Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Notiuni generale
1) Elemente de extraneitate :
Lat. “extranes” = strain
Raportul juridic are 3 elemente : obiect, continut, subiecte.
Raportul juridic civil are aceleasi elemente, fiind caracterizat prin 3 trasaturi :
- raport social ;
- raport volitional ;
- in raportul civil, partile se afla pe picior de egalitate.
Ori de cate ori in raportul juridic apare un element strain se paraseste taramul (drept
international privat) dreptului civil si se intra pe taramul dreptului international privat.
Ex : un cetatean roman se casatoreste cu un cetatean strain pe teritoriul Romaniei.
Elementul strain este cetatenia straina a unuia dintre viitorii soti.
Elementul strain la care se refera D.I.P. reprezinta orice imprejurare de fapt din cauza careia
relatiile de drept privat intra in contact cu mai multe sisteme de drept.
Elementul strain nu este parte componenta a structurii raportului juridic, ci el este o
imprejurare care se leaga de oricare dintre cele 3 (subiecte) elemente : subiect, obiect, continut.
Intr-un raport juridic pot exista unul sau mai multe elemente de extraneitate.
Ex : 1. raportat la subiectele raportului juridic rezulta ca pentru persoana fizica exista
urmatoarele elemente de extraneitate : cetatenia, domiciliul sau resedinta in strainatate ; pentru
persoanele juridice ca elemente de extraneitate intalnim : nationalitatea, sediul sau fondul de comert.
2. raportat la obiectul raportului juridic ;
*locul situarii bunului (in strainatate) ;
3. raportat la continutul raportului juridic ;
*locul incheierii actului juridic in sens de negotium juris (ex: o firma romana
incheie in strainatate un contract cu o firma straina, in vederea prestarii de catre aceasta din urma a
unor servicii pe teritoriul Romaniei)
*locul intocmirii inscrisului constatator (instrument probatoriu al actului juridic
care poate fi intr-un alt stat decat cel in care s-a realizat acordul de vointa) – locus regit actum ;
*locul unde urmeaza sa-si produca efectele un contract (locus executionis) ;
*locul producerii faptului illicit cauzator de prejudicii (lex loci delicti comissi)
legea locului unde se produce accidentul
4.raportat la problemele de procedura ;
*locul solutionarii litigiului este in strainatate ; (2 soti romani casatoriti
divorteaza in Italia)
1
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)
Observatie :
In doctrina straina, alaturi de aceste 2 metode de reglementare a raportului DIP se sustine si
existenta unei a 3 metode (proper law) care presupune desemnarea legii aplicabile pentru fiecare speta
in parte, ceea ce conduce la aplicarea unor legi diferite chiar in aceeasi materie.
4) Domeniul DIP :
In doctrina, atat cea romaneasca cat si cea straina s-au exprimat opinii cu privire la materiile
care intra in cuprinsul DIP :
a)conceptia care limiteaza DIP numai la conflictele de legi ;
b)conceptia conflictelor de legi si a conflictelor de jurisdictie ;
c)conceptia conflictelor de legi si a conditiei juridice a strainului;
d)conceptia extensive care cuprinde si cetatenia in DIP.
5) Izvoarele DIP:
In material DIP coexista 2 categorii de izvoare : izvoare interne si izvoare internationale.
Principalele izvoare interne sunt : Legea 105/1992 ; OUG 194/2002 – regimul strainilor din
Romania ; Legea 187/2002 – competenta de jurisdictie, recunoasterea si executarea in Romania in
materie civila, comerciala din statele UE ; Legea cetateniei romane ; Legea actelor de stare civila ;
Legea cu privire la regimul pasapoartelor in Romania.
Izvoarele internationale sunt constituite de Conventiile internationale (tratate, acorduri)
bilaterale sau multilaterale prin care se reglementeaza probleme de DIP si la care Romania este parte.
