Sunteți pe pagina 1din 23

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.

Notiuni generale

1) Elemente de extraneitate :
Lat. “extranes” = strain
Raportul juridic are 3 elemente : obiect, continut, subiecte.
Raportul juridic civil are aceleasi elemente, fiind caracterizat prin 3 trasaturi :
- raport social ;
- raport volitional ;
- in raportul civil, partile se afla pe picior de egalitate.
Ori de cate ori in raportul juridic apare un element strain se paraseste taramul (drept
international privat) dreptului civil si se intra pe taramul dreptului international privat.
Ex : un cetatean roman se casatoreste cu un cetatean strain pe teritoriul Romaniei.
Elementul strain este cetatenia straina a unuia dintre viitorii soti.
Elementul strain la care se refera D.I.P. reprezinta orice imprejurare de fapt din cauza careia
relatiile de drept privat intra in contact cu mai multe sisteme de drept.
Elementul strain nu este parte componenta a structurii raportului juridic, ci el este o
imprejurare care se leaga de oricare dintre cele 3 (subiecte) elemente : subiect, obiect, continut.
Intr-un raport juridic pot exista unul sau mai multe elemente de extraneitate.
Ex : 1. raportat la subiectele raportului juridic rezulta ca pentru persoana fizica exista
urmatoarele elemente de extraneitate : cetatenia, domiciliul sau resedinta in strainatate ; pentru
persoanele juridice ca elemente de extraneitate intalnim : nationalitatea, sediul sau fondul de comert.
2. raportat la obiectul raportului juridic ;
*locul situarii bunului (in strainatate) ;
3. raportat la continutul raportului juridic ;
*locul incheierii actului juridic in sens de negotium juris (ex: o firma romana
incheie in strainatate un contract cu o firma straina, in vederea prestarii de catre aceasta din urma a
unor servicii pe teritoriul Romaniei)
*locul intocmirii inscrisului constatator (instrument probatoriu al actului juridic
care poate fi intr-un alt stat decat cel in care s-a realizat acordul de vointa) – locus regit actum ;
*locul unde urmeaza sa-si produca efectele un contract (locus executionis) ;
*locul producerii faptului illicit cauzator de prejudicii (lex loci delicti comissi)
legea locului unde se produce accidentul
4.raportat la problemele de procedura ;
*locul solutionarii litigiului este in strainatate ; (2 soti romani casatoriti
divorteaza in Italia)

Definitia elementului de extraneitate :


Consta intr-o imprejurare de fapt in legatura cu un raport juridic careia acest raport intra in
contact cu mai multe sisteme de drept.
In doctrina se apreciaza ca prezenta elementului de extraneitate intr-un raport juridic produce 2
efecte :
*elementul de extraneitate constituie criteriul de delimitare a raporturilor de D.I.P fata
de orice raport civil
*elementul de extraneitate determina conflictele de legi, fie aplicarea normelor
materiale interne sau unificate.
Aceasta situatie conduce la concluzia ca D.I.P are o metoda de reglementare specifica diferita
de cea a dreptului civil.
Aceasta metoda este dupa caz (este) metoda conflictuala sau metoda aplicarii nemijlocite a
normei materiale (substantiale)

1
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)

2) Raporturile juridice de DIP :


Art.1 alin.2 din Legea 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de DIP prevede
urmatoarele : “in intelesul prezentei legi, raporturile de DIP sunt raporturi civile, comerciale, de
munca, de procedura civila si alte raporturi de drept privat cu elemente de extraneitate”.
Este vorba de raportul de drept civil in intelesul larg al cuvantului. In concluzie, obiectul DIP
ca ramura de drept este alcatuit din raporturi juridice de drept civil in sens larg care cuprind unul sau
mai multe elemente de extraneitate.
Raporturile juridice de DIP reprezinta raporturile juridice de drept civil in intelesul larg.

3) Metoda de reglementare a DIP:


a) metoda conflictuala poate fi rezolvata astfel : ori de cate ori instanta are de solutionat un litigiu
cu privire la un raport juridic cu un element de extraneitate si sunt 2 sau mai multe sisteme de drept
susceptibile de a se aplica, trebuie sa se recurga la norma conflictuala a forului (la propriul sistem de
DIP) si sa se aplice legea desemnata de aceasta.
Norma conflictuala prezinta urmatoarele caractere :
*utilizarea metodei inseamna alegerea legii competente, intrucat, in principiu, norma
conflictuala este bilaterala ;
*in prezenta unor sisteme de DIP diferite, judecatorul forului aplica mereu propria
norma conflictuala ;
*legea aplicabila desemnata de norma conflictuala este legea forului sau legea unui stat
strain.
Metoda conflictuala a fost criticata in doctrina, invocandu-se urmatoarele aspecte :
*este o metoda complexa cu dificultati in aplicarea practica ;
*este incerta si imprevizibila deoarece in unele state normele conflictuale cu origine
jurisprudentiala si nu legala ;
*aceasta metoda aplica raportului juridic de DIP o lege interna, facand abstractie de
faptul ca este un raport cu un element de extraneitate
In ciuda acestei critici, metoda conflictuala este cea mai potrivita in solutionarea conflictelor de
legi.
b) metoda aplicarii nemijlocite a normei materiale.
In afara sistemului de drept exista norme care se aplica in mod firest raportului juridic,
excluzandu-se astfel, atat conflictul de legi cat si aplicarea dreptului strain. Aceste norme se numesc
norme (sau legi) de aplicatie imediata.
Cu alte cuvinte, normele de aplicatie imediata apartin sistemului de drept intern al statului
forului si se aplica raportului juridic cu un element de extraneitate, care are o anumita legatura cu tara
forului, prin aceasta inlaturandu-se conflictul de legi si aplicarea dreptului strain.
Metoda aplicarii imediate a normelor materiale are caracter prealabil utilizarii normei
conflictuale si se particularizeaza prin urmatoarele :
2
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)

*normele de aplicatie imediata exclude aplicarea normei straine. Spre deosebire de


aceasta, norma conflictuala presupune o optiune intre legea straina si legea tarii;
*ridica problema aplicarii locului in spatiu ;
*au caracter unilateral, fiind si obligatorii. Normele conflictuale sunt de regula
bilaterale

Observatie :
In doctrina straina, alaturi de aceste 2 metode de reglementare a raportului DIP se sustine si
existenta unei a 3 metode (proper law) care presupune desemnarea legii aplicabile pentru fiecare speta
in parte, ceea ce conduce la aplicarea unor legi diferite chiar in aceeasi materie.

