Izvoarele interne de DIP

1. Caracterizati izvoarele specifice de DIP

Izvoarele specifice conin, n marea majoritate, norme conflictuale sau materiale, destinate
reglementrii raporturilor juridice de drept internaional privat.
Cel mai important izvor specific al acestei ramuri de drept, care conine norme conflictuale
n diferite sisteme de drept, l constituie legile cu privire la reglementarea raporturilor de
drept internaional privat14.
2. Analizati particularitatile izvoarelor nespecifice ale dreptului internaional privat
Izvoarele nespecifice sunt actele normative care intereseaz, n primul rnd, alte ramuri de
drept, dar care conin i norme (conflictuale sau materiale) de drept internaional privat.
n dreptul internaional privat al Republicii Moldova predomin izvoarele nespecifice,
avnd n vedere c deocamdat nu exist o lege de drept internaional privat, care ar
cuprinde o reglementare de ansamblu a raporturilor de drept privat cu element de
extraneiate.
n continuare vom face referire la cele mai importante acte normative care se ncadreaz n
categoria izvoarelor nespecifice ale dreptului internaional privat, distingndu-le (n mod
relativ) dup cum conin norme conflictuale sau materiale de drept internaional privat.
Principalele izvoare nespecifice care cuprind norme conflictuale sunt:
Codul civil - Cartea a Cincea (Drept International Privat15) - adoptat prin legea nr.1107XV din 6.06.200216.

Codul familiei - Titlul VI (Reglementarea relaiilor familiale cu elemente de

extraneitate) - adoptat prin legea nr.1316-XIV din 26.10.200017.
Cel mai important izvor nespecific care conine norme materiale de drept internaional privat
este
Codul de procedur civil - Titlul IV (Procedura n procesele cu element de
extraneitate) - adoptat prin legea nr.225-XV din 30.05.200318.
Din categoria izvoarelor nespecifice de drept internaional privat care cuprind norme
conflictuale sau materiale, ntr-un numr mai redus dect cele principale, menionm
urmtoarele:
Constituia Republicii Moldova adoptat la 29.07.199419.
Legea nr.100-XV din 26.04.2001 privind actele de stare civil20.
Legea nr.275-XIII din 10.11.1994 cu privire la statutul juridic al cetenilor
strini i apatrizilor21.
Legea nr.1286-XV din 25.07.2002 cu privire la statutul refugiailor22.
Legea nr.269-XIII cu privire la ieirea i intrarea n Republica Moldova23
Legea ceteniei nr.1024-XIV din 2.06.200024.
Legea vnzrii de mrfuri nr.134-XIII din 3.06.199425.
Legea nr.998-XII din 1.04.1992 privind investiiile strine.

3. Argumentati cazurile neaplicarii izvoarelor interne

n practic pot aprea situaii, cnd un tratat sau o convenie internaional la care particip
Republica Moldova s cuprind o reglementare diferit de cea prevzut n legea intern,
adic un conflict ntre legea intern i tratatul sau convenia internaional. Un atare conflict
va fi soluionat, n lipsa unor dispoziii exprese, potrivit principiilor privind conflictul ntre
legile interne, inndu-se cont, totodat, de interesele colaborrii internaionale. Aceast
1

soluie se ntemeiaz nu pe superioritatea tratatului internaioanl asupra legii interne, ci pe

principiul strictei respectri de ctre Republica Moldova a acordurilor internaionale
ncheiate.
Potrivit art.8 alin.(1) din Constituie Republica Moldova se oblig s respecte Carta ONU
i tratatele la care este parte, s-i bazeze relaiile cu alte state pe principiile i normele
unanim recunoscute de dreptul internaional".
n conformitate cu art.27 din Convenia de la Viena din 1969 cu privire la dreptul
tratatelor29, statele nu pot invoca legislaia intern spre a justifica neexecutarea unui tratat.
In aceast ordine de idei, prezint importan precizarea c practica statelor este diferit n ceea
ce privete soluionarea conflictului ntre tratat i legea intern. Astfel, n sistemul englez se
acord prioritate legilor i precedentelor judiciare interne, indiferent de succesiunea n timp a
tratatelor i legilor interne, n sistemul german i austriac, tratatele sunt asimilate cu legile
interne, acordndu-se prioritate celui mai recent, pe cnd n sistemul francez i olandez se
acord prioritate tratatului30.
n dreptul Republicii Moldova, n caz de concurs n aplicare ntre izvoarele interne i cele
internaionale, se va acorda prioritate tratatelor internaionale. Aceast idee rezult n mod
explicit din prevederile art.1586 din Codul civil, potrivit crora dispoziiile Crii a Cincea sunt
aplicabile n cazul n care tratatele internaionale nu reglementeaz altfel31.

