Conf. univ. dr.

Manuela Tăbăraș Contractul de

mandat

Contractul de mandat

Concept

Mandatul este contractul prin care o parte numită

mandatar se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe
seama celeilalte părţi, numite mandant.

Mandatul, în accepţiunea NCC reprezintă un contract care se bucura de o viziune

nouă, reglementat distinct de reprezentare.

Din noua reglementare rezultă că mandatarul va îndeplini ca obiect principal al

mandatului, acte juridice pe seama mandantului, astfel că efectuarea unor fapte materiale
cum ar fi ridicarea unei diplome, ridicarea permisului de conducere, conducerea unui
autovehicul, nu pot forma niciodată scopul şi obiectul principal al mandatului.

Obiectul mandatului

Obiectul mandatului constă în încheierea oricăror acte juridice, mai puţin a

celor cu caracter strict personal, cum sunt căsătoria, în principiu divorţul, adopţia,
recunoaşterea filiaţiei, testamentul, contractul de muncă etc.

Clasificare

După remuneraţia mandatarului care se obligă să încheie actele juridice,

putem întâlni mandatul cu titlu gratuit şi mandatul cu titlu oneros.

Drept civil. Contracte speciale.

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de
mandat

Este prezumat a fi gratuit mandatul dintre două persoane fizice şi care nu

este dat pentru actele de exercitare a unei activităţi profesionale. Aşadar, mandatul
dat unui profesionist este prezumat a fi dat cu titlu oneros, asumarea răspunderii
încheierii actului juridic fiind urmărită de către mandatar din interese patrimoniale
în raport de care contractul de mandat are un caracter oneros.

Dacă mandatul este calificat ca fiind oneros, mandatarul are dreptul la

remuneraţie, remuneraţie care se va stabili fie prin contractul de mandat, fie în lipsa unei
menţiuni în acest sens, se vor aplica în evaluarea remuneraţiei, dispoziţiile legale dacă ele
prevăd dispoziţii în acest sens, uzanţele, iar în lipsa unor criterii derivate din aceste
izvoare, după valoarea serviciilor prestate.

Aşadar, în materia contractului oneros de mandat, legiuitorul reglementează pentru

salvarea contractului de mandat, prezumţia preţului obişnuit sau a preţului just retribuit
serviciului prestat.

Este evident că în lipsa înţelegerii părţilor cu privire la calificarea remuneraţiei ca

obişnuită sau rezonabilă, va reveni rolul instanţei de judecată pentru stabilirea
cuantumului executoriu al acestei prestaţii.

În ceea ce priveşte prescripţia dreptului la acţiune pentru stabilirea cuantumului

remuneraţiei, dreptul la acţiune se prescrie odată cu dreptul la acţiunea pentru plata
acesteia.

După puterea de reprezentare, mandatul este cu sau fără reprezentant.

Drept civil. Contracte speciale.

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de
mandat

Mandatul cu reprezentare reprezintă dreptul comun, legiuitorul arătând că dacă din

împrejurări nu rezultă altfel, mandatarul îl reprezintă pe mandant la încheierea actelor
pentru care a fost împuternicit.

Împuternicirea pentru reprezentare, respectiv instrumentul ce justifică

încheierea actului juridic pe seama mandatului poartă denumirea de procură.

Spre deosebire de mandatul cu reprezentare, mandatul fără reprezentare este o

specie derogatorie dreptului comun, deci reprezintă o clasă de excepţie a mandatului,
căreia i se aplică regulile reglementării din Partea Generală a Codului Civil, respectiv
dispoziţiile art. 1295 şi urm. din Noul Cod Civil.

Aşadar, în acest caz, actul juridic încheiat de reprezentant în limitele procurii, în

numele mandantului, produce efecte directe mandantului, cu condiţia să fie încheiat de
mandatar în limitele mandatului.

Aşadar, în cazul mandatului fără reprezentare, mandatarul va încheia acte în nume

propriu, dar pe seama mandantului, efectele acestui tip de contract urmând a fi analizate
în paginile următoare.

Caracterele juridice ale contractului de mandat

Contractul de mandat are caracter oneros

Caracter oneros întrucât ambele părţi urmăresc avantaje
patrimoniale, respectiv vizează în timpul prestaţiei
lor să-şi procure un avantaj din contraprestaţia
contractantului.

Contract sinalagmatic Locaţiunea are caracter sinalagmatic întrucât

încheierea sa valabilă dă naştere la drepturi şi
obligaţii în sarcina ambelor părţi contractante.

Contract intuitu
Drept civil. Contracte speciale.
personae
Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de
mandat

În principiu, contractul de mandat este un contract

intuitu personae, bazat pe încrederea şi reputaţia
mandatarului, caracter care nu se schimbă în ipoteza
acordării dreptului de substituire, pentru că şi aici
primează încrederea mandantului în alegerea făcută
de mandatar.

Ca o probă a acestei viziuni a legiuitorului, stă şi dispoziţia legală potrivit cu care

mandatul încetează prin moartea uneia dintre părţi.

Caracter consensual-
În principiu, contractul de mandat este un
solemn
contract consensual, întrucât pentru încheierea sa
valabilă este suficient consimţământul celor două
părţi, contractul încheindu-se de cele mai multe ori,
prin simplul acord de voinţă.