Exista 2 categorii de izvoare internationale :
*izvoare internationale care contin norme conflictuale. Ex : Conventia prin care se
reglementeaza conflictul de legi si jurisdictie in materie de despartire si separatiune de corp ; O serie
de tratate de asistenta juridica, in materie civila, penala.
*izvoare internationale care contin norme materiale. Ex: Conventia privind obtinerea
pensiei de intretinere in strainatate ; Conventia cu privire la drepturile copilului ; Conventia Europeana
in domeniul informarii asupra dreptului strain ; Conventia asupra protectiei copilului si cooperarii in
materia adoptiei internationale ; Conventia asupra rapirii internationale de copii ; Conventia pentru
3
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)
Norma conflictuala :
1. Definitie : Norma conflictuala specifica DIP este norma de drept care solutioneaza conflictul de
legi, adica desemneaza legea interna compententa sa carmuiasca raportul juridic cu un element de
extraneitate.
Norma conflictuala nu stabileste in mod direct intinderea drepturilor si obligatiilor ce rezulta
din raportul juridic cu un element de extraneitate, acest rol revenindu-i normei materiale.
Norma conflictuala arata doar legea competenta sa solutioneze raportul juridic de DIP, mai
exact, care dintre sistemele de drept aflate in conflict guverneaza fondul raportului cu un element de
extraneitate.
4
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)
Asa cum s-a aratat in literatura de specialitate, cu ajutorul normei conflictuale se alege dintre
sistemele de drept aflate in concurs sau in conflict care trebuie aplicat, deci legislatia interna a acelui
stat.
Din acest moment in care s-a stabilit sistemul de drept intern aplicabil, rolul normei
conflictuale inceteaza, urmand a se aplica in continuare norma de drept intern (norma de drept civil,
comercial, procesual) care va carmui raportul juridic cu un element de extraneitate.
Prin urmare, norma conflictuala este o norma de trimitere sau de fixare la sistemul de drept
aplicabil, avand un caracter prealabil aplicarii normei materiale.
Ex: art.18 : “conditiile de fond cerute pentru incheierea casatoriei sunt determinate de legea
nationala a fiecaruia dintre viitorii soti”.
art.19 : “forma incheierii casatoriei este supusa legii statului pe teritoriul caruia se
celebreaza”. In privinta formei procedurii incheierii casatoriei, art.19 indica legea forului, adica legea
romana, adica Codul familiei, Legea 119 + metodologia nr.1
5
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)
6
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)
7
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)
Normele de aplicatie sunt norme materiale care apartin dreptului intern al statului forului si
care datorita caracterului lor imperativ se aplica cu prioritate raportului juridic.
Ex : art.19 alin.2 cuprinde o norma de aplicatie imediata care exclude aplicarea art/19 alin.1 si
anume : In cazul in care cetateanul roman, aflat in strainatate, incheie o casatorie aceasta se
celebreaza : in fata autoritatii locale competente ; in fata agentului diplomatic sau consular (al
Romaniei sau al statului stain).
Aceste dispozitii inlatura de la aplicare norma conflictuala cuprinsa in art.19 alin.1 care
prevede ca “forma incheierii casatoriei este supusa legii unde se celebreaza…”
Normele materiale :
8
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)
I) Notiune si definitie.
In cazul unui raport juridic cu element de extraneitate pentru a afla ce lege carmuieste efectele
juridice ale acestuia trebuie sa determine cu care lege are legatura.
Indicatia o sa ne-o ofere acest raport, punctul de legatura care localizeaza sistemul de drept.
Pentru a localiza si a determina punctul de legatura trebuie sa se determine continutul sau,
adica raporturile juridice reglementate de norma conflictuala. In acest scop in DIP se utilizeaza
categorii de puncte de legatura : persoane, succesiune, bunuri.
Continutul acestor puncte de legatura difera de la un sistem de drept la altul.
