CALIFICAREA SI CONFLICTUL DE CALIFICARI

A califica un fapt, o relatie, un raport inseamna a indica in care din categoriile si notiunile juridice existente se incadreaza acestea spre a deveni un anumit fapt juridic, raport juridic, act juridic. 1.Notiune. Calificarea este o operatiune logico -juridica de descifrare a sensului notiunilor juridice care exprima continutul si legatura normei conflictuale si totodata este o interpretare a respectivelor notiuni in raport cu un sistem de drept. Acest demers de a defini o notiune in raport cu un sistem de drept se numeste calificare. Este necesar insa a se distinge intre legea dupa care se face calificarea si legea care rezulta in urma calificarii. 2. Factorii care determina ca lificarea. Sunt co nsiderati factori care determina calificarea : a)imprejurarea ca notiunile au sensuri diferite in sistemele de drept; b)imprejurarea ca unele sisteme de drept reglementeaza institutii juridice necunoscute alto ra (trust in drept ul englez si Aufhebung in dreptul german); c)imprejurarea ca diferitele sisteme incadreaza situatii similare in categorii deosebite (ruperea lo godnei de exemplu, tine fie de raspunderea delictuala, fie de raspunderea contractuala). De asemenea, metodele ut ilizate pentru a ajunge la acelasi rezultat sunt diferite. Specificul institutiei calificarii in dreptul international privat este dat de conflictul de calificari care necesita determinarea sensului unor concepte. Calificarea prezinta i mportanta pe planul dreptului international privat, caci de felul cum se califica o relatie, un fapt, un raport depinde in cele din urma solutia conflictului de legi. Pe de alta parte, solutionarea conflictului de calificari este prealabila solutionarii co nflictului de leg i. 3.Felurile calificarii Calificarea primara este cea care determina legea competenta in sensul ca in functie de felul in care se face calificarea depinde si legea competenta sa guverneze raportul juridic respecti v. Calificarea primara se face dupa lex fori . Calificarea secundara este practic subsecventa calificarii primare si nu influenteaza desemnarea legii aplicabile. Calificarea secundara intervine dupa ce s-a facut calificarea primara si este o probl ema a legii interne; este data de lex causae . A determina daca un contract are caracter civ il sau comercial este o problema de calificare secundara. Calificarea data continutului normei conflictuale si calificarea data legaturii normei conflictuale Distinctia consta in faptul ca in cazul primei calificari se schimba insasi norma conflictuala iar in cazul celei de-a doua calificari se schimba legea aplicabila.

Legea dupa care se face calificarea: A)alificarea dupa "lex fori" Calificarea se face dupa legea instantei sesizate (lex fori) sau, in cele mai multe cazuri, dupa aceasta lege, in favoarea acestei opinii pledand urmatoarele argumente: a) normele dreptului international privat sunt norme nationale, care apartin sistemului de drept al instantei, deci, si calificarile avute in vedere de legiuitor sunt tot cele ale sistemului de drept national; b) calificarea este o etapa intermediara in aplicarea normei con-flictuale, iar calificarea primara influenteaza solutia litigiului; c) daca nu s-ar face calificarea dupa legea forului, ar insemna ca forul nu ar e nici un control asupra aplicarii legii straine, ceea ce nu poate fi admis. Calificarea nu se face dupa legea forului in urmatoarele situatii: - Autonomia de vointa. in masura in care partile pot sa aleaga legea competenta a se aplica raportului juridic, ele au posibilitatea sa decida asupra calificarii. Astfel, ele pot determina, de exemplu, ce se intelege prin locul incheierii contractului, locul executarii contractului, ori alte notiuni care intereseaza in legatura cu contractul incheiat. - Calificarea secundara. Fiind o problema de drept intern, aceasta nu se face dupa legea forului, ci dupa lex causae. - Retrimiterea. in masura in care se admite retrimiterea, trebuie admis ca si c alificarea notiunilor folosite de norma care retrimite se face dupa aceasta lege. - Institutii juridice straine necunoscute de legea forului. Diferite sisteme de drept recunosc institutii juridice care nu le sunt proprii. Se pot mentiona, de pilda, institute a juridica din dreptul englez denumita trust, care nu are corespondent in dreptul tarilor de pe continent, si institutia juridica din dreptul german denumita Aufhebung. Pentru aceste institutii juridice, in privinta calificarii, trebuie sa se tina seama de legea care le cunoaste si le reglementeaza. - Tratatele internationale. Unele norme conflictuale se gasesc in izvoare internationale. Se obisnuies-te ca tratatele sa arate in cuprinsul lor sensul pe care il au anumiti termeni ori anumite notiuni la care se refera. - Cetatenia. Determinarea cetateniei unei persoane este o problema de califi care. Se considera ca cetatenia se determina in raport cu legea statului al carui cetatean este sau pretinde ca este persoana in cauza. B) Calificarea dupa "lex causae" Calificarea se face dupa legea straina principala competenta asupra unui raport juridic. in acest sens, se apreciaza ca orice norma juridica se califica potrivit sistemului de drept caruia ii apartine.