Delimitarea contractului de mandat faţă de alte contracte

În mod clasic, doctrinar, s-a simţit şi se simte nevoia delimitării contractului de

mandat de contracte înrudite prin mecanismul reglementării, cum sunt: contractul de
muncă, contractul de antrepriză, contractul de intermediere, de comision, de depozit,
consignaţie sau expediţie etc.

Elementul de distincţie care probează natura juridică distinctă a mandatului îl

constituie obiectul mandatului care are ca obiect principal numai încheierea de acte
juridice pe seama mandantului ca urmare, mandatarul nu va putea fi mandatat pentu a
face fapte juridice.

Mandatul cu reprezentare

Forma mandatului

Contractul de mandat poate fi încheiat atât verbal, cât şi prin înscris sub
semnătură privată, dar şi în formă autentică sau simetrică formei actului juridic
pentru încheierea căruia s-a dat mandatul, sub sancţiunea nulităţii însuşi a actului
pentru încheierea căruia s-a dat procura.

Drept civil. Contracte speciale.

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de
mandat

Întâlnim relativ la acest principiu al simetriei formei mandatului două excepţii:

Sancţiunea nulităţii nu se va aplica atunci când forma este necesară doar

pentru opozabilitatea actului faţă de terţi;
Sancţiunea nu se va aplica la încheierea actelor juridice de către
administrator, actelor juridice de dispoziţie în formă autentică de către
administrator, care beneficiază de dispoziţiile protective ale legii 31/1990 a
Societăţilor Comerciale şi care-i permit încheierea actului autentic de
dispoziţie în baza unei hotărâri AGA dată sub forma unui înscris sub
semnătură privată;

Astfel trebuie să reţinem că atunci când forma actului juridic la încheierea

căruia o parte se va reprezenta prin mandatar, este solicitată ad validitatem şi
procura care va însoţi actul se va bucura de aceeaşi formă ( donaţia se poate
încheia doar în formă autentică, ca de altfel şi actul constitutiv al unei asociaţii,
fundaţii, contractele de arenda sau contractele de vânzare asupra imobilelor).

Aşadar, regula o reprezintă caracterul consensual al mandatului, care este

recunoscut ca perfect valabil dat fiind chiar şi în formă verbală, iar excepţia derogatorie o
constituie forma solemnă cerută pentru actele juridice care ad validitatem trebuie să
îmbrace o formă solemnă.

În acest ultim caz, părţile sunt prohibite de la alegerea liberă a formei actului
juridic de mandat.

Legiuitorul apreciază ca acceptare tacită a mandatului lipsa unui refuz neîntârziat

coroborată cu calitatea de profesionist al mandatarului sau cu maniera publică de ofertare
a serviciilor de către acesta, astfel că întrunirea cumulativă a acestor cerinţe justifică
aprecierea mandatului ca acceptat chiar şi în lipsa unei exprimări publice a mandatarului.

În completarea acestei interpretări legislative, legiuitorul a dat posibilitatea părţilor

să recurgă în interpretare, la uzanţe şi practicile statornicite între părţi.

Trebuie arătat că, din punct de vedere temporar, refuzul neîntârziat nu este definit
de legiuitor, însă trebuie arătat că termenul trebuie apreciat din punct de vedere al

Drept civil. Contracte speciale.

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de
mandat

rezonabilităţii sale de uzanţe, de tipul şi natura afacerii mandatate, de sau de orice alte
condiţii excepţionale de natură să califice în mod temeinic acest termen.

Trebuie arătat de asemenea, că această prezumţie de mandat acceptat tacit de

profesionist pentru actele ce intră în sfera serviciilor sale, asigură celeritatea raporturilor
juridice din acest domeniu, guvernate nu de puţine ori, nu de formalism tradus prin
negotium, ci prin executarea mandatului, executare care semnifică indubitabil asumarea
obligaţiei de îndeplinire a mandatului.

Durata mandatului

Noul Cod Civil a introdus cu titlu supletiv termenul de 3 ani al duratei

contractului de mandat, astfel încât legiuitorul a stipulat că dacă părţile nu au
prevăzut un termen, contractul de mandat încetează în trei ani de la încheierea lui.

Cu alte cuvinte, părţile pot deroga oricând de la această normă supletivă stipulând
fie un termen mai scurt, fie un termen chiar mai lung decât termenul de 3 ani prevăzut de
legiuitor cu caracter supletiv.

Întinderea mandatului

Mandatul poate să privească efectuarea unor acte generoase de conservare sau de

administrare a unui bun, dar poate privi şi încheierea actelor juridice de dispoziţie, şi de
aici, din perspectiva obiectului său, întâlnim cea de-a treia clasificare a mandatului, în
general şi special.

Mandatul este general atunci când mandatarul este împuternicit să

efectueze numai acte juridice de conservare şi de administrare. Aşadar din textul
actului normativ rezultă că imperativ, mandatul general se va referi numai la acte
juridice de conservare şi administrare.

Drept civil. Contracte speciale.

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de
mandat

În schimb, pentru a se încheia acte juridice de înstrăinare, de grevare,

tranzacţii sau orice alt fel de compromisuri, pentru a se putea mandantul obliga
prin cambii sau bilete la ordin, ori pentru a intenta acţiuni în instanţă, precum şi
pentru orice alte acte juridice de dispoziţie, mandatarul trebuie să fie
împuternicit în mod expres.

