Sunteți pe pagina 1din 16

Ministerul Educatiei al Republicii Moldova Universitatea de Stat ,,Alecu Russo,, din Balti Facultatea de Drept si Stiinte Sociale

Referat Reorganizarea intreprinderii

Executor: Gaina Ion ,

Bli, 2013

Plan 1. Aparitia si dezvoltarea intreprinderilor. 2. Tipuri de intreprinderi si inregistrarea lor in Republica Moldova. 3. Modul de reorganizare a intreprinderilor. 3.1 Reorganizarea prin fuziune 3.2 Reorganizarea prin dezmembrare 3.3 Reorganizarea prin transformare 4. Concluzie. 5. Bibliobrafie.

1. Aparitia si dezvoltarea intreprinderilor. Aparitia si intrarea in circulatie a monedei, ca marfa intermediara, a facilitat efectuarea schimburilor.Prima forma de realizare a schimbului produs contra produs poarta denumirea de Trocul. Descompunerea trocului in cele doua operatiuni (vanzarea si cumpararea) a reprezentat debutul adevaratei activitati comerciale. Negustorii au preluat intermedierea schimbului dintre producatori si consumatori. Cresterea nevoilor umane + amplificarea relatiilor interumane a dus la constituirea unor piete mai bine structurate si organizate (targuri,balciuri,hale). Trasaturi fundamentale ale economiei medieval : a) Agricultura detinea o pozitie aproape exclusive in economie; b) O singura institutie cumula comcomitent puterea politica ssi puterea economica: corporatiile la oras, seniorul feudal la sat; c) Termenii schimbului erau stabiliti prin cutuma; In secolul XII existau 5 nuclee ale activitatii comerciale pe plan mondial:Marea Mediterana; Complexul Oceanul Indian Marea Rosie; Regiunea Chineza; Tinutul central-asiatic; Aria Baltica. Acestea activitatii comerciale si era mecanizmul a intregii economii mondiale care detineau monopolul. Odata cu miscarea in timp apare noi mecanizme de usurare a activitacii comerciale. In secolul XIII incepe sa se faca mai bine simtita prezenta bancherilor in viata economica. Trasaturi caracteristice ale comertului din secolul XIII: 1) Autonomia sa; 2) Capacitatea sa de imobilizare a capitalurilor; 3) Relatiile sale traditionale; Predominarea capitalului comercial a favorizat nasterea fazei mercantiliste a burgheziei. Corporatia negustorilor a cunoscut un avant remarcabil pe plan European intre secolele XI-XIV. Negustorul a fost Initiatorul unor component noi care submineaza fundamentele traditionale ale feudalismului (J. LE Goff). Comerciant inseamna orice om care vinde produse pe piata, indiferent daca el insusi le-a produs sau a cumparat cea mai mare parte dintre ele (Frankfurt, 1420). Negustorul-bancher medieval a fost in esenta, un capitalist. La mijlocul secolului XVI s-a trecut de la rationalismul protestant la individualismul renascentist. Negustorii-gancheri renascentisti au practicat operatiuni bancare, comerciale si manufacturiere.Evolutia capitalismului, a intreprinderii capitaliste, este indisolubil legata de progresul spiritual al societatii.

In secolul XVII s-au pus bazele sistemului capitalist pe credit. - In 1531 a fost fondata Bursa din Anvers; - In 1609 a fost infiintata Banca din Amsterdam; In anii 1820, au aparut in Anglia primele magazine cu expunere libera a marfurilor, iar in SUA si apoi, in anii 1860 in Franta, au fost aplicate cateva inovatii de succes o De exemplu Boucicault, Pottier (Franta), Stewart (SUA); o Marile magazine universale din SUA practicau vanzarea pe credit si utilizau reclame comerciale; Initiativa intreprinzatorului particular a constituit si constituie motorul activitatii economice capitaliste. Intreprinderea capitalista a fost, este si va fi orientata spre plata, focalizandu-si activitatea pe indeplinirea obiectivului sau principal de a obtine profit prin intermediul schimburilor. Intreprinderea capitalista a impus anumite principia de functionare : o Intense socializare ocupationala; o Separarea functionala; o Adoptarea descentralizata a deciziei economice etc. Sub impactul glubalizarii incepind cu perioada anilor 1990 corporatiile si mega corporatiile au capatat o puterea economica nemaipomenita pina acum in istoria omenirii. Pentru prima data intreprinderile au aparut in Moldova odata cu indepententa ei, adica au capatat o putere juridical care era reglementata de R.M ca stat independent. Pina atunci erau in baza actelor si normelor juridice a le RSSM. 2. Tipuri de intreprinderi si inregistrarea lor in Republica Moldova. n conformitate cu art. 13, alin.1 din Legea cu privire la antreprenoriat i ntreprinderinr 845XII din 3.03.1992 i seciunile 2 3 din Codul Civil, pe teritoriul Republicii Moldova se pot ntregistra ntreprinderi cu urmatoarele forme juridice: 1. ntreprindere individual; 2. societate n nume colectiv; 3. societate n comandit;

