DIP

 Dreptul internaţional privat are obiect de reglementare juridică, metoda

specifică şi domeniul propriu
 Între dreptul internaţional privat şi dreptul internaţional public nu este
separare absolută, între ele există o legătură dreptul internaţional privat
este o parte a sistemului naţional de drept al fiecărui stat, care se impune
suveran tuturor celor care se găsesc în limitele frontierelor sale

 Raportul juridic cu element de extraneitate= raportul juridic de

drept internaţional privat se deosebeşte de raportul juridic din dreptul
intern prin existenţa unui element de extraneitate

-existenţa elementului de extraneitate =se naște un conflict de legi= acest

raport este „susceptibil” de a i se aplica două sau mai multe sisteme de
drept diferite

-Elementul de extraneitate = constituie partea raportului juridic care se

află în străinătate sau sub incidenţa unei legi străine, iar datorită acestui
fapt acest raport juridic are legătură cu mai multe sisteme de drept
-Element de extraneitate= nu primeşte o considerare generală, cu
caracter universal, ci doar una particulară

ELEMENTUL DE EXTRANEITATE POATE CONSTA ÎN:

A.Subiectele raportului
B. Obiectul raportului
C. Conținutul raportului
D.Locul judecării litigiului

 SPECIFICUL DIP= originalitate mare, caracter deosebit de

general și abstract

 DEFINIȚIE DIP=ansamblul principiilor care determină limitele locale

ale autorităţii regulilor de drept. Ştiinţa dreptului internaţional privat
1
 reprezintă acea ştiinţă juridică ce are ca obiect studiul ansamblului
regulilor aplicabile subiectelor de drept privat, persoane fizice şi persoane
juridice, în relaţiile internaţionale
 ASPECTE ESENȚIALE:
1. este o ramură a dreptului intern
2. reprezintă un ansamblu de reguli juridice
3. regulile juridice sunt aplicabile persoanelor fizice şi persoanelor
juridice
4. regulile juridice privesc raporturile internaţionale stabilite de subiectele
de drept privat

 CARACTERELE DIP: complexitatea, particularism

 OBIECTUL DE REGLEMENTARE= raporturi juridice de drept privat,

cu element de extraneitate

-dreptul internaţional privat cuprinde totalitatea normelor care soluţionează

conflictul de legi ori conflictul de jurisdicţii, precum şi cele cu privire la condiţia
juridică a străinului

 RAPORTURI JURIDICE SPECIFICE:

- De civil cu element de extraneitate
- De familiei cu element de extraneitate
- De muncii cu element de extraneitate
- NU SUNT INCLUSE RAPORTURI DIN DOMENIUL PUBLIC=
penal, administrativ, constituțional

 IZVOARE DIP: interne/internaționale

-conțin norme conflictuale/materiale/substanțiale

1. IZVOARE INTERNE=

2
 - acte normative: izvoare specifice (norme conflictuale) / izvoare
nespecifice (norme care interesează alte ramuri de drept, dar care conțin și
norme= Constituția, legi)
- uzanțe internaționale

2. IZVOARE INTERNAȚIONALE= tratat, cutuma internațională, uzanțe

comerciale

 În caz de concurs în aplicare între izvoarele interne şi cele internaţionale

ale dreptului internaţional privat, prevalează izvoarele internaţionale

 METODA DE REGLEMENTARE=
- CONFLICTUALISTĂ= în situația în care instanța are de soluționat
un raport juridic cu element de extraneitate în care sun aplicabile legea
proprire și cea străină= va consulta sistemul propriu pentru a determina
legea aplicabilă
Aspecte:
 Este problemă de opțiune
 Fiecare sistem de drept are un sistem conflictualist propiu
 Norma conflictuala desemnează legea aplicabilă fără a soluționa
direct raportul
- BAZATĂ PE NORME MATERIALE= dacă normele reglementează
raportul, este o varietate a metodei conflictualiste
Implică:
 În fiecare sistem sun norme imperative, de aplicare imediată
 Normele materiale își determină domeniul de aplicare prin
raportare la soluții conflictualiste
 Dă o rezolvare mai adecvată raportului
 Unifică dreptul în materii
- Proper law= judecătorul determină legea aplicabilă de la caz la caz,
mod complex, incert și subiectiv.