Astfel spus, aceeasi notiune juridica nu are acelasi continut in mai multe sisteme de drept. Ex :
prescriptia dreptului la actiune este o notiune ce apartine dreptului material, pe cand in sistemul
anglosaxon este o notiune de drept procesual.
A califica un fapt, o relatie in raport inseamna in care din categoriile si notiunile juridice
existente se incadreaza acesta pentru a deveni :
un fapt juridic
un raport juridic
un act juridic
Calificarea este operatiunea logico-juridica de descifrare a sensurilor notiunii juridice care
explica continutul si legatura normei conflictuale, fiind si o interpretare a diferitelor notiuni in raport
cu un sistem de drept.
Acest demers de a defini o notiune prin raportare la un sistem de drept se numeste calificare.
Se distinge intre : legea care defineste calificarea si legea care rezulta in urma calificarii.
Conflictul de calificari presupune situatia in care notiunile din continutul sau, al normei
conflictuale, au intelesuri diferite aflate in coliziune (contact).
Calificarea este determinate de urmatorii factori :
9
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)
10
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)
11
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)
3) Calificarea secundara.
Intervine dupa ce s-a facut calificarea primara care determina legea competenta.
Ex : a determina daca un contract are un caracter civil sau comercial este o problema de
calificare secundara.
Asa fiind, ea se realizeaza dupa “lex causae”, fiind o problema de drept intern.
4) Calificarea institutiilor juridice necunoscute in tara forului.
Se realizeaza potrivit sistemului de drept strain care le reglementeaza.
Ex : prin “trust” – este un contract in virtutea caruia o persoana transmite un bun alteia cu
obligatia acesteia din urma sa dispuna in folosul unui tert beneficiar desemnat de prima persoana.
Din dreptul german, “aufenbung” – cauze de desfacere a casatoriei care au existat anterior
incheierii acesteia.
5) Calificarea notiunii din norma conflictuala straina in caz de retrimitere.
Calificarea se face dupa legea la care se retrimite.
Retrimiterea :
1) Precizari prealabile.
Normele conflictuale au un caracter national. Din particularitatile fiecarui sistem national
decurge consecinta diversitatii normelor conflictuale care pot da nastere la 2 tipuri de conflicte ale
normelor conflictuale.
a) Conflict pozitiv.
Intr-o situatie juridica data, fiecare dintre normele conflictuale in prezenta atribuie competenta
propriei legi interne.
Ex : un cetatean german, cu ultimul domiciliu in Franta, moare in Franta, iar masa succesorala
este formata din bunurile mobile. Ce regim se aplica succesiunii ? Conform legii nationale (legea
germana) sau legea ultimului domiciliu (franceza). Norma conflictuala germana atribuie competenta
legii nationale a decujusului (germana). Daca problema este pusa in fata judecatorului francez,
conform normelor conflictului francez se aplica legea ultimului domiciliu al decujusului (deoarece
sunt bunuri mobile) legea franceza.
Conflictul pozitiv exclude retrimiterea.
b) Conflictul negativ.
Fiecare dintre normele conflictului national se declara necompetenta in reglementarea
raportului de DIP si trimite la sistemul de drept al celuilalt stat ori la dreptul unui stat tert.
Aceasta situatie da nastere retrimiterii.
12
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)
Ex : statutul personal al unui englez domiciliat in Franta este supus legii sale nationale conform
sistemului de drept francez. Conform normelor conflictuale engleze, legea aplicabila englezului in
strainatate este legea domiciliului. Daca litigiul apare in fata judecatorului francez, acesta aplica
propria norma conflictuala care trimite la legea persoanala a cetateanului, adica legea nationala.
Conflictul negativ este prima conditie a existentei retrimiterii.
A doua conditie este dreptul forului, adica sa trimita la intregul sistem de drept, inclusiv la
normele sale conflictuale.
Definitie.