4. societate pe aciuni; 5. societate cu rspundere limitat; 6. 7. cooperativ de producie; cooperativ de ntreprinztor;

8. ntreprindere de stat i ntreprindere municipal. In actul de constituire al societii comerciale, trebuie s se indice: a) numele, locul i data naterii, domiciliul, cetenia i datele din actul de identitate al fondatorului persoan fizic; denumirea, sediul, naionalitatea, numrul de nregistrare al fondatorului persoan juridic; b) denumirea societii; c) obiectul de activitate; d) participaiunile asociailor, modul i termenul lor de vrsare; e) valoarea bunurilor constituite ca participaiune n natur i modul lor de evaluare, dac au fost fcute asemenea aporturi; f) sediul; g) structura, atribuiile, modul de constituire i de funcionare a organelor societii; h) modul de reprezentare; i) filialele i reprezentanele societii; j) alte date, stabilite de lege pentru tipul respectiv de societate. 2. Actul de constituire al societii comerciale poate deroga de la prevederile prezentei seciuni doar n cazurile prevzute expres. 3. Actul de constituire al societii comerciale poate prevedea i alte clauze ce nu contravin legii. 4. Actul de constituire se ntocmete n limba de stat i se semneaz de ctre toi membrii fondatori. Dac se opteaz pentru una din cele dou tipuri de cooperativ, este strict necesar trecerea n revist a articolelor 171 178 din Codul Civil, care cuprind o serie de prevederi valabile pentru gospodria rneasc, precum i pentru cea de ntreprinztor. 3. Modul de reorganizare a intreprinderilor. Atita timp cit o societate comercial exprim voina celor care s-au asociat, i reorganizarea societii comerciale care se concretizeaz, practic, in modificarea actului constitutiv presupune acordul de voin al fondatorilor. Reorganizarea societii comerciale poate interveni ori de cite

ori in via apar noi cerine sau evenimente deosebite, precum majorarea sau reducerea capitalului social, prelungirea duratei de funcionare, excluderea unui asociat, schimbarea obiectului de activitate, schimbarea sediului. Asemenea schimbri se pot produce in condiii normale de funcionare i unanimitate a asociailor. Reorganizarea este o operaiune juridic complex de transmiterea drepturilor i obligaiilor prin succesiune de la o persoan juridic existent la persoan juridic succesoare, care exist sau care ia natere prin reorganizare. Reorganizarea poate fi benevol, precum i forat. Reorganizarea benevol se efectueaz in baza hotririi generale a societii, cu acordul majoritii asociailor. Reorganizarea forat poate fi efectuat in temeiul hotririi instanei de judecat sau organului administrative competent (Agenia Naional pentru Protecia Concurenei). Reorganizarea cuprinde, cel puin, dou personae juridice i produce efecte creatoare, modificatoare ori de incetarea lor. Nu pot fi supui reorganizrii intreprinztorii individuali, deoarece ei, fiind personae fizice, dispun de calitile personalitii umane i nu pot fi transformai intr-o alt form. Pentru modificarea formei privind desfurarea activitii de intreprinztor, persoana fizic este in drept s constituie o societate comercial sau s devin asociat al unei societi sau cooperative. La momentul actual in Moldova reorganizarea este reglementat de un ir de acte normative, spre exemplu, Regulamentul societilor economice nr.500/1991; Legea cu privire la inregistrarea de stat a intreprinderilor i organizaiilor nr. 1265/2000; Legea cu privire la societile pe aciuni nr. 1134/1997. Un rol important in reglementarea instituiei date il are noul Cod civil, care reglementeaz detaliat procedurile de reorganizare, fiind inlturate incertitudinea i haousul din Codul civil al RSSM din 26.12.1964. Conform art. 69, Cod civil al R.M. din 06.06.2002, persoana juridic se poate reorganiza prin fuziune (contopire i absorbie), dezmembrare (divizare i separare) sau transformare. a) Reorganizarea prin fuziune La aproximativ paisprezece ani de la constituirea primelor societati comerciale in R.Moldova, potrivit Legii 845/1992, constatm prezena tot mai activ a fenomenului restructurrii i concentrrii comerciale infiinate in acest interval de timp. Beneficiind de avantaje fiscale, cum ar fi scutirea unei sau mai multor persoane de plata impozitelor, sau constituit un ir de societi comerciale, care in prezent nu toate sa-i mai justifice existenta. In ultima perioad de timp acei care au calitatea de asociai la mai multe societi comerciale au hotrit s le reorganizeze, ajungind astfel la fenomenul cunoscut in rile occidentale, numit concentrarea societilor comerciale sau intreprinderilor. Operaiunea de restructurare sau de concentrare a societilor este motivat, in principal, de necesitatea de a-i consolida o anumit poziie pe pia i, mai cu seam, de a obine avantaje din punct de vedere fiscal. In prezent, operaiunea juridic a