Aşadar, mandatul în acest ultim caz, este special, fiind de strictă aplicare şi
interpretare, astfel încât în interpretarea puterilor acordate mandatarului, interpretarea
trebuie să se facă restrictiv.

Cu toate acestea, dar şi excepţional, legiuitorul a arătat că mandatul trebuie să fie

exprimat extinctiv, în privinţa actelor subsecvente necesare executării lui care nu sunt
precizate în mod expres, dar care sunt aşadar inerente, executării practice a mandatului.

Deşi legiuitorul nu a prevăzut în mod expres, este indubitabil, rezultând parţial şi

din principiul simetriei formelor, că mandatul special trebuie să fie acordat în mod
expres.

Obligaţiile mandatarului

Obligaţia de executare a mandatului

Mandatarul este obligat asumându-şi exerciţiul mandatului, să execute mandatul,

adică să încheie pe seama mandantului actele juridice vizate de acesta la încheierea

Drept civil. Contracte speciale.

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de
mandat

mandatului, executare care are o singură restricţie dar esenţială, aceea de a nu se abate de
la instrucţiunile primite, respectiv de a nu depăşi limitele stabilite de către mandant.

Excepţie. De la această regulă, mandatarul aflat în imposibilitatea

obiectivă generală (fără a se înţelege prin această posibilitate existenţa unei forţe
majore sau a cazului fortuit, cazuri generale de exonerare de răspundere) de a
obţine încuviinţarea prealabilă a mandantului, poate încălca instrucţiunile primite
dacă se poate prezuma că mandantul ar fi aprobat abaterea dacă ar fi cunoscut
împrejurările ce o justifică.

Suplimentar în această ipoteză, legiuitorul îi instituie mandatarului obligaţia de a-l

înştiinţa de îndată pe mandant cu privire la orice modificări produse de el în executarea
mandatului.

În executarea mandatului, mandatarul este evaluat în răspunderea lui faţă de

mandant, după cum mandatul este cu titlu oneros sau gratuit.

Astfel, în situaţia mandatului cu titlu oneros, instituit aşadar în relaţiile cu

profesioniştii, mandatarul răspunde faţă de mandant cu diligenţa unui bun pater familias,
răspunzând pentru orice fel de culpă (culpa levis in abstractum).

Dacă însă mandatul este unul gratuit, mandatarul dezinteresat este obligat să
îndeplinească mandatul cu aceeaşi răspundere şi diligenţă pe care o manifestă în propriile
sale afaceri, astfel că culpa lui va fi apreciată în concret, deci cu mai puţină rigurozitate
decât în cazul mandatului remunerat.

Obligaţia de informare a mandantului

Obligaţia de informare este o obligaţie complexă care presupune

pe de-o parte obligaţia de a-l anunţa pe mandant despre orice tulburare,
dar şi obligaţia de a-l anunţa despre gestiunea derivată de executarea
mandatului.
Drept civil. Contracte speciale.
Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de
mandat

Aşadar mandatarul este obligat să-l înştiinţeze pe mandant despre împrejurările

care au apărut ulterior încheierii mandatului, dacă sunt de natură să-l determine pe acesta
din urmă să modifice mandatul sau să-l revoce pe mandatar, cum ar fi de exemplu
apariţia unui conflict de interese care fac ca mandatarului să i se modifice criteriile
obiective de reprezentare.

Totodată, mandatarul este ţinut să dea socoteală despre gestiunea sa şi să remită

mandantului tot ceea ce a primit în temeiul împuternicirii sale, chiar dacă ceea ce s-a
primit, s-a primit peste solicitările, pretenţiile sau drepturile mandantului, dar s-au primit
pe seama acestuia.

Aşadar, orice bun, chiar şi necuvenit mandantului, dar primit pe seama sa de la

terţi, trebuie predat mandantului, indiferent că sunt sume de bani, bunuri, documente,
valori, etc.

Obligaţia de conservare

Mandatarul are, datorită modurilor extrem de variate de realizare a

mandatatului, şi obligaţii specifice depozitarului, astfel că el are îndatorirea
de a conserva, de a păstra şi menţine, aşadar, valoarea bunurilor,
documentelor, valorilor, etc. primite cu ocazia executării mandatului de la
mandant ori de la terţi în numele mandantului.

Mandatarul, pentru a evita pierderile suferite de mandant urmare deteriorării

bunurilor, degradării sau întârzierilor, va putea exercita toate drepturile şi acţiunile
mandantului faţă de terţi pentru bunurile primite pentru mandant.

Aşadar mandatarul va lua toate măsurile de conservare a bunurilor pentru

a evita agravarea situaţiei juridice a mandantului, putând chiar să dispună vânzarea
directă şi fără intervenţia instanţei, a bunurilor ce prezintă semne de deteriorare pentru a
evita crearea unui prejudiciu superior mandantului.

Drept civil. Contracte speciale.

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de
mandat

De reţinut că vânzarea bunurilor se justifică doar în situaţii de

urgenţă şi trebuie realizată cu diligenţa unui bun proprietar.

În aceste cazuri excepţionale de instituire urgentă a unor măsuri de dispoziţie cu

scopul conservării bunurilor, mandatarul trebuie să-l anunţe de îndată pe mandant.