Conflictul mobil de legi

1. Definiti conflictul mobil de legi
Conflictul mobil de legi reprezint situaia n care un raport juridic este supus
n mod succesiv la dou sisteme de drept diferite, ca urmare a schimbri
punctului de legtur al normei conflictuale.
2. Analizati conflictul mobil de legi in comparaia cu conflictul de legi n timp si spaiu.
Asemnrile.
Conflictul mobil de legi se aseamn cu conflictul de legi ' timp i spaiu, avnd n vedere c
ambele presupun coexistena, n spaiu, dou sisteme de drept, precum i incidena succesiv, n
timp, a acestora privi la acelai raport juridic.
Deosebirea esenial const n urmtoarele:
. .
- conflictul de legi n timp i spaiu nu implic o schimbare a punctului _ legtur i deci a
legii aplicabile, ci numai se cer a fi recunoscute ntr-o , drepturile dobndite n strintate; .
- conflictul mobil de legi presupune o deplasare a elementului de extranei a , care constituie
punctul de legtur al normei conflictuale aplicabile, ' implic o schimbare a nsi legii
aplicabile raportului juridic respectiv.
3. Argumentati modalitatile de solutionare a conflictelor mobile de legi
Problema principal ridicat de conflictul mobil de legi const n modul de determinare a
domeniului de aplicare a legilor aflate n conflict.
n legtur cu aceast problem n doctrin au fost formulate cteva teorii, dintre care vom
analiza pe cele mai reprezentative.
Potrivi unei opinii193, se consider c domeniul de aplicare a celor dou legi
este determinat n conformitate cu regulile conflictului de legi n timp, avndu-se
n vedere c conflictul mobil de legi constituie un conflict de legi n timp, cu
deosebirile artate mai sus, care nu ar fi de natur s determine soluii diferite.
Astfel, asemnrile dintre aceste dou conflicte privitor la finalitatea lor, justific
aplicarea regulilor dreptului tranzitoriu intern (conflictul de legi n timp i spaiu) i
conflictului mobil de legi. n acest caz, urmeaz s fie aplicat legea statului
competent asupra efectelor viitoare ale unei situaii ce a luat natere sub
autoritatea legii unui alt stat. Aadar, condiiile de validitate ale situaiei juridice i
efectele produse pn la schimbarea punctului de legtur rmn supuse legii
anterioare, iar efectele viitoare sunt supuse legii noi, devenit aplicabil prin
schimbarea punctului de legtur194.
Cu privire la conflictul mobil de legi, regulile dreptului tranzitoriu intern presupun
urmtoarele adaptri:
- n general, legea nou nu poate retroactiva;
- uneori, se aplic legea mai favorabil prilor195.
Aceast soluie potrivit creia domeniul de aplicare a celor dou legi este determinat potrivit
conflictului de legi n timp este caracteristic i pentru dreptul englez196, unde n materia
raporturilor de familie se consider aplicabil legea nou, ajungndu-se chiar la schimbarea
naturii cstoriei. Astfel, n dreptul englez se apreciaz c pentru validitatea cstoriei se are n
vedere legea din momentul ncheierii ei, dei s-a schimbat ulterior punctul de legtur, n timp
ce pentru a decide dac instana englez este competent pentru a judeca o cauz matrimonial,
se are n vedere legea n vigoare la data introducerii aciunii.
ntr-o alt opinie197 se afirm c problema avut n vedere urmeaz s fie
3