concentrrii societilor comerciale este o soluie viabil pentru societile aflate in incapacitatea de plat, reprezentind una dintre modalitile juridice i economice care s le permit redresarea unei societi de ctre o alt societate prin contopirea a dou sau mai multe societi pentru a constitui o societate nou. Fuziunea societilor comerciale duce la concentrarea capitalului i la crearea unei societi puternice din punct de vedere economic, care ar putea influena negativ concurena loial. Din acest considerent, statul stabilete unele restricii privind fuziunea societilor comerciale. De exemplu, in Legea privind protecia concurenei nr. 1103/2000 este prevzut c Agenia Naional pentru Protecia Concurenei efectueaz un control prealabil asupra crerii, extinderii, comasrii i fuzionrii asociaiilor de ageni economici, holdingurilor, grupurilor industrialfinanciare, precum i asupra fuzionrii agenilor economici, dac faptul acesta ar duce la formarea unui agent economic, a crui cot pe pia ar depi 35 la sut. Inregistrarea fuziunii fr acordul Ageniei Naionale pentru Protecia Concurenei este interzis. Fuziunea este o operaiune prin care se realizeaz o concentrare a societilor comerciale. Ea are dou forme: absorbia i contopirea. Absorbia const in inglobarea de ctre o societate, a unei sau mai multor societi comerciale, care ii inceteaz existena. Absorbia are ca efect incetarea existenei persoanelor juridice absorbite i trecerea integral a drepturilor i obligaiilor acestora la persoana juridic a bsorbant. Contopirea const in reunirea a dou sau mai multor societi comerciale, care ii inceteaz existena pentru constituirea unei societi comerciale noi. Contopirea are ca efect incetarea existenei persoanelor juridice participante la contopire i trecerea integral a drepturilor i obligaiilor acestora la persoana juridic care se infiineaz. Procedura de reorganizare prin fuziune este prevzut de art. 73, Cod civil al R.M., incluzind dou forme. Ea parcurge urmtoarele etape: Pregtirea contractului de fuziune; Aprobarea contractului de fuziune de ctre organele supreme ale societilor participante la fuziune; Informarea Camerei Inregistrrii de Stat cu privire la iniierea reorganizrii; Informarea creditorilor i publicarea avizului cu privire la fuziune; Infptuirea inventarierii; Transmiterea actelor necesare inregistrrii fuziunii;