Răspunderea pecuniară a mandatarului

Răspunderea pecuniară a mandatarului este diversă şi ea variază de la răspunderea

pentru pagubele cauzate mandatarului, răspunderea sub forma dobânzii pentru sumele
mandantului pe care le-a folosit în folosul său, răspunderea în cazul pluralităţii de
mandatari, răspunderea pentru alegerea în substituire făcută, toate formele de răspundere
fiind întemeiate pe obligaţia de diligenţă şi de bună-credinţă în executarea mandatului şi
de apărare a patrimoniului mandantului, de practici contrare obiectivelor mandatului,
astfel:

mandatarul va datora mandantului dobânzi (dobânzi reparatorii, compensatorii

sau moratorii, convenţional stabilite sau în caz de litigiu, dispuse de instanţa
judecătorească) pentru sumele întrebuinţate în folosul său, începând din ziua
întrebuinţării, iar pentru cele cu care a rămas dator, din ziua în care a fost pus
în întârziere.
mandatarul va răspunde în cazul contractelor încheiate pe seama mandantului
cu persoane insolvabile notoriu, a căror situaţie ar fi trebuit să-i fie cunoscută,
el neacţionând cu diligenţa şi prudenţa necesară executării mandatului. În acest
caz, părţile sunt libere să atenueze sau agraveze răspunderea mandatarului, în
raport de executarea obligaţiilor asumate de persoana cu care acesta a
contractat, dreptul comun însă arătând că în lipsa unei convenţii contrare,
mandatarul care şi-a îndeplinit mandatul nu răspunde faţă de mandant cu
privire la executarea obligaţiilor asumate de persoanele cu care a contractat.
mandatarii răspund solidar faţă de mandant dacă s-au obligat să lucreze
împreună, iar părţile, la încheierea contractului de mandat, nu au răsturnat
această prezumţie de solidaritate a mandanţilor printr-o convenţie contrară. În
acelaşi timp, mandatul acordat mai multor persoane pentru a lucra împreună,
este lipsit de eficienţă juridică şi nu produce efecte dacă nu toate persoanele
mandatate au acceptat să execute mandatul. Regula legiuitorului este una
supletivă, astfel că nimic nu împiedică părţile să convină alte reguli de

Drept civil. Contracte speciale.

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de
mandat

menţinere a eficacităţii mandatului. În cazul pluralităţii de mandatsai,

mandantul poate să dispună că aceştia vor lucra împreună sau separat, însă
dacă mandatul a fost acceptat de toţi mandatarii iar mandantul a dispus că
actele juridice încheiate de către oricare dintre mandatari îl obligă pe acesta din
urmă, eficacitatea şi consecinţele actului juridic astfel încheiat îşi produce pe
deplin efectele juridice în raportul de mandat.

Substituirea mandatarului

Având în vedere caracterul în principiu intuitu personae, mandatarul este ţinut să

îndeplinească personal actul juridic mandatat. De la această regulă întâlnim mai multe
excepţii:

1. Convenţia părţilor de autorizare a substituirii mandatarului cu altă

persoană în executarea totală sau parţială a mandatului;
2. Existenţa unor împrejurări neprevăzute care împiedică pe mandatar să
execute el însuşi mandatul şi îl determină chiar lipsa unei autorizări
exprese să-şi substituie un terţ pentru executarea mandatului;
3. Pentru valabilitatea unei asemenea substituiri, trebuie însă îndeplinite
anumite condiţii:
a) existenţa unor împrejurări neprevăzute care nu au putut fi
previzionate potrivit cunoştinţelor şi experienţei părţilor;
b) Imposibilitatea înştiinţării prealabile a mandantului despre existenţa
acestor împrejurări;
c) Existenţa unei aparente prezumţii că mandantul ar fi aprobat
substituirea daca ar fi cunoscut împrejurările ce o justifică;

Având în vedere caracterul excepţional şi lipsa autorizării exprese a mandantului,

legiuitorul instituie în acest caz obligaţia mandatarului de a-l înştiinţa de îndată pe
mandantul cu privire la substituire, situaţie în care mandantul poate să-şi asume
substituirea, astfel că ne găsim în situaţia în care substituirea a fost autorizată chiar
ulterior, astfel că mandatarul nu răspunde pentru diligenţa cu care a ales persoana care l-a
substituit, dar în acelaşi timp substituirea poate să nu fie apreciată favorabil de către

De reţinut că atât în cazul substituirii autorizate cât şi în cazul substituirii

Drept civil. Contractemandantul
neautorizate, speciale.
păstrând acţiunea directă împotriva mandatarului,
dobândeşte o acţiune directă similară împotriva persoanei pe care mandatarul şi-a
substituit-o.
Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de
mandat

mandant, situaţie în care ne află în ipoteza unei substituiri neautorizate în care mandatarul
va răspunde pentru actele persoanei pe care şi-a substituit-o, ca şi cum ar fi îndeplinit el
însuşi actele juridice mandatate.

Obligaţiile mandantului.

Despăgubirea mandatarului:

Mandantul este obligat în principiu, să pună la dispoziţia mandatarului

mijloacele necesare executării mandatului.
Dacă însă mandantul nu pune la dispoziţia mandatarului aceste mijloace iar
mandatarul este acela care suportă toate cheltuielile legate de executarea mandatului,
mandantul este obligat să-i restituie acestuia toate cheltuielile suportate, el neputând să
refuze această restituire dacă acestea sunt necesare şi utile executării mandatului.