4) Domeniul DIP :
In doctrina, atat cea romaneasca cat si cea straina s-au exprimat opinii cu privire la materiile
care intra in cuprinsul DIP :
a)conceptia care limiteaza DIP numai la conflictele de legi ;
b)conceptia conflictelor de legi si a conflictelor de jurisdictie ;
c)conceptia conflictelor de legi si a conditiei juridice a strainului;
d)conceptia extensive care cuprinde si cetatenia in DIP.

5) Izvoarele DIP:
In material DIP coexista 2 categorii de izvoare : izvoare interne si izvoare internationale.
Principalele izvoare interne sunt : Legea 105/1992 ; OUG 194/2002 – regimul strainilor din
Romania ; Legea 187/2002 – competenta de jurisdictie, recunoasterea si executarea in Romania in
materie civila, comerciala din statele UE ; Legea cetateniei romane ; Legea actelor de stare civila ;
Legea cu privire la regimul pasapoartelor in Romania.
Izvoarele internationale sunt constituite de Conventiile internationale (tratate, acorduri)
bilaterale sau multilaterale prin care se reglementeaza probleme de DIP si la care Romania este parte.
Exista 2 categorii de izvoare internationale :
*izvoare internationale care contin norme conflictuale. Ex : Conventia prin care se
reglementeaza conflictul de legi si jurisdictie in materie de despartire si separatiune de corp ; O serie
de tratate de asistenta juridica, in materie civila, penala.
*izvoare internationale care contin norme materiale. Ex: Conventia privind obtinerea
pensiei de intretinere in strainatate ; Conventia cu privire la drepturile copilului ; Conventia Europeana
in domeniul informarii asupra dreptului strain ; Conventia asupra protectiei copilului si cooperarii in
materia adoptiei internationale ; Conventia asupra rapirii internationale de copii ; Conventia pentru

3
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)

apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si a protocoalelor aditionale la aceasta


conventie (Roma, 4 mai 1950 in cadrul Consiliului European) ratificata in Romania prin Legea
30/1994 ; Conventia cu privire la recunoasterea atestatelor obtinute in invatamantul superior in statele
din regiunea Europei (Lisabona) ratificata de Romania prin Legea 172/1998 ; Conventia cu privire la
suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine (Haga, 1951) ; Legea 52/2000.
Alaturi de izvoarele interne si cele internationale DIP mai cunoaste inca 2 izvoare : *cutuma
internationala ;
*uzantele internationale.
Cutuma este o regula de conduita stabilita in practica vietii sociale si respectate un timp
indelungat in virtutea deprinderilor, ca norma sociala obligatorie. In dreptul international vine sa
completeze sau sa interpreteze normele juridice de DIP
Uzantele sunt o conduita a partilor care reprezinta un rezultat al unei atitudini exprimate in
mod expres au tacit, constant, o anumita perioada de timp, cu caracter general sau special.
Majoritatea autorilor romani considera ca acesti termeni sunt sinonimi, insa in practica ei sunt
diferiti.

Raporturile dintre izvoarele interne si internationale


Art.10 din Lg 105 consacra principiul conform caruia Conventia internationala priveaza fata de
legea interna. In aceste sens, s-a pronuntat si Constitutia Romaniei in art.20 alin.20 : daca exista
neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care
Romania este parte si legile interne au prioritate reglementarile internationale cu exceptia cazurilor in
care Constitutia si legile interne contin dispozitii mai favorabile.

Norma conflictuala :

1. Definitie : Norma conflictuala specifica DIP este norma de drept care solutioneaza conflictul de
legi, adica desemneaza legea interna compententa sa carmuiasca raportul juridic cu un element de
extraneitate.
Norma conflictuala nu stabileste in mod direct intinderea drepturilor si obligatiilor ce rezulta
din raportul juridic cu un element de extraneitate, acest rol revenindu-i normei materiale.
Norma conflictuala arata doar legea competenta sa solutioneze raportul juridic de DIP, mai
exact, care dintre sistemele de drept aflate in conflict guverneaza fondul raportului cu un element de
extraneitate.

4
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)

Asa cum s-a aratat in literatura de specialitate, cu ajutorul normei conflictuale se alege dintre
sistemele de drept aflate in concurs sau in conflict care trebuie aplicat, deci legislatia interna a acelui
stat.
Din acest moment in care s-a stabilit sistemul de drept intern aplicabil, rolul normei
conflictuale inceteaza, urmand a se aplica in continuare norma de drept intern (norma de drept civil,
comercial, procesual) care va carmui raportul juridic cu un element de extraneitate.
Prin urmare, norma conflictuala este o norma de trimitere sau de fixare la sistemul de drept
aplicabil, avand un caracter prealabil aplicarii normei materiale.
Ex: art.18 : “conditiile de fond cerute pentru incheierea casatoriei sunt determinate de legea
nationala a fiecaruia dintre viitorii soti”.
art.19 : “forma incheierii casatoriei este supusa legii statului pe teritoriul caruia se
celebreaza”. In privinta formei procedurii incheierii casatoriei, art.19 indica legea forului, adica legea
romana, adica Codul familiei, Legea 119 + metodologia nr.1

2) Delimitarea dintre norma conflictuala si cea materiala :


Norma conflictuala are o aplicare anterioara prealabila, fata de norma materiala, astfel, in cazul
in care o instanta romaneasca este sesizata cu solutionarea unui litigiu sau, in general, cu orice
problema nascuta dintr-un raport juridic de DIP, ordinea logica si necesara a operatiunilor de aplicare
a dreptului (in sistemul de drept) este urmatoarea :
 instanta (autoritatea sau forul, indiferent de natura lui) isi va verifica conform legii,
competenta, solutionand in acest mod conflictul de jurisdictii ;
 daca instanta este competenta sa solutioneze cauza va solutiona conflictul de lege pe
baza normelor conflictuale proprii (lex fori) pentru a desemna legea materiala competenta ;
Norma conflictuala nu reglementeaza pe fond raportul juridic cu un element de extraneitate, ci
numai indica sistemul de drept aplicabil acestui raport (in cuprinsul sistemul de drept sunt incluse si
normele lui conflictuale care pot sa faca trimitere la un alt sistem de drept, aparand astfel institutia
retrimiterii).