Inregistrarea fuziunii. Societile comerciale, in cazul fuziunii prin contopire, precum i prin absorbie sunt obligate s elaboreze un proiect al contractului de fuziune. Contractul dat constituie un act juridic civil, bi sau multilateral, este intocmit in form scris i urmeaz a fi semnat de ctre prile participante la fuziune. Specific contractului dat este faptul c in urma executrii lui, o parte (in cazul absorbiei) sau ambele pri, in cazul contopirii, ii inceteaz existena sa in calitate de persoan juridic, formind o nou persoan juridic. Proiectul contractului de fuziune, conform art. 74 al Codului civil al R.M. trebuie s cuprind: Forma (felul) fuziunii; Denumirea i sediul fiecrei persoane juridice participante la fuziune; Fundamentarea i condiiile fuziunii; Patrimoniul care se transmite persoanei juridice beneficiare; Raportul valoric al participanilor; Data actului de transmitere, care este aceeai pentru toate persoanele juridice implicate infuziune. In proiectul contractului de fuziune trebuie s se indice datele de identitate ale noii societi comerciale, numele candidatului in funcia de administrator i in alte organe. La proiectul contractului de fuziune prin contopire trebuie s se anexeze ca parte component proiectul actului de constituire a noii societi. La proiectul contractului de fuziune prin absorbie trebuie s se anexeze actul de constituire a societii absorbante i propunerile de modificare fcute in legtur cu absorbia. Aprobarea contractului de fuziune (prin absorbie sau contopire) este efectuat de ctre adunarea general a asociailor societilor comerciale, care urmeaz s fuzioneze. Aprobarea proiectelor se face cu 2/3 din numrul total de voturi, dac actul de constituire nu prevede o majoritate mai mare. In cazul in care in procesul de fuziune sunt implicate societi in nume colectiv sau societi in comandit, hotrirea de aprobare a fuziunii (prin absorbie sau contopire) se adopt numai cu votul unanim al asociailor (art. 122 Cod civil al RM). In hotrirea privind aprobarea contractului de fuziune trebuie s fie prevzute toate momentele ce in de constituirea i administrarea noii societi, de transmiterea intregului patrimoniu i de radierea societilor care se dizolv.

Informarea Camerei Inregistrrii de Stat cu privire la iniierea reorganizrii Atit in cazul fuziunii prin contopire, cit i prin absorbie societile comerciale care doresc s fuzioneze urmeaz s notifice Camera Inregistrrii de Stat in decurs a 3 zile de la data adoptrii ultimei hotriri despre intenia de fuziune. In Registrul de Stat al intreprinderilor se inregistreaz viitoarea reorganizare. Pentru efectuarea inregistrrii se prezint hotririle de reorganizare a fiecrei societi participante, copia de pe avizul publicat in Monitorul Oficial al R.M. i certificatul de inregistrare pentru inscrierea meniunii in procesul de reorganizare. Informarea creditorilor Art. 72, Cod civil al R.M., prevede c in termen de 15 zile de la adoptarea hotririi de reorganizare organul executiv al persoanei juridice participante la reorganizare este obligat s informeze in scris toi creditorii cunoscui i s publice un aviz privind reorganizarea in dou ediii consecutive ale Monitorului Oficial al R.M. Creditorii pot in termen de dou luni de la publicarea ultimului aviz s cear persoanei juridice care se reorganizeaz garanii in msur in care nu pot cere satisfacerea creanelor. Dreptul la garanii aparine creditorilor doar dac vor dovedi c prin reorganizare se va pereclita satisfacerea creanelor. Creditorii sunt in drept s informeze organul inregistrrii de stat cu privire la creanele fa de debitorul care se reorganizeaz. Camera nu poate face operaiuni de inregistrare a reorganizrii, dac nu sunt prezentate dovezi privind satisfacerea cerinelor creditorului. In cazul, in care reorganizarea a fost inregistrat contrar intereselor creditorilor, acetia au dreptul la aprare judiciar. Inventarierea Una din etapele principale ale fuziunii societilor comerciale constituie transmiterea patrimoniului de ctre societile care fuzioneaz. Transmiterea patrimoniului se efectueaz in baza unui act de predare-primire in care sunt artate activele i pasivele societii. Actul dat se intocmete in baza inventarierii efectuate la societile care urmeaz s fuzioneze. In urma inventarierii se constat existena tuturor elementelor de activ i pasiv in expresie cantitativvaloric sau numai valoric, dup caz, in patrimonial intreprinderii la data efecturii acestuia. Actul de transmitere i bilanul de repartiie trebuie s conin dispoziii cu privire la succesiunea intregului patrimoniu al persoanei juridice reorganizate in privina tuturor drepturilor i obligaiilor fa de toi debitorii i creditorii acesteia, inclusiv obligaiile contestate de pri. Actul de transmitere, dup cum i contractul de fuziune, se confirm de fondatorii persoanelor juridice care sunt implicate in fuziune i este semnat de ctre toi reprezentanii societilor comerciale participante la fuziune. Dup expirarea a 3 luni de la ultima publicaie a avizului privind fuziunea, organul executiv al persoanei juridice absorbite sau al persoanei juridice participante la contopire depune, la organul

