Subiecte DIP

Drept internațional privat – Rezolvare subiecte examen
1. DEFINITIA CONFL DE JURISDICTII , A CONFL DE LEGI SI A R.J CU ELEMENT DE

EXTRANEITATE
D pozitiv existent in lume (legile, cutumele, jurisprudenta) nu este nici universal si nici perpetuu.
Se imparte intr-un nr mare de sisteme juridice, fiecare autonom, cu norme proprii, adesea divergente,
care se aplica intr-o anumita epoca, pe un anumit teritoriu, anumitor persoane.
Anumite fapte pot naste in spiritul celui interesat( avocat/ autoritate/ judecator..) o indoiala asupra
:
- autoritatii competente sa stabileasca D + O pers implicate in aceste fapte;
- legii ce va reglementa aceste D + O.
Aceste stari de indoiala sunt denumite in limbajul juridic:
 Confl de jurisdicții - ( organele jurisd ale statului in care lucreaza judecatorul/
arbitrul/avocatul/ funcț public vs organele jurisd ale altui stat implicat)
 Confl de L in spatiu - (L forului vs L străină)
 Confl de L in timp & spatiu (privind recunoasterea sub L actuala a forului a efectelor unui D
dobandit de o pers conform L straine vechi)
Acte confl sunt generate de r.j cu element de extraneitate( cu element strain), adica de acele r.j
care prin anumite elemente au legatura cu mai multe sisteme de D.
Principalele elemente de extraneitate ce pot aparea in leg cu cele 3 elemente ale r.j.c :
 In leg cusubiectele: cetatenia, resedinta obisnuita, religia – PF ; sediul, resedinta obisnuita,
nationalitatea, fondul de comert – PJ;
 In leg cu continutul : anumite elemente materiale relevante pt continut, gen locul incheierii / execuarii
a.j ; acordul de vointa al partilor ; locul savarsirii delictului ; locul producerii prejudiciului sunt guvernate
de o L a altui stat;
 In leg cu obiectul derivat: bunul e situat in strainatate/ desi este in tara noastra, se supune unei L
straine (bunurile unei ambasade in Romania).
2. DEFINITIA DIP SI DEFINITIA D INTERTEMPORAL + LEGATURA DINTRE ACESTE 2 RAMURI ( +

def confl de L in timp & spatiu)
Pt solutionarea conf de L in timp & spatiu, D si-a dezvoltat o ramura distincta: D.I.P.
El stabileste aplicarea unei L dincolo de teritoriul si de persoanele pt care a fost facuta.
Este ”ingerul pazitor” al calatorilor, al strainilor care se deplaseaza pe harta lumii pt a se distr, pt a
invata, pt a munci / pt a se stabili ca emigranti.
DIP = acea ramura a D care regl r.j cu element de extraneitate, indicand autoritatea
competenta sa solutioneze litigiile legate de aceste raporturi, L aplicabila acestora, precum si
efectele pe care hot jurisdictionale le au in alt stat decat cel de origine.
DIP = totalitatea n.j conflictuale si materiale prin care se solutioneaza confl de L si
confl de jurisdictii, precum si normele materiale privind cond jur a strainului.
Intre DIP si D intertemporal exista o puternica legatura si influenta reciproca.

D intertemporal solutioneaza confl de L in timp, regl f.j in relatia lor temporala cu L
divergente.Regl faptele in tranzitie, care trec de-a lungul timpului de la o L la alta a aceluiasi stat.
Asigura activitatea unei L dincolo de epoca sa, de aceea a mai fost numit D tranzitoriu / confl de L in
timp / teorie a retroactivitatii L.
Atat DIP cat si D intertemporal respecta L straina si L veche pt a asigura continuitatea
spatiala si temporala a vietii juridice a persoanelor cu exceptia limitarilor impuse de principiile fraudei la L si
ale ordinii publice.
1
Confl de L in spatiu au in general, o dimensiune temporala, pt ca nu se desfasoara mereu la

timpul prezent.
Exista confl de L in spatiu unde lex fori = L noua ; legea straina = L veche.
Aceste confl de L intre L sub imperiul caruia s-a nascut un D si L altui stat unde se solicita
recunoasterea lui= confl de L in timp si spatiu. ( pt a le deosebi de cele exclusiv spatiale si cele exclusiv
temporale)
3. IZVOARELE FORMALE ALE DIP

= Formele sub care se prezinta normele de DIP.
CLASIFICARE:
-internationale
-interne
-conventionale
-doctrinare
-D natural(dupa unii autori)
 INTERNAȚIONALE
-In special tratatele si actele normative internationalea caror forta juridica deriva din alte tratate;
Izv internationale conventionale exprese (acte internaț, conventii, tratate etc) sunt extrem de
frecvent utilizate ca izv de D.
Ex: T de la Lima, Montevideo
Conventiile de la Haga, Havana, Geneva
Pt DIP brazilian, izvorul international cel mai important= Conv de la Havana din 28 feb 1928
prin care a fost adoptat un Cod de DIP numit in onoarea principalului său autor, Codul Bustamante.
Un tip special de izvor international de DIP specific epocii contemporane il reprezinta L model (L tip /
L cadru) elaborata in cadrul unei organizatii internationale ce grupeaza state dintr-o anumita regiune a
globului. Aceasta L tip = un model, un tipar pe care statele membre ale respectivei organizatii
internationale pot sa-l respecte in adoptarea propriilor L de DIP. L tipnu are o forta juridica proprie,
dardobandeste putere de constrangere prin adoptarea ei, separata, de catre fiecare stat membru al
organizatiei respective, ca L interna. E un instrument de soft law..
Ex de L tip de DIP: Proiectul L Model OHADAC privind DIP.
 INTERNE
Au cunoscut o evolutie surprinzatoare;
De la cateva norme risipite in textele introductive / preliminare ale codurilor/ legilor speciale au
sporit in volum si in sistematizare, s-au transformat adesea in adevarate coduri de DIP.
Ex: in D belgian/ romanesc, de la cateva principii generale stabilite de doctrina pe baza unor regl
pozitive laconice, s-a ajuns in prezent la Codul de DIP belgian / Cartea a 7-a din NCC + Cartea 7-a din
NCPC.
2
 CONVENȚIONALE
-adevaratele L particulare/ private, exprimand D voluntar,provin din autonomia de vointa;
-sunt concretizate in acoduri internationale/ in acoduri interne.
→s-au creat si dezvoltat.j bilaterale/ multilaterale care s-au aplicat cotidian si care guverneaza multe
activitati de f mare insemnatate cum ar fi chestiunile religioase, stiintifice, literare, sportive, economice, ale
camerelor de comert, ale contractelor de adeziune, ale asigurarilor etc.
Ex: in comertul international cu diamante, participantii si-au creat un D propriu independent de
cel etatic, cu institutii proprii, cu un sistem specific de sanctiuni morale.
Insemnatatea doctrinei, jurisprudentei, D natural

Doctrina = baza stiintifica a DIP (lucrari specializate, individuale, cursuri, articole, consultatii,
pledoarii, lucrari ale profesorilor, ale jurisconsultilor, ale avocatilor / colective)
Jurisprudenta instantelor superioare, regulile juridice proclamate in hotarari repetate, constituie
mai ales in tarile de lb engleza,un izv jur formal expres.
In celelalte state, reprezinta doar un izvor teoretic, desi, in fapt, jurisprudenta se constituie si acolo
intr-o sursa pozitiva de D.
D natural.
Potrivit teologului si filosofului Toma D Aquino (sec 13), exista 4 tipuri de D:
 Etern = L ce guverneaza universul etern, toate L stiintifice prin care Universul e organizat.
 Divin = regulile pe care cineva trebuie sa le respecte pt a obtine Mantuirea Vesnica.
 Natural = acele reguli de D etern care guverneaza fiintele dotate cu ratiune si cu liber arbitru. Cea
mai importanta reg a D natural = sa faci bine si sa eviti raul
 Uman =L adoptate de oameni ;O L nedreapta, care se abate de la D natural, isi pierde calitatea
de norma juridica, devenind doar o perversiune a D.
Blackstone spunea ca D natural avand aceeasi varsta cu omenirea

si fiind dictat de insusi Dumnezeu e superior in obligativitate oricarei alte L. E obligatoriu pe tot globul in
toate statele, in toate epocile; Nicio L umana nu are forta juridica daca ii este potrivnica. D natural se
manifesta cand toate celelalte izvoare jur formale dau greș, cand orice lumina se stinge. → D natural
apare ca un soare care lumineaza si incalzeste intregul Univers, dar care nu o face in aceeasi
maniera pt toate fiintele si care ingaduie si lumina si caldura artificiale.
Conflictul intre diversele izvoare ale DIP
- confl dintre izv formale internationale → normele fundamentale generaleprevaleaza asupra

tratatelor, conventiilor si regulilor ce le incalca si care devin astfel acte internationale lipsite de validitate.
- confl dintre izv formale interne → disp constitutionaleprevaleaza asupra celor legale si ambele
asupra celor date in aplicarea L (regulamentare)
- In cazul izv conventionale, disp lor nu pot fi inlaturate decat in fata preceptelor internationale/
interne imperative in vigoare scrise / cutumiare.
Jurisprudenta are preferinta in fata disp L, deoarece L scrisa are forta juridica in forma si in masura
in care instanta judecatoreasca o aplica. Sistemul judiciar al unui stat are puterea sa adauge/ modifice L, atat
timp cat isi pastreaza unitatea, respingand caile de atac impotriva hotararilor inovatoare.
3
Conflictul dintre izvoarele internationale si cele interne
In virtutea monismului juridic, normele internationale au prioritate față de regulile interne, iar
dintre acestea din urma, normele constitutionale prevaleaza asupra celor regulamentare.
Normele internationale au propria forma de abrogare. E vorba de denuntare. Normele
internationale pot fi modificate doar prin norme internationale de aceeasi categorie / de ocategorie
superioara.
Dispozitia internă e de ordin general,iar disp internationala constituie doar o exceptie de la
imperiul absolut al normei interne.
Legiuitorul roman este adeptul monismului juridic si in conceptia sa nici doctrina, nici
jurisprudenta, nici cutuma nu ar avea statut de izvor formal de DIP...
4. ENUMERAREA CELOR 3 TIPURI DE N.J ALE DIP =

DIP opereaza cu 3 tipuri de n.j:
 Materiale(care carmuiesc in mod direct r.j cu element de extraneitate.)
 De aplicare imediată (acele n.j ale forului care ocrotesc interese sociale atat de importante
incat exclud din capul locului confl de L in acea materie si posibilitatea aplicarea L straine, ca
urmare a solutionarii acestor conflicte.... „ucid in ou conflictele de L”)
 Conflictuale(norme indirecte, formale care se limiteaza sa indice alte reguli juridice menite
sa guverneze r.j cu element de extraneitate.)
5. NORMELE MATERIALE + NORMELE DE APLICARE IMEDIATA

 MATERIALE
Normele materiale= acele norme care carmuiesc in mod direct r.j cu element de extraneitate.
Ar putea fi comparate cu un motor care este proiectat si construit in functie de destinatia sa: intr-
un fel trebuie gandit si realizat daca va pune in miscare un automobil si intr-un alt mod daca va fi montat pe
un avion.
Normele materiale se subclasifica in :

- Norme de D material / substantial
- Norme de D procesual
Cele mai importante norme materiale apartinand DIP sunt cele care regl:
 Conditia jur a strainului PF / PJ in Romania;
 Efectele hot judecatoresti si arbitrale străine in Romania.
 de APLICARE IMEDIATĂ
Normele de aplicare imediata (necesara)= acele n.j ale forului care ocrotesc interese sociale atat
de importante incat exclud din capul locului confl de L in acea materie si posibilitatea aplicarea L
straine, ca urmare a solutionarii acestor conflicte.
4
In doctrina franceza, aceasta definitie a fost exprimata laconic si plastic, spunandu-se ca normele de aplicare
imediata ”ucid in ou conflictele de L”
.
Determinarea in concret a normelor de aplicare imediata din D forului depinde in cea mai mare
masura de aprecierea judecatorului.
Exemple date in doctrina franceza de norme de aplicare imediata:
- normele de D muncii;
- normele localeprivind ocrotirea copilului in primejdie, care se aplica indiferent de L ce
guverneaza..
#Normele materiale si cele de aplicare imediata = o etapa premergatoare rezolvarii confl deL, in
sensul ca autoritatea solicitata cu rezolvarea unui litigiu de DIP va trebui intai sa cerceteze propriul D in
cautarea normelor de aplicare imediata in materie si daca acestea nu exista, atunci se va proceda la
solutionarea confl de L.
Gen : Normele materiale si cele de aplicare imediata sunt ca o supa, ca un aperititv , pe cand
rezolvarea conflictului de L constituie friptura....
6. NORMELE CONFLICTUALE
Norma conflictuală= onorma indirecta, formala carese limiteaza sa indice alte reguli juridice
menite sa guverneze r.j cu element de extraneitate. Ea prescrie aplicarea altei reguli juridicecare are
incidenta asupra aceluiasi fapt juridic.
Ar putea fi comparata cu un indicator rutier pe marginea unui drum national care ne indica
directia pe care trebuie sa o urmam pt a ajunge intr-un anumit oras.
Structura
Orice normă conflictuală are un conţinut şi o legătură.
Conţinutul= ipoteza acesteia, partea ce cuprinde raporturile juridice la care se referă norma
conflictuală.”starea civilă şi capacitatea persoanei fizicesunt cârmuite de L sa naţională dacă prin
dispoziţii speciale nu se prevede altfel. ” ---- Conţinutul = „starea civilă şi capacitatea persoanei fizice”.
Legătura=partea care indică sistemul de D aplicabil pentru conţinutul normei conflictuale. În
exemplul dat, legătura normei conflictuale este reprezentată de „legea sa naţională”.
Structura normei conflictuale poate fi retinuta mai usor folosind imaginea unui șarpe cobra ce a
muscat un soarece de camp si acum se pregateste sa-l inghita. Soarecele = r.j de DIP....Cobra = norma
conflictuala; are 2 parti: capul (continutul) si coada (legatura)
În funcţie de formularea legăturii, norma conflictuală poate fi unilaterală (se precizează când
anume este competentă L română) /bilaterală (se precizează competenţa unei anumite legi care poate fi L
română/ cea străină).
Legiuirea castiliana Siete Partidas (Codul in sapte parti) redactata in timpul regelui Alfons al 10-
lea, cod ce reprezinta apogeul carierei juristului italian Giacomo Giunta, este prima L scrisa din lume care
contine norme conflictuale.
Ex de norme confl instituite :
-L aplicabila reg matrimonial = cea a domiciliului sotului ;
-Contractele → guvernate de L locului incheierii..
5
7. DEFINITIA PROCESULUI CIVIL INTERNATIONAL. PROBLEMELE PE CARE ACESTA LE RIDICA