3
 DOMENIUL DIP: intră grupele de norme juridice care soluţionează
conflictul de legi ori conflictul de jurisdicţii, precum şi cele privind
condiţia juridică a străinului

 CONFLICT DE LEGI= situaţia în care unui raport cu element de

extraneitate îi sunt susceptibile de a i se aplica două sau mai multe legi
aparţinând unor sisteme de drept diferite, sisteme cu care raportul prezintă
legătură prin elementul străin
- Apare între lex fori și legea străină
 CONFLICT DE JURISDICȚII=pentru soluţionarea unui conflict de
jurisdicţii este necesară determinarea ţării ale cărei instanţe sunt
competente să soluţioneze litigiul privind un raport juridic cu element de
extraneitate
-Normele care soluţionează conflictele de jurisdicţii sunt de drept
material, substanţial, deoarece ele se aplică direct, nemijlocit

 CONDIȚIA JURIDICĂ A STRĂINULUI= desemnează totalitatea

normelor juridice prin care se determină drepturile şi obligaţiile pe care le
poate avea un străin, persoană fizică sau persoana juridică
-Condiţia juridică a străinului este determinată de legea statului în care
acesta se găseşte sau cu jurisdicţia căruia are legătură
-Reglementarea condiţiei juridice a străinului depinde de gradul de
dezvoltare a societății şi condiţiile concret istorice
REGIMURI:
-național=străinului îi sunt recunoscute drepturile civile și fundamentale
de care se bucură naționalul
-special=acordat reprezentanților diplomatici și consulari ai statului străin
și organizaților internaționale
-caluzei națiunii favorizate= practicat în materie economică
-reciprocității=unui străin, cetățean al unui stat i se recunosc drepturi
subiective doar în măsura în care statul străin a acordat naționalului

 NORME CONFLICTUALE=norme juridice, specifice dreptului

internaţional privat, care au o structură proprie şi soluţionează conflictele
de legi
-stabileşte care dintre sistemele de drept trebuie să se aplice

4
 NORME CONFLICTUALE VS NORME MATERIALE:
DEOSEBIRI:
-norma conflictuală este de trimitere
-norma conflictuală are aplicare prealabilă față de cea materială
IZVOARE: legi, convenții internaționale

 STRUCTURA NORMEI CONFLICTUALE: ipoteza, dispoziția

elemente= conținutul normei, legătura normei
LEGĂTURA NORMEI= dispoziția= indică sistemul de drept aplicabil
CONȚINUTUL= ipoteza= la ce raporturi se referă

 Legătura se materializează prin punctul de legătură= cetățenia, reședința,

sediul social, fondul de comerț, pavilionul navei, instanța sesizată etc

 CLASIFICAREA NORMELOR CONFLICTUALE:

- Cu privire la persoane/ bunuri/ moștenire/obligații

- Unilaterale/bilaterale

 NORME DE APLICARE IMEDIATĂ= importanță deosebită și

caracter imperativ= au aplicare directă și înlătură legea străină
- Caracter unilateral
- Exprimă un interes general, social, economic
- Nu pot avea caracter dispozitiv

 ASPECTE CONTROVERSATE DIP:

- În sistemul nostru=cetăţenia nu este considerată că aparţine
domeniului dreptului internaţional privat.

 NATURA JURIDICĂ DIP:

-ramură de drept privat
-ramură de drept intern

5
  CONFLICTUL DE LEGI:
-presupune situaţia în care un raport juridic cu element de
extraneitate este susceptibil de a fi guvernat de două sau mai multe
legi aparţinând unor sisteme de drept diferite
- conflict de interese, nu de suveranități

 LOCALIZAREA RAPORTULUI JURIDIC CU ELEM.

