CONTRACTUL- IZVOR DE OBLIGAȚII CIVILE

Noțiuni introductive. Clasificare

Noțiune acordul de voințe dintre două sau mai multe persoane cu intenția de a
constitui, modifica sau stinge un raport juridic- art. 1166 Cod civil
Reguli Toate contractele se supun regulilor generale reglementate de Codul civil-
aplicabile Cartea a V-a- despre obligații. Regulile particulare referitoare la anumite
contracte sunt prevăzute fie în materia contractelor speciale din Codul
civil, fie în legi speciale- art. 1167 Cod civil.
Contractelor nenumite li se aplică prevederile generale în materia
contractelor, iar dacă acestea nu sunt suficiente, se vor aplica regulile
speciale privitoare la contractul cu care se aseamănă cel mai mult- art.
1168 Cod civil.
Dispoziții -Contractul este supus dispoziţiilor legii în vigoare la data când a fost
tranzitorii încheiat în tot ceea ce priveşte încheierea, interpretarea, efectele,
executarea şi
încetarea sa- art. 102 alin. (1) din Legea 71/2011;
-Există și posibilitatea de excepție ca dispozițiile Codului actual să se
aplice și anumitor contracte încheiat sub imperiul Codului civil anterior;
spre exemplu, dispoziţiile art. 1.807 din Codul civil sunt aplicabile
contractelor de sublocaţiune încheiate după data intrării în vigoare a
Codului civil, chiar şi în cazurile în care contractul de locaţiune s‑a încheiat
anterior acestei date- art. 128 din Legea 71/2011.
Clasificare Contracte unilaterale și contracte sinalagmatice
după criteriul a)-contractele unilaterale sunt acele contracte care dau naștere la
conținutului obligaţii în sarcina unei singure părţi, astfel încât o parte este numai
creditor, iar cealaltă numai debitor. Exemple de contracte unilaterale:
contractul de donație, contractul de împrumut de folosință, contractul de
împrumut de consumație (chiar dacă părțile ar stabili o dobândă),
contractul de mandat neremunerat, contractul de depozit neremunerat;
- contractul este unilateral chiar dacă executarea lui presupune obligații în
sarcina ambelor părți- art. 1171 teza a II-a Cod civil. Caracterul unilateral
s-ar pierde în situația în care drepturile și obligațiile care s-ar naște ar avea
un caracter reciproc și interdependent (cum este cazul contractului de
donație cu sarcină, având în vedere că în limita sarcinii impuse contractul
are un caracter sinalagmatic).
Precizare: a nu se confunda actul juridic unilateral cu contractul unilateral.
Spre deosebire de actul unilateral care reprezintă rezultatul voinței unei
singure persoane, contractul unilateral reprezintă manifestarea de voințe
dintre două părți contractante care dau naștere unor obligații în sarcina
 unei părți, chiar dacă executarea contractului ar presupune obligații în
sarcina ambelor părți.
b) -contractele sinalagmatice sau bilaterale sunt acele contracte
care dau naştere la obligaţii în sarcina ambelor părţi, astfel încât fiecare
dintre acestea au concomitent atât calitatea de creditor, cât şi de debitor.
Exemple de contracte sinalagmatice: contractul de vânzare, contractul de
schimb, contractul de locațiune, contractul de depozit cu titlu oneros,
contractul de întreținere.
- Contractul este sinalagmatic atunci când obligațiile născute din acesta
sunt reciproce și interdependente- art. 1171 teza I Cod civil. Astfel, de
esența contractelor sinalagmatice este reciprocitatea și interdependența
prestațiilor la care părțile se obligă.
Precizare: în cazul contractelor sinalagmatice, obligaţiile care revin
fiecărei părţi contractante trebuie să îşi aibă cauza juridică în obligaţiile
reciproce
ale celeilalte părţi, obligaţiile neputând exista una fără cealaltă. Având în
vedere aceste considerente și pentru a evidenția existența cauzei juridice
în obligațiile reciproce ale celeilalte părți, se poate lua drept exemplu
contractul de vânzare în cazul căruia vânzătorul se obligă să transfere
dreptul de proprietate şi să predea bunul, iar cumpărătorul se oblige să
plătească preţul vânzării. Astfel, obligaţia vânzătorului de a transfera
dreptul de proprietate şi cea de a preda bunul vândut îşi au cauza juridică
în obligaţia cumpărătorului de plată de preţului.
Precizare: anterior intrării în vigoare a Codului civil actual, în literatura de
specialitate s-a făcut vorbire şi despre categoria contractelor
sinalagmatice imperfecte, o categorie intermediară între contractele
sinalagmatice şi contractele unilaterale. Acestea sunt contracte concepute
iniţial drept contracte unilaterale, care pe parcursul existenţei lor dau
naştere la obligaţii şi în sarcina creditorului faţă de debitorul contractual
(de exemplu, în contractul de depozit gratuit, dacă depozitarul face
anumite cheltuieli de conservare a bunului, deponentul va fi obligat să
restituie aceste cheltuieli).
Clasificare Contracte cu titlu oneros și contracte cu titlu gratuit
după criteriul a)Contractele cu titlu oneros sunt acele contracte în care fiecare
scopului parte urmărește o contraprestaţie în schimbul folosului patrimoniului
urmărit de procurat celeilalte părţi. Potrivit dispozițiilor legale, contractul prin care
părți fiecare parte urmărește să își procure un avantaj în schimbul obligațiilor
asumate este cu titlu oneros- art. 1172 Cod civil. Exemple de contracte cu
titlu oneros: contractul de vânzare, contractul de locațiune, contractul de
rentă viageră.
 - Contractele cu titlu oneros se subclasifică în contracte comutative şi
contracte aleatorii.
- Contractele comutative sunt acelea în care, la momentul încheierii
lor, existența drepturilor și obligațiilor părților este certă, iar întinderea
acestora este determinată sau determinabilă (art. 1173 alin. (1) noul Cod
civil). Sunt contracte comutative: contractul de vânzare-cumpărare, de
schimb, locaţiune, antrepriză şi în general marea majoritate a
contractelor.
- Contractele aleatorii sunt acele contracte care prin natura lor sau prin
voința părților oferă cel puțin uneia dintre părți șansa unui câștig și o expune
totodată la riscul unei pierderi, ce depinde de un eveniment viitor și incert (art.
1173 alin. (2) Cod civil). Exemple de contracte aleatorii: contractul de
asigurare, contractual de rentă viageră, contractual de întreținere, contractul
de vânzare a unui drept litigios.
În concluzie, contractul cu titlu oneros în cadrul căruia fiecare parte
dobândește o prestație cunoscută încă din momentul încheierii contractului
este comutativ. În schimb, când șansele de câștig sau riscurile de pierdere nu
sunt cunoscute la momentul încheierii contractului, acestea depinzând de un
eveniment viitor și incert, contractul este aleatoriu.
b)Contractele cu titlu gratuit sunt acele contracte în care una din
părţi se obligă să procure celeilalte un folos patrimonial fără a primi ceva
în schimb. Contractul prin care una dintre părți urmărește să procure
celeilalte părți un beneficiu, fără a obține în schimb vreun avantaj, este cu
titlu gratuit (art. 1172 alin. (2) Cod civil). Exemple de contracte cu titlu
gratuit: contractul de donație, contractul de împrumut de folosință,
contractul de împrumut de consumație fără dobândă, contractul de
depozit neremunerat.
- Contractele cu titlu gratuit se subclasifică în contracte
dezinteresate și liberalități.
-Contractele dezinteresate sunt acele contracte prin intermediul cărora se
urmăreşte a se face un serviciu cuiva, fără micşorarea activului
patrimonial, cum este, spre exemplu, contractul de comodat, prin
intermediul căruia se transmite dreptul de folosinţă cu titlu gratuit
(comodatarului), însă dreptul de proprietate rămâne în continuare al
proprietarului (comodantului), activul patrimonial al acestuia neavând de
suferit prin încheierea contractului de comodat.
- Liberalităţile sunt reprezentate de acele contracte cu titlu gratuit prin
care o parte transmite un drept celeilalte părţi, activul său patrimonial
micşorându‑se. Intră în categoria liberalităţilor contractul de donaţie,
activul patrimonial al donatorului micşorându‑se, în timp ce activul
patrimonial al donatarului se măreşte în mod corespunzător.
 - Precizare: Anumite contracte prin esenţa lor sunt cu titlu oneros
(contractul de vânzare-cumpărare, contractul de schimb, de închiriere).
Acestea nu pot fi contracte cu titlu gratuit; gratuitatea ar schimba însăşi
calificarea contractelor. În acelaşi timp, există şi contracte prin esenţa lor
gratuite, spre exemplu: contractul de comodat (împrumutul de folosinţă
gratuit). Astfel, dacă pentru folosinţa lucrului se va cere un echivalent,
contractul încetează să mai fie de comodat, dobândind o altă calificare,
respectiv de contract de închiriere.