+ ORDINEA SOLUTIONARII
Proces civil international = procesul civilcare are ca obiect litigiul ce deriva dintr-un r.j cu element
de extraneitate.
Algoritmul de solutionare (cele 4 etape):
-determinarea inst competente;

-determinarea L aplicabile;
-solutionarea confl de L;
-recunoasterea & executarea hot jud obtinute
Literatura de specialitate foloseste pt procesul civil international si expresia ”conflict de

jurisdictii”, in sensul ei cel mai larg.
Lato sensu, conf de jurisd= o suma de probleme de DIP: competenta jurisdictionala, lex causae
in litigiul cu element strain precum si eficacitatea hot straine in statul forului.
8. SEDIUL JUR AL REGL PRIVIND PROCESUL CIVIL INTERNATIONAL

Sediul juridic al reglementarilor privind procesul civil international
- Cartea 7-a NCPC;
- Disp speciale ce se regasesc in izvoare formale internationale gen regulamente ale UE si
tratate internationale
9. COMPETENTA JURISDICTIONALA IN DIP, CONFL DE COMPETENTA SI FORUL DE

NECESITATE
Competenta in DIP = abilitatea conferita de L instantelor unui stat in raport cu inst celorlalte
state, de a solutiona litigiul civil cu element de extraneitate.
Competenta in DIP mai este numita si competenta generala / internationala de atribuire. De ce ? Pt
ca, in concret, intr-un proces civil international, primul lucru ce trebuie stabilit este acela daca litigiul revine org
jurisd romanesti / celor straine.
Daca constatam ca litigiul e de competenta autoritatilor jurisd romanesti, a doua chestiune este sa
stabilim inst romaneasca carein concret este competenta material si teritorial sa solutioneze litigiul cu
element de extraneitate.
Nu exista principii fixe, cu exceptia reg cnf careia paratul treb chemat in fata inst de la domiciliul sau
( resedinta sa obisnuita).
De aceea, intr-un litigiu international, mai multe state pot pretinde competentajurisd (confl
pozitive) / pot sa refuze competenta jurisd a propriilor autoritati(conf negative).
SOLUȚII
 Confl pozitive → convenția de alegere voluntară a forului (conv de prorogare voluntara de
competenta) –partile selecteaza cel mai convenabil stat unde se vor judeca.
6
 Confl negative → forul de necesitate (instanta unuia dintre statele ce refuza competenta, inst care
prezinta o legatura suficienta cu cauza, devine competenta sa o solutioneze, intrucat nu este posibila
introducerea actiunii in strainatate).
Confl pozitive/ negative prezinta interes pt partea cea mai abila a procesului, care va depune toate
eforturile pt a se judeca in fata acelei inst care, cel mai probabil, iiva da o hotarare favorabila (procedeu
numit forum shopping)
Determinarea inst competente sa solutioneze litigiul cu el de extraneitate prezinta interes pt ca:
-determinarea inst competente atrage dupa sine aplicarea unui anumit sistem de D;
-solutia litigiului poate diferi in f de statul ale carui inst vor solutiona cauza ;
-uneori partile pot renunta la aplicarea D strain competent, solicitand aplicarea D forului;
-in cazul in care, in mod exceptional, nu se poate stabili continutul L straine, inst va aplica L proprie;
-normele de procedura aplicabile difera de la o tara la alta.
10. SEDIUL JUR AL COMPETENTEI INTERNATIONALE SI CARACTERUL NORMELOR CE

DETERMINA COMPETENTA
Cadrul juridic general pt determinarea competentei in DIP roman = art 1.066 → 1.082din Cartea
7 NCPC.
Insa, intrucat NCPC prevede prioritatea de aplicare a tratatelor internationale, a dreptului UE / a L
speciale, rezulta ca normele de competenta internationala din NCPC vor fi inlocuite in anumite spete
de regulile de competenta internationala prevazute fie in tratatele de asistenta juridica in materie civila
incheiate de tara noastra cu alte state / in tratate internationale multilaterale
Ex: - Conv de la Bruxelles – 1952
-Conv de la Haga – 1996
- Reg Bruxelles 1 bis - 1215/2012
- Reg 650/ 2012.
Normele de competenta in DIP nu sunt norme conflictuale, ci de aplicare imediata, ce se aplica direct
r.j litigios, inainte de momentul determinarii L aplicabile procedurii litigioase si inainte de aflarea normei apte sa
solutioneze confl de L ridicat de acel raport de D privat cu element de extraneitate.
In general, normele de competenta internationale sunt unilaterale. Cu toate acestea, tratatele de
asistenta juridica si reglementarile comunitare ofera suficiente exemple de norme de competenta internationala
bilaterale / chiar multilaterale.
Normele decompetenta, la randul lor, pot fi :
-relative /alternative-instituie competenta jurisd a autoritatilor statului respectiv asupra unor litigii de
DIP, acceptand insa si competenta autoritatile altor state. Ingaduie partilor litigiului sa aleaga statul ale caror
instante judecatoresti vor solutiona litigiul.
-absolute/ exclusive- proclama ca numai autoritatile unui stat sunt abilitate sa solutioneze anumite litigii
de DIP
11. REG GEN IN MATERIA COMPETENTEI INTERNATIONALE CONFORM NCPC
Conform art 1.066 NCPC, regula gen in materia competentei internationale este urmatoarea: inst
romanesunt competente daca paratul isi are domiciliul / resedinta obisnuita, respectiv sediul
principal/ sediul secundar / fondul de comert in Romania la data introducerii cererii introductive de
instanta.
Credem ca redactarea acestei reguli din alin (1) 1.066 NCPC este defectuoasă, intrucat notiunea
de resedinta obisnuita repr, de fapt, un sinonim al notiunii de domiciliu al PF.
Potrivit doctrinei, notiunea de resedinta obisnuita = o notiune juridica cu o calificare autonoma.
Ea a fost inventata si folosita cu precadere in cadrul conventiilor incheiate sub egida Conferintei de la
Haga de DIP. Prin utilizarea acestei notiuni s-a dorit evitarea termenului de domiciliu, termen care, din
pricina numeroaselor intelesuri (diferite nu doar intre state dar chiar si intre ramurile aceluiasi sistem
7
juridic), dă naștere unei multitudini de conflicte de calificare ce sunt de natura sa compromita eficitatea
normelor conflictuale unitare convenite prin tratatele adoptate sub egida Conferintei de la Haga.
Se lasa instantelor sarcina de a decide, pe baza circumstantelor de fapt disponibile si a simtului
comun, daca o persoana isi are resedinta obisnuita intr-un anumit stat / nu.
Notiunea de resedinta obisnuita a atras atentia Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, care a
definit-o..
In cazul mai multor parati(situatie numita litisconsorțiu subiect pasiv), inst romane sunt
competente potrivit 1.066 (2), daca unul dintre parati isi are resedinta/sediul/fondul de comert pe
teritoriul Romaniei.
Daca insa se demonstreaza ca inst romane au fost sesizate doar pt a atrage un alt parat de la
jurisdictia domiciliului/resedintei/sediului din strainatate, atunci inst romane nu mai sunt competente sa
judece respectiva cerere.
12. COMPETENTA EXCLUSIVA A INST ROMANE CONFORM NCPC
Fiecare stat are norme de competenta internationala exclusiva, prin care anumite litigii cu
element de extraneitate pot fi judecate doar de autoritatile jurisdictionale proprii, in scopul protejarii
suveranitatii / al bunei administrari a justitiei.
Competenta exclusiva are un caracter absolut, in sensul ca normele de comp excl se impun cu
forta obligatorieatat partilor cat si instantei, derogarea de la aceste norme prin conventii de prorogare
incheiate de parti fiind nulă.
Invatarea (pe de rost ) a normelor de competenta exclusiva a instantelor romane are o

insemnatate capitala pt solutionarea oricarui proces civil international, in care juristul roman este chemat sa
actioneze.
Competenta exclusiva a inst romane in litigii cu el de extran in materia statutului personal:
 actele de stare civila privitoare la PF domiciliate in Romania ( romani / apatrizi..);
 incuviintarea adoptoptiei minoruluiroman / apatriddomicilliat in Romania;
 tutela si curatela in scopul protejarii unui roman / apatriddomiciliat in Romania;
 punerea sub interdictie judecatoreasca a unei PFdomiciliate in Romania;
 desfacerea/nulitatea/anularea casatoriei, daca, la data cererii, ambii soti sunt domiciliati in
Romania, iar cel putin unul dintre ei e roman/ apatrid.
De asemenea, competenta exclusiva a inst romane in litigii cu el de extran referitoare la:

o imobile situate pe teritoriul Romaniei;
o bunuri lasate in Romania de de cujus-ul cu ultimul domiciliu in Romania;
o contracte incheiate cu consumatori avand resedinta obisnuita in Romania pt prestatii de consum
curent destinate uzului personal/familial.. Exceptie: contractele de asigurare!
13. Enumerati 4 SITUATII DE COMPETENTA PREFERENTIALA A INST ROMANE CNF NCPC.

COMPETENTA PREFERENTIALA A INST ROMANE IN MATERIA DIVORTURILOR
Competenta internationala preferentiala ( relativa/ alternativa)a inst romane este limitativ

reglementata in cele 14 cazuri prevazute in NCPC.
Inst romane sunt competente sa judece litigiile in care:
8
 Reclamantul din cererea privind obligatia de intretinere are resedinta obisnuita in Romania;
 Raspunderea civila pt prejudiciile cauzate de produse originare din Romania;
 Ocrotirea romanului minor / pus sub interdictie, care are resedinta obisnuita in strainatate;
 Locul unde a luat nastere/ trebuia executat o obligatie contractuala (chiar in parte) se afla in
Romania;
# În materie de divorţ, faţă de competenţa exclusivă , s-a adăugat recent o competenţă

preferenţială, întemeiată pe existenţa domiciliului reclamantului pe teritoriul României la data
introducerii cererii, de cel puţin un an.
Este vorba de situaţiile în care soţii trăiesc despărţiţi în fapt...
14. PROROGAREA VOLUNTARA DE COMPETENTA IN FAV INST ROMANE . EXCEPTIA DE