3) Structura normei conflictuale :


1.T.R.Popescu : “norma conflictuala este alcatuita din 3 elemente : continut, ordinea si legea
aplicabila (lex causae) ;
2.I.P.Filipescu, Sitaru : norma conflictuala este alcatuita din 2 elemente : continut si legatura.

5
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)

Continutul reprezentat de totalitatea raporturilor juridice la care norma conflictuala se refera


(continutul normei are in vedere ipoteza normei). Continutul normei determina campul de aplicare in
spatiu a unei legi.
Legatura indica legea aplicabila raportului juridic in cauza prin raportare la un anumit element
de extraneitate (dispozitia normei conflictuale)
Legatura normei conflictuale se materializeaza prin punctul de legatura care constituie
elementul concret si direct prin care se stabileste conexiunea dintre raportul juridic (continutul normei)
si un anumit sistem de drept (ce constituie legea aplicabila fondului raportului juridic cu elementul de
extraneitate, adica lex causae).

4) Punctul sau elementul de legatura :


Definitie : elementele prin care se stabileste legatura dintre un raport juridic (cu unul sau mai multe
elemente de extraneitate) si un sistem de drept.
Asadar, indicarea sistemului de drept aplicabil de catre norma conflictuala se face pe baza
legaturii existente intre un raport juridic si un sistem de drept.
Principalele puncte de legatura sunt :
*cetatenia – care este punctul de legatura pentru urmatoarele categorii de raportui
juridice :
statutul persoanelor fizice, adica starea civila, capacitatea si raporturile de familie
(art.11-39) ; pentru raporturile succesorale referitoare la bunurile mobile (art.66 lit.a)
pentru jurisdictia competenta in unele cazuri prevazute de lege (art.150 pct 1 si 2)
*domiciliul sau resedinta pentru :
starea civila, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice in subsidiar fata de
cetatean ;
conditiile de fond ale actelor juridice (art.69 si 77)
pentru jurisdictia competenta conform regulii auctor sequitur forum rei (art.149).
*sediul social pentru persoane juridice ;
*locul situarii bunului (pentru mostenirea imobiliara);
*pavilionul navei sau aeronavei :
*locul incheierii contractului (lex locis contractus) ;
*locul executarii contractului (lex locis executoris) ;
*autoritatea care verifica validitatea actului (auctor regit actum) ;
*locul unde se produce actul juridic illicit ;
*locul producerii prejudiciului ;
*instanta sesizata (lex fori)
6
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)

Clasificarea punctelor de legatura :


1.punctele de legatura constante (fixe) care nu pot fi deplasate de sub incidenta unui sistem de
drept. Ex : locul situarii bunului imobil, locul producerii faptului ilicit.
2.punctele de legatura variabile (mobile) pot fi deplasate in spatiu, intrand in contact cu mai
multe sisteme. Ex : cetatenia, domiciliul sau resedinta, locul incheierii contractului.
In vederea desemnarii legii este necesara localizarea acestor puncte de legatura.
Legea la care trimite norma conflictuala “lex causae” este acel sistem de drept cu care se face
legatura prin punctul de legatura.

5) Clasificarea normelor conflictuale


Exista 2 criterii de clasificare :
1)dupa felul punctului de legatura :
norme conflictuale unilaterale sunt cele care determina in mod expres campul de
aplicare a legii materiale nationale, ignorand astfel cazurile in care legea straina este competenta. Ex :
art.63 din legea 105 “dreptul de autor si de proprietate individuala industriala ale persoanei fizice si
persoanei juridice straine sunt ocrotite pe teritoriul Romaniei conform legii romane si conventiilor
internationale la care Romania este parte”
norme conflictuale bilaterale (complete sau duble) care determina atat domeniul de
aplicare al dreptului national cat si cele ale dreptului strain. Majoritatea normelor conflictuale din
legea 105 intra in aceasta categorie.
2)dupa continut :
norme cu privire la persoane (fizice, juridice). Ex : art 18 si urmatorele ;
norme cu privire la bunuri. Ex : art.49 si urmatoarele
norme cu privire la mostenire. Ex : art.66 si urmatorele
norme cu privire la actul juridic. Ex : art.69 si urmatoarele
Indiferent de forma lor, bilaterale sau unilaterale, normele imbraca 4 forme :
1.alternative
2.cumulative
3.exclusive
4.in cascada (ex : art.20 cuprinde astfel de norme).
Efectele casatoriei sunt supuse succesiv, ierarhizate urmatoarelor legi : legii nationale comune ;
legea domiciliului comun ; legea (resedintei) statului pe teritoriul caruia au ori cerut resedinta
comuna ; legea statului cu care sotii intretin cele mai stranse legaturi
OBS: normele conflictuale nu se confunda cu normele de aplicatie (generala) deoarece ultimele le
exclude pe primele.
7
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)

Normele de aplicatie sunt norme materiale care apartin dreptului intern al statului forului si
care datorita caracterului lor imperativ se aplica cu prioritate raportului juridic.
Ex : art.19 alin.2 cuprinde o norma de aplicatie imediata care exclude aplicarea art/19 alin.1 si
anume : In cazul in care cetateanul roman, aflat in strainatate, incheie o casatorie aceasta se
celebreaza : in fata autoritatii locale competente ; in fata agentului diplomatic sau consular (al
Romaniei sau al statului stain).
Aceste dispozitii inlatura de la aplicare norma conflictuala cuprinsa in art.19 alin.1 care
prevede ca “forma incheierii casatoriei este supusa legii unde se celebreaza…”

Normele materiale :

Se aplica raporturilor cu elemente de extraneitate. Aplicarea normei materiale este influentata


de norma conflictuala care trimite la un anumit sistem de drept. In toate cazurile norma materiala
solutioneaza in mod nemijlocit problemele de fond a cauzei.
Clasificare : Norme de drept substantial si norme de drept procesual.
Delimitarea dintre norma conflictuala si cea materiala
In sistemul de drept romanesc cele mai multe norme materiale reglementeaza conditia juridica
a strainului si efectele hotararii judecatoresti si arbitrale in Romania. Ex: art.165180 din Legea
105/1992.
In momentul in care trebuie sa facem delimitarea intre norma conflictuala sic ea materiala
trebuie sa avem in vedere 2 aspecte :
1)Norma conflictuala are o aplicare prealabila, anterioara fata de norma materiala.
Astfel, dupa ce instanta se decalara competenta asupra unui raport de DIP se determina mai intai
sistemul de drept aplicabil (cel roman, francez, etc) si apoi se determina din acest sistem de drept legea
materiala (C.Civ, C.fam, Legea adoptiei).
Ex : in cazul adoptiei unui copil cetatean roman cu domiciliul in Romania de o familie
straina cu domiciliul in strainatate se procedeaza astfel :
*instanta romana isi verifica propria competenta in materie juridica ; art.151
pct.2 indica solutia
*instanta romana determina sistemul de drept aplicabil adoptiei (art.30 din legea
105/1992) : legea nationala a adoptatorului (legea straina) si legea nationala a adoptatului (sistemul de
drept romanesc)
*autoritatea va determina legatura materiala aplicabila din fiecare sistem de
drept (Legea 272 in Romania).