De asemenea, mandantul va restitui şi dobânzile legale aferente cheltuielilor

rezonabile avansate de mandatar, dobânzi care se vor calcula de la data efectuării
cheltuielilor.

De asemenea, mandantul este obligat să repare orice prejudiciu suferit de către

mandatar, chiar dacă acest prejudiciu nu este generat de culpa mandatarului şi chiar dacă
mandatul nu a fost executat, singura condiţie generală pentru admisibilitatea unei astfel
de cereri fiind legată de apariţia prejudiciului în executarea mandatului.

Remuneraţia mandatarului

Dacă mandatul este cu titlu oneros, mandatarul are dreptul la

remuneraţie, ce urmează a fi plătită de mandant în cuantumul, termenul şi
modalitatea contractual agreată la încheierea mandatului.

Dreptul mandatarului la plata remuneraţiei subzistă chiar dacă mandatul nu a putut

fi executat din cauze care exclud culpa mandatarului.

Solidaritatea mandanţilor

Drept civil. Contracte speciale.

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de
mandat

Potrivit legii, întâlnim o solidaritate legală care poate fi, însă, răsturnată de către
părţi prin stipulaţie contrară, atunci când mandatul a fost dat aceluiaşi mandatar de mai
multe persoane pentru o afacere comună, situaţie în care fiecare dintre persoane răspunde
solidar faţă de mandatar.

Dreptul de retenţie al mandatarului

Potrivit legii, mandatarul are dreptul de a reţine toate bunurile primite cu ocazia
executării mandatului fie de la mandant, fie de la terţi, pe seama acestuia, pentru
garantarea restituirii creanţelor deţinute de mandatar împotriva mandantului, creanţe
arătate mai sus care pot consta fie în remuneraţia mandatarului cu titlu oneros, cheltuielile
avansate de mandatar pentru executarea mandatului sau despăgubirile aferente
prejudiciului suferit de mandatar din executarea mandatului.

Încetarea mandatului

Mandatul încetează prin:

1. Revocarea mandatului de către mandant.

Contractul de mandat, aşa cum arătam şi anterior, are un caracter pronunţat intuitu
personae, alegerea mandatarului făcându-se în raport de încrederea în moralitatea,
profesionalismul mandantului, astfel că ori de câte ori această cauză intrinsecă a
mandatului încetează, mandantul are legitimitatea de a revoca mandatul.

Revocarea mandatului se poate face oricând şi poate fi atât expresă, cât şi

tacită şi poate să aibă loc indiferent de forma în care contractul de mandat a fost
încheiat (întâlnim aşadar o excepţie de la principiul simetriei formelor) şi
independent de faptul că la încheierea lui mandatul a fost declarat irevocabil.

S-a apreciat în doctrină şi s-a instituit expresis verbis în Noul Cod Civil că
împuternicirea dată unui nou mandatar pentru aceeaşi afacere revocă mandatul iniţial.

E1. Dacă mandatul a fost dat aceluiaşi mandatar de mai multe persoane
pentru
Drept o afacerespeciale.
civil. Contracte comună, mandatul nu poate fi revocat decât cu acordul tuturor
mandanţilor.
Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de
mandat

Efectele revocării:

Revocarea mandatului are consecinţe extrem de diverse, cum ar fi:

 anihilarea puterii de reprezentare a mandatarului;

 constatarea tuturor obligaţiilor mandatarului ca scadente (de exemplu,
obligaţia de restituire a bunurilor primite de la sau pe seama mandantului);
 restituirea de către mandant a remuneraţiei până la data revocării, a
cheltuielilor avansate de mandatar şi a despăgubirilor aferente prejudiciilor
suferite de mandatar, atât în procedura executării mandatului, cât şi urmare
revocării nejustificate ori intempestive a mandatului;

Atenţie! Dacă în contractul de mandat părţile au introdus o clauză expresă

potrivit cu care mandatul are caracter irevocabil, se prezumă că este nejustificată
revocarea dacă aceasta nu este fundamentată pe culpa mandatarului, cazul fortuit
sau forţa majoră.

Publicitatea revocării procurii

Procura încheiată în formă autentică şi care serveşte întocmirii de acte

juuidice, se înscrie cu respectarea procedurii notariale, în registrele unice
notariale deţinute de C.N.A.R.N.N.

Dacă procura a fost dată în formă autentică notarială în vederea asigurării

opozabilităţii faţă de terţi, notarul public care autentifică declaraţia revocatorie a unor
asemenea procuri, este obligat să transmită de îndată revocarea către Registrul Naţional
Notarial ţinut în format electronic de C.N.A.R.N.N.

Pentru siguranţa actelor juridice instrumentate prin mandatar, s-a instituit obligaţia
ca notarul public care autentifică un act pentru încheierea căruia a fost dată procura
Drept civil. Contracte speciale.
Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de
mandat

(apreciem noi că legiuitorul ar fi trebuit să prevadă şi ipoteza în care procura a fost dată şi
pentru încheierea altor tipuri de acte juridice, cu excepţia celor autentice, cum ar fi
eliberarea unor încheieri în procedura succesorală etc.,) să prevadă aceeaşi obligativitate
de a verifica la Registrul Naţional Notarial dacă acea procură a fost revocată, dispoziţiile
arătate mai sus, referitoare la publicitatea revocării fiind aplicate şi misiunilor
diplomatice şi oficiilor consulare.