Clasificare Contracte consensuale, contracte solemne și contracte reale

după modul de a)Contractele consensuale sunt acele contracte care se încheie
formare prin simplul acord de voinţă al părţilor (solo consens), fără nicio altă
formalitate (art. 1174 alin.(2) Cod civil). Simpla manifestare de voinţă,
neînsoţită de nicio formă este suficientă pentru formarea valabilă a
contractului.
- Precizare: regula în materia încheierii contractului este reprezentată de
principiul consensualismului.
b) Contractele solemne sunt acelea a căror validitate este supusă
îndeplinirii unor formalități prevăzute de lege. Simplul acord de voinţă este
insuficient pentru a lua naştere în mod valabil un contract, iar
nerespectarea formei sau formalităţilor prevăzute de lege se sancţionează
cu nulitatea absolută a contractului.
- Precizare: solemnitatea nu trebuie confundată cu forma autentică a
actului juridic civil. Între solemnitate și autenticitate există o relație
întreg-parte, în sensul că solemnitatea include și autenticitatea, fără însă
a se limita la aceasta. Spre exemplu, forma solemnă se referă la anumite
contracte, în privința cărora principiul consensualismului nu este aplicabil.
Solemnitatea poate îmbrăca trei forme:
- cazul contractelor care sub sancțiunea nulității absolute trebuie
încheiate în formă autentică (contractul de donație- art. 1011 alin. (1) Cod
civil);
- cazul contractelor care sub sancțiunea nulității absolute se încheie fie în
formă autentică, fie sub forma înscrisului sub semnătură privată-
contractul de fideiusiune ( art. 2282 Cod civil); contractul de ipotecă
mobiliară (art. 2388 Cod civil);
- cazul contractelor care sub sancțiunea nulității absolute trebuie
încheiate în formă scrisă- contractul de arendă (1838 alin. (1) Cod civil).
c) Contractele reale sunt contractele pentru a căror formare, pe
lângă acordul de voinţă al părţilor este necesară şi remiterea materială a
lucrului.
 - Exemple de contracte reale: contractul de împrumut de consumaţie;
contractul de împrumut de folosinţă; contractul de depozit, contractul de
transport.
- Aceste contracte nu se consideră încheiate decât în momentul predării
lucrului. Acordul de voinţă al părţilor, prealabil predării, are valoarea unui
simplu antecontract, în temeiul căruia părţile se obligă să încheie ulterior
contractul, prin remiterea efectivă a bunului.
- Precizare: deși contractul de vânzare presupune predarea bunului
vândut, acest contract nu are un caracter real, deoarece predarea ține de
executarea contractului și nu de validitatea sa. Astfel, părțile sunt libere
să stabilească un termen pentru predare, fără ca acest aspect să aibă vreo
relevanță asupra validității contractului translativ de proprietate.
Clasificare Contracte constitutive de drepturi, contracte translative de drepturi și
după efectele contracte declarative de drepturi
produse a) Contractele constitutive de drepturi sunt acele contracte care
dau naştere unui drept subiectiv civil care nu a existat anterior (contractul
de ipotecă, contractul de gaj, contractul prin care se constituie un
dezmembrământ).
b) Contractele translative de drepturi sunt acele contracte care
strămută un drept dintr-un patrimoniu în altul (contractul de vânzare, de
donaţie etc.).
c) Contractele declarative de drepturi au ca efect consolidarea sau
definitivarea unui drept subiectiv preexistent (contractul de tranzacţie
prin care se pune capăt sau se preîntâmpină un litigiu între părţi prin
recunoaşterea unor drepturi preexistente.
Clasificare Contracte cu executare dintr-o dată și contracte cu executare succesivă
după modul de a) Contractele cu executare dintr-o dată sunt contractele a căror
executare executare (o singură prestaţie) se produce într-un singur moment. Exemple:
contractul de vânzare, contractul de donație, contractul de schimb.
b) contractele cu executare succesivă sunt acele contracte care
presupun mai multe prestaţii ale debitorului care se execută succesiv,
eşalonat în timp. Exemple: contractul de locațiune, contractul de arendă.
- Precizare: Este posibil ca, prin voinţa lor, părţile să convină ca un contract
care în mod obişnuit se execută instantaneu, dintr-o dată să se execute în
mod succesiv. Spre exemplu, în cazul contractului de vânzare, se poate
conveni ca plata să se facă eşalonat, la diferite intervale de timp.
- Precizări suplimentare:
- în cazul contractelor cu executare instantanee, neexecutarea sau
executarea necorespunzătoare a obligaţiei este sancţionată cu
rezoluţiunea care desfiinţează contractul atât pentru trecut cât și pentru
viitor (art. 1554 alin. (1) Cod civil), în timp ce în cazul contractelor cu
 executare succesivă operează rezilierea, sancţiune ce operează numai
pentru viitor (art. 1554 alin. (3) Cod civil);
- când neexecutarea este de mică însemnătate, contractul cu executare
dintr-o dată nu poate fi resolvit (art. 1551 alin. (1) Cod civil- teza I), în timp
ce în cazul contractelor cu executare succesivă dacă neexecutarea este de
mică însemnătate dar are un caracter repetat, contractul va putea fi reziliat
(art. 1551 alin. (1) Cod civil- teza a II-a);
- în cazul contractelor cu executare succesivă se poate pune problema
suspendării executării din motive de forţă majoră (art. 1557 alin. (2) Cod
civil- teza a II-a);
- în cazul contractelor cu executare succesivă, efectele îndeplinirii condiției
rezolutorii se produc doar pentru viitor, prestațiile deja executate nefiind
supuse restituirii (art. 1407 alin. (2) și (4) Cod civil)
- problema denunțării unilaterale a contractului este diferită în privința
contractelor cu executare dintr-o dată și în cazul contractelor cu executare
succesivă (art. 1276 Cod civil);
- denunțarea unilaterală a contractului încheiat pe durată nedeterminată
este aplicabilă în ceea ce privește contractele cu executare succesivă (art.
1277 Cod civil);
- problema prescripției extinctive este diferită în privința contractelor cu
executare succesivă (art. 2503 alin. (2) și (3) Cod civil).
Clasificare Contracte numite și contracte nenumite
după cum sunt a) Contractele numite sunt acele contracte care sunt nominalizate
sau nu în legislaţia civilă, fie în Codul civil, fie în legislația conexă;
nominalizate b) Contractele nenumite sunt contractele care nu se bucură de o
în legislația reglementare legală proprie, acestea fiind încheiate în virtutea principiului
civilă libertății de a contracta.
- Precizări:
- pentru contractele numite nu este necesar ca părţile să prevadă în
amănunt întregul conţinut, pentru că, în măsura în care nu au derogat de la
dispoziţiile legale, acestea le vor fi aplicabile în mod automat şi complet;
- în cazul contractelor nenumite se aplică regulile stabilite de părţi, iar
pentru aspectele la care părţile nu s-au referit în mod expres, se vor aplica
regulile generale care cârmuiesc materia obligaţiilor, iar dacă acestea nu
sunt suficiente se vor aplica regulile din materia contractului numit cu care
se aseamănă cel mai mult (art. 1168 Cod civil).
Clasificare Contracte principale și contracte accesorii
după criteriul a) Contracte principale, care au o existenţă de sine stătătoare şi a
corelației căror soartă nu depinde de un alt contract (marea majoritate a actelor);
dintre ele
 b) Contracte accesorii, care nu au o existenţă de sine stătătoare şi
a căror soartă depinde de un contract principal (arvuna, cauza penală,
contractul de gaj, contractul de ipotecă).
Precizări:
- valabilitatea contractului accesoriu se apreciază nu numai în raport de
propriile elemente, ci şi în funcţie de validitatea contractului principal;
- încetarea sau desfiinţarea contractului principal atrage automat şi
încetarea sau desfiinţarea contractului accesoriu potrivit regulii accesorium
sequitur principale.
Contractul de Contractul de adeziune este acel contract ale cărui clauze esențiale sunt
adeziune impuse sau sunt redactate de una dintre părți, pentru aceasta sau ca
urmare a instrucțiunilor sale, cealaltă parte neavând decât să le accepte
ca atare (art. 1175 Cod civil).
Contractul de adeziune este prealabil redactat, caracterul unilateral al
acestuia constituind singurul element invariabil, prezent în toate
contractele de adeziune. Adeziunea exprimă atât puterea de fapt a
redactorului, cât și natura standardizată a operațiunii care presupune
absența negocierilor asupra clauzelor contractului.
Contractul- Contractul-cadru reprezintă acordul prin care părțile convin să negocieze,
cadru să încheie sau să mențină raporturi contractuale ale căror elemente
esențiale sunt determinate de acesta (art. 1176 alin. (1) Cod civil). În
privința contractului-cadru, modalitatea de executare, în special termenul
și volumul prestațiilor, precum și prețul acestora, sunt precizate prin
convenții ulterioare (art. 1176 alin. (2) Cod civil).