8
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)

Nota : art.157 prevede : “instanta sesizata verifica din oficiu competenta sa de a


solutiona raporturile de DIP”.
2)Norma conflictuala rezolva o problema prejudiciala si anume copnflictul de legi.
Norma materiala carmuieste pe fondul problemei chiar raportul juridic.
In exemplul dat cu adoptia conflictul de drept apare intre sistemul de drept roman sic el
strain.

Teoria conflictelor de legi


- calificarea si conflictul de calificari -

I) Notiune si definitie.
In cazul unui raport juridic cu element de extraneitate pentru a afla ce lege carmuieste efectele
juridice ale acestuia trebuie sa determine cu care lege are legatura.
Indicatia o sa ne-o ofere acest raport, punctul de legatura care localizeaza sistemul de drept.
Pentru a localiza si a determina punctul de legatura trebuie sa se determine continutul sau,
adica raporturile juridice reglementate de norma conflictuala. In acest scop in DIP se utilizeaza
categorii de puncte de legatura : persoane, succesiune, bunuri.
Continutul acestor puncte de legatura difera de la un sistem de drept la altul.
Astfel spus, aceeasi notiune juridica nu are acelasi continut in mai multe sisteme de drept. Ex :
prescriptia dreptului la actiune este o notiune ce apartine dreptului material, pe cand in sistemul
anglosaxon este o notiune de drept procesual.
A califica un fapt, o relatie in raport inseamna in care din categoriile si notiunile juridice
existente se incadreaza acesta pentru a deveni :
un fapt juridic
un raport juridic
un act juridic
Calificarea este operatiunea logico-juridica de descifrare a sensurilor notiunii juridice care
explica continutul si legatura normei conflictuale, fiind si o interpretare a diferitelor notiuni in raport
cu un sistem de drept.
Acest demers de a defini o notiune prin raportare la un sistem de drept se numeste calificare.
Se distinge intre : legea care defineste calificarea si legea care rezulta in urma calificarii.
Conflictul de calificari presupune situatia in care notiunile din continutul sau, al normei
conflictuale, au intelesuri diferite aflate in coliziune (contact).
Calificarea este determinate de urmatorii factori :
9
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)

notiunea are intelesuri diferite in sistemul de drept. Ex : prescriptia dreptului la


actiune
unele notiuni sunt necunoscute in anumite sisteme de drept (trust)
diferite sisteme de drept incadreaza situatiile similare in categorii deosebite. Ex :
ruperea logodnei – este considerate a fi guvernata fie de regulile din material raspunderii contractuale,
fie a raspunderii delictuale.

II) Analiza spetelor citate in mod traditional in doctrina.


1) Succesiunea maltezului :
2 soti – Bartholo s-au casatorit in Malta la sfarsitul sec.XIX (1870-1880).
Aici au avut primul domiciliu conjugal, dupa care emigreaza in Algeria, unde sotul dobandeste
bunuri imobile dupa care decedeaza. Sotia introduce actiune in instanta franceaza, solicitand o parte
din bunurile imobile.
Speta a fost solutionata prin prisma naturii pretentiilor patrimoniale ale reclamantei, s-a facut o
calificare a pretentiilor reclamantei.
Dupa legea malteza, pretentiile reclamantei erau considerate un avataj matrimonial, adica
efecte ale regimului matrimonial, ceea ce insemna ca reclamanta avea dreptul la un sfert din masa
succesorala. Se aplica legea malteza pentru ca acolo s-a aflat domiciliul conjugal si tot aici s-a incheiat
o conventie matrimoniala.
Dupa legea franceza, pretentiile reclamantei erau calificate ca fiind un drept succecoral al sotiei
suprevietuitoare si se aplica legea situarii bunuluil
In concluzie, legea aplicabila era legea franceza. Justitita franceza a aplicat legea franceza si
cererea reclamantei a fost respinsa, mostenirea revenind statului francez.
2) Testamentul olandezului.
Un olandez a intocmit un testament olograf.
Legea olandeza interzice acesta forma, iar legea franceza o admite.
Daca forma testamentului are prioritate in sensul ca, testamentul olograf pune in discutie o
problema de forma, atunci legea aplicabila este legea locului redactarii testamentului, adica
testamentul este valabil.
Daca forma testamentului este considerate o problem ace tine de capacitatea testatorului, atunci
se aplica legea persoanala (legea olandeza) si rezulta ca testamentul nu este valabil.
Aceasta speta nu are decat valoare istorica, pentru ca din 1982 in Olanda se recunoaste
valabilitatea testamentului olograf.
3) Casatoria grecului.
Un grec se casatoreste in Franta cu o femeie cetatean francez.
10
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)

Solutia este diferita in functie de calificarea data locului incheierii casatoriei.


Daca se considera ca e o conditie de forma a casatoriei se aplica legea locului (legea franceza)
si rezulta ca aceasta casatorie este valabila.
Daca se considera ca fiind o conditie de fond, se aplica legea nationala a sotilor si rezulta ca
aceasta casatorie este nula pentru cetateanul grec.

III) Legea dupa care se face calificarea in dreptul roman.


Art.3 din Legea 105/1992 prevede “cand determinarea legii aplicabile depinde califificarea ce
urmeaza sa fie data unei instituii de drept sau unui raport juridic, se ia in considerare calificarea
juridica stabilita de legea romana”.
Asadar, calificarea se face dupa legea forului.
In legatura cu textul citat trebuie sa facem 2 precizari :
termenul de institutie de drept trebuie inteles in sensul larg, incluzandu-se si
notiunile juridice ;
exceptiile de la art.3 sunt de stricta interpretare.
Art.159 alin.2 prevede : “legea romana stabileste si daca o anumita problema este de drept
procedural sau material”.
Asadar, calificarea unei probleme ca fiind de drept procedural sau material se face dupa legea
romana.
Regula conform careia calificarea in DIP se face dupa legea forului este solutia adoptata in
majoritatea sistemelor de drept.
Avantajele acestei solutii :
 normele de Dip apartin forului si, deci si calificarea trebuie facuta dupa legea
forului;
 calificarea dupa legea forului se impune logic, deoarece, pana nu se solutioneaza
conflictul de calificari nu se poate cunoaste sistemul de drept aplicabil.

