19.10.

2012
CURS III DREPT INTERNATIONAL PRIVAT

CALIFICAREA SI CONFLICTUL DE LEGI

Calificarea reprezinta determinarea continutului notiunilor folosite de norma conflictuala.

A califica un act, fapt sau relatie inseamna a arata in care dintre categoriile sau notiunile juridice se
incadreaza aceste pentru a putea devein un act juridic, fapt sau raport juridic.
Calificarea este o operatiune logico-juridica de descifrare a notiunilor juridice care exprima continutul si
legatura normei conflictuale si totodata constituie o interpretare a acestor notiuni raportate la un
anumit sistem de drept. Nu trebuie insa sa confundam legea dupa care se face calificarea cu legea care
rezulta in urma calificarii.
Legea dupa care se face calificarea este ceea ce arata tocmai legea ce urmeaza a se aplica raportului
juridic cu element de extraneitate adica legea ce urmeaza a fi aplicata.
Elocvent sub acest aspect este testamentul olandez.
Speta privind testamentul olandez: un cetatean olandez intocmeste in Franta un testament olandez.
Valabilitatea acestui testament este contestata printr o actiune in fata instantei franceze. Potrivit legii
franceze cat si celei olandeze capacitatea persoanei este supusa legii sale nationale iar forma actelor
juridice, locului incheierii lor. Codul civil olandez nu permite ca olandezul domiciliat in strainatate sa faca
un testament in forma olografa.
Caracterul olograf al testamentului poate fi socotit ca o problema de capacitate sau ca o problema de
forma a actelor. In consecinta testamentul este valabil pentru instanta franceza, dar va fi declarat nul de
instanta olandeza.
Factorii care determina calificarea sunt prin urmare notiunile si termenii, iar in unele sisteme de drept ,
si anumite institutii juridice. De exemplu: prescriptia actiunii in justitie in dreptul englez care constituie o
problema de procedura, in timp ce in sistemele continentale, prescriptia este o chestiune de drept
material. Este posibil ca sisteme de drept diferite sa incadreze aceleasi institutii in situatii si notiuni in
intelesuri diferite. De exemplu: considerand logodna ca fiind un contract, ruperea ei poate fi considerata
ca tine de raspunderea contractuala considerand-o a fi si un fapt juridic ; ruperea ei intempestiva poate
constitui un temei al raspunderii delictuale art. 998-999
Este posibil ca folosind metode diferite in sisteme de drept diferitre sa se ajunga la acelasi rezultat.
Dupa momentul in care intervine calificarea distingem intre : calificarea primara si secundara

Calificarea primara este aceea prin care se determina legea competenta; se face dupa legea instantei
adica lex fori
Calificarea secundara nu influenteaza determinarea legii aplicabile; este o problema a legii interne adica
lex causae
De exemplu: art. 104 din Legea 105/1992 imbogatirea fara cauza a unei personae fizice sau juridice este
supusa legii statului unde s-a produs.

CONFLICTUL DE CALIFICARI

Cand notiunile folosite de norma conflictuala sunt calificate in mod diferit de sistemele de drept ne
aflam in prezenta unui conflict de calificare.Rezolvarea unui conflict depinde de felul in care e solutionat
conflictul de calificare si in functie de acesta se stabileste si conflictul de legi.
Cu privire la legea dupa care se face calificarea exista mai multe sisteme si exceptii:
1. Calificarea dupa legea instantei lex fori
Aceasta calificare are loc deoarece normele de drept international privat sunt norme nationale si apartin
sistemului de drept al instantei sesizate. In acest sistem calificarea unei institutii urmeaza regula din
dreptul national. Daca nu s-ar efectua calificarea dupa legea forului ar insemna ca instanta sa nu poata
avea niciun control asupra aplicarii legii straine ceea ce este inadmisibil.
Calificarea dupa lex fori nu exclude un anumit rol al legii straine in calificarea si adaptarea unor categorii
de drept intern. Caracterizarea notiunilor si institutiilor juridice straine are loc dupa legea straina iar
determinarea normei conflictuale are loc dupa legea forului.
O astfel de calificare implica 2 faze:
-

Preparatorie : adica analiza dupa legea straina

De judecata: care are loc dupa legea forului

Exceptii de la lex fori:

-

Autonomia de vointa sau lex voluntatis , adica partile pot alege legea competenta ce se va aplica
raportului juridic nascut intre acestea
Calificarea secundara care fiind o problema de drept intern nu poate fi rezolvata decat dupa
legea cauzei lex causae
Retrimiterea presupune ca un conflict dintre doua instante diferite si o a treia eventual, sa fie
rezolvat dupa legea straina. In cazul in care va fi admisa aceasta exceptie: retrimiterea, atunci si
calificarea notiunilor folosite se va face dupa aceeasi lege. Spre exemplu: daca in materia

statutului personal legea straina retrimite la legea domiciliului persoanelor care se afla intr-o a
treia tara, calificarea se va face dupa legea care a retrimis.
Institutiile juridice straine necunoscute in legea foruluil ; acestea ar trebui incadrate in
categoriile forului care ar corespunde cel mai bine legii straine
Tratatele internationale contin uneori norme conflictuale dar prin ele se determina si sensul pe
care il au uneori anumiti termeni sau notiuni. De exemplu: cetatenia este o problema de
calificare: aceasta nu se face in functie de lex fori ci in raport cu legea statului al carui cetatean
este sau al carui cetatean pretinde ca este persoana in cauza.