Condițiile de validitate a contractelor civile

Capacitatea de a contracta
Noțiune Aptitudinea persoanei de a încheia singură acte juridice civile (art. 37 Cod
civil).
Precizări:
- Capacitatea de exercițiu este o parte a capacității civile, alături de
capacitatea de folosință;
- Capacitatea de exercițiu se dobândește la data cand persoana devine
majoră, respectiv la împlinirea vârstei de 18 ani;
- minorul dobândește, ca efect al căsătoriei, capacitatea deplină de
exercițiu;
- pentru motive temeinice, instanța de tutelă poate recunoaște minorului
care a împlinit vârsta de 16 ani capacitatea deplină de exercițiu;
- minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are capacitatea de exercițiu
restânsă;
 - minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani și interzisul judecătoresc nu
au capacitate de exercițiu.
Precizare suplimentară:
-persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu și persoanelor cu capacitate
de exercițiu restrânsă li se aplică reguli speciale în materia încheierii
contractelor.
Regula - În materia încheierii contractelor, regula este reprezentată de
capacitatea de a contracta (art. 29 alin. (1), art. 987 alin. (1), art. 1180,
art. 1652 Cod civil).
- În privința persoanelor juridice subzistă aceeași regulă a capacității de a
contracta, de a dobândi drepturi și obligații civile în afara acelora care nu
pot aparține decât persoanelor fizice (art. 206 alin. (1) Cod civil).
Referitor la persoanele juridice fără scop lucrativ, acestea pot avea doar
acele drepturi şi obligaţii civile care sunt necesare pentru realizarea
scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut (art. 206 alin. (2)
Cod civil).
Excepția Incapacitatea de a contracta
- În materia incapacităților se aplică regula interzicerii analogiei- Legile
care derogă de la o dispoziţie generală, care restrâng exerciţiul unor
drepturi civile sau care prevăd sancţiuni civile se aplică numai în cazurile
expres şi limitativ prevăzute de lege (art. 10 Cod civil).
- Nimeni nu poate fi îngrădit în capacitatea de folosinţă sau lipsit, în tot
sau în parte, de capacitatea de exerciţiu, decât în cazurile şi condiţiile
expres prevăzute de lege (art. 29 alin. (1) Cod civil).
Precizări:
-În materia încheierii contractelor civile, incapacitățile pot fi, în funcție de
conținutul sau întinderea lor, incapacități generale și incapacități
speciale.
Incapacitățile generale se aplică de regulă tuturor contractelor și sunt
reglementate în Cartea I a Codului civil, în timp de incapacitățile speciale
se aplică doar anumitor categorii de contracte (art. 990 Cod civil, art. 1653,
1654, 1655 Cod civil).
-Distincția între cele 2 categorii de incapacități este importantă având în
vedere sancțiunile care pot interveni în caz de nerespectare a acestora.
Sancțiunile Sancțiunea care intervine în caz de nerespectare a capacității de exercițiu
aplicabile în este nulitatea.
caz de În funcție de interesul ocrotit prin norma încălcată, nulitatea poate fi
nerespectare a absolută sau relativă.
prevederilor Exemple:
referitoate la -Sub sancţiunea nulităţii absolute, judecătorii, procurorii, grefierii,
incapacități executorii, avocaţii, notarii publici, consilierii juridici şi practicienii în
 insolvenţă nu pot cumpăra, direct sau prin persoane interpuse, drepturi
litigioase care sunt de
competenţa instanţei judecătoreşti în a cărei circumscripţie îşi desfăşoară
activitatea (art. 1653 alin. (1) Cod civil);
- (1) Sunt incapabili de a cumpăra, direct sau prin persoane interpuse,
chiar şi prin licitaţie publică: a) mandatarii, pentru bunurile pe care sunt
însărcinaţi să le vândă; excepţia prevăzută la art. 1304 alin. (1) rămâne
aplicabilă; b) părinţii, tutorele, curatorul, administratorul provizoriu,
pentru bunurile persoanelor pe care le reprezintă; c) funcţionarii publici,
judecătorii-sindici, practicienii în insolvenţă, executorii, precum şi alte
asemenea persoane, care ar putea influenţa condiţiile vânzării făcute prin
intermediul lor sau care are ca obiect bunurile pe care le administrează ori
a căror administrare o supraveghează. (2) Încălcarea interdicţiilor
prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se sancţionează cu nulitatea relativă, iar a
celei prevăzute la lit. c) cu nulitatea absolută- art. 1654 Cod civil;
- Sunt anulabile liberalităţile făcute medicilor, farmaciştilor sau altor
persoane, în perioada în care, în mod direct sau indirect, îi acordau îngrijiri
de specialitate dispunătorului pentru boala care este cauză a decesului-
art. 990 alin. (1) Cod civil;
- Actele făcute de persoana lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu
capacitate de exerciţiu restrânsă, altele decât cele prevăzute la art. 41 alin.
(3) şi la art. 43 alin. (3), precum şi actele făcute de tutore fără autorizarea
instanţei de tutelă, atunci când această autorizare este cerută de lege,
sunt anulabile, chiar fără dovedirea unui prejudiciu- art. 44 alin. (1) Cod
civil.

