe numele
cumpărătorului, va incasa preţul vânzării fie în numerar, fie prin virament bancar, precum
şi va realiza orice alte operaţiuni ar fi necesare pentru aducerea la îndeplinire integrală a
mandatului semnând în numele meu şi pentru mine promisiunea bilaterală de vânzare-
cumpărare, contractul de vânzare cumpărare privind imobilul arătat mai sus, cât şi actele
adiţionale, rezilieri ale contractului şi/sau a promisiunii, precum şi oriunde trebuinţa o va

cere, achitând taxele şi impozitele aferente transferului dreptului de proprietate, dând dacă
va fi cazul declaraţie de primire a preţului sau de renunţare la beneficiul înscrierii în cartea
funciară a ipotecii legale pentru preţul datorat prevazut în favoarea mea, sens în care va
face dovada calităţii mele de proprietar, semnând în numele meu şi pentru mine oriunde va
fi necesar, semnătura sa fiindu-mi opozabilă.
Subsemnatul .................. declar că imobilul nu este afectat de sarcini sau
dezmembrăminte, contracte de închiriere, contracte de arendare, promisiuni de vânzare şi
sarcini ale acestuia nefăcând obiectul vreunui drept de creanţă, vreunei oferte de vânzare
irevocabile sau vreunui pact de răscumpărare, şi niciunei promisiuni unilaterale sau
bilaterale de vânzare-cumpărare încheiată în formă autentică sau sub semnătură privată, nu
constituie patrimoniu de afectaţiune, este liber de construcţii, nu este inclus într-o zonă de
protecţie a unui sit arheologic şi nu este inclus pe lista monumentelor istorice, nu e
traversat de conducte şi/sau adăposturi antiatomice sau alte adăposturi în subsolul
imobilului, nu a fost scos din circuitul civil în temeiul vreunui act normativ de trecere în
proprietate publică, nu formează obiectul niciunui litigiu judecătoresc, arbitraj, procedura
de executare silită, procedură administrativă sau sechestru, nu formează obiectul niciunei
acţiuni posesorii sau al vreunei cereri de restituire şi nu este adus ca aport la capitalul social
al vreunei societăţi comerciale şi nu fac parte din fondul de comerţ/patrimoniul al unei
societăţi comerciale/persoane juridice/profesionist, nefiindu-mi cunoscute restrângeri
prezente sau viitoare ale folosinţei imobilului în baza unor reglementări de drept public
(zona de protecţie a naturii, zona de protecţie a monumentelor, zona de protecţie
arheologică, protecţie sanitară, militară, mediu etc.) şi nici circumstanţe care ar putea face
ca în viitor imobilul să fie expropriat sau utilizat forţat, total sau parţial, în regim de
domeniu public etc. care să impună alte îngrădiri în exercitarea prerogativelor dreptului de
proprietate.
Subsemnatul .............. declar pe proprie răspundere ca sunt necăsătorit şi nu am
încheiat convenţii matrimoniale cu privire la imobilul ce face obiectul prezentului mandat.
Dacă în cuprinsul prezentei procuri a fost omisă vreuna din operaţiunile/
formalităţile cerute de îndeplinirea mandatului, prezentul mandat se consideră a fi dat şi
pentru aceste operaţiuni/ formalităţi, prezentul mandat întinzându-se asupra tuturor
actelor necesare executării lui chiar dacă nu sunt precizate în mod expres.
În cazul fiecărui act juridic, încheiat în numele meu şi pentru mine, de către mandatarul meu, cu
privire la imobilul proprietatea mea, descris mai sus, acest mandat va avea caracterul unui mandat special şi va
fi considerat ca atare.
Prezentul mandat este gratuit, netransmisibil şi valabil până la îndeplinire, cu
excepţia revocării sale exprese de către mandant.
Tehnoredactat ...............
MANDANT,

Teste grilă
1. Care este obiectul principal al contractului de mandat:

a) încheierea oricărui act juridic;
b) încheierea de fapte juridice;
c) încheierea de acte juridice si fapte juridice.
2. Care sunt caracterele juridice ale contractului de mandat:

a) contract cu titlu gratuit;
b) contract unilateral;
c) caracter translativ.
3. Ce caractere juridice prezintă contractul de mandat:

a) contract intuitu personae;
b) contract real;
c) contract solemn.
4. Ce condiţii legate de capacităţile părţilor se cer în cazul contractului de

mandat:
a) atât mandantul cât şi mandatarul trebuie să aibă capacitate deplină de
exerciţiu;
b) mandatarul poate avea capacitate restrânsă de exerciţiu;
c) doar mandatarul trebuie să aibă capacitate deplină de exerciţiu.
5. Care sunt cauzele speciale de încetare a mandatului:

a) renunţarea mandatarului;
b) punerea sub interdicţie a mandatarului;
c) revocarea mandatului de către mandant.
6. Cum se interpretează mandatul dat în termeni generali:

a) în sensul că a fost dat pentru încheierea de acte de conservare;
b) în sensul că a fost dat pentru încheierea de acte de administrare;
c) în sensul că a fost dat pentru încheierea de acte de dispoziţie.
7. Cum se produc efectele încetării mandatului prin revocarea de către mandant:

a) numai pentru viitor (ex nunc);
b) atât pentru viitor cât şi pentru trecut;
c) numai pentru trecut (ex tunc).
8. Care sunt obligaţiile mandantului:

a) obligaţia de plată a remuneraţiei;

b) obligaţia de a dat socoteală mandatarului;