ARBITRAJ
 Prorogare de competenta in procesul civil international = extinderea / prelungirea

competenteiunei instante jud romane in detrimentul alteia straine, precum si situatia inversă cand o
instanta straina isi extinde competenta in detrimentul unei instante romanesti.
Inst romane devin singurele competente sa solutioneze litigiile actuale / eventuale privind D
prin care se poate dispune liber ( D evaluabile in bani) , daca partile au convenit valabil competenta inst
romane.
De asemenea, daca paratul se prezinta in fata inst romane ce l-a citat si formuleaza aparari pe
fond, fara a invoca exceptia de necompetenta pana la terminarea cercetarii procesului, atunci inst
romana devine singura competenta sa judece cauza respectiva,
In aceste 2 situatii, avem de-a face cu o prorogare de competenta (expresa ; respectiv tacita).
Insa, prorogarea de competenta poate fi respinsa de inst romane daca din ansamblul circumstantelor
rezulta ca litigiul nu prezinta nicio legatura semnificativa cu Romania.
#Conventia de alegere a forului este posibila numai in litigii in materie patrimoniala !
Dpdv formal, conventia de alegere a forului poate fi incheiata printr-un inscris, telegrama, telex,
telecopiator / orice mijloc de comunicare ce permite probarea printr-un text.
Efecte : forul desemnat dobandeste competenta exclusivă asupra respectivului litigiu.
Totusi, conventia va fi nulădacă ea conduce la lipsirea abuziva a uneia dintre parti de protectia
asigurata de o inst prevazuta de L straina // cand instanta aleasa este straina, dar litigiul e de competenta
exclusiva a inst romane.
Inst romana desemnata printr-o conv de alegere voluntara a forului, nu se poate declara
necompetenta daca in circumscriptia acelei inst se aflaresedinta obisnuita / sediul secundar al uneia dintre
parti // litigiului trebuie sa i se aplice L romana.
O reglementare sepciala a conventiei de alegere a forului→ Conventia de la Haga asupra
acordurilor de alegere a forului (2005)
9
 Exceptia de arbitraj:
Dacă părţile au încheiat o convenţie de arbitraj vizând un litigiu arbitrabilconform L
române,instanţa română sesizată îşi va declina competenţa, cu excepţia situaţiilor în care:
 pârâtul nu a invocat excepţia de arbitraj până la primul termen la care a fost legal citat;
 instanţa constată că respectiva convenţie de arbitraj este caducă / inoperantă;
 tribunalul arbitral nu poate fi constituit / arbitrul unic nu poate fi desemnat din motive vădit
imputabile pârâtului.
15. INSTANTELE ROMANE CA FOR DE NECESITATE
Forul de necesitate = situatia in care o persoana demna de protectie nu poate sa intenteze actiune
in fata unei instante straine ( ex : cel care si-a parasit patria pt motive politice)
Art. 1069 NCPC
 Instanţa română de la locul cu care cauza prezintă o legătură suficientă devine competentă
să soluţioneze cauza, deşi L nu prevede competenţa instanţelor române, dacă se dovedeşte că
nu este posibilă introducerea unei cereri în străinătate /că nu se poate pretinde în mod
rezonabil ca ea să fie introdusă în străinătate.
 În situaţiile din(1), dacă cererea este formulată de un roman / apatrid domiciliat în România/ PJ
de nationalitate romana, competenţa instanţei române este obligatorie.
Doctrina romaneasca a sintetizat conditiile necesare unei inst romanesti pt a deveni for de
necesitate:
o Existenta unei legaturi intre litigiu si inst romana sesizata
o Necompetenta altor instante straine (dovedită!); de asemenea, imposibilitatea rationala a
introducerii actiunii in fata inst straine competente, determinata de un razboi civil/ o catastrofa
naturala / o epidemie etc..
Ratiunea existentei inst forului de necesitate = necesitatea de a preveni situatiile de
denegare de dreptate.
Astfel, se garanteaza accesul la justitie al reclamantului, in conditiile in care nu poate sa obtina
ajutorul unei inst straine.
Pe de-o parte este nefiresc ca inst romana sa sustraga litigiul inst straine competente, dar pe
de alta parte, este inadmisibil ca reclamantul sa nu poata sesiza inst straina normal competenta.
10
16. VERIFICAREA DIN OFICIU A COMPETENTEI INTERNATIONALE SI DETERMINAREA

CORECTA A INST ROMANE COMPETENTE
Inst romana trebuie sa isi verifice din oficiu competenta internationala, procedand conform reg
interne privind competența, iar daca descopera ca inst romane nu sunt competente sa judece acel
litigiu, inst e obligata sa respinga actiunea, cu exceptiasituatiei in care inst romana trebuie sa solutioneze
litigiul ca for de necesitate.
Respingerea actiunii pe motiv de necompetenta e supusa recursului la inst superioara.
Necompetenta internationala a inst romane se poate invoca in orice faza procesuala, chiar si
direct in caile de atac, fara a se putea ocoli prevederie privind prorogarea voluntara de competenta in
favoarea inst romane. →→ Exceptia de necompetenta nu se poate invoca de catre parat in orice faza
procesuala/caile de atac cat timp el s-a prezentat in fata primei inst romane, a formulat aparari pe
fond, fara a invoca aceasta exceptie pana la terminarea cercetarii procesului !
Insemnatatea verificarii din oficiu a competentei internationale este subliniata in doctrina.
Se considera ca aceasta verificare este expresia suveranitatii statului si una din formele
specifice de realizare a ordinii juridice internationale.
Daca inst romana competenta nu poate fi determinata, litigiul va fi judecat fie de Judecatoria
Sec 1 Bucuresti / Tribunalul Bucuresti.
17. COMPETENTA INST ROMANE ASUPRA CHESTIUNILOR PREALABILE SI IN SITUATIILE

LITISPENDENTEI SI CONEXITATII INTERNATIONALE
Chestiunile preliminare = probleme de fapt, de D / de procedura care desi nu sunt totdeauna de

competenta inst învestite cu cererea principala vor fi solutionate pe cale incidentala de aceasta pt a proceda
apoi la rezolvarea cererii principale.
 ”chestiuni preliminare” are o sfera larga, ingloband:chestiunile prealabile +cele prejudiciale
din D procesual civil intern.
Inst romana competenta sa judece actiunea principala este competenta, de asemenea, sa
solutioneze atat chestiunile care, desi nu intra in competenta sa, trebuie solutionate pt a se putea apoi
decide asupra cererii principale, cat si cererea reconventionala si cererile de interventie.
Litispendenţa internaţională
(1) Când o cerere este pendinte(asta se determina conform L statului în care are loc procesul)
în faţa unei instanţe străine şi este previzibil că hotărârea străină va fi susceptibilă de recunoaştere /
de executare în România,instanţa română sesizată ulterior cu o cerere între aceleaşi părţi, având
acelaşi obiect şi aceeaşi cauză, poate suspenda judecata până la pronunţarea hotărârii de către
jurisdicţia străină. Instanţa română va respinge cererea când hotărârea străină pronunţată este
susceptibilă de a fi recunoscută ..
(2) În cazul suspendării prev la (1), dacă jurisdicţia străină se declară necompetentă/dacă hotărârea
străină pronunţată nu este susceptibilă de a fi recunoscută în România, instanţa română repune
procesul pe rol la cererea părţii interesate.
Conexitatea internaţională
Când instanţa română este sesizată cu judecarea unei cereri, ea este competentă să judece şi
cererea care este legată de cea dintâi printr-un raport atât de strâns, încât există interesul pentru
cercetarea şi judecarea acestora în acelaşi timp, cu scopul de a evita soluţii care nu ar putea fi conciliate
dacă cererile ar fi judecate separat.
11
18. LEGEA APLICABILA CAPACITATII PROCESUALE SI DREPTURILE STRAINILOR PARTI IN

PROCESUL CIVIL
Conditiile de exercitare a actiunii in justitie sunt guvernate de L diferite:
-capacitatea procesuala – lex fori
-calitatea procesuala – lex causae
-obiectul- lex causae
-cauza- lex causae
-interesul – discutabil...
o Capacitatea procesuala de exercitiu ( cap de a sta in justitie)= aptitudinea unei persoane care are
exercitiul unui D de a se angaja si conduce personal procesul pt valorificarea in justitie a D litigios.
1083 NCPC – cap procesuala a fiecareia dintre partile in proces este carmuita de L sa nationala.
-pt PF – L cetateniei
-pt apatrizi – L resedintei obisnuite
-pt PJ – L sediului social
Conditia juridica a strainului

PF si PJ straine au in fata inst romaneaceleasi D + O procesuale ca si romanii.
Strainii vor beneficia de scutiri si reduceri de taxe si alte cheltuieli de procedură, dar si de asistenta
juridica gratuita, in aceeasi masura si aceleasi conditii ca si cetatenii romani sub conditia reciprocitatii.
Strainul, in calitate de reclamant,nu poate fi obligat, sub conditia reciprocitatii, sa depuna cautiune /
sa ofere alta garantie doar pt motivul ca este strain / nu are resedinta/sediul in Romania.
Strainul cu cap de exercitiu restransa are D la un curator special, numit provizoriu daca judecata
taraganeaza..
Apatridului i se asigura aceeasi situatie procesuala ca si strainului, fara a i se impune conditia
reciprocitatii.
19. LEGEA APLICABILA CALITATII PROCESUALE, OBIECTULUI, CAUZEI SI INTERESULUI

ACTIUNII
Conditiile de exercitare a actiunii in justitie sunt guvernate de L diferite:
-capacitatea procesuala – lex fori
-calitatea procesuala – lex causae
-obiectul- lex causae
-cauza- lex causae
-interesul – discutabil...
Calitatea procesuala (legitimatio ad causam)= identitatea dintre parti si subiectele r.j litigios
dedus judecatii.
Reclamantul va treb sa dovedeasca atat calitatea sa procesuala (activa) cat si calitatea
procesuala a paratului (pasiva).
Lipsa cal procesuale se invoca pe calea exceptiei procesuale de fond absolute. Poate fi
invocata si din oficiu.
Solutia acestei exceptii = respingerea actiunii.
Transmiterea cal proc = trecerea cal proc de la pers care o detina la o alta pers. Dobanditorul va
prelua procesul in starea in care se gaseste in mom transmisiunii.
Obiectul= pretentia concreta a reclamantului, incluzand si D subiectiv legat. Treb sa fie

licit,posibil, determinat.
12
Cauza = temeiul jurdic. Nu trebuie confundata cu cauza r.j litigios !!

Interesul= folosul practic (patrimonial/ moral) imediat pe care il are partea prin punerea in
miscare a procedurii judiciare civile.
In privinta L aplicabile interesului , nu exista o solutie legala. E discutabil...In opinia noastra,
problema interesului judiciar tine de procedura, deci va fi supusa prev NCPC. Deoarece art 1090 NCPC
supune cond esentiale ale exercitarii act civile legii ce guverneaza fondul r.j cu element de extraneitate,
consideram ca si interesul va fi guvernat de L aplicabila fondului.
20. SOLUTIONAREA CONFL POZITIV DE L de DIP apartinand unor state diferite

Conflictul pozitivapare în momentul în care fiecare lege de DIP(a forului şi cea străină) îşi indică
propriul sistem de drept ca fiind competent să reglementeze raportul juridic cu element de
extraneitate.
EX: D american supunea bunurile mobile L domiciuliului proprietarului
D italian supunea bunurile mobile L cetateniei proprietarului.
Maniera în care doctrina clasică a şcolilor aprioriste rezolvă aceste conflicte pozitive este foarte
dezamăgitoare. Se proclamă că judecătorul forului va aplica întotdeauna şi indiscutabil propria lege de
DIP.
În opinia altor specialişti, conflictele pozitive ale normelor de DIP nu pot fi rezolvate atât de radical.
DIP străin trebuie luat în considerare...
Singura soluţie pentru confl pozitive ale normelor de DIP= principiul autolimitării (renunţării) DIP
al forului → DIP al unui stat renunţă în favoarea DIP al statului ce are o legătură efectivă cu raportul
juridic în cauză.
Principiul renunţării =f potrivit pt reglementarea statului juridic al bunurilor..
În materie personală,principiul autolimitării, al renunţării DIP al forului nu a putut fi adoptat de o
manieră generalizată, pt ca aici, el implică marele pericol al fraudei la L, atunci când persoanele
traversează frontierele încercând să scape de legea naţională, de legea domiciliului /a reşedinţei
obişnuite.
Legea personală este limitată doar în privinţa anumitor acte juridice ce produc efecte în statul
forului. În această materie, imperiul DIP al statului de cetăţenie se autolimiteazădoar la capacitatea
necesară cetăţenilor de a încheia anumite acte ce produc efecte în statul de cetăţenie , pentru alte acte
juridice, ce produc efecte în străinătate, legea aplicabilă capacităţii juridice a cetăţenilor fiind stabilită de DIP
străin.
21. DEFINITIA FRAUDEI LA LEGE + EFECTE

Frauda la lege în DIP = operaţia prin care părţile unui r.j cu element de extraneitate supun
raportul lor juridic în mod artificial, unei alte legi decât cea aplicabilă în mod normal
Sancţiunea fraudei la legea de DIP română= înlăturarea L străine devenite competente fraudulos
şi în aplicarea L materiale române
13
22. SOLUTIONAREA CONFL NEGATIVE INTRE LEGI DE DIP

Conflictul negativ de norme de DIP→ legile de DIP în prezenţă exclud aplicarea propriului
sistem de D asupra acelui r.j cu element de extraneitate.
Spre exemplu, să ne gândim o procedură de succesiune deschisă în Brazilia a unui cetăţean brazilian
domiciliat le Roma. În această situaţie, judecătorul brazilian trebuie să aplice L domiciliului, adică D italian. Dar
DIP italian consideră că L competentă ar fi L naţională, adică D brazilian.
Jurisprudenţa instanţelor din aproape toate ţările au rezolvat acest conflict negativ prin intermediul
teoriei retrimiterii.
Astfel, judecătorul statului unde procedura este în curs acceptă retrimiterea pe care L cauzei, L
declarată competentă de DIP al forului, o face fie către L forului(retrimitere de gr 1), fie către o altă L
străină(retrimitere de gr 2). În acord cu această soluţie conciliatoare, judecătorul procesului privind
succesiunea brazilianului domiciliat în Italia va aplica speţei, D material brazilian.
Soluţia aceasta jurisprudenţială a fost acceptată în aproape toate statele lumii şi a primit în
majoritatea chiar o consacrare legislativă. In C.Civ roman, art 2.559 regl retrimiterea.
- L străină cuprinde nu doar dispoziţiile de D material ci şi normele confl, cu excepţia unor dispoziţii
contrare
-retrimiterea la L română / la altă L străină duce la aplicarea L materiale române, dacă nu se
prevede în mod expres altfel.
-L străină nu cuprinde şi normele ei conflictuale în cazul în care părţile au desemnat L străină
aplicabilă, în cazul L străine aplicabile formei a.j şi obligaţiilor extracontractuale, precum şi în alte cazuri
speciale prevăzute de convenţiile internaţionale la care România este parte, de D U.E / de L.
#DIP românesc acceptă doar retrimiterea de gradul 1.
Retrimiterea de gr 2 e acceptata in C.Civ roman in materia nationalitatii PJ.
23.DREPTUL INTERTEMPORAL INTERNATIONAL