EXTRANEIT.
-localizarea= creează o relație între un raport juridic și un sistem de drept
- în materii= starea și capacottaea persoanei, raporturi de familie,
moșteniri
-Punctul de legătură =cetăţenia/ domiciliul/ reședința obișnuită a
persoanei fizice și el va determina aplicarea legii personale

 SITUAȚII PARTICULARE=
-statul necunoscut=recunoaşterea statelor nu poate avea decât un caracter
declarativ
-succesiunii de state=Identitatea statelor şi continuitatea lor sunt două
noţiuni inseparabile. Dacă statul străin desființat prin constrângere=
soluție pentru ocrotirea intereselor legitime ale persoanelor
- conflict interteritorial=legile între care apare conflictul sunt de fapt
expresia aceleiaşi politici juridice, elementul de extraneitate este aparent
în situaţia conflictelor interteritoriale
-conflict interpersonal=presupune că dreptul aplicabil se determină în
raport de un grup social. Criteriul apariției= apartenență
etnică/confesională

 DETERMINAREA REGULILOR DE CONFLICT= în vedere

calificarea şi retrimiterea în dreptul internaţional privat

 CALIFICAREA:
- Se folosesc termeni juridici specifici unor sisteme naționale de drept,
cu înțeles diferit
- soluțiile conflictualiste= caracter particular, specifice fiecărui sistem

6
- exemple= regimul matrimonial ( sistemul britanic= regimul separației
de patrimoniu, sistem român= regimul comunității de bunuri), logodnă,
noțiunea de trust din dreptul englez

 CAUZE:
- Sensurile diferite ale termenilor
- Unele sisteme de drept au termeni fără corspondent în altele
- că diferitele sisteme de drept încadrează aceleaşi situaţie juridică în
categorii de drept deosebite.

 CONFLICT DE CALIFICĂRI:
-În situaţia în care sistemele de drept aflate în conflict de legi
folosesc termenii juridici din conţinutul şi legătura normei
conflictuale cu înţelesuri diferite
- dă naştere unei situaţii conflictuale particulare
-o etapă premergătoare soluţionării conflictului de legi
- calificarea se face prinicpal după lex fori

 RETRIMITEREA:
-o instituţie juridică a dreptului internaţional privat, care
intervine în cazul existenţei unui conflict negativ între
normele conflictuale

 FORME:
-de gradul I= făcută de legea străină la legea forului
-de gradul II= făcută de legea străină la legea unei alte țări

 ARGUMENTE CONTRA RETRIMITERE:

- Norma conlfictuala aplicabilă=forului
- Retrimiterea provoacă un șir de retrimiteri
- Introduce nesiguranță împotriva soluției

 ARGUMENTE PRO RETRIMITERE:

-Legea străina trebuie înțeleasă în sens larg
-asigură executarea hot.

7
 -este mijloc de coordonare a sistemelor de drept

 RETRIMITEREA NU SE APLICĂ:
- Autonomie de voință a părților
- Se aplică regula locus regit actum
- Când retrimiterea de gr. II nu permite determinarea legii aplicabile

◊ CONFLICTUL MOBIL DE LEGI: se rămâne în cadrul aceleiași

probleme de drept, dar se modifică punctul de legătură = devine
susceptibilă o lege nouă.
- Se schimbă punctele de legătură, conținutul normei conflictuale fiind
neschimbat
- Afectează legea internă aplicabilă
- Schimbarea punctelor de legătură este voluntară
- Cel mai dees apare: cu privire la statutul personal al p.f prin
schimbarea cetățeniei, prin schimbarea sediului p.j, în moșteniri etc.
◊ SOLUȚIONARE: prin recunoașterea drepturilor inițial dobândite, în
raport cu legea competentă în acel moment.
- Se soluționează potrivit normei conflictuale a țării cu care raportul are
legătură