Consimțământul. Formarea consimțământului. Oferta de a contracta

Noțiune Pentru ca un contract să devină izvor de obligații civile, este necesar ca a
doua condiție de validitate, consimțământul, să se formeze în mod valabil.
Precizare:
-Acordul de voinţe, analizat prin prisma condiţiilor legale, se realizează
prin întâlnirea concordantă a ofertei de a contracta a unei persoane, cu
acceptarea acestei oferte de către o altă persoană. Există posibilitatea ca
întâlnirea ofertei de a contracta cu acceptarea să fie una spontană, părțile
fiind prezente în același loc, putând astfel să își dea acordul cu privire la
nașterea unui contract.
Este, de asemenea, posibil, ca părțile contractante să nu se afle în același
loc, astfel încât oferta de a contracta să nu aibă o acceptare instantanee.
Aceasta este ipoteza încheierii contractului prin ofertă și acceptare.
Această operațiune juridică expres reglementată de dispozițiile legale în
vigoare va fi analizată în cele ce urmează.
Oferta de a O propunere constituie ofertă de a contracta dacă aceasta conține suficiente
contracta elemente pentru formarea contractului și exprimă intenția ofertantului de a
se obliga în cazul acceptării ei de către destinatar (art. 1188 Cod civil).
Pentru a produce efecte juridice, oferta de a contracta trebuie să
îndeplinească următoarele condiții:
- să reprezinte manifestarea voinței ofertantului de a încheia contractul;
- să conțină elemente suficiente pentru formarea contractului;
- să fie emisă în forma cerută de lege pentru încheierea valabilă a
contractului (art. 1187 Cod civil).
Oferta de a - Propunerea adresată unor persoane nedeterminate, chiar dacă este
contracta și precisă, nu poate fi considerată ofertă, putând fi considerată, după caz, ori
propunerea solicitare de ofertă, ori intenție de negociere (art. 1189 alin. (1) Cod civil).
adresată unei - Ca o prevedere de excepție, propunerea adresată unor persoane
persoane nedeterminate va valora ofertă dacă aceasta rezultă astfel din lege, din
nedeterminate uzanțe sau, în mod neîndoielnic din împrejurări. Revocarea propunerii
adresate unor persoane nedeterminate, atunci când propunerea este
considerată ofertă, va produce efecte numai dacă este făcută în aceeași
formă cu oferta însăși ori într-o modalitate care permite să fie cunoscută în
aceeași măsură ca aceasta (art. 1189 alin. (2) Cod civil).
Oferta fără În cazul în care oferta este emisă fără termen și este adresată unei persoane
termen absente, va trebui menținută un termen rezonabil, pentru ca destinatarul să
adresată unei o primească, să o analizeze și să expedieze acceptarea. Termenul rezonabil
persoane va fi calculat după împrejurări (art. 1193 alin. (1) Cod civil);
absente O astfel de ofertă poate fi supusă revocării, însă revocarea nu va împiedica
încheierea contractului decât dacă ajunge la destinatar înainte ca ofertantul
să primească acceptarea sau înaintea săvârșirii actului sau faptului care
determină încheierea contractului (art. 1186 alin. (2), art. 1193 alin. (2) Cod
civil);
Oferta fără Oferta fără termen adresată unei persoane prezente, transmisă prin telefon
termen sau prin alte asemenea mijloace de comunicare rămâne fără efecte dacă nu
adresată unei este acceptată de îndată (art. 1194 Cod civil.)
persoane
prezente
Oferta de a - solicitarea de a formula oferte, adresată uneia sau mai multor persoane
contracta și determinate nu constituie, prin ea însăși, ofertă de a contracta (art. 1190 Cod
solicitarea de a civil);
formula oferte Exemplu:
-Există posibilitatea ca un eventual beneficiar să se adreseze unor potențiali
furnizori să își concretizeze ofertele, cu scopul de a studia aceste oferte și de
a contracta în viitor. Solicitarea de oferte va putea fi considerată ca ofertă de
a contracta dacă acest lucru rezultă în mod explicit din conținutul solicitării.
 Termen de Termenul de acceptare curge din momentul în care oferta ajunge la
acceptare destinatarul său (art. 1192 Cod civil).
Oferta Oferta este irevocabilă de îndată ce autorul său se obligă să o mențină un
irevocabilă anumit termen sau atunci când oferta poate fi considerată astfel în temeiul
acordului părților, al practicilor stabilite între acestea, a negocierilor ori al
uzanțelor (art. 1191 Cod civil).
Caducitatea Oferta de a contracta devine caducă în situația în care:
ofertei - acceptarea nu ajunge la ofertant în termenul stabilit sau, în cazul ofertei fără
termen, în termenul rezonabil la care face referire art. 1193 alin. (1) Cod civil;
- destinatarul o refuză;
- în caz de deces sau incapacitate a ofertantului numai când natura afacerii
sau împrejurările o impun.

Consimțământul. Formarea consimțământului. Acceptarea ofertei de a contracta

Noțiune Acceptarea constă în manifestarea voinţei juridice a unei persoane de a încheia un
contract în condiţiile stabilite în oferta ce i-a fost adresată în acest sens.
Condiții Orice act sau fapt al destinatarului constituie acceptare dacă indică în mod
neîndoielnic acordul său cu privire la ofertă, astfel cum aceasta a fost formulată
și ajunge în termen la ofertant. Tăcerea sau inacţiunea destinatarului nu
valorează acceptare decât atunci când aceasta rezultă din lege, din acordul
părţilor, din practicile statornicite între acestea, din uzanţe sau din alte
împrejurări (art. 1196 Cod civil).
Precizări:
-Acceptarea poate fi făcută în scris sau verbal şi poate fi expresă, dar şi tacită,
când rezultă din împrejurări, gesturi sau atitudini ale acceptantului;
- Pentru a produce efecte juridice, acceptarea trebuie să îndeplinească
următoarele condiții:
- să fie în concordanţă cu oferta. Destinatarul trebuie să accepte integral şi
întocmai oferta, fără a formula modificări ale clauzelor viitorului contract. Dacă
acceptarea depăşeşte sau condiţionează cuprinsul ofertei, se consideră că
oferta a fost refuzată şi că s-a formulat o contraofertă;
- să fie neîndoielnică, dacă se manifestă tacit sau prin simpla tăcere;
- să nu fie tardivă, ea trebuie să intervină înainte ca oferta să fi fost revocată
sau să fi devenit caducă;
- să fie exprimată în forma cerută de lege pentru încheierea contractului ce
urmează să se încheie;
- oferta adresată unei persoane determinate trebuie să fie acceptată numai de
persoana anume desemnată, oferta adresată unor persoane nedeterminate
(oferta publică) poate fi acceptată de oricine.
 Acceptarea Răspunsul destinatarului ofertei nu va fi considerat acceptare și implicit
necorespunzăt consimțământul nu se va forma dacă:
oare - are modificări sau completări care nu corespund ofertei primite;
- nu respectă forma cerută de ofertant;
- ajunge la ofertant după ce oferta a devenit caducă (art. 1197 Cod civil).
Acceptarea În cazul acceptării tardive, se vor produce efecte juridice numai dacă ofertantul
tardivă îi aduce la cunoștință destinatarului ofertei de îndată despre acest aspect (art.
1198 alin. (1) Cod civil);
Dacă acceptarea a fost făcută în termen, dar a ajuns la ofertant după expirarea
termenului, din motive ce nu pot fi imputate destinatarului ofertei, efectele
juridice se vor produce doar dacă ofertantul nu îl înștiințează despre aceasta
de îndată (art. 1198 alin. (2) Cod civil).
Comunicări Oferta, acceptarea și revocarea acestora produc efecte doar din momentul în
care ajung la destinatarul lor, chiar dacă acesta nu ia la cunoștință de ele din
motive care nu îi pot fi imputate.
Comunicarea acceptării trebuie făcută prin mijloace cel puțin la fel de rapide ca
cele folosite de ofertant, exceptând situația în care din lege, din acordul
părților, din practicile statornicite între acestea sau din alte împrejurări nu ar
rezulta contrariul (art. 1200 Cod civil)

Consimțământul. Cerințe pentru exprimarea unui consimțământ valabil.