 D intertemporal international : solutii jurisprudentiale
În jurisprudenţa braziliană, în materie de D intertemporal internaţional, au existat speţe privind
validitatea/ nulitatea căsătoriei, separaţiei, regimului matrimonial al bunurilor, al succesiunii, etc.
Conform jurisprudenţei braziliene, conflictele între 2 L braziliene de DIP trebuie rezolvate conform
normelor braziliene generice de D intertemporal, fie că sunt reguli constituţionale, fie legale.
 D intertemporal international : solutii doctrinare
-doctrina, mai ales în Germania şi în Italia a manifestat mari divergenţe de opinie.
o Prima teorie→formulată de Niedner– 1900 - Germania. → retroactivitatea absolută a noilor norme
de DIP.Argumentul principal în favoarea retroactivităţii absolute a noilor norme de DIP consta în
caracterul de D public al normelor de DIP, iar regulile de D public se aplică de o manieră imediată şi
retroactivă.
o A doua teorie, formulată în doctrină, este cea a neretroactivităţii noilor norme de DIP. Aceasta
întrucât şi normele de DIP se subordonează normelor de drept intertemporal comun care
respectă drepturile dobândite. Această teorie a fost argumentată iniţial pe considerentul că
dimensiunea temporală are prioritate faţă de dimensiunea spaţială.
o A treia teoriemanifestată în doctrină căuta un D intertemporal specific DIP, autonom. Acest curent
a apărut prin scrierile lui Franz Kahn, în Germania, care a detaşat importanţa dimensiunii spaţiale,
aplicând noua regulă de DIP dacă raportul juridic cu element de extraneitate nu avea nicio
legătură cu teritoriul german (al forului).
Vechea normă de DIP era aplicabilă dacă se realizau următoarele trei condiţii cumulative:
 r.j de DIP avea o legătură cu teritoriul german;
 vechea n.j de DIP german declara ca aplicabil D german
 D german impregnase r.j de DIP, prin crearea unui D subiectiv dobândit după Dintertemporal german.
14
 D intertemporal international romanesc

-art 207 din L 71/2011
(1)Disp din Cartea 7 C.CIv se aplică numai în cauzele deduse instanţei judecătoreşti / autorităţii
competente după data intrării în vigoare a Codului civil, având ca obiect r.j cu elemente de
extraneitate, indiferent de data şi locul încheierii actelor ori producerii/ săvârşirii faptelor generatoare ale
respectivelor r.j.
(2) În cazul raporturilor de DIP stabilite anterior intrării în vigoare a Codului civil, competenţa L
determinate potrivit alin. (1) poate fi înlăturată dacă aplicarea sa conduce la consecinţe vădit injuste.
.......(3) & (4)
24.DREPTUL INTERNATIONAL INTERTEMPORAL
o D international intertemporal : solutii jurisprudentiale si doctrinare

Conflictele în spaţiu între normele intertemporalese rezolvă întotdeauna conform normelor
intertemporale ale L competente să guverneze raportul cu element de extraneitate...pt că L
competentă să guverneze raportul cu element de extraneitate se va aplica în integralitatea sa, cu
regulile sale de vigoare juridică, spaţială, temporală şi personală, cu regulile sale de interpretare, cu
DIP şi cu normele de D intertemporal.
Procedând altfel, am desfigura L străină, am crea un al treilea sistem de D care nu a fost avut
în vedere nici de către legislator şi nici de către părţi.
o D international intertemporal romanesc
-art 208 din L 71/2011

(1) Când D substanţial aplicabil unor raporturi cu elemente de extraneitate, desemnat de părţi /
autorul actului unilateral, conform cartii 7 din C.Civ, a cunoscut modificări până la data aplicării sale, se
aplică normele pertinente ale acestuia în vigoare la data desemnării, în lipsă de prevederi contrare.
(2) Dacă în D străin stabilit conform regulilor cărţii 7a a C.Civca fiind D aplicabil în cauză a avut loc o
tranziţie legislativă,normele de D substanţial aplicabile în cauză se determină potrivit regulilor de D
tranzitoriu prevăzute în acest sistem de D.
(3) În cazurile de acceptare a retrimiterii, în condiţiile prevăzute la art. 2.559 din Codul civil, regula de DIP
străină este luată în considerare în forma şi conţinutul existente la momentul identificării D străin
aplicabil.
15
25. EXCEPTIA DE ORDINE PUBLICA + EFECTE

o Literatura franceză constată că ordinea publică este, probabil, una dintre noţiunile juridice cel
mai dificil de definit, iar tentativele doctrinare care tind să găsească o formulare satisfăcătoare sunt rareori
reuşite, cel mai adesea rezultând definiţii extrem de lungi.
Ordinea publică în DIP = un mijloc excepţionalprin care se înlătură aplicarea L străine când
este contrară principiilor fundamentale ale legislaţiei forului.
Ordinea publică din DIP nu trebuie confundată (≠) cu ordinea publică din D intern. Cele două
concepte au funcţii diferite: ordinea publică din DIP limitează aplicarea L străine, în vreme ce ordinea publică
din D intern limitează libertatea de voinţă a părţilor.
Ordinea publică în DIP prezintă următoarele caractere juridice:
 variabilă în timp(pt acelaşi sistem de drept, diferă de la o epocă la alta) şi spaţiu (de la un stat la altul);
 actuală(instanţa se raportează la conţinutul ordinii publice din momentul litigiului şi nu din momentul naşterii
raportului juridic);
 are caracter de excepţie,
 relativă (nu vizează anihilarea L străine, ci doar împiedicarea producerii efectelor ei în speţă)
Invocarea şi admiterea excepţiei de ordine publică în dreptul internaţional privat produce
următoarele efecte:
 Un efect negativ = înlăturarea L străine normal competente;
 Un efect pozitiv = aplicarea L române.
26.CALIFICAREA + SOLUTIONAREA CONFL DE CALIFICARI

Prin calificare intelegem o interpretare a notiunilor utilizate de norma
conflictualaatat incontinutulei (obiectul regl), cat si in legatura(L aplicabila r.j). Deci, prin calificare
deslusim intelesul notiunilor dintr-o norma conflictuala.
Calificarea autonoma = rezultatul generalizarii calificarilor diferite ale aceleiasi
notiuni in legislatiile statelor. Prin compararea acestor calificari se obtine o calificare care reprezinta
generalizarea calificarilor aceleiasi notiuni.
L dupa care se efectueaza calificarea : lex fori / lex causae?

Problema calificarilor a fost semnalata pt prima oara de 2 juristi clasici : Franz Kahn
(Germania) si Etienne Bartin ( Franta).
oIn maniera doctrinelor aprioriste, dominante in epoca, cei 2 sustineau ca probl calficarilor poate
fi rezolvata exclusiv prin definitiile de D material oferite delex fori, recunoscandu-i astfel suveranitatea si
pt a evita cercul vicios ce ar aparea prin recurgerea la definitiile oferite de o L straina necunoscuta.
o In doctrina, ca o reactie de opozitie fata de solutia lui Kahn si Bartin, s-a propus teoria
calificarii dupa lex causae, adica dupa L straina competenta, cu argumentul f important ca procedand
altfel am incalca D strain si nu l-am aplica. Aceasta teorie a avut partizani in Italia, Franta, Germania,
totidemonstrand ca ar fi imposibil sa aplicam o L straina prin prisma notiunilor din L forului ; Ar fi ca si cum
s-ar incerca conjugarea unui vb strain prin sistemul de conjugare al limbii forului.
16
o Din pricina acestor dezbateri sterile de logica formala, s-a manifestat un al 3-lea curent :
curentul autonomist, care propunea interpretarea normelor confl fie dupa principiile internationale, fie
dupa criterii comparative, fie dupa cum considera judecatorul in speta etc..
Soluţia autentică şi integratoare: calificarea primară după L forului şi secundară după

L competentă
Trebuie sa distingem intre calificarea primara si calificarea secundara.
-primara= cea care determina L competenta sa guverneze r.j de DIP in discutie.
-secundara = prin care se determina semnificatia notiunilor folosite de L materiala
competenta sa regl r.j respectiv.
Calificarea primara se va face dupa lex fori. Aceasta calificare e provizorie si
aproximativa, constituind o etapa prealabila. Dacă L declarată în final competentă (de exemplu cea a
domiciliului persoanei fizice) adoptă o calificare diferită a aceleiaşi noţiuni, prima calificare va fi
corectată în acord cu calificarea secundară, care va fi cea definitivă.
Exceptiile de la regula calificarii potrivit lex fori (alin 2 , 3 , 4, 5 ale art 2.558)
-cazul retrimiterii – calificarea primara se face dupa L straina ce retrimite la L romana;
-calificarea bunurilor drept mobile / imobile -- in acord cu L locului unde se afla situate aceste
bunuri;
-calificarea primara a unei inst jur straine necunoscute / cunoscute sub o alta denumire/alt continut
de L romana – L straina
-vointa partilor
27.APLICAREA DIRECTA SI INDIRECTA A LEGII STRAINE
(analogia cu acel buldog rău și periculos:)) --- efectul virulent )
Aplicarea directăa L străine de către for priveşte aplicarea dinamică, imediată a dispoziţiilor străine
faptelor survenite şi actelor încheiate pe teritoriul forului.
Este o problemă de exerciţiu a D şi determină crearea sau stingerea de D: spre exemplu,
-aplicarea L străine pentru o căsătorie care este celebrată pe teritoriul forului,
-pentru o filiaţie care este acolo constatată,
-unui divorţ hotărât pe teritoriul forului.
Această aplicare imediată ridică tot felul de probleme fundamentale de DIP pentru for, mai ales cea a
legii străine competente şi pe cea a limitelor aplicării acesteia (ordinea publică şi frauda la lege).
( the high dog :))) --- efectul atenuat)
Aplicarea indirectă a L străine de către for priveşte aplicarea statică, adică recunoaşterea de către
for fie a efectelor aplicării acelei L, aplicare ce a avut loc anterior undeva în străinătate asupra f.j +
a.j care s-au petrecut în străinătate/ fie a hotărârilor judecătoreşti ce au fost pronunţate în
străinătate.
Aici avem de-a face cu problema respectării D dobândite în străinătate, a existenţei şi a efectelor
acestor D.
Forultrebuie doar să se asigure că efectele D dobândite în străinătate nu lezează ordinea publică
şi că aceste D nu au fost dobândite prin fraudarea L forului.
17
Această distincţie fundamentală corespunde unei realităţi care a fost cel dintâi semnalată de către
Savigny în D intertemporal, între achiziţia, dobândirea şi stingerea unui D (guvernate de L actuală) şi
existenţa unui D (guvernată de L veche).
Această distincţie a fost de asemenea prezentată în DIP de juristul elveţian Charles Brocherîn
legătură cu ordinea publică care nu îngăduie să apară într-o ţară un r.j pe care-l respinge, dar îi acceptă
efectele când acesta s-a constituit în mod legal în străinătate. Charles Brocher a lansat
expresia„respectarea D dobândite”.
Conflictele de L şi D dobândite: coexistenţă în DIP

În realitate, principiul respectării D dobândite în străinătate, ca aplicare indirectă a L străine, nu
are caracterul de normă fundamentală şi unică de DIP, caracter susţinut de Huber, Dicey şi Beale.
Acest principiu coexistă cu principiul privind alegerea L competente ca aplicare directă a L
străine.Un principiu nu impietează asupra celuilalt, pentru că ele se referă la situaţii distincte, mai
întâi în timp şi apoi în conţinut .
In confl spaţiale, temporale şi de interpretare a normelor de DIP, orientarea dominantă este de a
respecta a.j şi situaţiile constituite în străinătate, independent de normele conflictuale ale forului.
Numeroase exemple arată că prin intermediul principiului respectării situaţiilor /D dobândite în
străinătate este posibil să se realizeze idealul de justiţie şi echitate, ce formează fundamentul DIP.
Ex : hotararile straine de divort. Daca o L noua interzice divortul prin aplicarea ei imediata, divortul
nu mai poate fi pronuntat. Dar sunt recunoscute prin aplicarea indirecta a L vechi, divorturile pronuntate
anterior. In tarile ce nu recunosc divortul, acesta nu se pronunta (aplicare directa) chiar daca este admis
de L straina competenta desemnata de DIP al statelor respective.
Aplicarea indirectă a L străine, conform doctrinei româneşti (rezolvarea conflictelor de L in

timp+spatiu)
Confl de L pot fi de 2 categorii:
-în spaţiu(2/ mai multe L sunt competente să guverneze naşterea, modificarea, transmiterea/ stingerea
unui r.j)
-în timp+ spaţiu(e vorba de validarea, recunoaşterea unui D/ situaţii juridice, dobândit/create în
străinătate, după L competentă acolo)
→aplicarea directă a L străine →Confl de L în spaţiu;
-aplicarea indirectă a L străine /luarea în considerare a L straine → Confl de L in timp+spatiu
În cazul conflictului de L în timp +spaţiu, L în conflict sunt:
 L statului unde a fost dobândit Dvs L ţării unde, după un timp, se doreşte recunoaşterea şi
valorificarea lui.
Împărţirea aceasta între conflictele de L în spaţiu şi conflictele de L în timp + spaţiu, are următoarea
importanţă:
-soluţiile în cazul celor două tipuri de conflicte de L sunt diferite.
-impărţirea L în teritoriale şi extra-teritoriale, e corectă doar dpdv al conflictului de L în spaţiu..
Condiţiile şi efectele recunoaşterii unui D dobândit legal în străinătate, potrivit DIP românesc
Eficacitatea internaţională a unui De supusă următoarelor condiţii:

 D să fie creat potrivit L competente;
 D/ r.j să fi îndeplinit cerinţele prevăzute de L competentă;
 D dobândit într-o ţară va produce efecte într-o altă ţară dacă între timp nu s-a creat în ţara unde se
invocă, un D nou care-l include şi pe acela creat în străinătate.
Efectele unui D dobandit potrivit L straine sunt supuse urm reguli:

 D dobândit produce toate efectele pe care i le-a dat L respectivă;
 Un D dobândit potrivit L străine nu poate produce în alt stat mai multe efecte decât ar produce
conform L ce l-a guvernat la naştere;
 D dobândit potrivit L străine nu poate produce efecte în altă ţară dacă contravine ordinii publice a
acestei ţări / nu-şi poate produce toate efectele dacă unele dintre acestea ar contraveni ordinii
publice
18
28.ADAPTAREA LEGII STRAINE FATA DE CEA A FORULUI

Apropierea aceasta se face printr-o interpretare care extinde L străină /L forului.
Astfel, s-a încetăţenit în jurisprudenţărecunoaşterea ca hotărâre judecătorească străină a
divorţurilor declarate de organe administrative cum ar fi: Regele Danemarcei/ de către un primar
japonez. Etc
De asemenea, interpretarea poate fi făcută şi în sensul restrângerii L străine. Spre exemplu,
Curtea Supremă Federală a Braziliei a echivalat hotărârile de divorţ străine privindu-i pe brazilieni şi care
produceau şi efecte patrimoniale doar cu separaţiile de corp prevăzute în epocă de D brazilian.
În materia aplicării directe a L străine, ca exemplu de adaptare a L forului şi a L străine se poate
utiliza următorul exemplu: în perioada în care divorţul era interzis în Brazilia, instanţele braziliene au
acordat separaţia de corp prin consimţământ mutual unei brazilience căsătorită cu un japonez, deşi D
japonez aplicabil în speţă nu cunoştea această instituţie. Dar judecătorii brazilieni au raţionat astfel: dacă D
japonez permite divorţul prin consimţământ mutual, care este un plus, cu atât mai mult trebuie să permită
separaţia de corp prin consimţământ mutual, care este un minus.
Această apropiere, adaptare /conciliere, corespondenţă / echivalenţă între L străină şi cea a
forului are o finalitate foarte importantă: de a conferi maximum de efecte atât L forului cât şi L
străine, pentru realizarea justiţiei şi echităţii şi în beneficiul interesaţilor.
29. LEGEA APLICABILA STARII, CAPACITATII, NUMELUI PF si D INERENTE CNF NCC
Statutul PF vizeaza 3 elemente:
 Starea civila– ansamblul de elemente prin care PF se individualizeaza in familie si societate (f.s.c =
nasterea + moartea ; a.s.c = casatoria, adoptia, recunoasterea filiatiei etc)
 Capacitatea civila- aptitudinea PF de a avea si de-as exercita D + O savarsind a.j . 2 componente :
capacitatea de folosinta ; capacitatea de exercitiu.
 Relațiile de familie– raporturi specifice izvorate din casatorie, rudenie, adoptie, afinitate, filiatie, obl legala
de intretinere etc.
Starea civila + capacitatea PF sunt carmuite de L sa nationala daca prin disp

speciale nu se prevede altfel. Incapacitatile speciale referitoare la un anumit r.j sunt supuse L
aplicabile acestui r.j .
Asadar, DIP romanesc mentine regula enuntata inca de la C.Civ ”Al.I.Cuza” din 1864,
potrivit careia in materia starii + capacitatii PF se aplica L nationala.
L nationala = L statului a carui cetatenie o are PF.
Daca persoana are mai multe cetatenii, L nationala = L aceluia dintre state a carui
cetatenie o are si de care este cel mai strans legata in special prin resedinta sa obisnuita.
Resedinta obisnuita = in statul unde PF isi are locuinta principala, chiar daca nu a indeplinit
formalitatile legale de inregistrare. Determinarea resedintei obisnuita se face in functie de
circumstantele personale si profesionale ce indica legaturile durabile cu un anumit stat / intentia de a
stabili acele legaturi.Dovada resedintei obisnuite se poate face prin orice mijloace de proba.
Inceputul si incetarea personalitatii sunt determinate de L nationala a fiecarei
persoane.
Declararea jud a mortii, stabilirea decesului, a datei prezumate a mortii si prezumtia
ca disparutul este in viata sunt carmuite de ultima L nationala a pers disparute. Daca respectiva L
nu poate fi identificata, se va aplica L romana.
D inerente (art 58 NCC- D la viata, sanatate, integritate fizica si psihica, la demnitate, propria
imagine, respectarea vietii private.. ) sunt carmuite, de asemenea, de L nationala.Aceste D nu sunt
transmibile ( inalienabile )
19
Numele PF e carmuit de L sa nationala.
Cu toate acestea, alegerea numelui copilului e carmuita fie de :
- L nationala comuna a parintilor+copilului /

- L statului unde s-a nascut si locuieste copilul.
30.LEGEA APLICABILA INCHEIERII CASATORIEI CNF NCC
NCC contine un intreg capitol dedicat logodnei (promisiunea de casatorie) si efectelor juridice pe care
aceasta promisiune reciproca de a incheia casatoria le are.
Conditiile de fond pt incheierea logodneisunt determinate de L nationala a fiecaruia dintre viitorii
soti,la data incheierii acelei promisiuni.
Efectele logodnei + consecintele incalcarii promisiunii sunt guvernate de una din urm L :
o Resedintei comune a viitorilor soti la data logodnei;
o L nationala comuna;
o L romana.
Conditiile de fond pt incheierea casatoriei sunt guvernate de L nationala a fiecaruia dintre soti, la
momentul celebrarii casatoriei.
Daca una dintre L straine astfel determinate prevede un impediment la casatorie, care potrivit D romanesc
este incompatibil cu libertatea de a incheia o casatorie, acel impediment va fi inlaturat ca fiind inaplicabil dar
numai in cazul in care unul dintre viitorii soti e roman si casatoria se incheie in Romania.
Forma incheierii casatorieie guvernata de L statului pe teritoriul caruia se incheie.
L aplicabila nulitatii casatoriei si efecteloracestei nulitati este tot aceea care regl si incheierea
casatoriei.
20
31.LEGEA APLICABILAEFECTELOR CĂSĂTORIEI

Art 2589 NCC
L aplicabilă efectelor generale ale căsătoriei
(1) Efectele generale ale căsătoriei sunt supuse L reşedinţei obişnuite comune a soţilor/ L cetăţeniei
comune a soţilor / L statului pe teritoriul căruia căsătoria a fost celebrată. ( în cascadă)
(2) L determinată potrivit alin. (1) se aplică atât efectelor personale, cât şi efectelor patrimoniale ale
căsătoriei pe care această L le reglementează şi de la care soţii nu pot deroga, indiferent de regimul
matrimonial ales de aceştia.
(3) excepţie : D soţilor asupra locuinţei familiei, precum şi regimul unor a.j asupra acestei locuinţe sunt
supuse L locului unde aceasta este situată.
Art. 2590
L aplicabilă regimului matrimonial
(1) L aplicabilă regimului matrimonial este L aleasă de soţi.
(2) Ei pot alege L statului:
 pe teritoriul căruia unul dintre ei îşi are reşedinţa obişnuităla data alegerii;
 a cărui cetăţenie o are oricare dintre ei la data alegerii;
 unde îşi stabilesc prima reşedinţă obişnuită comună după celebrarea căsătoriei.
Art. 2591
Convenţia de alegere a legii aplicabile regimului matrimonial
Convenţia de alegere a L aplicabile regimului matrimonial se poate încheia fie înainte de
celebrarea căsătoriei, fie la momentul încheierii căsătoriei, fie în timpul căsătoriei.
Condiţiile de formă ale convenţiei de alegere a L aplicabile sunt cele prevăzute de:
-L aleasă pentru a guverna regimul matrimonial /
- L locului încheierii convenţiei de alegere.
Art. 2592
Determinarea obiectivă a legii aplicabile regimului matrimonial
Dacă soţii nu au ales L aplicabilă regimului lor matrimonial, acesta este supus L aplicabile
efectelor generale ale căsătoriei.
Art. 2593
Domeniul legii aplicabile regimului matrimonial
(1) L aplicabilă regimului matrimonialreglementează:
a) condiţiile de validitate a convenţiei privind alegerea L aplicabile, cu excepţia capacităţii;
b) admisibilitatea +condiţiile de validitate ale convenţiei matrimoniale, cu excepţia capacităţii;
c) limitele alegerii regimului matrimonial;
d) posibilitatea schimbării regimului matrimonial + efectele acestei schimbări;
e) conţinutul patrimoniului fiecăruia dintre soţi, D soţilor asupra bunurilor +regimul datoriilor soţilor;
f) încetarea + lichidarea regimului matrimonial + regulile privind împărţeala bunurilor comune.
Art. 2595
Ocrotirea terţilor
(1) Măsurile de publicitate şi opozabilitatea regimului matrimonial faţă de terţi sunt supuse L
aplicabile regimului matrimonial.
21
32.LEGEA APLICABILADESFACERII CASATORIEI. COOPERAREA EXTINSA IN MATERIA

LEGII APLICABILE DIVORTULUI SI SEPARATIEI LEGALE (REG ROMA 3)
Alegerea L aplicabile divorţului

Soţii pot alege de comun acorduna dintre următoarele L aplicabile divorţului:
a) statului pe teritoriul căruia soţii au reşedinţa obişnuită comună la data convenţiei de alegere aL
aplicabile;
b) statului pe teritoriul căruia soţii au avut ultima reşedinţa obişnuită comună, dacă cel puţin unul dintre
ei mai locuieşte acolo la data convenţiei de alegere a L aplicabile;
c) statului al cărui cetăţean este unul dintre soţi;
d) statului pe teritoriul căruia soţii au locuit cel puţin 3 ani;
e) română.
Aceste L nu sunt organizate in cascada ! Sotii pot alege oricare dintre aceste L,
desemnarea uneia nefiind conditionata de imposibilitatea desemnarii L precedente, asa cum se
intampla in legaturile asezate in cascada (sau in ”scara lui Gerhard Kegel”)
Conventia de alegere a L aplicabile divortului ( data si forma)

Conventia de alegere a L aplicabile divortului se poate incheia/ modifica cel mai tarziu până
la data sesizării autorităţii competente să pronunţe divorţul.
Cu toate acestea, instanţa judecătorească poate să ia act de acordul soţilor cel mai târziu
până la primul termen de judecată la care părţile au fost legal citate.
Conventia treb incheiata in scris, semnata si datata de parti.
L aplicabilă divorţului
În lipsa alegerii L de către soţi, L aplicabilă divorţului este L :
a) statului pe teritoriul căruia soţii au reşedinţa obişnuită comună la data introducerii cererii de divorţ;
b) statului pe teritoriul căruia soţii au avut ultima reşedinţă obişnuită comună, dacă cel puţin unul dintre
soţi mai are reşedinţa obişnuită pe teritoriul acestui stat la data introducerii cererii de divorţ;
c) cetăţeniei comune a soţilor la data introducerii cererii de divorţ;
d) ultimei cetăţenii comune a soţilor, dacă cel puţin unul dintre ei a păstrat această cetăţenie la data
introducerii cererii de divorţ;
e) română, în toate celelalte cazuri.
Aceste legaturi sunt organizate in cascada (scara lui Kegel) !
22
Recunoaşterea divorţului prin denunţare unilaterală