care a efectuat inregistrarea de stat, o cerere prin care solicit inregistrarea fuziunii. La cerere se anexeaz: Copia autentificat de pe contractul de fuziune; Hotrirea de fuziune a fiecrei persoane juridice participante; Dovada oferirii garaniilor de creditori sau a plii datoriilor; Autorizaia de fuziune, dup caz. Totodat cu prezentarea cererii de inregistrare a fuziunii, organul executiv al persoanei juridice absorbante sau al persoanelor juridice care se contopesc depune o cerere de inregistrare a noii societi comerciale la organul de stat, anexind documentele necesare pentru inregistrare. Dac au fost prezentate toate documentele necesare, organul de stat inregistreaz fuziunea societilor comerciale. Dup inregistrarea fuziunii, persoana juridic absorbant sau noua persoana juridic include in bilanul su activele i pasivele persoanei juridice absorbite sau ale persoanelor juridice contopite, iar bunurile sunt inregistrate ca bunuri ale persoanei juridice absorbante sau ale noii persoane juridice. b) Reorganizarea prin dezmembrare Conform legislaiei in vigoare, persoana juridic este in drept s-i reorganizeze activitatea sa prin dezmembrare. Dezmembrarea este o operaiune tehnicojuridic de reorganizare, prin care o societate comercial se imparte in dou sau mai multe societi comerciale independente sau prin care dintr-o societate comercial se separ o parte, formind o societate comercial independent. Dezmembrarea persoanei juridice se face prin divizare sau separare. Divizarea este o procedur de reorganizare prin care societatea comercial se divizeaz in dou sau mai multe societi comerciale, creind astfel noi societi. Divizarea persoanei juridice are ca effect incetarea existenei acesteia i trecerea drepturilor i obligaiilor ei la dou sau mai multe persoane juridice care iau fiin. Separarea este o operaiune juridic de reorganizare prin care din componena unei societi comerciale care nu se dizolv i nu-i pierde personalitatea juridic se desprind i iau fiin una sau mai multe persoane juridice. Separarea are ca effect desprinderea unei pri din patrimoniul unei personae juridice care nu-i inceteaz existen i transmiterea ei ctre una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau fiin. Dezmembrarea societii comerciale se produce in

baza unui plan aprobat de adunarea general. Procedura de reorganizare prin dezmembrare parcurge urmtoarele etape: Negocierea i elaborarea planului de dezmembrare; Aprobarea lui de ctre organul suprem; Informarea Camerei Inregistrrii de Stat; Informarea creditorilor; Inventarierea; Prezentarea actelor necesare; Inregistrarea dezmembrrii. Pentru ambele forme de dezmembrare, societatea comercial trebuie s elaboreze proiectul planului de dezmembrare. Proiectul planului se intocmete in form scris i la el se anexeaz proiectele actelor constitutive ale viitoarelor societi comerciale constituite ca rezultat al dezmembrrii. Proiectul planului de dezmembrare trebuie s cuprind: Forma (felul) dezmembrrii; Denumirea i sediul persoanei juridice care se dezmembreaz; Denumirea i sediul fiecrei persoane juridice care se constituie in urma dezmembrrii sau crora li se d o parte din patrimoniu; Partea de patrimoniu care se transmite; Numrul de participani care trec la persoana juridic ce se constituie; Raportul valoric al participanilor; Modul i termenul de predare a participaniunilor persoanelor juridice cu scop lucrativ care se dezmembreaz i de primire a participaiunilor de ctre persoanele juridice cu scop lucrativ care se constituie sau care exist, data la care acestea dau dreptul la dividende; Data intocmirii bilanului de repartiie;