IV) Exceptiile de la calificarea “lex fori”.


1) Calificarea data de parti.
In materiile in care functioneaza “lex voluntatis” partile pot determina, ele insele, contin
notiunile utilizate intr-un contract.
2) Calificarea legala.
Este posibil ca anumite norme de DIP incluse in legile interne sau tratate internationale sa
ofere definitia anumitor notiuni juridice din cuprinsul lor.
Acest inteles este aplicabil numai acelor acte normative.
11
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)

3) Calificarea secundara.
Intervine dupa ce s-a facut calificarea primara care determina legea competenta.
Ex : a determina daca un contract are un caracter civil sau comercial este o problema de
calificare secundara.
Asa fiind, ea se realizeaza dupa “lex causae”, fiind o problema de drept intern.
4) Calificarea institutiilor juridice necunoscute in tara forului.
Se realizeaza potrivit sistemului de drept strain care le reglementeaza.
Ex : prin “trust” – este un contract in virtutea caruia o persoana transmite un bun alteia cu
obligatia acesteia din urma sa dispuna in folosul unui tert beneficiar desemnat de prima persoana.
Din dreptul german, “aufenbung” – cauze de desfacere a casatoriei care au existat anterior
incheierii acesteia.
5) Calificarea notiunii din norma conflictuala straina in caz de retrimitere.
Calificarea se face dupa legea la care se retrimite.

Retrimiterea :

1) Precizari prealabile.
Normele conflictuale au un caracter national. Din particularitatile fiecarui sistem national
decurge consecinta diversitatii normelor conflictuale care pot da nastere la 2 tipuri de conflicte ale
normelor conflictuale.
a) Conflict pozitiv.
Intr-o situatie juridica data, fiecare dintre normele conflictuale in prezenta atribuie competenta
propriei legi interne.
Ex : un cetatean german, cu ultimul domiciliu in Franta, moare in Franta, iar masa succesorala
este formata din bunurile mobile. Ce regim se aplica succesiunii ? Conform legii nationale (legea
germana) sau legea ultimului domiciliu (franceza). Norma conflictuala germana atribuie competenta
legii nationale a decujusului (germana). Daca problema este pusa in fata judecatorului francez,
conform normelor conflictului francez se aplica legea ultimului domiciliu al decujusului (deoarece
sunt bunuri mobile) legea franceza.
Conflictul pozitiv exclude retrimiterea.
b) Conflictul negativ.
Fiecare dintre normele conflictului national se declara necompetenta in reglementarea
raportului de DIP si trimite la sistemul de drept al celuilalt stat ori la dreptul unui stat tert.
Aceasta situatie da nastere retrimiterii.

12
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)

Ex : statutul personal al unui englez domiciliat in Franta este supus legii sale nationale conform
sistemului de drept francez. Conform normelor conflictuale engleze, legea aplicabila englezului in
strainatate este legea domiciliului. Daca litigiul apare in fata judecatorului francez, acesta aplica
propria norma conflictuala care trimite la legea persoanala a cetateanului, adica legea nationala.
Conflictul negativ este prima conditie a existentei retrimiterii.
A doua conditie este dreptul forului, adica sa trimita la intregul sistem de drept, inclusiv la
normele sale conflictuale.

Definitie.
Retrimiterea este acea institutie de DIP provocata de conflictul negativ dintre normele conflictuale in
coliziune, cu privire la un raport juridic cu element de extraneitate, in sensul ca fiecare norma
conflictuala confera celeilalte competenta de a carmui raportul juridic in speta.
A aparut in urma unui caz celebru : “speţa forgo”.

Speta Forgo.
Un copil din afara casatoriei – Forgo s-a nascut in Bavaria. La 5 ani se muta in Franta. Pe
teritoriul Frantei moare la 68 de ani, lasand o importanta avere pentru care nu a intocmit testament. Nu
avea descendenti. Rudele colaterale dupa mama (fracti, surori ale mamei, nepoti) au introdus actiune
in fata instantei franceze, solicitand mostenirea. Dupa legea franceaza, dezbaterea succesiunii
mobiliare se face dupa legea ultimului domiciliu al decujusului. Domiciliul decujusului era in Bavaria,
deoarece nu a indeplinit procedura de a avea un domiciliu legal in Franta. Legea franceaza a forului
trimite la legea bavareza. Conform legii bavareze, succesorilor legali dupa mama le revenea o parte
din mostenire. Statul francez a facut recurs, sustinand ca norma conflictuala bavareza supune
succesiunea mobiliara domiciliului “de facto”. Asadar, legea bavareza trimite la legea franceza.
Conform legii franceze, succesiunea este vacanta in consecinta revenind statului francez,

Felurile retrimiterii.
1) Retrimiterea de gradul 1, atunci cand norma conflictuala a forului desemneaza competenta
dreptului strain a carui norma conflictuala, la randu-I atribuie competenta legii forului.
2) Dubla retrimitere, exista atunci cand norma conflictuala straina aplicabila in virtutea
normei conflictuale a forului atribuie competenta sistemului de drept a unui stat tert.

Retrimiterea in DIP roman.

13
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)

Art.4 “daca legea straina determinate conform dispozitiilor (aplicate) ce urmeaza, retrimite la
dreptul roman, se aplica legea romana, afara de cazul in care legea prevede expres altfel”.
Alin.2 “retrimiterea facuta de legea straina la dreptul altui stat este fara efect”.
In DIP se aplica numai retrimiterea de gradul 1.
Exceptii :
Legea 105 prevede cateva exceptii cand nu este admisa retrimiterea.
Ex : art.73 : “contractul este supus legii alese prin consens de parti”.
art.85 : “legea straina aplicabila contractului cuprinde dispozitiile sale de drept material”.