Trebuie arătat ca interogarea registrelor naţionale notariale răspunde în principiu,

doar cu privire la existenţa unui act de revocare a unei procuri autentice, însă pentru a
proba autenticitatea conţinutului procurii, trebuie solicitate detalii suplimentare la
interogarea registrelor naţionale notariale, eventual comunicarea procurii dacă ea a fost
înscrisă, sau verificarea procurii la notarul public care a autentificat-o.

2. Renunţarea mandatarului

Mandatarul poate renunţa oricând la mandat cu condiţia de a

notifica mandantul cu privire la renunţarea sa.

Dacă mandatul a fost dat cu titlu oneros, mandatarul va putea pretinde remuneraţia
pentru toate actele pe care le-a încheiat pe seama mandatului, până la data renunţării.

Mandatarul este obligat însă, să plătească toate daunele cauzate mandantului ca

urmare a renunţării sale, fiind exonerat de această obligaţie doar dacă executarea
mandatului i-ar fi cauzat o pagubă însemnată care nu putea fi prevăzută la data acceptării
mandatului.

3.Moartea, incapacitatea sau falimentul uneia dintre părţi

În cazul decesului uneia dintre părţi, a incapacităţii sau a falimentului, moştenitorii

sau reprezentanţii acestora au obligaţia de a informa de îndată cealaltă parte.

Nimic nu împiedică însă părţile să stabilească încă din timpul vieţii, continuarea
raporturilor contractuale şi după moartea mandatarului, situaţie pe deplin justificată în
ipoteza în care mandatarul, de exemplu, are succesori ce realizează aceeaşi profesiune.

Drept civil. Contracte speciale.

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de
mandat

Datorită caracterului în principiu intempestiv, al celor trei evenimente mai sus

anunţate, mandatarul sau moştenitorii ori reprezentanţii săi, sunt obligaţi să continue
executarea mandatului dacă întârzierea acestuia riscă să pună în pericol interesele
mandatului ori ale moştenitorilor săi.

De reţinut totodată, ca aspect general, că dispoziţiile art. 2030 C. Civ. prevăd, tot
în aceeaşi idee generată de legătura dintre intempestiv şi continuitate, că atunci când
mandatul are ca obiect încheierea unor acte succesive, în cazul unei activităţi
caracterizate prin continuitate, mandatul nu va înceta dacă această activitate este în curs
de desfăşurare, chiar dacă revocarea sau renunţarea au intervenit în cadrul acestei acţiuni
desfăşurate.

Necunoaşterea cauzei de încetare a mandatului

Dacă mandatarul nu a cunoscut cauza de încetare a mandatului, continuând şi după

declaraţia revocatorie să execute mandatul, actele juridice realizate de acesta în
executarea cu bună-credinţă a mandatului, rămân câştigate şi apreciate ca valabil
încheiate.

Mandatarul însă, odată încetat şi cunoscut faptul încetării mandatului, trebuie să se

abţină de la efectuarea oricăror acte mandatate anterior, fiind obligat totodată, să
plătească dobânzi mandantului pentru sumele întrebuinţate în folosul său, sume pe care
va trebui să le restituie în îndeplinirea obligaţiei de a da socoteală despre gestiunea sa,
remiţând totodată, tot ceea ce a primit în temeiul mandatului şi chiar dacă nu ar fi fost
datorat mandantului.

Spre deosebire de soluţia anterioară, dată de legiuitor pluralităţii de mandanţi, în

cazul pluralităţii de mandatari, dacă părţile nu au convenit altfel, mandatul dat mai multor
mandatari, obligaţi să lucreze împreună, încetează chiar şi atunci când cauza încetării îl
priveşte numai pe unul dintre ei.

Mandatul fără reprezentare

Concept:

Mandatul fără reprezentare este contractul prin care o persoană, numită

mandatar, se obligă să încheie acte juridice în nume propriu, dar pe seama
celeilalte părţi numită mandant, şi-şi asumă faţă de terţi toate obligaţiile care rezultă
din aceste acte, chiar dacă terţii nu aveau cunoştinţă despre existenţa acestui mandat.

Drept civil. Contracte speciale.

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de
mandat

Acestui tip de mandat i se aplică regulile generale de la mandatul cu

reprezentare.

Mandatul fără reprezentare va putea fi dat atât în mod verbal, cât şi în formă
scrisă, atât sub forma înscrisurilor sub semnătură privată, cât şi sub forma unui act juridic
autentificat.

Mandatarul astfel, va încheia un contract direct cu terţul semnând actul în numele

său personal, deci fără a-l reprezenta pe mandant, însă acţionând în numele mandantului.

Efectele mandatului

Faţă de terţi

Mandatul fără reprezentare nu are nici un efect aparent faţă de terţi, aceştia
neavând niciun raport juridic cu mandantul, astfel, mandatarul va fi cel care devine în
mod direct, în nume propriu, personal, debitor sau creditor în contractul astfel încheiat.

De reţinut că sunt anulabile contractele intuitu personae încheiate prin

mecanismul mandatului fără reprezentare, datorită faptului că legea cere o anumită
calitate, cerinţă specială de îndeplinit, de către cel puţin unul dintre cocontractanţi,
cerinţe care sunt aşadar îndeplinite şi verificate doar în persoana mandatarului.