 CONFLICTUL DE LEGI ÎN TIMP ȘI SPAȚIU: priveşte

recunoaşterea extrateritorială a drepturilor dobândite în
conformitate cu o lege străină
-formă particulară conflictualistă
-soluționare= teoria extrateritorialității drepturilor dobândite, se
bazează pe principiul neretroactivității legilor, drepturile străine
trebuie respectate pt a asigura securitatea raporturilor juridice
internaționale

8
 ALTE FORME CONFLICTUALISTE CE PRIVESC FACTORUL
TIMP:
-Al normelor conflictuale ale forului=pentru a crea o corelare adecvată
între realitatea socială, economică, politică şi reglementarea juridică,
legiuitorul poate interveni cu o nouă reglementare în privinţa normelor
conflictuale. Norma nouă o înlocuiește pe cea veche.
-Al normelor materiale străine=rezolvarea va fi dată prin aplicarea
regulilor dreptului tranzitoriu
-Al convențiilor internaționale=Normele de drept internaţional privat
pot fi cuprinse nu numai în reglementările de drept intern dar şi în cele de
drept internaţional. Soluția= aplicării regulilor din dreptul forului, dar
adaptate la specificul relaţiilor internaţionale

 APLICAREA LEGII STRĂINE:

-O lege străină nu se va aplica niciodată în România prin propria ei
forţă
-Aplicarea legii străine presupune un act al unui organ competent
prin care se realizează prevederile acestei legi
-Legea străină nu se aplică în temeiul autorităţii ei, ci se aplică
deoarece aşa prevăd normele conflictuale ale ţării forului, în care se
găseşte instanţa de judecată
-În dreptul român îşi găseşte aplicarea principiul libertăţii instanţei
de judecată şi a părţilor în alegerea mijloacelor de probă a legii
străine
-Interpretarea dreptului străin= după regulile de interpretare
existente în respectivul sistem de drept
- Legea străină se înlătură dacă: încalcă ordinea publică de drept
privat , daca legea străină a devenint competentă prin fraudarea
legii române
-Există situaţii în care legea străină este numai luată în
considerare=legea străină constituie numai o
condiţie pentru aplicarea legii proprii

9
  ORDINEA PUBLICĂ:
-se materializează prin excepţia de ordine publică de drept
internaţional privat
-este mijlocul de procedură aplicabil de către instanţa
forului, pentru a înlătura efectele legii străine normal
competente să se aplice raportului
-Ordinea publică se împotriva aplicării legii străine în
cauza concretă

 CARACTERE JURIDICE:
-corectiv în aplicarea legii străine
-conținut diferit de la o țară la alta
-este actuală

 EFECTE:
-Negativ= înlătură legea străină
-pozitiv= se aplică legea română

 FRAUDAREA LEGII: operaţia prin care părţile unui raport juridic,

folosind în scop fraudulos (ilicit) un mijloc de drept internaţional privat,
au făcut aplicabil acelui raport juridic un alt sistem de drept decât cel
normal competent să se aplice
-încălcare indirectă, aparent legală

 CONDIȚII:
- Să existe acord de voință al părților
- Părțile să utilizeze un mijloc dip care este licit
- Să existe intenție frauduloasă
- Rezultatul obținut să fie ilicit

 SANCȚIUNI: unii autori susțin nesacționarea, majoritatea care susțin

sancționarea= inopozabilitatea actului

10
  LEX PERSONALIS= STATUT PERSONAL
-principalele atribute de identificare= numele și domiciliul
- se aplică în raporturi de familie, regimul bunurilor ce aparțin pasagerilor
de pe nave,aeronave, materia dr, de proprietate.
- este dat de legea cetățeniei p.f
- dacă p.f este apatrid/refugiat= legea reședinței obișnuite

 CETĂȚENIA=TEMEI AL STATUTULUI PERSONAL

- Organizarea concretă a statului= populație+teritoriu
- Cetăţenia stabileşte un raport puternic de natură juridică şi politică
între stat şi persoanele care locuiesc pe teritoriul său şi înţeleg să se
supună autorităţi
- În Ro= dă apartenență la stat, punct de legătură în dip
- Se aplică jui sanguinius
- Dobândirea cetăţeniei prin=adopţia, repatrierea,
dobândirea cetăţeniei la cerere