Ordinea publica si frauda la lege – cazuri in care legea


straina competenta nu se aplica

Generalitati.
Aplicarea legii straine gasita conform normelor conflictuale poate fi refuzata de instanta de
judecata daca forul considera ca legea straina contravene principiilor fundamentale ale ordinii juridice
a tarii forului sau daca a devenit competenta prin frauda.
Art.8 “aplicarea legii straine se inlatura intr-una din situatiile” :
daca incalca ordinea publica de DIP roman
daca a devenit competenta prin frauda. In cazul inlaturarii legii straine se aplica legea
romana.

Ordinea publica
Notiune.
In DIP, derogarea de la aplicarea legii straine are un caracter exceptional.
Marea parte a doctrinei moderne este de acord ca nu se poate stabili concret continutul de
ordine publica in DIP.
Asa fiind, instanta de judecata va stabili pentru fiecare caz in parte daca legea straina normal
competenta, contravene sau nu oridinii publice de DIP din tara forului.
Se admite totusi ca notiunea de ordine publica in DIP intra acele norme fundamentale pentru
sistemul de drept al instantei care nu permit aplicarea regulilor straine, desi acestea din urma sunt
competente conform normelor conflictuale ale forului.
Exceptia de ordine publica apare in DIP ca un instrument de protectie a ordinii juridice interne
impotriva aplicarii legii straine care ar putea astfel compromite interesele vitale ale tarii forului.

Elementele specifice ale ordinii publice in DIP.


14
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)

Ordinea publica apare ca un corectiv exceptional in aplicarea legii straine, intrucat desi legea
straina este competenta ea nu se va aplica.
D.p.d.v procedural ea se concretizeaza printr-o exceptie de fond, invocate de orice persoana
interesata sau chiar din oficiu.
Daca exceptia de ordine publica este admisa se inlatura producerea efectelor legii straine
normal competente in tara forului. Aceasta situatie nu afecteaza legea straina in fiinta ei.
Ordinea publica in DIP determina aplicarea in mod subsidiar a legii forului.

Caracterele ordinii publice in DIP.


1) Ordinea publica de DIP are un caracter variabil :
in timp deoarece difera din punct de vedere al continutului in cadrul aceluiasi sistem
de drept.
Ex : fie legea straina care inainte contravenea ordinea publica a forului devine dupa
modificare conforma acesteia, fie legea straina care inainte nu era conforma ordinii publice sa devina
astfel.
in spatiu deoarece se interpreteaza prin prisma dreptului roman.
Ex : in unele tari nu se admite desfacerea casatoriei prin divort. Conform art.22 din
legea 105 : daca unul dintre soti este cetatean roman, iar celalat cetatean strain pentru care divortul
este admis, se va aplica legea romana.
2) Caracter actual – se ia in considerare continutul ordinii publice din momentul litigiului,
daca in perioada cuprinsa intre nasterea raportului juridic si ivirea litigiului, continutul ordinii publice
se schimba.

Comparatie intre ordine apublica si alte institutii juridice.

1. Ordinea publica de DIP si ordinea publica de drept international


Asemanari :
d.p.d.v. al scopului, ambele urmaresc protectia juridica ale statelor member
ale forului ;
dupa izvor, au acelasi izvor si anume dreptul international
d.p.d.v al finalitatii, inlatirarea aplicarii unei legi.
Ex : pentru ordinea publica din DIP, legea straina nu-si produce efectele, iar
pentru ordinea publica din dreptul international se cenzureaza actele juridice legal incheiate care au
putere de lege pentru parti.
Deosebiri :
15
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)

d.p.d.v al functiei : ordinea publica de drept international stabileste limitele


principiului libertatii conventionale ; ordinea publica de DIP indica limitele aplicarii legii straine in
statul forului ;
dupa sferele celor 2 notiuni : nu toate normele de ordine publica in dreptul
international sunt de ordine publica in DIP. In schimb toate normele de ordine publica din DIP
pastreaza acelasi caracter si in dreptul international

2. Ordinea publica si normele de aplicatie imediata.


Asemanari :
ambele au menirea de a apara principiile fundamentale ale forului ;
finalitatea este aceeasi, neaplicarea legii straine si aplicarea legii forului.
Deosebiri :
ordinea publica de DIP presupune in prealabil o lege straina si apoi invocarea exceptiei
de ordine publica;
Norma de aplicatie imediata intervine fara a se desemna legea straina intrucat se presupune ca
raportul juridic exprima interese sociale atat de importante ca nu se poate aplica decat “lex fori”.
Cu alte cuvinte “ab initio” desemnarea legii straine este exclusa, iar conflictul de legi este
exclus.

Efectele invocarii ordinii publice de DIP.


Art.8 din legea 105 rezulta ca ordinea publica in DIP are 2 efecte :
un efect negativ, legea straina este inlaturata ca aplicare ;
un efect pozitiv, in locul legii straine se aplica legea romana.

Frauda la lege
Notiune :
Vechiul adagio strain “fraus omnia corumpit” este inlaturat in toate disciplinile juridice.
Operatiunea prin care partile unui raport juridic uzand mijloacele legale de DIP isi creeaza in
mod voit conditiile pentru a se sustrage de sub incidenta legii normal competente, recurgand la
dispozitiile altei legi convenabile lor.

Conditiile fraudarii legii in DIP :


Structura fraudei la lege este alcatuita din 2 elemente :
un element material, care se refera la schimbarea punctului de legatura;

16
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)

un element intentional, evitarea aplicarii legii normal competente.


Pentru a exista frauda la lege in DIP se cer a fi indeplinite cumulative 4 conditii :
1) schimbarea voluntara si frauduloasa a punctului de legatura. Aceasta conditie este valabila
numai pentru pactele de legatura variabile. Ex: schimbarea cetateniei, domiciliului.
2) utilizarea unor mijloacelor care prin ele insele sunt licite. Ex : persoana juridica schimba
sediul in alt stat decat cel initial
3) intentia frauduloasa ori de cate ori partile utilizeaza norma conflictuala in scopul de a se
sustrage legii normal competente. Partile creaza in mod voit conditii care sa duca indirect la incalcarea
normei conflictuale a forului prin determinarea acestei norme de la scopul ei firesc.
4) rezultatul obtinut prin interventia partilor sa fie illicit, in sensul ca datorita acestei interventii
se ajunge la un rezultat care contravene normei conflictuale competente.