E1. Deşi aparent contractul nu este opozabil mandantului, mandantul,

denunţând mandatul, se poate substitui mandatarului pentru exercitarea drepturilor de
creanţe născute în executarea mandatului, însă cu condiţia de a-şi fi îndeplinit
obligaţiile sale faţă de mandatar.

Dobândirea de bunuri de către mandatar

Mandantul va putea revendica bunurile dobândite pe seama sa de către mandatarul

care a acţionat în nume propriu, cu excepţia bunurilor dobândite de terţi prin efectul
posesiei de bună-credinţă.

Drept civil. Contracte speciale.

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de
mandat

În ipoteza în care bunurile dobândite de mandatar sunt bunuri imobile, va trebui să

opereze un transfer de la mandatar la mandant printr-un act juridic autentic, care să
consfinţeasă transferul şi să permită intabularea, legiuitorul neexplicitând modalitatea
realizării acestui transfer.

Dacă însă mandatarul va refuza să opereze acest transfer, mandantul poate solicita
instanţei să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de act de transmitere a bunurilor
dobândite.

Creditorii mandatarului

În ceea ce priveşte creditorii mandatarului, pentru protejarea

mandantului, legiuitorul a instituit interdicţia urmăririi silite a bunurilor deţinute de
mandatar pe seama mandantului, numai dacă mandatul are dată certă anterioară oricărei
măsuri asigurătorii sau de executare dispuse de creditorii mandatarului.

Astfel că, din această perspectivă, deşi legea nu instituie condiţii de formă privind
mandatul fără reprezentare, este evidentă importanţa datei certe aplicate acestui tip de
mandat pentru evitarea în mod nejustificat a reducerii patrimoniului mandantului.

Model procura

S-a solicitat autentificarea prezentului înscris:

PROCURĂ

Subsemnatul:
● ........., cetăţean ………., necăsătorit, domiciliat in .........., CNP .............., posesor
al ..............., prin prezenta împuternicesc pe doamna
 ........., cetăţean ………., necăsătorit, domiciliat in .........., CNP .............., posesor
al ...............,
pentru ca, în numele meu să se prezinte şi să mă reprezinte cu depline puteri în faţa
autorităţilor competente, precum şi la orice birou notarial în vederea îndeplinirii tuturor
formalităţilor, procedurilor, (depuneri şi completări de cereri, formulare, tipizate, declaraţii,

Drept civil. Contracte speciale.

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de
mandat

plata oricăror taxe etc.) necesare :

 obţinerii certificatului de atestare fiscală privind ..............
 vanzarii împreună cu toate accesoriile şi tot ceea ce este destinat folosinţei perpetue,
la preţul cel mai avantajos pentru mine, către orice persoană fizică sau juridică etc a
dreptului de proprietate asupra ......................
Subsemnatul ............, declar cunoscând prev, art, 292 Cod penal cu privire la falsul în
declaraţii, că am dobândit .......................
Pentru aducerea la îndeplinire a prezentului mandat, mandatara mea .................., ma va
reprezenta cu depline puteri faţă de orice persoane fizice sau juridice, instituţii de stat sau
particulare, organe ale puterii sau ale Administraţiei de Stat, Instanţe judecătoreşti, birouri
notariale şi oriunde trebuinţa o va cere, va formula în fața acestora orice cereri, declaraţii şi
petiţii ce vor fi necesare, va plăti orice taxe şi va depune/ridica orice documente vor fi
solicitate/eliberate în legătură cu imobilul descris anterior, certificatul/ele de atestare fiscala,
documentația cadastrala, încheierea de intabulare, va solicita notarului public obţinerea
Extrasului de Carte Funciară pentru autentificare, va depune actele de proprietate precum şi
toate documentele solicitate pentru încheierea contractului de vânzare, fiind împuternicită
totodată să negocieze cu depline puteri toate clauzele promisiunii bilaterale de vânzare-
cumpărare și contractului de vânzare, inclusiv cele privind transmiterea proprietăţii, predarea
bunului, garanţia de evicţiune şi vicii, riscul contractului, se va declara de acord cu
intabularea dreptului de proprietate pe numele cumpărătorului, va incasa preţul vânzării fie în
numerar, fie prin virament bancar, precum şi va realiza orice alte operaţiuni ar fi necesare
pentru aducerea la îndeplinire integrală a mandatului semnând în numele meu şi pentru mine
promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare, contractul de vânzare cumpărare privind
imobilul arătat mai sus, cat si actele adiţionale, rezilieri ale contractului si/sau a promisiunii
precum şi oriunde trebuinţa o va cere, achitând taxele şi impozitele aferente transferului
dreptului de proprietate, dând daca va fi cazul declaraţie de primire a preţului sau de renunţare
la beneficiul înscrierii în cartea funciară a ipotecii legale pentru preţul datorat prevazută în
favoarea mea, sens in care va face dovada calităţii mele de proprietar, semnând în numele
meu şi pentru mine oriunde va fi necesar, semnătura sa fiindu-mi opozabilă.
Subsemnatul .................. declar că imobilul nu este afectat de sarcini sau
dezmembrăminte, contracte de închiriere, contracte de arendare, promisiuni de vânzare şi
sarcini ale acestuia nefăcând obiectul vreunui drept de creanţă, vreunei oferte de vânzare
irevocabile sau vreunui pact de răscumpărare, şi niciunei promisiuni unilaterale sau bilaterale
de vânzare-cumpărare încheiată în formă autentică sau sub semnătură privată, nu constituie
patrimoniu de afectaţiune, este liber de construcții, nu este inclus într-o zonă de protecţie a
unui sit arheologic şi nu este inclus pe lista monumentelor istorice, nu e traversat de conducte
şi/sau adăposturi antiatomice sau alte adăposturi în subsolul imobilului, nu a fost scos din
circuitul civil în temeiul vreunui act normativ de trecere în proprietate publică, nu formează
obiectul niciunui litigiu judecătoresc, arbitraj, procedura de executare silită, procedură
administrativă sau sechestru, nu formează obiectul niciunei acţiuni posesorii sau al vreunei
cereri de restituire si nu este adus ca aport la capitalul social al vreunei societăţi comerciale şi