c) obligaţia de a garanta pe mandatar de evicţiune.
9. Ce reprezintă mandatul fără reprezentare:

a) o simulaţie prin interpunere de persoane;
b) o stipulaţie pentru altul;
c) o promisiune a faptei altuia.
10. Contractul de mandat poate fi constituit:

a) numai cu titlu gratuit;
b) numai cu titlu oneros;
c) atât cu titlu oneros sau gratuit;
Verificaţi-vă cunoştinţele răspunzând la următoarele întrebări
1. Arătaţi condiţiile de formă ale mandatului cu reprezentare şi ale mandatului

fără reprezentare.
2. Identificaţi caracterele juridice ale contractului de mandat.
3. Durata contractului de mandat.
4. Obligaţiile mandantului.
5. Obligaţiile mandatarului în contractul de mandat.
6. Revocarea mandatului de către mandant.
7. Efectele mandatului fără reprezentare.

Contract de Mandat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contract de Mandat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conf. univ. dr.

Manuela Tăbăraş Contractul de mandat

Mandatul este contractul prin care o parte numită mandatar se obligă să

Mandatul, în accepţiunea Codului civil reprezintă un contract care se bucură de o

Din noua reglementare rezultă că mandatarul, va îndeplini ca obiect principal al

Obiectul mandatului constă în încheierea oricăror acte juridice, mai puţin a

După În raport de remuneraţia mandatarului care se obligă să

Drept civil. Contracte speciale

Este prezumat a fi gratuit mandatul dintre două persoane fizice şi care

Dacă mandatul este calificat ca fiind oneros, mandatarul are dreptul la

Aşadar, în materia contractului oneros de mandat, legiuitorul reglementează pentru

Este evident că în lipsa înţelegerii părţilor cu privire la calificarea remuneraţiei ca

În ceea ce priveşte prescripţia dreptului la acţiune pentru stabilirea cuantumului

După puterea de reprezentare, mandatul este cu sau fără reprezentare.

Mandatul cu reprezentare reprezintă dreptul comun, legiuitorul arătând că dacă din

Drept civil. Contracte speciale

Împuternicirea pentru reprezentare, respectiv instrumentul ce justifică

Spre deosebire de mandatul cu reprezentare, mandatul fără reprezentare este o

Aşadar, în acest caz, actul juridic încheiat de reprezentant în limitele procurii, în

Aşadar, în cazul mandatului fără reprezentare, mandatarul va încheia acte în nume

Caracterele juridice ale contractului de mandat

Contractul de mandat are caracter oneros întrucât

Locaţiunea are caracter sinalagmatic întrucât

Contract intuitu În principiu, contractul de mandat este un contract

Drept civil. Contracte speciale

Ca o probă a acestei viziuni a legiuitorului, stă şi dispoziţia legală potrivit cu care

Caracter consensual- În principiu, contractul de mandat este un

Delimitarea contractului de mandat faţă de alte contracte

În mod clasic, doctrinar, s-a simţit şi se simte nevoia delimitării contractului de

Elementul de distincţie care probează natura juridică distinctă a mandatului îl

Întâlnim la acest principiu al simetriei formei mandatului două excepţii:

Sancţiunea nulităţii nu se va aplica atunci când forma este necesară doar

Drept civil. Contracte speciale

Sancţiunea nu se va aplica la încheierea actelor juridice de către

Astfel trebuie să reţinem că atunci când forma actului juridic la încheierea

Aşadar, regula o reprezintă caracterul consensual al mandatului, care este

Legiuitorul apreciază ca acceptare tacită a mandatului lipsa unui refuz neîntârziat

În completarea acestei interpretări legislative, legiuitorul a dat posibilitatea părţilor

De asemenea, trebuie arătat că această prezumţie de mandat acceptat tacit de

Drept civil. Contracte speciale

Codul civil a introdus cu titlu supletiv termenul de 3 ani al duratei

Mandatul poate să privească efectuarea unor acte generoase de conservare sau de

Mandatul este general atunci când mandatarul este împuternicit să

În schimb, pentru a se încheia acte juridice de înstrăinare, de

Cu toate acestea, dar şi excepţional, legiuitorul a arătat că mandatul trebuie să fie

Obligaţia de executare a mandatului

Mandatarul este obligat asumându-şi exerciţiul mandatului să execute mandatul,

Excepţie. De la această regulă, mandatarul aflat în imposibilitatea

Suplimentar acestei ipoteze, legiuitorul îi instituie mandatarului obligaţia de a-l

În executarea mandatului, mandatarul este evaluat în răspunderea lui faţă de

Astfel, în situaţia mandatului cu titlu oneros, instituit aşadar în relaţiile cu

Obligaţia de informare a mandantului

Obligaţia de informare este o obligaţie complexă care presupune pe

Totodată, mandatarul este ţinut să dea socoteală despre gestiunea sa şi să remită

Drept civil. Contracte speciale

Mandatarul are, datorită modurilor extrem de variate de realizare a

Mandatarul, pentru a evita pierderile suferite de mandant ca urmare a deteriorării

Aşadar, mandatarul va lua toate măsurile de conservare a bunurilor pentru

De reţinut că vânzarea bunurilor se justifică doar în situaţii de

În aceste cazuri excepţionale de instituire urgentă a unor măsuri de dispoziţie cu

Răspunderea pecuniară a mandatarului

Răspunderea pecuniară a mandatarului este diversă: răspunderea pentru pagubele

mandatarul va datora mandantului dobânzi (dobânzi reparatorii, compensatorii