-Aplicarea legii naţionale întăreşte naţiunea, spiritul de coeziunea şi afirmare a

poporului constituit în stat

 NUMELE DIP: 4 situații:

- Dobândirea numelui prin filiație
- Schimbarea numelui pe cale administrativă
- Atribuirea numelui copilului găsit
- Schimbarea numelui ca urmare a schimbării stării civile
 DOMICILIU DIP: 3 situații:
-noțiune de drept comun= locuința principală a p.f
- legal= formă de ocrotire pt. minori, persoane sub tutelă specială
-ales prin convenție

 LEGEA NAȚIONALĂ A P.J:

- Se stabilește în funcție de:
1. Criteriul teritorialităţii conducerii=se ia în considerare ţara în
care persoana juridică îşi are sediul social respectiv îşi are
conducerea

11
 2. Criteriul locului de înmatriculare/ de înregistrare=se ia în
considerare ţara în care persoana juridică a îndeplinit
formalităţile de înregistrare
3. Criteriul dat de voinţa fondatorilor corespunde principiului
autonomiei de voinţă
4. Locul unde se găseşte centrul activităţii economice a persoanei
juridice

- Legea odată determinată guvernează: capacitatea p.j, modurile de

funcționare/înființare, limitele răspunderii, raporturile dintre membrii

◊ CONDIȚIA JURIDICĂ A STRĂINULUI PF ÎN DIP ROMÂN:

-intrarea în țară= se poate face cu scopul desfăşurării unei activităţi
de muncă, afaceri, studii; cu scop turistic ori alte interese, în condiţiile
legii române. Intrarea se face pe baza documentelor de trecere a
frontierei de stat şi a vizei române.
- șederea în țară=este limitată la durata vizei – diplomatică, simplă
sau de tranzit sau la durata permisului de ședere
-stabilirea domiciliului=se face în baza dreptului de ședere
permanentă, obținut de străin în condiţiile legii române
-dreptul de azil=acordarea de către un stat a dreptului de stabilire pe
teritoriul său, unei persoane urmărită în ţara de unde provine, din
motive politice
-statutul de refugiat=persoana care dovedeşte că în ţara de origine are
temeri justificate de a fi persecutat pe criterii de rasă, naţionalitate,
religie
-expulzare=Expulzarea este actul prin care un stat constrânge un străin
aflat pe teritoriul său să îl părăsească. Conform art. 19 din Constituția
României, expulzarea și extrădarea sunt limitări aduse drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului, motiv pentru care sunt prevăzute
în acest capitol, în termenii: Cetăţeanul român nu poate fi extrădat sau
expulzat din România. Prin derogare de la prevederile alineatului (1) ,
cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza convenţiilor internaţionale la
care România este parte
-extrădare=Extrădarea este măsura luată de statul de reşedinţă de a
preda altui stat, la cererea acestuia, o persoană acuzată sau condamnată

12
 pentru o infracţiune considerată a fi săvârşită contra statului solicitant
pe teritoriul său
-Dr. Străinilor= Pe teritoriul României, străinii au, de principiu,
regimul național

 CONDIȚIA JURIDICĂ A PJ STRĂINE ÎN RO:

-Odată recunoscută, persoana juridică străină se bucură de drepturile şi
obligaţiile prevăzute de sistemul nostru de drept persoanelor juridice
naţionale