Moduri de fraudare a legii in DIP:


1.In materia statutului persoanei fizice si al persoanei juridice.
Ex : prin schimbarea cetateniei in scopul evitarii unei incapacitate prevazute de legea nationala
sau a unei interdictii cu privire la divort, in material stabilirii filiatiei unui copil din afara casatoriei.
Speta Bauffremont (beau froid monde).
Printesa Bauffremont divorteaza pentru a se casatori cu Bibescu. Legea franceza interzice
divortul. Ea si-a schimbat cetatenia, avand aceeasi cetatenie ca si BIbescu. Legea franceaza a
considerat ca schimbarea cetateniei s-a facut in frauda legii franceze si a constat : nulitatea divortului
si nulitatea casatoriei cu printul BIbescu.
Speta Bertola.
Cetateni italieni cu domiciliul in Bucuresti. Au introdus actiunea de divort care a aplicat lex
patriae si a respins actiunea pentru ca legea italiana interzicea acest lucru. Pentru a divorta, cei doi soti
Bertola au renuntat la cetatenia italiana si astfel au devenit apatrizi. S-au adresat instantei romane in
calitate de apatrizi si facandu-se aplicarea dispozitiilor de DIP roman (art.2 alin.2 C.civ) s-a aplicat
legea romana a domiciliului.
Speta Mihaescu.
O femie cetatean roman a nascut in Franta un copil din afara casatoriei. Actiunea in stabilirea
paternitatii a fost adresata instantei franceze. (legea franceza admitea o astfel de actiune spre deosebire
de legea roaman care declara inadmisibila o asemenea actiune). Instanta franceza a facut aplicarea
legii personale a copilului si a respins actiune. Mama copilului a obtinut cetatenie franceza pentu copil
inainte ca procesul sa ajunga inaintea instantei superioare. Instanta franceza admite actiunea, avand in
considerare ca atat paratul cat si reclamantul sunt cetateni francezi.
2. In material statutului real : prin schimbarea locului bunului dintr-un stat in altul.
17
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)

3. In privinta actului juridic : prin schimbarea locului incheierii actului ; prin schimbarea locului
executarii obligatiilor.

Sanctionarea fraudei la lege


Aceasta problema a generat discutii in literature de specialitate, ea extinzandu-se si asupra
altor chestiuni:
 materiile din dreptul international privat in care trebuie sanctionata frauda la lege;
 natura sanctiuni si intinderea efectelor.
1. Materii in care trebuie sa fie sanctionata frauda la lege
 trebuie sa intervina numai in cazuri strict limitate, si anume in forma actului juridic;
 frauda la lege trebuie sanctionata indiferent de material in care intervine.

2. Natura sanctiunii si intinderea efectelor


 nulitatea actului incheiat in frauda legii romane;
 inopozabilitatea actului fraudulos incheiat in sensul ca nu I se recunoaste actului respective
niciun efect juridic.

Nulitatea actului
Se face distinctie dupa cum nulitatea incheiata pe legea romana este sau nu
recunoscuta in strainatate. Daca actul incheiat in frauda legii romane este considerat valabil in
strainatate el nu va produce niciun effect dupa dreptul roman, ceea ce inseamna ca rezultatul va fi ca in
cazul inopozabilitatii.
Daca actul incheiat in frauda legii romane nu este valabil in strainatate (nulitatea actului este
recunoscuta in strainatate) vom avea un act nul cu toate consecitele juridice.

Inopozabilitatea
Daca inopozabilitatea priveste intreg actul juridic atunci nu se vor produce niciun fel de efecte
juridice. Daca inopozabilitate priveste numai consecintele urmarite prin incheierea lui atunci efectele
sanctiunii sunt limitate.
Ex: speta Bauffremont. Se pune intrebarea ce a fost fraudulos, divortul sau schimbarea cetateniei?
Majoritatea autorilor privesc actul juridic in totalitate.

Relatiile in timp si spatiu ale sistemelor de drept

1. Conflictul de legi in timp si spatiu


18
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)

a. Notiune
Conflictul de legi in timp si spatiu presupune un conflict intre legi sub
imperiul careia s-a nascut dreptul subiectiv si legea locului unde acesta se invoca.
Conflictul este in timp intrucat intre momentul nasterii dreptului sic el al invocarii lui trece un
interval de timp.
Conflictul este in spatiu deoarece ambele sisteme juridice (cel in cadrul in care s-a nascut
dreptul subiectiv si sistemul forului) coexista spatial.

b. Formele conflictului de legi


 Raportul juridic se naste (se modifica sau se stinge) in cadrul dreptului
intern al unei tari si se invoca in alta tara;
De ex., doi cetateni francezi se casatoresc in Franta (problema de drept intern) iar apoi solicita in
Romania recunoasterea efectelor juridice ale casatoriei. Conflictul apare in momentul invocarii
dreptului subiectiv si este un conflict in timp si spatiu.
 Raportul juridic se naste (se modifica, se stinge) in cadrul dreptului
international privat al unei tari si se invoca apoi in alta tara.
De ex., un cetatean francez si un Italian se casatoresc, iar ulterior solicita Romaniei recunosterea
efectelor casatoriei.

c. Conditiile eficacitatii internationale a unui drept in Romania

 dreptul sa fi fost creat (modificat sau stins) conform legii competente


care poate fi:
 fie legea straina a statului unde s-a dobandit dreptul;
 fie legea competenta desemnata de norma conflictuala a statului unde se
invoca dreptul.
 dreptul sa fi indeplinit toate cerintele prevazute de legea starina
competenta;
 dreptul dobandit intr-o tara va produce efecte intr-o alta tara daca intre
timp nu s-a creat in tara forului un drept nou care il include sau exclude pe cel creat in strainatate.

d. Efectele eficacitatii unui drept straina


1. In principiu, dreptul dobandit in strainatate produce toate efectele pe care I le
confera legea respectiva;

19
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)

2. Un drept dobandit conform legii starine nu poate produce in Romania mai


multe efecte juridice decat in tara in care a fost dobandit;
3. Dreptul dobandit conform legii straine nu poate produce efecte juridice intr-o
alta tara daca s-ar incalca ordinea publica.
Art. 9 din legea 105/1992: “drepturile castigate in tara straina sunt respectate in Romania afara
numai adca sunt contrare ordinii publice de drept international privat roman”.