Actul întocmit în străinătate prin care se constată voinţa unilaterală a bărbatului de a
desface căsătoria,fără ca L străină aplicabilă să recunoască femeii un drept egal, nu poate fi
recunoscut în România, cu excepţia situaţiei când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) actul a fost întocmit cu respectarea tuturor condiţiilor de fond şi de formăprevăzute de L
străină aplicabilă;
b) femeia a acceptat în mod liber şi neechivocaceastă modalitate de desfacere a căsătoriei;
c) nu există niciun alt motiv de refuz al recunoaşterii pe teritoriul Românieia hotărârii prin care s-a
încuviinţat desfacerea căsătoriei în această modalitate.
 L care cârmuieşte divorţul se aplică în mod corespunzător şi separaţiei de corp ( separatia de corp
= incetarea obl sotilor de a convietui, desi casatoria lor continua sa existe –”separatie de pat si de
masa”, cum spuneau juristii in vechime..)
Intrucat, normele conflictuale din NCC se aplica doar daca tratatele internationale la care
Romania este parte / D U.E nu contin alte reglementari, se cuvine sa vorbim si despre
Regulamentul Roma 3 din 2010care implementeaza cooperarea extinsa in materia L aplicabile
divortului si separatiei legale. (art 5,6,7,8..)
Din cele 28de state ale UE, 15 participa la aceasta cooperare extinsa . Prin aceste 15 state
se afla si tara noastra.
Reg Roma 3, ca si NCC propune, in esenta, urmatorul mecanism de rezolvare a confl de
L in materia desfacerii casatoriei : sotii au puterea de a alege prin conventie L aplicabila divortului/
separatiei de corp dintre mai multe variante propuse de regulament. In lipsa unei astfel de conventii,
Reg desemneaza L aplicabila printr-o serie de puncte de legatura in cascadă.
Aceasta conventie de desemnare a L aplicabile poate fi incheiata si modificata in orice moment,
dar cel mai tarziu pana in momentul sesizarii autoritatii competente sa pronunte divortul / separatia de
corp.
Conventia treb sa fie formulata in scris, datata si semnata de ambii soți.
 Comparand art 8 al Reg cu art 2.600 din NCC , se observa ca NCC utilizeaza mai multe puncte de
legatura pt determinarea L aplicabile divortului in lipsa alegerii sotilor. Solutia legiutorului roman
este mai armonioasa, prin simetrie..
 O alta diferenta este cea privitoare la retrimitere: NCC o accepta, Reg o respinge..
23
33.LEGEA APLICABILA FILIATIEI SI ADOPTIEI CNF NCC
Art. 2603
L aplicabilă
(1) Filiaţia copilului din căsătorie se stabileşte potrivit L care, la data când s-a născut, cârmuieşte
efectele generale ale căsătoriei părinţilor săi.
(2) Dacă, înainte de naşterea copilului, căsătoria părinţilor a încetat sau a fost desfăcută, se aplică legea
care, la data încetării sau desfacerii, îi cârmuia efectele.
Art. 2604
Legitimarea copilului
În cazul în care părinţii sunt în drept să procedeze la legitimarea prin căsătorie subsecventă a copilului
născut anterior, condiţiile cerute în acest scop sunt cele prevăzute de L care se aplică efectelor generale
ale căsătoriei.
Art. 2607
L aplicabilă condiţiilor de fond
(1) Condiţiile de fond cerute pentru încheierea adopţiei sunt stabilite de L naţională a adoptatorului şi a
celui ce urmează să fie adoptat.
(2) Condiţiile de fond cerute soţilor care adoptă împreună sunt cele stabilite de L care cârmuieşte
efectele generale ale căsătoriei lor. La felşi dacă unul dintre soţi adoptă copilul celuilalt.
Art. 2608
L aplicabilă efectelor adopţiei
Efectele adopţiei, precum şi relaţiile dintre adoptator şi adoptat sunt guvernate de L naţională a
adoptatorului, iar în cazul în care ambii soţi sunt adoptatori, Lcare guvernează efectele generale ale
căsătoriei. Aceeaşi lege cârmuieşte şi desfacerea adopţiei.
Art. 2609
L aplicabilă formei adopţiei
- L statului pe teritoriul căruia ea se încheie.
Art. 2610
L aplicabilă nulităţii adopţiei
-pentru condiţiile de fond --L aplicabile condiţiilor de fond;
-pentru nerespectarea consdiţiilor de formă --L aplicabila formei adopţiei.
24
34. LEGEA APLICABILA AUTORITATII PARINTESTI SI PROTECTIEI COPIILOR
L aplicabila acestor materii se stabileste cnf Conventiei de la Haga din 19 oct 1996, ratificata de
Romania in anul 2007.
Normele conflictuale aplicabile acestor materii sunt cuprinse in Cap 3 L Conventiei, de la art 15 la
art 22.
Autoritãţile statelor contractante aplicã L lor naţionalã.

În mãsura în care protecţia persoanei / bunurilor copilului o impune, în mod excepţional, ele pot
aplica / lua în considerare L unui alt stat cu care situaţia respectivã prezintã cea mai strânsã legãturã.
Dacã reşedinţa obişnuitã a copilului se schimbã în alt stat contractant, L acestui stat se aplicã,
din momentul modificãrii situaţiei.
Atribuirea / încetarea rãspunderii pãrinteşti de plin drept, fãrã intervenţia autoritãţii

judecãtoreşti / administrative, este reglementatã de L statului unde copilul îşi are reşedinţa obişnuitã.
Atribuirea / încetarea rãspunderii pãrinteşti printr-un acord ori un act unilateral, fãrã
intervenţia autoritãţii judecãtoreşti / administrative, este reglementatã de L statului unde copilul avea
reşedinţa obişnuitã la momentul în care acordul / actul unilateral îşi produce efectele.
Exercitarea rãspunderii pãrinteşti este reglementatã de L statului de la reşedinţa obişnuitã a

copilului. Dacã reşedinţa obişnuitã a copilului se schimbã, situaţia este reglementatã de L statului de la noua
reşedinţã obişnuitã.
Prevederile prezentului capitol se aplicãchiar dacãL desemnatã de ele este L unui stat
necontractant.
Retrimiterea este exclusa daca se aplica L unui stat contractant, dar este permisa in forma
retrimiterii de gradul 2 cand este vorba de aplicarea L unui stat necontractant..
În sensul prezentului capitol, prin termenul lege se are în vedere L în vigoare într-un stat, cu
excepţiaregulilor aplicabile conflictului de L.
Aplicarea L desemnate poate fi refuzatã numai dacã aceastã aplicare ar fi în mod vãdit
contrarã ordinii publice, luând în considerare interesul superior al copilului.
25
35.LEGEA APLICABILA OBLIGATIEI DE INTRETINERE
L aplicabila obl de intretinere se determina potrivit reglementarilor dreptului U.E.

In aceasta materie, la nivelul UE, exista Reg 4/2009 din 18 dec 2008.
Acest Reg ne face trimitere, la randul său, la Protocolul de la Haga din 2007. Protocolul se va aplica
chiar daca L aplicabila este cea a unui stat necontractant.
Art 3 : Reg generala este ca obl de intretinere → de L statului resedintei obisnuite a creditorului,
cu exceptia altor prevederi ale protocolului.In situatia schimbarii resedintei obisnuite a creditorului, L
statului noii resedinte se va aplica din momentul in care aceasta schimbare a survenit.
Art 4contine norme confl speciale favorabile anumitor creditori..
– acest art se aplica in cazul obl de intretinere a parintilor față de copii, a copiilor fata de parinti si
a persoanelor, altele decat parintii, fata de persoanele care nu au implinit 21 de ani, cu exceptia
obl intre soti/ fostii soti.
Daca creditorul este incapabil sa obtina intretinere de la debitor, se va aplica L forului.
Art 5 face referire la obl de intretinere intre soti / fostii soti.

Art 6 – obl de intretinere altele decat cele care rezulta din relatiile parinti-copii / fata de un copil /
cele intre soti sau fosti soti.
Art 7-desemnarea L aplicabile pt anumite proceduri particulare..
Art 8 -desemnarea L aplicabile de catre creditor si debitor.
Art 9 – Un stat care foloseste cuv de ”domiciliu” ca punct de legatura in materia familiei, trebuie
sa informeze Biroul Permanent al Conf de la Haga de DIP ca cuvantul ”cetatenie” va fi inlocuit cu
cel de ”domiciliu”.
Art 11- L aplicabila obl de intretinere va determina si daca creditorul poate pretinde intretinere
retroactiva, baza de calcul a cuantumului intretinerii,indexarea, prescriptia etc.
Retrimiterea este interzisa. (art 12)
L desemnata de protocol poate fi refuzata doar in masura in care incalca ordinea publica a
forului. (art 13)
26
36. NORMELE CONFLICTUALE PRIVIND BUNURILE CNF NCC
 Norme confl generale
L aplicabilă bunurilor
Posesia, D de proprietate şi celelalte D reale asupra bunurilor, inclusiv cele de garanţii reale,
sunt cârmuite de L locului unde acestea sunt situate / se află,
L aplicabilă revendicării bunurilor mobile
Revendicarea unui bun furat / exportat ilegal este supusă, la alegerea proprietarului originar, fie
L statului pe teritoriul căruia se afla bunul la momentul furtului/exportului / L statului pe teritoriul
căruia se află bunul la momentul revendicării.
Uzucapiunea asupra b.m → L statului unde se afla bunul la inceperea term de prescriptie.
 Norme conf aplicabile b.m corporale
Constituirea, transmiterea /stingerea D reale asupra unui bun care şi-a schimbat aşezarea
sunt cârmuite → L locului unde acesta se afla în momentul când s-a produsf.j care a generat
/modificat / stins D respectiv.
Bunul aflat în curs de transport→ L statului de unde a fost expediat, afară numai dacă:
-partile au ales o alta L;
-bunul e sechestrat/depozitat intr-un antrepozit..
-bunul face parte din cele personale ale unui pasager..
 Norme confl aplicabile b incorporale

 Naşterea, conţinutul şi stingerea D de autor asupra unei opere de creaţie intelectuală→ L statului
unde aceasta a fost pentru întâia oară adusă la cunoştinţa publicului prin publicare, reprezentare,
expunere, difuzare ...
Operele de creaţie intelectuală nedivulgate sunt → L naţionale a autorului.
 Naşterea, conţinutul şi stingerea D de proprietate industrială sunt → L statului unde s-a efectuat
depozitul/ înregistrarea // unde s-a depus cererea .
 Norme confl privind formele de publicitate

Formele de publicitate referitoare la bunuri (realizate in orice mod ) → L aplicabila la data & locul unde
sunt indeplinite, daca nu se prevede altfel prin dispozitii speciale.
27
37. NORME CONFLICTUALE PRIVIND MOSTENIREA
Normele confl cu privire la succesiune dn NCC( Cartea 7, Titlul 2, Cap 4) se vor aplica doar in relatiile
Romaniei cu state care nu sunt membre UE.
In litigiile cu element de extraneitate ce indica state membre ale UE, autoritatile romane sunt obligate sa
aplice normele din Reg 650/2012 !
953 NCC:Mostenire = transmiterea patrimoniului unei PF decedate catre una / mai multe persoane in
fiinta.
955 NCC: 2 forme ale succesiunii : testamentara ; legala.
2.633 NCC : Mostenirea este supusa L statului pe teritoriul caruia defunctul a avut la data mortii
resedinta obisnuita.
2.634 NCC: De cuius poate, (in timpul vietii :)) ) , sa desemneze o alta L aplicabila succesiunii sale
decat cea a ultimei resedinte obisnuite. ( Ex : L statului a carei cetatenie o are)
2.636 NCC–domeniul de aplicare al L mostenirii:
- Data+locul deschiderii mostenirii
- Persoanele cu vocatie de a mosteni
- Regimul sezinei
- Conditiile + efectele optiunii succesorale
- Intinderea obl mostenitorilor de a suporta pasivul
- Cond de fond ale testamentului
- Modificarea+ revocarea unor disp testamentare
- Incapacitatile speciale de a dispune/primi ..
- Partajul succesoral
2.635 NCC: L aplicabila formei testamentului – una din urmatoarele:L nationala a testatorului ; L
resedintei obisnuite ; L locului unde actul a fost intocmit/ modificat /revocat ; L situarii imobilului ; L
instantei ce indeplineste procedura de transmitere a bunurilor succesorale..
2.636 NCC – Daca succesiunea e vacanta, bunurile situate/aflate pe teritoriul Romaniei , indiferent ca
sunt b.m / b.i, vor fi preluate de statul roman.
Reg 650/2012se va aplica succesiunilor persoanelor care au decedat la 17 aug 2015 / dupa aceasta dată.
(in principiu)
 Regula generala cum că L resedintei obisnuite a defunctului guverneaza intreaga mostenire
este aceeasi ca si in NCC. (art 21)
Si alte articole din Regulament seamana cu cele din D intern din NCC (si cel cu posibilitatea aplicarii L unui alt
stat ; si detalierea domeniului de aplicare a L mostenirii ; si cel privitor la conditiile de forma ; si cel privitor la
succesiunea vacanta ș.a..)
Insa, exista si deosebiri.Art 25 al Regulamentului regl L aplicabila cond de fond ale pactelor privind o
succesiune viitoare, iar NCC sanctioneaza cu nulitatea absoluta pactele asupra unei succesiuni nedeschise.
Iar art 35 al Reg interzice aplicarea unei dispozitii din L oricarui stat specificata in Reg daca aplicarea este
vadit incompatibila cu ordinea publica a forului.
Cnf art 34 al Reg, retrimiterea este permisa daca normele de DIP ale statului tert retrimit la L unui stat
membru / la L unui stat terț ce ar aplica propria L.
Posibilitatea de cuius-ului de a-si alege ca L a succesiunii L nationala poate crea ocazia fraudării
rezervei succesorale prevazute de D resedintei obisnuite din momentul decesului. Aceasta ocazie se
iveste in situatia in care de cuius-ul cu dubla cetatenie (israeliana + a altui stat membru UE), desemneaza
ca L aplicabila L israeliană, desi are mostenitori rezervatari.. Alegerea L israeliene este valabila. Dar L
israeliana nu cunoaste rezerva succesorala !! Avem de-a face aici , clar, cu o intentie frauduloasa. De cuius-ul
a ales D israelian pt a impiedica jocul retrimiterii de gr 1, care ar fi dus tot la aplicarea D resedintei obisnuite.
28
38.NORMELE CONFLICTUALE DIN NCC PRIVIND COND DE