2. Calificarea dupa lex causae

Conform acestui principiu calificarea se face dupa legea straina asupra unui raport juridic.
Argumentele in favoarea acestei calificari consta in aceea ca trimiterea la legea straina implica si
trimiterea la calificarea acestei legi.
TEORIA CALIFICARII AUTONOME
Notiunile folosite de norma conflictuala se califica autonom adica independent de calificarea
aceleiasi notiuni facute de legea materiala a unui anumit stat.
CALIFICAREA IN DREPTUL ROMAN
In sistemul Legii 105/1992, calificarea se face dupa legea forului. Potrivit art.3 cand determinarea
legii aplicabile depinde de calificarea ce urmeaza a fi data unei institutii de drept sau unui raport
juridic se ia in considerare calificarea juridica stabilita de legea romana. De exemplu: in cazul unui
contract incheiat intre persoane din state diferite prin corespondenta, contractul se considera a fi
incheiat in tara de domiciliu sau sediu al partii de la care a pornit oferta. O astfel de calificare este
proprie sistemului de drept romanesc care califica locul incheierii contractului dupa lex fori. Potrivit
art. 159 din Legea 105/1992 calificarea unei probleme ca fiind de dreptul material sau procesual se
face dupa legea romana, ca regula generala este lex fori. Prin exceptie calificarea se mai poate face
dupa tratatele internationale pentru ca acestea contin norme contractuale in cazul autonomiei de
vointa, clauze contractuale sau eventual se apeleaza la retrimitere.
Exista si anumite probleme cu privire la solutiile conflictuale de legi atunci cand a intrat in vigoare o
noua lege. Sub acest aspect se folosesc mai multe metode: schimbarea regulilor de conflict,
schimbarea legii straine si .?
CONFLICTUL MOBIL DE LEGI
Conflictul mobil de legi reprezinta situatia in care un raport juridic cu element de extraneitate este
supus succesiv la doua sisteme de drept diferite datorita schimbarilor survenite in timp. De exemplu:
doi soti de o anumita cetatenie pe care ulterior si-o schimba.
Conflictul mobil de legi reprezinta prin urmare determinarea legii aplicabile la un moment dat.

Conflictul mobil de legi difera de conflictul de legi in timp si spatiu si poate sa apara la statutul
personal, la schimbarea cetateniei, la statutul real imobiliar, la drepturile creditorului dar si in
privinta persoanelor juridice.
In ceea ce priveste solutionarea conflictelor mobile de legi, in dreptul international privat
majoritatea autorilor au propus aplicarea dreptului tranzitoriu intern considerand conflictul mobil ca
o forma a conflictului de legi in timp.
Potrivit Conventiei de la Haga 1858 privind transferul proprietatii in cazul vanzarii internationale de
bunuri mobile corporale in raporturile dintre parti proprietatea se transmite potrivit legii tarii unde
se afla bunul la momentul vanzarii. In dreptul roman solutia conflictului mobil de legi are loc dupa
regula tranzitorie avand in vedere particularitatile raportului juridic cu element de extraneitate. De
exemplu: apartenenta unei persoane la o lege nationala (filiatia copilului art. 40, 66,45 din Legea
105/1992)
Judecatorul national va lua in considerare numai regulile de conflict prevazute de legea nationala
pentru ca fac parte din sistemul de drept national. De exemplu: art. 2580 N C CIV, text potrivit caruia
statutul organic al persoanei juridice e carmuit de legea sa nationala; art. 2582 recunoasterea
persoanei juridice straine
Exista si alte doua situatii :
-atunci cand este adoptata o regula de conflict
- si respectiv cazul retrimiterii

-OUG 194/2002 drept., obligatii,..,,..

-REGULAMENTUL CURTII EUROPENE CE 2000/201/2003 AL CE competenta -.247/2003
-TRATATUL DE LA LISABONA CE 19023 ACTELE CIVILE SAU COMERCIALE
-20037
-237765 DOSAR
-CE 44/2001 ..
-. La Bruxelles din 1868
-conventii. 25-10-1880- . Copiilor 100/1992
-Legea 362 /2004 aplicarea civile si ale.internationale de copii

-Speta OSIM OUG 194/12 .

-14 NOIEMBRIE 1999 .
-casatoria de convenienta
-..
-.
-.
-