 LEX REI SITAE= STATUTUL REAL

-Statutul real este strâns legat de noţiunile de bun/ lucru,
proprietate, drept de proprietate, drepturi reale, patrimoniu, posesie,
obligații reale.
-Soluţionarea conflictelor de legi cu privire la bunuri şi drepturi
reale a pus problema localizării acestor raporturi juridice, a plasării
lor sub autoritatea unei legi naţionale
- ARGUMENTE PT COMPETENȚA LEGII LOCULUI
BUNULUI: comodittaea procesului de localizare, conformitatea cu
natura dr. real, satisfacerea intereselor părțilo, terților și statului
-Legea locului situării bunului se aplică bunurilor privite ut singuli
fără a distinge după natura acestora în bunuri mobile şi imobile
-Bunurile care aparţin statului străin, potrivit principiului imunităţii
statului şi bunurilor sale, nu pot fi supuse altei legi, decât legii
proprii
- LEGEA APLICABILĂ BUNURILOR NE ARATĂ= clasificarea
bunurilor, regimul juridic al bunurilor, ce sunt fructele și
productele, ce este patrimoniul etc.

 LEGEA PAVILIONULUI: reprezintă legătura juridică

bazată pe înmatriculare dintre nave/ aeronave şi teritoriul
unui stat/ prelungire a teritoriului național
- Este imposibilă aplicarea lex rei stae
- Oriunde s-ar afla= au statutul juridic determinat de legea pavilionului

13
 - Legea pavilionului are o importanţă deosebită dată şi de faptul că
navele unui stat, în marea liberă nu pot fi oprite decât de navele
militare aparţinând aceluiaşi stat
- Legea pavilionului guvernează şi regimul bunurilor aflate la bordul
navelor şi aeronavelor, strâns legate de normala lor exploatare
- Legea pavilionului guvernează de principiu, regimul faptelor juridice
petrecute la bordul navelor şi aeronavelor, cât şi delictul produs în
marea liberă
- CIOCNIRE PE MARE LIBERĂ= NAVA CIOCNITĂ= ESTE
SPAȚIUL UNDE S-A PRODUS PREJUDICIUL, LEGEA NAVEI
CARE ABORDEAZĂ= CONDIȚII DE RĂSPUNDERE

 LEGEA ÎN MATERIE SUCCESORALĂ:

-în materie succesorală nu se face nicio distincţie cu privire la
legea aplicabilă în raport de felul succesiunii – legală sau
testamentară
-Moștenirea este supusă legii statului pe teritoriul căruia
defunctul a avut, la data morții, reședința obișnuită
-cu privire la determinarea legii succesorale, în unele sisteme de
drept operează distincția după natura bunurilor
- Odată determinată, legea ne arată: data/locul deschiderii,
procedura de dezbatere, cerințele legale pt. a moșteni

 LOCUS REGIT ACTUM:

- Caracter teritorial și dispozitiv
- Încheierea actelor juridice în forma cerută de legea locului întocmirii
lor dă posibilitatea fiecărui stat de a exercita un deplin control asupra
operaţiilor juridice importante
- statul este într-un permanent dialog cu subiectele de drept aflate pe
propriul teritoriu, indiferent de calitatea acestora
- se aplică atât convenţiilor de orice natură, indiferent dacă sunt cu titlu
oneros sau cu titlu gratuit, cât şi actelor de stare civilă
- intervin excepții generale ( indiferent de conținut) sau spceiale (legate,
ipoteci)
14
  LEX VOLUNTATIS: îşi are aplicare în domeniul contractelor
civile și mai ales în materia contractelor comerciale
- Are caracter tradițional
- are în vedere atât normele dispozitive, cât şi cele imperative din
dreptul intern

 DOMENIUL LEGII CONTRACTULUI= ne arată ce se înțelege prin

act juridic, condițiile de fond cerute, viciile de consimțământ

 RĂSPUNDEREA CIVILĂ DELICTUALĂ= 3 funcții: preventiv-

educativ-, reparatorie, sancționatorie
-Regulă cu caracter teritorial care se bazează şi pe serioase fundamente
politice şi sociale, lex loci delicti commissi cârmuiește materia delictului
civil
-aplicarea legii locului unde faptul ilicit a fost săvârşit, după regula lex
loci delicti commissi
-legea delictuală odată determinată, ea guvernează:
ce se înţelege prin delict civilâ, condiţiile generale de răspundere,
faptă ilicită şi care sunt caracterele sale

15