FOND SI DE FORMA ALE ACTULUI JURIDIC
 Cond de fond ale a.j= aspectele de fond privind incheierea a.j , efectele, executarea, transmitereasi
stingerea r.j izvorat din a.j respectiv.
 Cond de formă ale a.j= modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa cu intentia de a crea /
modifica / stinge un r.j concret.
Normele confl privind L aplicabila cond de fond si de forma ale a.j se gasesc in Cartea 7 NCC, Titlul
2,Cap 5 (Actul juridic)
 L aplicabila cond de fond ale a.j

Cond de fond ale a.j suntstabilite de L aleasa de parti / de autorul său . (lex voluntatis)
Alegerea L aplicabile treb sa fie expresă / sa rezulte cu certitudine din cuprinsul actului /
circumstante. Partile pot alege L aplicabila a.j in intregime / doar anumite parti ale lui.
In lipsa alegerii se va aplica L statului cu care a.j prezinta cele mai stranse legaturi.(the proper
law of the contract, cum s-ar zice in D anglo-saxon..)
Daca aceasta L nu poate fi identificata, se va aplica L locului unde a.j a fost incheiat.
 L aplicabila cond de formă ale a.j

Cond de formă ale a.j sunt guvernate de L care îi carmuieste fondul.
Actul se considera totusi valabil dpdv al formei daca indeplineste conditiile prev de una din urm L: locului
unde a fost intocmit / cetateniei / resedintei obisnuite a pers care l-a consimtit / autoritatii care examineaza
validitatea a.j.
Legatura L cetateniei / a resedintei obisnuite este valabila doar pt a.j unilaterale... pe cand L
autoritatii care examineaza validitatea a.j se va aplica atat pt a.j unilaterale, cat si bilaterale.
Daca L aplicabila cond de fond, impune sub sancț nulitatii absolute, o anumita forma solemna,
nicio alta L din cele mentionate mai sus nu poate inlatura aceasta cerinta !!
39. LEGEA APLICABILA COND DE FOND SI DE FORMA ALE CONTRACTULUI CNF REG
593/2008 ( ROMA 1)
Cnf normei de trimitere din NCC, L aplicabila obl contractuale se

determina potrivit reglementarilor dreptului UE.
La nivelul UE, L aplicabila obl izvorate din contracte e determinata potrivit Reg 593/2008 (Roma 1)
Art 1: Reg se aplica obl contractuale in materie civila+comerciala in situatiile in care exista un
confl de L.
29
Art 2: L desemnata de Reg se aplica indiferent daca este vb de L unui stat membru / nu al UE.
 L aplicabila cond de fond ale contractului

Contractul este guvernat de L aleasa de catre parti. Desemnarea trebuie sa fie expresa / sa
rezulte cert.
In orice moment, partile pot conveni sa supuna contractul altei L decat cea care-l guverna
anterior.
In cazul in care elemente relevante ale situatiei se afla la momentul alegerii L, in alt stat decat statul
a carui L a fost desemnata , L aleasă se va aplica in continuare contractului doar in limitele impuse de disp
imperative ale L statului unde sunt localizate elementele relevante.
Daca partile nu au desemnat L aplicabila contractului, aceasta se va determina, potrivit disp art
4. ( a--- h)Spre exemplu :
-contractul de vanzare →L tarii unde are resedinta obisnuita vanzatorul;
-contractul de prestari servicii →L tarii unde are resedinta obisnuita prestatorul de servicii;
-contractul privindun D imobiliar →L tarii unde se afla imobilul..
etc.
Art 5-8 nu se vor mai prezenta aici deoarece normele confl se refera la niste categorii de contracte
specializate (de transport, cu consumatori, de asigurare.. etc ), care se vor studia la master, gen..
Art 10 : Existenta si validitatea contractului/ oricarei clauze contractuale sunt determinate de L care
l-ar reglementa in temeiul regulamentului, daca contractul / clauza ar fi valide.
 L aplicabila cond de formă ale contractului

Contractul incheiat intre persoane care se afla in acelasi statla momentul incheierii contractului,
este valid incheiat dpdv al formei daca indeplineste cond de forma prevazute de L care il reglementeaza
pe fond.
Contractul incheiat intre persoane care se afla in state diferitela momentul incheierii contractului
este considerat valabil dpdv formal daca indeplineste cond de forma prev de L care il regl pe fond / L
oricarei tari unde se afla oricare dintre parti/ L tarii in care la data respectiva isi avea resedinta obisnuita
oricare dintre partile contractante.
Exceptii:
-la contractele incheiate cu consumatorii, forma va fi guvernata de L tarii unde isi are resedinta
obisnuita consumatorul;
-contractul care are ca obiect un dr real imobiliar va fi supus cond de forma prevazute de L statului
unde se afla situat imobilul.
40.DOMENIUL DE REGLEMENTARE AL LEGII APLICABILE CONTRACTULUI SI LIMITELE

ACESTEI LEGI CNF REG 593/2008 (ROMA 1)
L aplicabila contractului va reglementa, in special:
 Interpretarea contractului;
 Executarea obl nascutedin contract;
 Consecintele neexecutarii totale / partiale a obl, inclusiv evaluarea prejudiciuluiastfel
produs, in limitele competentei conferite instantei de L sa procedurala;
30
 Diferite moduri de stingere a obl precum si prescriptia + decaderea din D;

 Efectele nulitatii contractului.
Si in cazul acestui Regulament ( Roma 1) , retrimiterea este exclusa prin art 20.
Disp conflictuale ale Reg Roma 1nu vor restrange efectul normelor de aplicare imediatadin L inst
sesizate.
Ce sunt normele de aplicare imediata? Asa cum am invatat si in partea generala, acestea sunt norme
ale caror respectare este privita ca esentiala de o anumita tara pt pastrarea intereselor sale publice
precum: organizare politica, sociala / economica, in asemenea masura incat aceste norme sunt aplicabile
oricarei situatii care intra in sfera lor de aplicare, indiferent de L aplicabila contractului in temeiul
Regulamentului.
Aplicarea unei disp din L oricarei tarinu poate fi inlaturatadecat daca o astfel de aplicare este vadit
incompatibila cu ordinea publica a inst sesizate.
41.LEGEA APLICABILA OBLIGATIILOR IZVORATE DIN FAPTE ILICITE cnf

REGULAMENTULUI 864/2007 (ROMA 2)
Determinarea L aplicabile obl extracontractuale a fost unificata la nivelul UE prin intermediul

prevederilor Reg 864/2007 (Roma 2), regulament ce a intrat in vigoare in 2008. Acest Reg e
obligatoriu pt toate statele membre UE, cu exceptia Danemarcei.
Ce intelegem prin obl extracontratuala?
Art 2 :Prejudiciul = orice consecinta a unei fapte ilicite, a imbogatirii fara justa cauza, a
gestiunii de afaceri / a culpei ”in contrahendo”. Orice referire la prejudiciu trebuie sa cuprinda nu
doar prejudiciul actual ci si pe cel probabil de a se produce.
Art 4: L aplicabila unei obl extracontractuale izvorata dintr-un fapt ilicit = L tarii unde s-a
produs prejudiciul,indiferent in ce tara s-a produs faptul ilicit/ in ce tara s-au manifestat consecintele
indirecte ale acestui fapt.
Cu toate acestea, daca in momentul producerii prejudiciului, atat persoana a carei
responsabilitate este invocata, cat si persoana pagubita isi au resedinta obisnuita in acelasi stat, L
respectivului stat se va aplica.
Daca din ansamblul circumstantelor rezulta ca fapta ilicita are in mod manifest legaturi mult
mai stranse cu L altui stat decat cel unde s-a produs prejudicul / cel unde se afla resedinta obisnuita a
autorului delictului si a păgubitului, atunci se va aplica L acestui stat terț.
Art 14: Partile au, insa, libertatea de a alege L aplicabila. Astfel, L aplicabila obl extracontractuale
poate fi aleasa de catre parti fie printr-un acord posterior producerii delictului / printr-o intelegere
liber negociata inainte de producerea faptului pagubitor (in cazul in care partile desf activitati
comerciale). Aceasta alegere treb sa fie explicită / sa rezulte in mod cert din circumstante + sa
respecte D tertilor.
De la normele generale din art 4 si 14 se poate deroga prin disp speciale ( ex: raspunderea pt
produse defectuoase ; concurenta neloiala ; incalcarea D de propr industrială..)
31
42.LEGEA APLICABILAOBLIGATIILOR IZVORATE DIN FAPTE LICITE POTRIVIT

REGULAMENTULUI 864/2007 (ROMA 2)
Determinarea L aplicabile obl extracontractuale a fost unificata la nivelul UE prin intermediul

prevederilor Reg 864/2007 (Roma 2), regulament ce a intrat in vigoare in 2008. Acest Reg e
obligatoriu pt toate statele membre UE, cu exceptia Danemarcei.
Fapte licite= imbogatirea fara justa cauza, gestiunea de afaceri, culpa in contrahendo (greseala,
vina la incheierea unui contract)
o Dacă o obligaţie extracontractuală izvorâtă dintr-o îmbogăţire fără justă cauzăse leagă
de o relaţie existentă între părţi, strâns legată de îmbogăţirea fără justă cauză, obligaţia
extracontractuală va fi guvernată de aceeaşi L ce guvernează relaţia preexistentă între
părţi.
Dacă această L nu poate fi determinată, dar părţile îşi au reşedinţa obişnuită în aceeaşi
ţară în momentul producerii evenimentului ce produce îmbogăţirea fără justă cauză , se
va aplica L ţării respective.
DacăL competentă nu se poate determina nici aşa, se va aplica L statului unde s-a produs
îmbogăţirea fără justă cauză. În situaţia în care din toate circumstanţelespeţei rezultă că
obligaţia extracontractuală rezultată din îmbogăţirea fără justă cauză este în mod
manifest mai strâns legată de o altă ţară decât cele indicate mai sus , obligaţia va fi
guvernată de L acelei alte ţări.
o Obligaţia extracontractuală rezultată din gestiunea de afaceri, care se leagă în mod

strâns de o relaţie preexistentă între părţi, va fi guvernată de L aplicabilă acelei relaţii
preexistente între părţi.
Dacă această L nu poate fi determinată, dar părţile îşi au reşedinţa obişnuită în aceeaşi
ţară în momentul producerii evenimentului păgubitor, se va aplica L ţării respective.
Dacă L competentă nu se poate determina nici aşa, se va aplica L statului unde s-a produs
gestiunea de afaceri. În situaţia în care din toate circumstanţele speţei rezultă că
obligaţia necontractuală rezultată din gestiunea de afaceri este în mod manifest mai
strâns legată de o altă ţară decât cele indicate mai sus obligaţia va fi guvernată de L acelei
alte ţări
o Obligaţia extracontractuală izvorâtă din negocierile purtate înainte de încheierea unui

contract este guvernată de L care guvernează contractul încheiat/ care ar fi guvernat
contractul, dacă acesta ar fi fost încheiat.
Dacă L aplicabilă nu se poate determina astfel, obligaţia extracontractuală izvorâtă din
negocierile purtate înainte de încheierea unui contract va fi guvernată de: L ţării unde s-a
produs prejudiciul, indiferent în ce ţară s-a produs faptul păgubitor/ în ce ţară sau ţări s-au
manifestat consecinţele indirecte ale acestui fapt, sau de L ţării unde părţile îşi au reşedinţa
obişnuită în momentul producerii evenimentului păgubitor, sau de L acelei alte ţări
decât cele indicate mai sus care prezintă cele mai strânse legături cu obligaţia
extracontractuală rezultată din tratativele premergătoare încheierii unui contract.
o Dacă prin îmbogăţirea fără justă cauză, gestiunea de afaceri/culpa in contrahendos-a

adus atingere unui D de proprietate intelectuală, obligaţia extracontractuală rezultată
din această încălcare va fi guvernată de L indicată de normele conflictuale speciale
pentru lezarea drepturilor de proprietate intelectuală.
32
43.DOMENIUL DE REGLEMENTARE AL LEGII APLICABILE OBLIGATIILOR

EXTRACONTRACTUALESI LIMITELE ACESTEI LEGI CNF REG 864/2007 (ROMA 2)
L aplicabilă obligaţiilor extracontractualereglementează mai ales următoarele aspecte:

 Temeiul + întinderea răspunderii
 cauzele de exonerare, de limitare / de partajare a răspunderii
 existenţa, natura, evaluarea prejudiciului şi despăgubirilor
 măsurile pe care instanţa le poate lua pentru prevenirea, încetarea / repararea
prejudiciului
 transmisibilitatea D la despăgubiri, inclusiv prin succesiune
 persoanele îndreptăţite să solicite repararea prejudiciului suferit personal
 răspunderea pt fapta altuia
 modul de stingere al obligaţiilor
 normele privind prescripţia extinctivă + decăderea.
In materia L aplicabile obligaţiilor extracontractuale, retrimiterea este exclusă.