Retrimiterea este acea institutie de DIP provocata de conflictul negativ dintre normele conflictuale in
coliziune, cu privire la un raport juridic cu element de extraneitate, in sensul ca fiecare norma
conflictuala confera celeilalte competenta de a carmui raportul juridic in speta.
A aparut in urma unui caz celebru : “speţa forgo”.
Speta Forgo.
Un copil din afara casatoriei – Forgo s-a nascut in Bavaria. La 5 ani se muta in Franta. Pe
teritoriul Frantei moare la 68 de ani, lasand o importanta avere pentru care nu a intocmit testament. Nu
avea descendenti. Rudele colaterale dupa mama (fracti, surori ale mamei, nepoti) au introdus actiune
in fata instantei franceze, solicitand mostenirea. Dupa legea franceaza, dezbaterea succesiunii
mobiliare se face dupa legea ultimului domiciliu al decujusului. Domiciliul decujusului era in Bavaria,
deoarece nu a indeplinit procedura de a avea un domiciliu legal in Franta. Legea franceaza a forului
trimite la legea bavareza. Conform legii bavareze, succesorilor legali dupa mama le revenea o parte
din mostenire. Statul francez a facut recurs, sustinand ca norma conflictuala bavareza supune
succesiunea mobiliara domiciliului “de facto”. Asadar, legea bavareza trimite la legea franceza.
Conform legii franceze, succesiunea este vacanta in consecinta revenind statului francez,
Felurile retrimiterii.
1) Retrimiterea de gradul 1, atunci cand norma conflictuala a forului desemneaza competenta
dreptului strain a carui norma conflictuala, la randu-I atribuie competenta legii forului.
2) Dubla retrimitere, exista atunci cand norma conflictuala straina aplicabila in virtutea
normei conflictuale a forului atribuie competenta sistemului de drept a unui stat tert.
13
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)
Art.4 “daca legea straina determinate conform dispozitiilor (aplicate) ce urmeaza, retrimite la
dreptul roman, se aplica legea romana, afara de cazul in care legea prevede expres altfel”.
Alin.2 “retrimiterea facuta de legea straina la dreptul altui stat este fara efect”.
In DIP se aplica numai retrimiterea de gradul 1.
Exceptii :
Legea 105 prevede cateva exceptii cand nu este admisa retrimiterea.
Ex : art.73 : “contractul este supus legii alese prin consens de parti”.
art.85 : “legea straina aplicabila contractului cuprinde dispozitiile sale de drept material”.
Generalitati.
Aplicarea legii straine gasita conform normelor conflictuale poate fi refuzata de instanta de
judecata daca forul considera ca legea straina contravene principiilor fundamentale ale ordinii juridice
a tarii forului sau daca a devenit competenta prin frauda.
Art.8 “aplicarea legii straine se inlatura intr-una din situatiile” :
daca incalca ordinea publica de DIP roman
daca a devenit competenta prin frauda. In cazul inlaturarii legii straine se aplica legea
romana.
Ordinea publica
Notiune.
In DIP, derogarea de la aplicarea legii straine are un caracter exceptional.
Marea parte a doctrinei moderne este de acord ca nu se poate stabili concret continutul de
ordine publica in DIP.
Asa fiind, instanta de judecata va stabili pentru fiecare caz in parte daca legea straina normal
competenta, contravene sau nu oridinii publice de DIP din tara forului.
Se admite totusi ca notiunea de ordine publica in DIP intra acele norme fundamentale pentru
sistemul de drept al instantei care nu permit aplicarea regulilor straine, desi acestea din urma sunt
competente conform normelor conflictuale ale forului.
Exceptia de ordine publica apare in DIP ca un instrument de protectie a ordinii juridice interne
impotriva aplicarii legii straine care ar putea astfel compromite interesele vitale ale tarii forului.
14
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)
Ordinea publica apare ca un corectiv exceptional in aplicarea legii straine, intrucat desi legea
straina este competenta ea nu se va aplica.