soluionat n exclusivitate prin dreptul internaional privat, abandonnd soluiile

dreptului tranzitoriu. Potrivit acestei opinii se impune tendina de a supune
raportul juridic legii anterioare i nu legii ulterioare care ar rezulta din schimbarea
punctului de legtur, punndu-se accentul pe necesitatea meninerii stabilitii
instituiilor i situaiilor juridice existente la un moment dat
Dintr-un alt punct de vedere199 sunt propuse criterii fixe n dependen de formarea sau efectele
raportului juridic. Astfel, pentru formarea raportului juridic, punctul de legtur al normei
conflictuale este localizat la data constituirii dreptului, cum ar fi dobndirea bunurilor mobile,
care este supus legii locului siturii acestora la data dobndirii. n ceea ce privete efectele
raportului juridic, acestea se disting, n primul rnd, prin epuizarea dintr-o dat (uno icto), cum ar
fi plata preului, legea aplicabil fiind determinat dup punctul de legtur de la data naterii
raportului juridic i n al doilea rnd, prin caracterul permanent, cum ar fi raporturile dintre
prini i copii, legea aplicabil determinndu-se dup punctul de legtur din momentul
realizrii efectelor juridice.
ntr-o alt formulare200 se menioneaz c soluia pentru determinarea domeniului legilor
aflate n conflict nu poate fi formulat, aceasta depinznd de la caz la caz, preconizndu-se
pronunarea unor soluii n urma interpretrii fiecrei norme conflictuale n funcie de
caracterele sale.
Potrivit Conveniei de la Haga (1958) privind legea aplicabil transferului proprietii n
caz de vnzare cu caracter internaional de obiecte mobile corporale, prin dispoziia art.3 se
face urmtoarea distincie:
- n raporturile dintre pri, cumprtorul dobndete proprietatea lucrului n conformitate cu
dreptul rii n care se afl lucrul n momentul vnzrii;
- n raporturile fa de teri, transferul proprietii asupra obiectelor mobiliare corporale este
supus legii rii n care sunt situate lucrurile la momentul cnd s-a fcut reclamaia.
Avnd n vedere varietile soluiilor privitor la determinarea domeniului de aplicare a legilor
aflate n conflict, considerm201 c aceast determinare se face potrivit normei confliuctuale a
rii cu care raportul juridic are legtur, n urma schimbrii punctului de legtur. n acest caz
determinarea poate fi expres ori implicit, iar aplicarea acestei norme conflictuale, totodat, nu
exclude luarea n considerare a normei conflictuale a rii cu care raportul juridic avea legtur
anterior schimbrii punctului de legtur, aceasta putndu-se face n limitele prevzute de
norma conflictual ulterioar schimbrii punctului de legtur. Astfel, soluia poate fi diferit
de la o materie la alta, cum ar fi vorba de statutul personal sau statutul real mobiliar.
Soluia implicit a normei conflictuale urmeaz s fie dedus i din alte aspecte privind
conflictul mobil de legi respectiv, cum ar fi principiul neretro-activitii legilor, dar care nu se
poate aplica n mod automat i n toate cazurile.
Aadar, conflictul mobil de legi trebuie s reprezinte o situaie normal, adic s nu se fi
creat n mod fraudulos, ceea ce nseamn c soluiile sunt diferite n cele dou situaii.

Competenta in dreptul international privat

1. Definiti conflictul international de jurisdictii
n ceea ce privete litigiile privind un raport juridic cu element de extraneitate, prima
problem const n a cunoate care instan este competent n soliuionarea acestora instana din R.Moldova sau instana altei ri. Astfel, nainte de a cunoate care lege va fi
aplicabil raportului juridic, instana urmeaz s se pronune cu privire la propria competen.
Aceast situaie, n care instana a dou sau a mai multor ri par a fi chemate la soluionarea
unui litigiu, poart denumirea de conflict internaional de jurisdicii sau conflict de
competene judectoreti.
2. Explicati deosebirea intre competenta in DIP si competenta in drept intern
n ceea ce privete competena jurisdicional, este necesar distincia ntre competena n
dreptul internaional privat i competena n dreptul intern.
Competenta n dreptul internaional privat este competena ce se refer la determinarea
instanelor unei ri, n raport cu instanele altei ri care sunt chemate s soluioneze litigiul
aprut. De exemplu, n situaia cnd un litigiu este de competena instanelor din R.Moldova,
aceasta nseamn c s-a determinat competena jurisdicional n dreptul internaional privat.
Potrivit art.459 a/in.(1) din Codul de procedur civil, instanele judectoreti din R.Moldova
au competena de a soluiona litigiile n care o parte este din R.Moldova, iar cealalt este strin
sau dac ambele pri sunt strine.
Instanele judectoreti din R.Moldova sunt competente s soluioneze litigii de drept
internaional privat ncazul cnd prtul (persoan fizic sau juridic) are domiciliul i
respectiv sediul n R.Moldova, n sensul alin.(3) al aceluiai articol.
n conformitate cu art.459 alin.(4), competena de a soluiona litigiile de drept internaional
privat se verific din oficiu de ctre instana sesizat, iar n situaia cnd se stabilete c nu este
competent nici instana sesizat i nici o alt instan din R.Moldova, cererea va fi respins.
Competena de drept intern este competena ce se refer la determinarea unei instane
judectoreti aparinnd unei ri care are competena de a soluiona litigiul respectiv, fiind vorba
de competena material i cea teritorial din procesul civil intern. Aceast competen se
determin ulterior stabilirii competenei n dreptul internaional privat i este denumit
competen intern sau special, pentru a o deosebi de competena n dreptul internaional privat.
Referitor la sistemul de drept al R.Moldova, aceast competen este reglementat n capitolul
IV (art.32-45) din Codul de procedur civil. n acest sens, art.459 alin.(2) din Codul de
procedur civil prevede c competena instanelor judectoreti din R.Moldova n judecarea
pricinilor civile cu element de extraneitate se determin conform dispoziiilor capitolului IV,
dac nu se prevede altfel n capitolul XLI privind competena n procesele cu element de
extraneitate. Cu alte cuvinte, dup ce s-a stabilit c instanele judectoreti din R.Moldova sunt
competente s judece litigiul, se pune problema de a determina crei anume instane
(competena material i teritorial) i va fi atribuit competena soluionrii litigiului.
3. Argumentati importanta determinarii competentei jurisdictionale in dip/
n ceea ce privete importana determinrii instanei competente n soluionarea litigiilor de drept
internaional privat, ar fi de remarcat urmtoarele aspecte:
Determinarea instanei competente atrage dup sine aplicarea unui
5