Conflictul mobil de legi

1. Notiune
Suntem in prezenta conflictului mobil de legi atunci cand un raport juridic este
supus succesiv la doua sisteme de drept diferite intrucat se schimba punctele de legatura.
De ex., un cetatean spaniol dobandeste cetatenie franceza. Se pune probleme daca statutul sau
personal si actele incheiate anterior naturalizarii in Franta (divortul in Spania) vor fi supuse legii
franceze ca lege npua sau legii spaniole ca lege veche.
De ex., un autoturism este instrainat pe teritoriul Germaniei, iar formalitatile de vanzare
cumparare sunt indeplinite conform dreptului german mai putin exigent decat cel elvetian. In cazul
introducerii autoturismului in Elvetia, care system de drept va fi aplicat efectelor vanzarii cumpararii?
Din fericire, legea federala de drept international privat elvetiana reglementeaza expres
solutionarea conflictului mobil de legi. In aceasta situatie, vanzarea cumpararea isi va pastra
valabilitatea timp de 3 luni dupa care efectele instrainarii nu vor mai fi recunoscute in Elvetia.
Conflictul mobil de legi prezinta particularitati sub doua aspecte:
 afecteaza legea interna aplicabila si nu norma conflictuala avuta in vedere;
 sursa acestui conflict este vointa partilor de a schimba punctual de legatura si nu vointa
legiuitorului.

2. Comparatie intre conflictul mobil de legi si alte institutii juridice

a. conflictul mobil si cel in timp si spatiu;

Asemanare: in ambele categorii coexista in spatiu doua sisteme de drept care au incidenta in mo
succesiv asupra aceluiasi raport juridic.
Deosebire: in cazul conflictului de legi in timp si spatiu punctual de legatura nu se schimba, ceea ce
nu se aplica in conflictul mobil de legi.
b. conflictul mobil de legi si conflictul in timp al legii interne
20
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)

Asemanare: ambele presupun doua legi care se aplica succesiv raportului juridic.
Deosebiri:
 conflictul mobil apare intre sistemele de drept a doua state diferite, iar in cazul conflictului de
legi intern conflictul exista in intervalul sistemului de drept;
 pt. conflictul mobil ambele legi raman in vigoare pe cand, in cazul conflictului intern, numai o
lege ramane in vigoare.

3. Domenii in care pot aparea conflicte de legi


Numai punctele de legatura mobile pot genera conflicte mobile de drept.
Domeniile sunt urmatoarele:
 Statutul personal: cetatenia;
 Statutul persoanei juridice: schimbarea sediului;
 Statutul real mobiliar prin deplasarea in spatiu a bunurilor mobile;
 Forma testamentului supusa legii nationale a testatorului daca legea se schimba inaintea
decesului acestuia.

4. Solutionarea conflictului mobil de legi

Potrivit legii de drept international privat in Romania, conflictul mobil de legi se solutioneaza
conform normelor sistemului de drept roman (fie norme conflictuale, fie alte norme juridice).

a. Solutia conflictului mobil difera de la caz la caz, aplicandu-se fie legea veche, fie legea noua, fie
se indica momentul pna la acre se produc efectele legii vechi si apoi momentul de la care se aplica
legea noua.
 Se da prioritate legii vechi;
De ex., art. 20 alin. 2: “in cazul in care unul dintre soti isi schimba cetatenia sau domiciliul
efectele casatoriei sunt guvernate in continuare de legea nationala comuna sau legea domiciliului
comun”; art. 28: “filiatia copilului din afara casatoriei se stabileste potrivit legii nationale a copilului
de la data nasterii sale, indiferent de cetatenia pe care o are copilul la data recunoasterii de paternitate
ori a stabilirii pe cale judecatoreasca a paternitatii”; art. 25, etc.
 Se aplica legea noua;
De ex., art. 66 lit. a: “mostenirea bunurilor mobile este supusa legii nationale pe care o avea
decujusul la data mortii” (un cetatean roman dobandeste bunuri mobile, ulterior devine cetatean strain

21
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)

si dobandeste bunuri mobile, de unde rezulta ca legea aplicabila este legea noua, aceea straina); art. 66
lit. b.
 Se aplica fie legea noua, fie legea noua;
Este cazul intocmirii, modificarii sau revocari testamentului care sunt valabile daca testamentul
respecta conditiile de forma aplicabile fie la data intocmirii, modificarii sau revocarii, fie la data
decesului testatorului, conform oricareia dintre legile urmatoare:
 Legea nationala a testatorului;
 Legea domiciliului acestuia;
 Legea locului unde testamentul a fost intocmit, modificat sau revocat.
De ex, art. 68, alin. 3.

b. Se aplica principiul legii mai favorabile.


De ex., art. 15: “apartenenta unei persoane la o noua lege nationala nu aduce atingere
majoratului dobandit potrivit legii care ii era anterior aplicabila”.

Conflictul in timp al normelor conflictuale

Acest tip de conflict este generat de aparitia intr-o tara a unor norme conflictuale noi care
determina aplicarea legilor in spatiu in mod diferit in raport cu normele anterioare. In Romania, un
astfel de conflict a aparut prin intrarea in vogoare a legii 105/1992, prin abrogarea dispoitiilor art. 2
Cod civil.
Solutionarea acestui conflict se face prin analogie cu solutionarea conflictului de legi in timp
din dreptul intern, respectandu-se principiul constitutional al neretroactivitatii legii si numai in masura
in care legea noua nu prevede, in mod expres, o alta modalitate de solutionare.
Conflictul in timp al normelor conflictuale sau materiale poate sa afecteze si dreptul strain care
constituie “lex causae”.
Conflictul apare atunci cand norma conflictuala a forului trimite la un sistem de drept strain in
care au intervenit modificari ale dreptului material sau ale dreptului conflictual, intre momentul
nasterii raportului juridic si cel al litigiului.
Majoritatea autorilor de specialitate pledeaza pentru rezolvarea conflictului normelor
conflictuale sau materiale straine prin aplicarea normelor dreptului tranzitoriu strain la care trimite
dreptul forului.
Argumentul de text il reprezinta art. 5 care prevede: “in cazul in care legea straina apartine
unui stat in care coexista mai multe sisteme legislatie, dreptul acelui stat determina dispozitiile
aplicabile”.
22
DREPT INTERNATIONAL PRIVAT (D.I.P.)

Este posibil ca modificarile legislative intervenite in dreptul strain sa nu aiba nicio legatura cu
sistemul de drept sub imperiul caruia raportul juridic a luat nastere, caz in care legea straina nu se
aplica.
Un ultim caz este cel in care partile prevad expres in contract ca acesta va fi supus legii romane
in vigoare la data incheierii actului, indiferent de modificarile legislative intervenite in cursul
executarii contractului.

23