# Regulamentul nu poate împiedica efectul normelor de aplicare imediată ale forului.
Aplicarea unei norme a L străine indicate de regulament poate fi refuzată numai dacă este în
mod vădit incompatibilă cu ordinea publică a forului.
44.NOTIUNEA DE HOTARARE STRAINA SI EFECTELE EI
Orice litigiu international adus in fața unui organ jurisd si mai cu seama in fata inst judse
finalizeaza prin obtinerea unei hotarari.Aceasta hotarare fiind obtinuta trebuie sa produca efecte nu doar in
statul ale carei autoritati jurisdictionale au pronuntat-o, ci si in alte state, unde respectiva hotarare va fi
considerata straina, deoarece nu a fost emisa de organele
competente ale statului unde a fost invocată.
Hotarare straina = actele de jurisd contencioasa / necontencioasa ale
inst judecatoresti, ale notariatelor / ale oricaror altor autoritati dintr-un
stat nemembru al UE.
Principalele efecte produse de o hotarare judecatoreasca
sunt:puterea probanta, autoritatea de lucru judecat si forta
executorie.
 Puterea probanta
Daca hot indeplinestecriteriile de autenticitate stabilite de L statului unde a fost pronuntata,
atunci ea beneficiaza de forta probanta in privinta constatarilor pe care le cuprinde. Insa, daca
constatarile facute de inst straina sunt in mod manifest incompatibile cu ordinea publica de DIP
roman, acestea sunt lipsite de forță probantă. Constatarile facute de inst straina pot fi rasturnate prin orice
mijloc de proba.
#Cu exceptia puterii probante, o hot jud straina nu poate produce celelalte 2 efecte de plinD
(in mod automat) pe teritoriul altui stat, pt ca cele 2 efecte ar incalca suveranitatea statului respectiv.
Hotararea, nefiind pronuntata de autoritatile statului unde e invocata, nu obliga aceste autoritati sa ii confere
respectivului inscris autoritate de lucru judecat / forta executorie
 Autoritatea de lucru judecat (recunoasterea hot straine)
=operatiunea in urma careia hotararea straina este pusa pe picior de egalitate cu hotararile jurisd
pronuntate de autoritatile competente ale statului unde a fost invocată.
 Forta executorie→ (exequatur-ul)
33
=procedura judiciara in cadrul careiainstanta pe teritoriul careia se cere executarea silita declara
hotararea straina executorie si-i incuviinteaza executarea silita, in urma controlului exercitat asupra
acestei hotarari.
45.RECUNOASTEREA HOTARARILOR
STRAINE CNF NCPC
Inst recunoasterii hot jud este o inst relativ noua, spre deosebire de inst exequaturu-ului..
Recunoasterea hot straine are 2 forme:
 De plin D (extrajudiciară);
 Recunoasterea judecatoareasca
 Recunoasterea de plin D= recunoasterea de catre autoritatile romane a unor hot straine specificate
de L, doar pe baza verificarii indeplinirii unor conditii minimale stabilite de L romana, fara vreo
procedura contradictorie si fara emiterea unei hot de recunoastere.
Daca aceasta recunoastere simplificata este refuzata/ daca efectele ei relative nu convin partii
ce doreste sa se prevaleze de hot straina, aceasta va recurge la recunoasterea judecatoreasca care
se va concretiza intr-o hotarare jud romaneasca de recunoastere si care va avea efecte erga omnes in
tara noastra.
In Romania, sunt recunoscute de plin D hot straineprivind:
Statutul personal al cetatenilor statului unde au fost pronuntate;
Statutul personal pronuntate intr-un stat tert, care au fost recunoscute in statul de cetatenie al fiecarei părți;
Statutul personal pronuntate intr-un stat tert, care desi nu au fost recunoscute, indeplinesc 3 cond:
- Au fost pronuntate potrivit L indicate de DIP roman;
- Nu sunt contrare ordinii publice de DIP roman;
- Au respectat D la aparare.
Ceea ce nu prea e ok este ca verificarea celor 3 conditii de mai sus presupune un control judiciar
mai detaliat si deschide calea refuzului de recunoastere.
CONDITIILE pt ca o hot straina SA FIE RECUNOSCUTA in Romania :

 Hot este definitiva cnf statului unde a fost pronuntata;
 Instanta care a pronuntat-o avea competenta jurisdictionala;
 Exista reciprocitate in materia efectelorhotararile straine intre Romania si statul inst ce
a pronuntat hot;
 Daca hotararea a fost pronuntata in lipsa partii care a pierdut procesul, hot trebuie sa
constate ca partii respecive i-au fost inmanate in timp util, atat actul de sesizare al inst, cat
si citatia pt termenul de dezbateri pe fondsi ca i s-a oferit posibilitatea de a se apara si de
a exercita calea de atac.
Motivele pt care inst romane REFUZA RECUNOASTEREA unei hot straine:

 Hotararea este, in mod manifest, contrara ordinii publice de DIP;
34
 Hotararea pronuntata intr-o materie in care pers nu dispun liber de Dlor a fost obtinuta
cu scopul exclusiv de a sustrage cauza incidenței L aplicabile potrivit DIP roman;
 Procesul a fost solutionat, intre aceleasi parti, printr-o hotarare chiar nedefinitiva a inst
romane / se afla in curs de solutionare la data sesizarii inst straine;
 Hotararea este irenconciliabila cu o hot pronuntata anterior in strainatate si
succeptibila de a fi recunoscuta in Romania;
 Inst romane erau competente exclusivsa judece cauza;
 A fost incalcat D la aparare;
 Hotararea poate fi atacata in statul unde a fost pronuntata;
Instanta romananu poate examina pe fond hotararea straina si nici nu o poate modifica.
Inst romana competenta pt recunoasterea unei hot straine este tribunalul in circumscriptia caruia
se gaseste domiciliul / sediul pers care a refuzat recunoasterea hot straine. Daca acest tribunal nu
poate fi stabilit, competenta → Tribunalului Bucuresti.
Cererea de recunoastere a hot straine trebuie sa fie insotita de actele prevazute in art 1.099
NCPC(ex : copia hot straine, dovada caracterului definitiv al acesteia etc)
Cererea de recunoastere a hot straine se solutioneaza numai dupa citarea partilor, prin hotarare/
incheiere interlocutorie. Daca din hot straina rezulta ca paratul a fost de acord cu admiterea actiunii, se
poate rezolva treaba si fara citarea părților..
46.EXECUTAREA HOTARARILOR STRAINE CNF NCPC
Inst romana competenta in aceasta materie este tribunalul in circumscriptia caruia urmeaza a
se face executarea.Hotararile straine prin care s-au dispus masuri asigurătorii / cele cu executare
provizorie nu se pot executa silit pe teritoriul Romaniei
#pt hotararile pronuntate in Elvetia, Norvegia si Islanda→ Conventia de la Lugano din 2007, nu
NCPC (pt ca-s state nemembre UE) !
Conditiile exequatur-ului pt ca executarea silita a unei hot straine sa fie permisa pe teritoriul
Romaniei:
- hot straina sa fie executorie potrivit statului unde a fost pronuntata;
- hot straina sa indeplineasca toate conditiile pt a fi recunoscuta in Romania.
Si in cazul incuviintarii executarii, tribunalul roman nu poate examina pe fond hot straina si nu o
poate modifica in vreun fel.
Cererea de incuviintare a executarii se intocmeste in aceleasi conditii ca si cererea de recunoastere,
dar pe langa actele insotitoare specificate la acel tip de cerere se mai adauga sidovada caracterului
executoriu al hot straine, dovada emisa de inst ce a pronuntat respectiva hot.
Cererea de incuviintare a executarii hot straine se solutioneaza, intotdeauna, dupa citarea partilor,
prin hotarare.
In temeiul hotararii tribunalului romanesc de incuviintare a executarii hotararii straine, se emite titlul
executoriu care trebuie sa mentioneze obligatoriu si hotararea romaneasca de executare.
A nu se confunda procedura incuviintarii executarii hot straine(1.104NCPC) cu procedura
incuviintarii executarii silite (666 NCPC)
 incuviintarea executarii hot straine– este de comp tribunalului ; se doreste emiterea titlului
executoriu ce va constitui fundamentul executarii silite.
 incuviintarea executarii silite- este de comp judecatoriei ; se verifica conditiile privind declansarea
executarii silite. Exequatur-ul are caracterul unei proceduri prealabile executarii silite propriu-zise.
35
D de a cere incuviintarea executarii silite a unei hot straine se prescrie in termenul pe care D statului
de origine al respectivei hotarari il statorniceste pt prescriptia executarii silite a hotararii.
36

Subiecte DIP

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiecte DIP

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept internațional privat – Rezolvare subiecte examen

1. DEFINITIA CONFL DE JURISDICTII , A CONFL DE LEGI SI A R.J CU ELEMENT DE

2. DEFINITIA DIP SI DEFINITIA D INTERTEMPORAL + LEGATURA DINTRE ACESTE 2 RAMURI ( +

Intre DIP si D intertemporal exista o puternica legatura si influenta reciproca.

Confl de L in spatiu au in general, o dimensiune temporala, pt ca nu se desfasoara mereu la

3. IZVOARELE FORMALE ALE DIP

Insemnatatea doctrinei, jurisprudentei, D natural

Blackstone spunea ca D natural avand aceeasi varsta cu omenirea

Conflictul intre diversele izvoare ale DIP

- confl dintre izv formale internationale → normele fundamentale generaleprevaleaza asupra

Conflictul dintre izvoarele internationale si cele interne

4. ENUMERAREA CELOR 3 TIPURI DE N.J ALE DIP =

5. NORMELE MATERIALE + NORMELE DE APLICARE IMEDIATA

Normele materiale se subclasifica in :

7. DEFINITIA PROCESULUI CIVIL INTERNATIONAL. PROBLEMELE PE CARE ACESTA LE RIDICA

-determinarea inst competente;

Literatura de specialitate foloseste pt procesul civil international si expresia ”conflict de

8. SEDIUL JUR AL REGL PRIVIND PROCESUL CIVIL INTERNATIONAL

9. COMPETENTA JURISDICTIONALA IN DIP, CONFL DE COMPETENTA SI FORUL DE

10. SEDIUL JUR AL COMPETENTEI INTERNATIONALE SI CARACTERUL NORMELOR CE

11. REG GEN IN MATERIA COMPETENTEI INTERNATIONALE CONFORM NCPC

12. COMPETENTA EXCLUSIVA A INST ROMANE CONFORM NCPC

Invatarea (pe de rost ) a normelor de competenta exclusiva a instantelor romane are o

De asemenea, competenta exclusiva a inst romane in litigii cu el de extran referitoare la:

13. Enumerati 4 SITUATII DE COMPETENTA PREFERENTIALA A INST ROMANE CNF NCPC.

Competenta internationala preferentiala ( relativa/ alternativa)a inst romane este limitativ

Inst romane sunt competente sa judece litigiile in care:

# În materie de divorţ, faţă de competenţa exclusivă , s-a adăugat recent o competenţă

14. PROROGAREA VOLUNTARA DE COMPETENTA IN FAV INST ROMANE . EXCEPTIA DE

 Prorogare de competenta in procesul civil international = extinderea / prelungirea

15. INSTANTELE ROMANE CA FOR DE NECESITATE

16. VERIFICAREA DIN OFICIU A COMPETENTEI INTERNATIONALE SI DETERMINAREA

17. COMPETENTA INST ROMANE ASUPRA CHESTIUNILOR PREALABILE SI IN SITUATIILE

Chestiunile preliminare = probleme de fapt, de D / de procedura care desi nu sunt totdeauna de

18. LEGEA APLICABILA CAPACITATII PROCESUALE SI DREPTURILE STRAINILOR PARTI IN

Conditia juridica a strainului

19. LEGEA APLICABILA CALITATII PROCESUALE, OBIECTULUI, CAUZEI SI INTERESULUI

Obiectul= pretentia concreta a reclamantului, incluzand si D subiectiv legat. Treb sa fie

Cauza = temeiul jurdic. Nu trebuie confundata cu cauza r.j litigios !!

20. SOLUTIONAREA CONFL POZITIV DE L de DIP apartinand unor state diferite

21. DEFINITIA FRAUDEI LA LEGE + EFECTE

22. SOLUTIONAREA CONFL NEGATIVE INTRE LEGI DE DIP

23.DREPTUL INTERTEMPORAL INTERNATIONAL

 D intertemporal international romanesc

24.DREPTUL INTERNATIONAL INTERTEMPORAL

o D international intertemporal : solutii jurisprudentiale si doctrinare

o D international intertemporal romanesc

-art 208 din L 71/2011

25. EXCEPTIA DE ORDINE PUBLICA + EFECTE

26.CALIFICAREA + SOLUTIONAREA CONFL DE CALIFICARI

L dupa care se efectueaza calificarea : lex fori / lex causae?

Soluţia autentică şi integratoare: calificarea primară după L forului şi secundară după

27.APLICAREA DIRECTA SI INDIRECTA A LEGII STRAINE

(analogia cu acel buldog rău și periculos:)) --- efectul virulent )

( the high dog :))) --- efectul atenuat)

Conflictele de L şi D dobândite: coexistenţă în DIP

Aplicarea indirectă a L străine, conform doctrinei româneşti (rezolvarea conflictelor de L in

Eficacitatea internaţională a unui De supusă următoarelor condiţii:

Efectele unui D dobandit potrivit L straine sunt supuse urm reguli:

28.ADAPTAREA LEGII STRAINE FATA DE CEA A FORULUI

29. LEGEA APLICABILA STARII, CAPACITATII, NUMELUI PF si D INERENTE CNF NCC

Statutul PF vizeaza 3 elemente:

Starea civila + capacitatea PF sunt carmuite de L sa nationala daca prin disp