Noțiune Exteriorizarea manifestării de voință în vederea încheierii unui contract.
Cerințe pentru Consimțământul părților trebuie să fie serios, liber și exprimat în cunoștință
exprimarea de cauză (art. 1204 Cod civil).
unui
consimțământ
valabil
Consimțământ Consimțământul este serios atunci când este exprimat cu intenția de a
ul să fie serios produce efecte juridice.
Nu poate produce efecte juridice un consimțământ:
- dat în glumă, din prietenie sau curtoazie;
- dat sub o condiție suspensivă pur potestativă din partea celui care se obligă;
- a cărei exteriorizare este prea vagă;
- dat sub o rezervă mentală, cunoscută de cocontractant.
În cazul manifestării consimțământului în lipsa caracterului analizat, suntem
în prezenta lipsei totale a consimțământului, deoarece acesta a fost dat fără
intenția de a produce efecte juridice. Sancțiunea care intervine în cazul lipsei
totale a consimțământului este nulitatea absolută, exceptând situația în care
prin lege s-ar stabili o altă sancțiune.
Consimțământ Pentru a fi liber și implicit pentru a produce efecte juridice, consimțământul
ul să fie liber trebuie să nu fie viciat. Ori de câte ori intervine o alterare a realității existentă
în momentul încheierii contractului, condiția consimțământului liber
exprimat nu este îndeplinită.
Sunt vicii de consimțământ: eroarea, dolul, violența și leziunea.
1. Eroarea
Pentru a fi viciu de consimțământ, eroarea trebuie să îndeplinească
următoarele condiții:
- să fie esențială;
- să fie scuzabilă;
- să fie determinantă pentru încheierea contractului;
- cocontractantul trebuie să fi știut ori să fi trebuit să știe că faptul asupra
căruia a purtat eroarea era esențial pentru încheierea contractului.
- Eroarea este esențială atunci când falsa reprezentare a realității cade
asupra unor împrejurări considerate importante de părți la momentul
încheierii contractului.
Eroarea este esenţială în următoarele cazuri: (art. 1207 alin. (2) Cod civil)
1. când poartă asupra naturii sau obiectului contractului;
2. când poartă asupra identităţii obiectului prestaţiei sau asupra unei calităţi
a acestuia ori asupra unei alte împrejurări considerate esenţiale de către părţi
în absenţa căreia contractul nu s-ar fi încheiat;
3. când poartă asupra identităţii persoanei sau asupra unei calităţi a acesteia
în absenţa căreia contractul nu s-ar fi încheiat.
- Eroarea este scuzabilă atunci când ea nu poate fi reproșată părții care a
avut o reprezentare falsă asupra realității în momentul încheierii
contractului.
În cazul incidenței erorii ca viciu de consimțământ, sancțiunea care intervine
este nulitatea relativă; în cazul în care se dorește salvarea contractului de la
anulare, în materia erorii este reglementată posibilitatea adaptării
contractului.
- Adaptarea contractului operează în condițiile art. 1213 Cod civil și
presupune următoarele operațiuni: partea care nu a fost victimă a erorii
declară că dorește să execute ori execută contractul așa cum acesta fusese
înțeles de partea victimă a erorii.
- După ce a fost informată asupra felului în care partea îndreptăţită să invoce
anulabilitatea a înţeles contractul şi înainte ca aceasta să fi obţinut anularea,
cealaltă parte trebuie, în termen de cel mult 3 luni de la data când a fost
notificată ori de la data când i s-a comunicat cererea de chemare în judecată,
să declare că este de acord cu executarea sau să execute fără întârziere
contractul, astfel cum a fost înţeles de partea aflată în eroare. În cazul în care
declarația este făcută și comunicată părții aflate în eroare în termenul stabilit
de lege, se stinge dreptul de a cere și obține anularea contractului, iar
notificarea este lipsită de efecte juridice.
 2. Dolul
-Dolul reprezintă un viciu de consimțământ ce constă în inducerea în eroare
a unei persoane, prin folosirea de manopere dolosive, pentru a o determina
să încheie un anumit contract.
Spre deosebire de eroare, dolul este provocat de cocontractant, fiind
considerat a fi o eroare provocată. Tot ca o diferențiere față de eroare, dolul
are în structura sa un element subiectiv și un element obiectiv.
Elementul obiectiv al dolului poate consta fie într-o acțiune, fie într-o
inacțiune;
Elementul subiectiv al dolului constă în intenția de a induce în eroare o
persoană, pentru a o determina să încheie un contract.
Spre deosebire de eroare, dolul reprezintă viciu de consimțământ și atunci
când eroarea în care s-a aflat victima dolului nu a fost esențială. Contractul
este anulabil și atunci când dolul provine de la reprezentantul, prepusul sau
gerantul afacerilor celeilalte părți.
În privința dolului comis de un terț, partea care a fost victima dolului va
putea cere anularea contractului doar în măsura în care cealaltă parte a
cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască dolul la încheierea contractului.
Autorul dolului răspunde în acest caz pentru prejudiciile cauzate,
independent de anularea contractului (art. 1215 Cod civil).
În cazul incidenței dolului ca viciu de consimțământ, sancțiunea poate consta
în:
-nulitatea relativă, partea victimă a dolului putând să ceară anularea
contractului pentru vicierea consimțământului;
- dacă dolul provine de la un terț, anularea poate fi cerută numai dacă, așa
cum precizam mai sus, cealaltă parte a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască
dolul la încheierea contractului. În caz contrar, victima dolului poate cere de
la autorul dolului repararea prejudiciului cauzat;
- partea al cărei consimțământ a fost viciat prin dol poate cere, în afară de
anulare, și daune-interese pentru repararea prejudiciului ce i-a fost cauzat.
Cele două acțiuni pot fi cumulate;
- dacă preferă menținerea contractului, victima dolului poate solicita
reducerea prestației sale cu valoarea daunelor-interese la care ar fi
îndreptățită.
3. Violența
- Viciu de consimțământ ce constă în amenințarea unei persoane cu un rău
de natură să îi producă, fără drept, o temere ce o determină să încheie un
contract pe care nu l-ar fi încheiat în alte condiții.
Pentru a reprezenta viciu de consimțământ, violența trebuie să îndeplinească
anumite cerințe, după cum urmează:
- temerea insuflată să fie determinantă pentru încheierea contractului (art.
1216 alin. (1) Cod civil); Incidența violenței se apreciază în momentul în care
temerea insuflată determină partea amenințată să creadă că, în lipsa
consimțământului său, viața, persoana, onoarea sau bunurile sale ar fi
expuse unui pericol grav și iminent. Contractul este anulabil și când violența
este îndreptată împotriva unei persoane apropiate, cum sunt soțul, soția,
ascendenții ori descendenții părții al cărei consimțământ a fost viciat.
- amenințarea care determină partea să încheie contractul trebuie să fie
injustă. Simpla temere reverențiară nu va constitui viciu al
consimțământului, astfel cum se reglementează în mod expres în art. 1219
Cod civil;
- amenințarea trebuie să provină de la cocontractant sau să fie cunoscută
sau să fi trebuit să îi fie cunoscută dacă provine de la un terț (art. 1216 alin.
(1) Cod civil, art. 1220 alin. (1) Cod civil); dacă violența provine de la un terț
iar cocontractantul nu a știut și nici nu ar fi trebuit să știe despre incidența
acesteia, violența nu va constitui viciu de consimțământ, astfel încât partea
victimă a violenței nu va putea cere anularea contractului ci se va putea
îndrepta împotriva terțului autor al violenței o acțiune în despăgubiri
întemeiată pe art. 1220 alin. (2) Cod civil. Dacă violența provine din partea
reprezentantului, gerantului sau prepusului cocontractantului, atunci vom fi
în prezența violenței ca viciu de consimțământ, nefiind necesar cunoașterea
de către cocontractant a existenței actelor de violență.