D.p.d.v procedural ea se concretizeaza printr-o exceptie de fond, invocate de orice persoana
interesata sau chiar din oficiu.
Daca exceptia de ordine publica este admisa se inlatura producerea efectelor legii straine
normal competente in tara forului. Aceasta situatie nu afecteaza legea straina in fiinta ei.
Ordinea publica in DIP determina aplicarea in mod subsidiar a legii forului.
15
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)
Frauda la lege
Notiune :
Vechiul adagio strain “fraus omnia corumpit” este inlaturat in toate disciplinile juridice.
Operatiunea prin care partile unui raport juridic uzand mijloacele legale de DIP isi creeaza in
mod voit conditiile pentru a se sustrage de sub incidenta legii normal competente, recurgand la
dispozitiile altei legi convenabile lor.
16
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)
17
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)
3. In privinta actului juridic : prin schimbarea locului incheierii actului ; prin schimbarea locului
executarii obligatiilor.
Nulitatea actului
Se face distinctie dupa cum nulitatea incheiata pe legea romana este sau nu
recunoscuta in strainatate. Daca actul incheiat in frauda legii romane este considerat valabil in
strainatate el nu va produce niciun effect dupa dreptul roman, ceea ce inseamna ca rezultatul va fi ca in
cazul inopozabilitatii.
Daca actul incheiat in frauda legii romane nu este valabil in strainatate (nulitatea actului este
recunoscuta in strainatate) vom avea un act nul cu toate consecitele juridice.
Inopozabilitatea
Daca inopozabilitatea priveste intreg actul juridic atunci nu se vor produce niciun fel de efecte
juridice. Daca inopozabilitate priveste numai consecintele urmarite prin incheierea lui atunci efectele
sanctiunii sunt limitate.
Ex: speta Bauffremont. Se pune intrebarea ce a fost fraudulos, divortul sau schimbarea cetateniei?
Majoritatea autorilor privesc actul juridic in totalitate.
18
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)
a. Notiune
Conflictul de legi in timp si spatiu presupune un conflict intre legi sub
imperiul careia s-a nascut dreptul subiectiv si legea locului unde acesta se invoca.
Conflictul este in timp intrucat intre momentul nasterii dreptului sic el al invocarii lui trece un
interval de timp.
Conflictul este in spatiu deoarece ambele sisteme juridice (cel in cadrul in care s-a nascut
dreptul subiectiv si sistemul forului) coexista spatial.
19
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)
1. Notiune
Suntem in prezenta conflictului mobil de legi atunci cand un raport juridic este
supus succesiv la doua sisteme de drept diferite intrucat se schimba punctele de legatura.
De ex., un cetatean spaniol dobandeste cetatenie franceza. Se pune probleme daca statutul sau
personal si actele incheiate anterior naturalizarii in Franta (divortul in Spania) vor fi supuse legii
franceze ca lege npua sau legii spaniole ca lege veche.
De ex., un autoturism este instrainat pe teritoriul Germaniei, iar formalitatile de vanzare
cumparare sunt indeplinite conform dreptului german mai putin exigent decat cel elvetian. In cazul
introducerii autoturismului in Elvetia, care system de drept va fi aplicat efectelor vanzarii cumpararii?
Din fericire, legea federala de drept international privat elvetiana reglementeaza expres
solutionarea conflictului mobil de legi. In aceasta situatie, vanzarea cumpararea isi va pastra
valabilitatea timp de 3 luni dupa care efectele instrainarii nu vor mai fi recunoscute in Elvetia.
Conflictul mobil de legi prezinta particularitati sub doua aspecte:
afecteaza legea interna aplicabila si nu norma conflictuala avuta in vedere;
sursa acestui conflict este vointa partilor de a schimba punctual de legatura si nu vointa
legiuitorului.
Asemanare: in ambele categorii coexista in spatiu doua sisteme de drept care au incidenta in mo
succesiv asupra aceluiasi raport juridic.