Consecinele dezmembrrii pentru salariai. Dup ce a fost elaborat proiectul planului de dezmembrare, el urmeaz s fie aprobat prin hotrirea adunrii generale a societii care se dezmembreaz. Proiectul dezmembrrii se aprob de adunarea general a participanilor cu 2/3 din numrul total de voturi, dac actul de constituire nu prevede o majoritate mai mare. Adunarea general a participanilor cu majoritatea indicat mai sus aprob actul de constituire a noii persoane juridice i desemneaz organul executiv. In decurs de 3 zile dup luarea hotririi privind aprobarea planului de dezmembrare organul executive trebuie s informeze Camera Inregistrrii de Stat despre intenia de divizare. In Registrul de Stat al intreprinderilor se consemneaz viitoare dezmembrare. Pentru efectuarea consemnrii se prezint hotrirea de dezmembrare prin divizare, copia de pe avizul publicat in Monitorul Oficial al Republicii Moldova i certificatul de inregistrare pentru inscrierea meniunii In proces de reorganizare. Organul executiv al societii comerciale aflate in proces de reorganizare este obligat s informeze toi creditorii cunoscui i s publice in dou ediii consecutive ale Monitorului Oficial al R.M. hotrirea de reorganizare. Creditorii pot in termen de dou luni de la publicarea ultimului aviz s cear persoanei juridice care se reorganizeaz garanii in msur in care nu pot cere satisfacerea creanelor. Dreptul la garanii aparine creditorilor doar dac vor dovedi c prin reorganizare se va pereclita satisfacerea creanelor. Creditorii sunt in drept s informeze organul inregistrrii de stat cu privire la creanele fa de debitorul care se reorganizeaz i s cear de la Camera Inregistrrii de Stat s nu inregistreze reorganizarea prin divizare a persoanei juridice care nu i-au onorat obligaiile fa de creditori. Dac reorganizarea a fost inregistrat contrar intereselor credito-rilor, acetia sunt in drept s-i apere drepturile lor pe cale judiciar. Ca i in cazul fuziunii, procedura de reorganizare prin dezmem-brare presupune necesitatea efecturii inventarierii i intocmirii actului de transmitere a patrimoniului de la o societate la alta. Transmiterea patrimoniului se efectueaz in baza bilanului de repartiie in care sunt artate dispoziiile cu privire la succesiunea intregului patrimoniu al societii comerciale reorganizate i toate drepturile i obligaiile fa de toi debitorii i creditorii acesteia, inclusiv obligaiile contestate de pri. Actul de transmitere i bilanul de repartiie urmeaz a fi aprobat de organul executiv al societii care se dezmembreaz, cuprinzind detaliat ce parte din patrimoniu i in ce cantitate trece la societatea nou- creat. Organul executiv al persoanei juridice ce se dezmembreaz depune, dup expirarea a 3 luni de la ultima publicare privind dezmembrarea, o cerere de inregistrare a dezmembrrii la organul care a efectuat inregistrarea de stat i o alta la organul care va efectua inregistrarea de stat a persoanei juridice care se constituie sau unde este inregistrat persoana juridic la care trece o parte din patrimoniu. La cerere se anexeaz proiectul dezmembrrii, semnat de reprezentanii persoanelor juridice participante, i dovada oferirii garaniilor, acceptate de

creditori, sau a plii datoriilor. La cererea depus organului ce va efectua inregistrarea de stat a persoanei juridice care se constituie se anexeaz, de asemenea, actele necesare inregistrrii persoanei juridice de tipul respectiv. Dup prezentarea actelor organul de inregistrare le verific i dac corespund cerinelor legale, se face inregistrarea divizrii in felul urmtor: mai intii se inregistreaz societile constituite prin divizare i mai apoi se radiaz societile dizolvate (in cazul dezmembrrii prin divizare), iar in cazul dezmembrrii prin separare mai intii se inregistreaz noua societate, care preia bunurile i documentele de la societate reorganizat, dup care registratorul inscribe modificrile din actele de constituire ale societii care s-a reorganizat. Dezmembrarea produce efecte din momentul inregistrrii ei de stat la organul unde este inregistrat persoana juridic dezmembrat. De la data inregistrrii dezmembrrii, patrimoniul persoanei juridice dezmembrate sau o parte din el trece la persoanele juridice constituite sau existente. c) Reorganizarea prin transformare Transformarea societii comerciale este o form de organizare prin care aceasta ii schimb forma organizatorico-juridic a activitii sale. Spre deosebire de reorganizarea societii prin fuziune i dezmembrare, transformarea nu este detaliat reglementat in Codul civil al Republicii Moldova, dar considerm c transformarea cuprinde urmtoarele etape: Luarea hotririi privind transformarea; Informarea creditorilor; Inventarierea; Inregistrarea transformrii.