Drept civil. Contracte speciale.

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de
mandat

nu fac parte din fondul de comerţ/patrimoniul al unei societăţi comerciale/persoane

juridice/profesionist, nefiindu-mi cunoscute restrângeri prezente sau viitoare ale folosinţei
imobilului în baza unor reglementări de drept public (zona de protecţie a naturii, zona de
protecţie a monumentelor, zona de protecţie arheologică, protecţie sanitară, militară, mediu
etc.) si nici circumstanţe care ar putea face ca în viitor imobilul să fie expropriat sau utilizat
forţat, total sau parţial, în regim de domeniu public etc. care să impună alte îngrădiri în
exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate.
Subsemnatul .............. declar pe proprie raspundere ca sunt necasatorit si nu am
incheiat conventii matriomoniale cu privire la imobilul ce face obiectul prezentului mandat.
Dacă în cuprinsul prezentei procuri a fost omisă vreuna din operaţiunile/formalităţile
cerute de îndeplinirea mandatului, prezentul mandat se consideră a fi dat şi pentru aceste
operaţiuni/formalităţi, prezentul mandat întinzându-se asupra tuturor actelor necesare
executării lui chiar dacă nu sunt precizate în mod expres.
În cazul fiecărui act juridic, încheiat în numele meu şi pentru mine, de către mandatarul meu, cu
privire la imobilul proprietatea mea, descris mai sus, acest mandat va avea caracterul unui mandat special şi va fi
considerat ca atare.
Prezentul mandat este gratuit, netransmisibil şi valabil până la îndeplinire, cu excepţia
revocării sale exprese de către mandant.
Tehnoredactat ...............

MANDANT,

Teste grila

1. Care este obiectul principal al contractului de mandat:

a) incheierea oricarui act juridic;
b) incheierea de fapte juridice;
c) incheierea de acte juridice si fapte juridice.

2. Care sunt caracterele juridice ale contractului de mandat:

a) contract cu titlu gratuit;
b) contract unilateral;
c) caracter translativ.

3. Ce caractere juridice prezinta contractul de mandat:

a) contract intuitu personae;
b) contract real;

Drept civil. Contracte speciale.

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de
mandat

c) contract solemn.

4. Ce conditii legate de capacitatii partilor, se cer in cazul contractului de

mandat:
a) atat mandantul cat si mandatarul trebuie sa aiba capacitate deplina de
exercitiu;
b) mandatarul poate avea capacitate restransa de exercitiu;
c) doar mandatarul trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu.

5. Care sunt cauzele speciale de incetare a mandatului:

a) renuntarea mandatarului;
b) punerea sub interdictie a mandatarului;
c) revocarea mandatului de catre mandant.

6. Cum se interpreteaza mandatul dat in termeni generali:

a) in sensul ca a fost dat pentru incheierea de acte de conservare;
b) in sensul ca a fost dat pentru incheierea de acte de administrare;
c) in sensul ca a fost dat pentru incheierea de acte de dispozitie.

7. Cum se produc efectele incetarii mandatului prin revocarea de catre

mandant:
a) numai pentru viitor ( ex nunc);
b) atat pentru viitor cat si pentru trecut.
c) numai pentru trecut (ex tunc);

8. Care sunt obligatiile mandantului:

a) obligatia de plata a remuneratiei;
b) obligatia de a dat socoteala mandatarului;
c) obligatia de a garanta pe mandatar de evictiune.

9. Ce reprezinta mandatul fara reprezentare:

a) o simulatie prin interpunere de persoane;
b) o stipulatie pentru altul;
c) o promisiune a faptei altuia.

10. Contractul de mandat poate fi constituit:

a) numai cu titlu gratuit;
b) numai cu titlu oneros;
c) atat cu titlu oneros sau gratuit;

Verificaţi-vă cunoştinţele răspunzând la următoarele întrebări

Drept civil. Contracte speciale.
Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de
mandat

1. Arătaţi condiţiile de formă ale mandatului cu reprezentare si ale mandatului

fără reprezentare.
2. Identificaţi caracterele juridice ale contractului de mandat.
3. Durata contractului de mandat.
4. Obligaţiile mandantului.
5. Obligaţiile mandatarului în contractul de mandat.
6. Revocarea mandatului de către mandant.
7. Efectele mandatului fără reprezentare.

Drept civil. Contracte speciale.