Deosebire: in cazul conflictului de legi in timp si spatiu punctual de legatura nu se schimba, ceea ce
nu se aplica in conflictul mobil de legi.
b. conflictul mobil de legi si conflictul in timp al legii interne
20
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)
Asemanare: ambele presupun doua legi care se aplica succesiv raportului juridic.
Deosebiri:
conflictul mobil apare intre sistemele de drept a doua state diferite, iar in cazul conflictului de
legi intern conflictul exista in intervalul sistemului de drept;
pt. conflictul mobil ambele legi raman in vigoare pe cand, in cazul conflictului intern, numai o
lege ramane in vigoare.
Potrivit legii de drept international privat in Romania, conflictul mobil de legi se solutioneaza
conform normelor sistemului de drept roman (fie norme conflictuale, fie alte norme juridice).
a. Solutia conflictului mobil difera de la caz la caz, aplicandu-se fie legea veche, fie legea noua, fie
se indica momentul pna la acre se produc efectele legii vechi si apoi momentul de la care se aplica
legea noua.
Se da prioritate legii vechi;
De ex., art. 20 alin. 2: “in cazul in care unul dintre soti isi schimba cetatenia sau domiciliul
efectele casatoriei sunt guvernate in continuare de legea nationala comuna sau legea domiciliului
comun”; art. 28: “filiatia copilului din afara casatoriei se stabileste potrivit legii nationale a copilului
de la data nasterii sale, indiferent de cetatenia pe care o are copilul la data recunoasterii de paternitate
ori a stabilirii pe cale judecatoreasca a paternitatii”; art. 25, etc.
Se aplica legea noua;
De ex., art. 66 lit. a: “mostenirea bunurilor mobile este supusa legii nationale pe care o avea
decujusul la data mortii” (un cetatean roman dobandeste bunuri mobile, ulterior devine cetatean strain
si dobandeste bunuri mobile, de unde rezulta ca legea aplicabila este legea noua, aceea straina); art. 66
lit. b.
21
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)
Acest tip de conflict este generat de aparitia intr-o tara a unor norme conflictuale noi care
determina aplicarea legilor in spatiu in mod diferit in raport cu normele anterioare. In Romania, un
astfel de conflict a aparut prin intrarea in vogoare a legii 105/1992, prin abrogarea dispoitiilor art. 2
Cod civil.
Solutionarea acestui conflict se face prin analogie cu solutionarea conflictului de legi in timp
din dreptul intern, respectandu-se principiul constitutional al neretroactivitatii legii si numai in masura
in care legea noua nu prevede, in mod expres, o alta modalitate de solutionare.
Conflictul in timp al normelor conflictuale sau materiale poate sa afecteze si dreptul strain care
constituie “lex causae”.
Conflictul apare atunci cand norma conflictuala a forului trimite la un sistem de drept strain in
care au intervenit modificari ale dreptului material sau ale dreptului conflictual, intre momentul
nasterii raportului juridic si cel al litigiului.
Majoritatea autorilor de specialitate pledeaza pentru rezolvarea conflictului normelor
conflictuale sau materiale straine prin aplicarea normelor dreptului tranzitoriu strain la care trimite
dreptul forului.
Argumentul de text il reprezinta art. 5 care prevede: “in cazul in care legea straina apartine
unui stat in care coexista mai multe sisteme legislatie, dreptul acelui stat determina dispozitiile
aplicabile”.
22
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)
Este posibil ca modificarile legislative intervenite in dreptul strain sa nu aiba nicio legatura cu
sistemul de drept sub imperiul caruia raportul juridic a luat nastere, caz in care legea straina nu se
aplica.
Un ultim caz este cel in care partile prevad expres in contract ca acesta va fi supus legii romane
in vigoare la data incheierii actului, indiferent de modificarile legislative intervenite in cursul
executarii contractului.
23