Hotrirea privind reorganizarea societii comerciale prin transformare urmeaz s fie luat de ctre adunarea general a societii care urmeaz a fi supus transformrii. Considerm c ea se ia cu 2/3 din numrul total de voturi, dac actul de constituire nu prevede o majoritate mai mare. In aceast etap se determin modalitatea i condiiile de reorganizare a societii prin transformare, i anume: se stabilete ordinea de schimbare a cotelor de participare a fondatorilor; se confirm statutul societii care urmeaz s fie reorganizat; se confirm actul de predareprimire. Mai apoi se notific Camera Inregistrrii de Stat privind intenia de transformare. Art. 72, Cod civil al R.M., prevede c in termen de 15 zile de la adoptarea hotririi de reorganizare organul executiv al persoanei juridice participante la reorganizare este obligat s informeze in scris toi creditorii cunoscui i s publice un aviz privind reorganizarea in dou ediii consecutive ale Monitorului Oficial al R.M. Inregistrarea transformrii societii se efectueaz conform condiiilor generale

4. Concluzie. Cadrul legislative legal ce se mentine in Republica Moldova, restrictii multiple asupra activitatii de antreprenoriat, incapacitatea statului de a asigura si proteja proprietatea personalizata a antreprenoriatului agraviaza mult activitatea zilnica a antreprenorului. Reiesind din interesele de perspective a statului, a poporului ei, este rational de a determina si distinge scopurile si obiectivele sectorului economic de antreprenoriat. Reorganizarea intreprinderii este o operatiune atit cu caracter pozitiv cit si caracter negative. Referindu-ne la cel pozitiv putem mentiona faptu ca antreprenoriatul prin reorganizare va avea continuitate si va progresa operatiunile care le efectuiaza de la nasterea organizatii. Prin reorganizare se va trece mai usor prin momentele de creare a intreprinderii dat find faptul ca vor putea fi transmise unei alte personae fara asi pierde din drepturile si obligatiile pe care le-a avut pina la transmitere. Daca sa analizam din perspective aspectului negative putem spune ca lacunele legislatie noastre lasa de dorit in unele moment. De exemplu multe intreprinderi mari pot sa le creeze intreprinderi mici problem de ordin material, de a nu-si putea realize obiectivele pe piata si prin faptul de reorganizare prin fuziune pot sa puna stapinire pe intreprinderile date. Si lacune de acest gen sint o multime care permite sa fie monopolizat si stopat noile intreprinderi cu un capital mic si cu imposibelitatea de a se lansa pe piata economica.

5. Bibliografie. 1) Constituia Republicii Moldova din 29.07.1994 // M.O.nr. 1 din 12.08.1994; 2) Codul civil al Republicii Moldova, nr. 1107-XV din 06.06.2002 // M.O. nr. 82-86/661 din 22.06.2002; 3) Legea cu privire la antreprenoriat i intreprinderi, nr.845-XII din 03.01.1992 // M.O. nr. 2/33 din 28.02.1994; 4) Legea cu privire la principiile de baz de reglementare a activitii de intreprinztor, nr. 235-XVI din 20.07.2006 // M.O., nr. 126-130/627 din 11.08.2006; 5) Birsan, Corneliu. Alexandru, iclea. Dobrinoiu, V. Toma, M. Societile comerciale. Bucureti: Ed.ansa SRL, 1993; 6) Comentariul Codului civil al Republicii Moldova / Coord.Buruian M., Efrim O., Eanu N. Vol. I. Chiinu. Ed. Arc, 2005; 7) Mrgineanu G., Mrgineanu L. Dreptul afacerilor. Chiinu: Elena S.V., 2004; 8) Avornic G., Aram E., Negru B., Costa R. Teoria general a dreptului. Chiinu: Cartier juridic, 2004; 9) Rosca Nicolae, Baies Sergiu. Dreptul afacerilor. Chisinau, 2004.