În cazul incidenței violenței ca viciu de consimțământ, sancțiunea poate

consta în:
- nulitatea relativă a contractului;
- dacă violența provine de la un terț, anularea poate fi cerută numai dacă, așa
cum precizam mai sus, cealaltă parte a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască
violența la încheierea contractului. În caz contrar, victima violenței poate
cere de la autorul acesteia repararea prejudiciului cauzat;
- partea al cărei consimțământ a fost viciat prin violență poate cere, în afară
de anulare, și daune-interese pentru repararea prejudiciului ce i-a fost
cauzat. Cele două acțiuni pot fi cumulate;
- dacă preferă menținerea contractului, victima violenței poate solicita
reducerea prestației sale cu valoarea daunelor-interese la care ar fi
îndreptățită.

4.Leziunea
Viciu de consimțământ ce constă în disproporția vădită între contraprestații
născută în momentul încheierii contractului.
Precizare:
Leziunea se aplică atât în privința actelor juridice încheiate de persoanele cu
capacitate deplină de exercițiu, cât și în privința actelor încheiate de
persoane cu capacitate de exercițiu restrânsă. În funcție de capacitatea
persoanei care încheie contractul, trebuie analizate condițiile aplicabile
leziunii ca viciu de consimțământ.
Actele încheiate de minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă
Precizare:
Leziunea nu este aplicabilă în privința următoarelor acte juridice încheiate
de minor:
- actele juridice de dispoziție încheiate de minor singur, fără încuviințarea
cerută de lege sunt lovite de nulitatea relativă, chiar dacă nu sunt lezionare
pentru minor (art. 44 alin. (1) Cod civil);
- actele juridice de dispoziție care pot fi încheiate de minor singur sunt acte
de mică valoare cu caracter curent (art. 41 alin. (3) Cod civil);
- actele juridice de conservare nu pot fi lezionare pentru minor având în
vedere caracterul lor util pentru cel care le încheie.
Astfel, leziunea poate opera în privința următoarelor acte încheiate de minor:
-acte juridice de administrare;
- acte bilaterale, cu titlu oneros și comutative;
- actul să fie încheiat de minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă singur,
fără încuviințările cerute de lege;
- actul să îi producă minorului un prejudiciu.
În cazul actelor încheiate de minorul cu capacitate restrânsă de exercițiu,
sancțiunea care intervine poate fi:
-anularea actului;
- reducerea sau mărirea uneia dintre contraprestații.
Actele încheiate de persoana cu capacitate deplină de exercițiu
- Leziunea se aplică de principiu actelor juridice bilaterale, cu titlu oneros și
comutative, acte de administrare sau de dispoziție;
- una dintre părți trebuie să profite de starea de nevoie, lipsa de experiență
ori de lipsa de cunoștințe a celorlalte părți și stabilește în favoarea sa ori în
favoarea altei persoane o prestație de o valoare considerabil mai mare, la
data încheierii contractului, decât valoarea propriei prestații.
- Existența leziunii se apreciază și în funcție de natura și scopul contractului;
În cazul actelor încheiate de persoana cu capacitate deplină de exercițiu,
sancțiunea care intervine poate fi:
- anularea actului dacă leziunea depășește jumătate din valoarea pe care o
avea, la momentul încheierii contractului, prestația asumată de partea lezată
și doar dacă disproporția dintre contraprestații subzistă până la momentul
introducerii cererii în anularea actului;
- reducerea sau mărirea uneia dintre contraprestații.
Obiectul contractului
Noțiune Prin obiectul contractului, legiuitorul contemporan a stabilit că acesta
reprezintă operațiunea juridică, precum vânzarea, locațiunea, împrumutul
și altele asemenea, convenită de părți, astfel cum aceasta reiese din
ansamblul drepturilor și obligațiilor contractuale (art. 1225 alin. (1) Cod
civil);
Precizare
A nu se confunda obiectul contractului cu obiectul obligației care
reprezintă prestația la care se angajează debitorul
Cerințe de -obiectul să fie determinat;
valabilitate - obiectul să fie licit;
Obiectul să fie - doar un obiect determinat al contractului poate da naștere unui contract
determinat valabil.
- părțile trebuie să prevadă în mod expres operațiunea juridică pe care
intenționează să o realizeze. Codul civil prevede sancțiune nulității
absolute în cazul în care obiectul contractului nu este determinat (art.
1225 alin. (2) Cod civil).
Spre deosebire de obiectul contractului, care sub sancțiunea nulității
absolute trebuie să fie determinat, obiectul obligației trebuie să fie
determinat sau cel puțin determinabil, sub aceeași sancțiune a nulității
absolute.
Obiectul obligației trebuie analizat și prin prisma bunurilor ce formează
prestația la care debitorul se obligă.
Obiectul să fie Obiectul contractului este ilicit atunci când este prohibit de lege sau
licit contravine ordinii publice sau bunelor moravuri (art. 1225 alin. (3) Cod
civil).
Dacă obiectul contractului este ilicit, sancțiunea care intervine este
nulitatea absolută a contractului.

Cauza contractului
Noțiune Cauza este motivul care determină părțile să încheie contractul (art. 1235
Cod civil)
Cerințe de Pentru a fi valabilă, cauza trebuie să existe, să fie licită și morală (art. 1236
valabilitate alin. (1) Cod civil)
Cauza să Cerința este îndeplinită dacă, în momentul încheierii contractului, partea
existe contractantă este în măsură să aibă reprezentarea corectă a faptelor sale
și a consecințelor acestora.
În lipsa cauzei, contractul este anulabil, cu excepția cazului în care
contractul a fost greșit calificat și poate produce alte efecte juridice
 Cauza să fie Cauza este ilicită atunci când este contrară legii și ordinii publice (art. 1236
licită alin. (2) Cod civil); cauza este ilicită și când contractul este doar mijlocul
juridic pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative (art. 1237
Cod civil). Cauza ilicită este sancționată cu nulitatea absolută a
contractului dacă este comună sau, după caz, dacă cealaltă parte a
cunoscut-o sau, după împrejurări, trebuia să o cunoască (art. 1238 alin. (2)
Cod civil).
Cauza să fie Cauza este imorală atunci când contravine bunelor moravuri (art. 1236
morală alin. (3) Cod civil). Cauza imorală este sancționată cu nulitatea absolută a
contractului dacă este comună sau, după caz, dacă cealaltă parte a
cunoscut-o sau, după împrejurări, trebuia să o cunoască (art. 1238 alin. (2)
Cod civil).
Restituirea Ceea ce se primește sau se execută în temeiul unei cauze imorale sau ilicite
prestațiilor este supus restituirii (art. 1638 Cod civil)
Proba cauzei Până la proba contrară, cauza este prezumată că există și că este valabilă,
chiar dacă nu este prevăzută în mod expres (art. 1239 Cod civil). Prezumția
instituită este una relativă, dovada contrară putând fi făcută cu orice
mijloc de probă.

Forma contractului
Noțiune. - Cu privire la forma contractului, acordul de voinţe al părţilor, nu trebuie
Principii să îmbrace forme speciale pentru a produce efecte juridice,
aplicabile consimţământul putând fi exprimat în exterior expres, ori implicit sub
diferite forme, de la un simplu gest până la înscrisul autentic. Aşadar,
forma contractului este guvernată de principiul consensualismului. În
consecinţă, ca regulă, contractele sunt consensuale, producând efecte
fără a fi necesară îndeplinirea unor forme speciale în care să fie exprimat
consimţământul.
- Astfel, ca regulă, simplul acord de voințe al părților este necesar pentru
încheierea valabilă a contractului (art. 1178 Cod civil), de la această regulă
fiind stabilită o excepție în sensul că simplul acord de voință nu este
necesar și suficient pentru încheierea valabilă a contractului atunci când
legea impune o anumită formalitate pentru ca un contract să fie valabil
încheiat.
- Astfel, ca o excepție de la principiul consensualismului, art. 1244 Codul
civil prevede faptul că ”În afara altor cazuri prevăzute de lege, trebuie să
fie încheiate prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute,
convențiile care strămută sau constituie drepturi reale care urmează a fi
înscrise în cartea funciară”. Așadar, pentru înscrierea în cartea funciară,
este cerută forma autentică, sub sancțiunea nulității absolute.
 - În același sens, art. 1245 Codul civil prevede regulile aplicabile formei
contractelor electronice, prevăzând faptul că ”contractele care se încheie
prin mijloace electronice sunt supuse condițiilor de formă prevăzute în
legea specială”. În materia contractelor electronice, legea specială la care
face trimitere Codul civil este reprezentată de Legea 365/2002 privind
comerțul electronic și Legea 455/2001 privind semnătura electronică.
Excepții. -Excepțiile de la principiul consensualismului trebuie să fie prevăzute în
Clasificarea mod expres de lege, în conformitate cu prevederile art. 1178;
condițiilor de - așa cum precizam anterior, ori de câte ori prin lege se stabilește o
formă excepție, trebuie analizată forma pe care legea o impune. Această
delimitare este importantă din perspectiva consecințelor care intervin în
caz de nerespectare a dispozițiilor legale. În funcție de aceste consecințe
juridice, trebuie distins între forma ad validitatem, forma ad
probationem și forma pentru opozabilitate față de terți.
Forma ad - element esențial al contractului în lipsa căruia contractul este lovit de
validitatem sancțiunea nulității absolute;
- nu este compatibilă cu manifestarea tacită de voință, astfel încât
presupune, în toate cazurile, manifestare expresă de voință a părților
contractante;
- are caracter exclusiv, în sensul că pentru un anumit act juridic trebuie
îndeplinită o anumită formă;
Aplicații:
- contractul de donație;
- convențiile care strămută sau constituie drepturi reale care urmează a fi
înscrise în cartea funciară;
- vânzarea unei moșteniri;
- contractul de întreținere;
- contractul de arendă;
- convenția prin care se constituie ipoteca, mobiliară sau imobiliară;
- fideiusiunea;
- cesiunea ipotecii etc.
Forma ad -este instituită pentru probarea contractului; sancțiunea care intervine în
probationem caz de nerespectare este imposibilitatea de probare a existenței
contractului;
- are caracter obligatoriu;
Aplicații:
- contractul de societate;
- contractul de comision;
- contractul de consignație;
- contractul de depozit;
- contractul de asigurare;
 - contractul de tranzacție etc.
Forma pentru -necesară pentru a face contractul opozabil terților; în caz de nerespectare
opozabilitate a formei cerute pentru opozabilitate față de terți, sancțiunea va fi
față de terți inopozabilitatea contractului;
- are caracter obligatoriu;
Aplicații:
-înregistrarea ipotecilor mobiliare în Arhiva Electronică de Garanții Reale
Mobiliare;
- publicitatea constituirii gajului asupra bunurilor mobile corporale în
Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare;
- înscrierea cesiunii unei universalități de creanțe în Arhiva Electronică de
Garanții Reale Mobiliare etc.