anumit sistem de soluionare a conflictelor de legi, deoarece instana aplic normele

conflictuale ale rii creia ea aparine i nu normele conflictuale ale altei ri. Aceasta
nseamn, n mod indirect, determinarea legii materiale competente a crmui raportul
juridic, avndu-se n vedere c aceast legea depinde de norma conflictual a judectorului.
Astfel, soluia litigiului este n funcie de instana crei ri va fi competent a judeca.
Soluia litigiului poate fi diferit n raport cu instana competent, chiar i n situaia
cnd normele conflictuale n prezen sunt identice, deci i soluia litigiului se deosebete.
Astfel, de exemplu, normele conflictuale a dou ri fac trimitere ntr-o anumit materie
(statut personal) la legile forului, care prin ipotez difer ntre ele (n R.Moldova sau Frana
statutul personal este crmuit de legea naional, iar n Norvegia sau Danemarca - de legea
domiciliului persoanei fizice). Prin urmare, normele conflictuale identice nu duc n toate
cazurile la soluii identice.
n unele cazuri, prile litigiului pot renuna expres sau tacit la aplicarea dreptului strin
competent, solicitnd aplicarea legii forului. ns, acest lucru se poate ntmpla numai n
cazul n care norma conflictual respectiv nu are caracter imperativ. De exemplu, litigiul
aprut n faa instanelor din R.Moldova are ca obiect nevaliditatea actului juridic ncheiat n
strintate, deoarece nu s-a ncheiat potrivit regulii locus regit actum. S presupunem c,
potrivit legii R.Moldova, actul juridic este valabil. innd seama de caracterul facultativ al
regulii menionate, prile solicit aplicarea legii R.Moldova, ceea ce instana desigur va
face. Referitor la aceast situaie, este necesar s se in seama de caracterul normelor
conflictuale privind forma actului juridic. Dac aceste norme au un caracter facultativ
(alternativ), cum ar fi, de exemplu, cel prevzut de art.1609 alin.(1) din Codul civil, instana
va aplica legea R.Moldova. ns, dac aceast norm va avea un caracter imperativ, adic n
situaia cnd prile nu pot alege o alt lege aplicabil, acestea nu vor putea solicita
aplicarea legii forului. Un exemplu elocvent n acest sens este art.1622 alin.(2) din Codul
civil, care prevede c succesiunea asupra bunurilor imobile este guvernat de legea statului
pe al crui teritoriu se afl aceste bunuri.
n cazul n care nu se poate stabili coninutul legii strine, instana aplic, potrivit
sistemului nostru conflictual, legea proprie, adic legea R.Moldova. n acest sens este
art.1578 alin.(4) din Codul civil.
Instana competent aplic, de regul, legile de procedur proprii. Prin urmare,
determinarea jurisdiciei competente nseamn i determinarea normelor de procedur
aplicabile, care pot fi diferite de la o ar la alta, influennd soluia litigiului. Determinarea
competenei jurisdictionaie se face ntotdeauna naintea soluionrii conflictului de legi.

Retrimiterea in DIP
1. Definiti procedeul juridic al retrimiterii
Procedeul retrimiterii este o operaiune logico-luridic care are loc exclusiv n mintea
judectorului sau arbitrului competent n soluionarea unui raport juridic cu element de
extraneitate i nu trebuie confundat cu declararea de competen,acesta neimplicnd
deplasarea material a cauzei de la instana investit cu soluionarea ei.
2. Stabiliti conditiile si formele retrimiterii.
n cazul cnd legea forului se declar necompetent a crmui raportul juridic i atribuie
competena unei alte legi, se consider c aceasta trimite la acea lege. n situaia n care
aceast din urm lege nu accept competena care i se atribuie i declar cu privire la acel
raport juridic competena altei legi (cea a forului sau a unui stat ter), se poate afirma c
aceasta retrimite la acea lege. Aceasta este prima condiie a retrimiterii, condiie necesar,
dar nu i suficient.
Pentru a exista retrimitere, trebuie s fie ntrunit i o a doua condiie, care ine de sensul
trimiterii. Astfel, trimiterea de ctre norma conflictual a forului la o lege strin se poate
face n dou sensuri: a) numai la normele materiale ale sistemului de drept strin, fr a se
ine seama de normele conflictuale, care eventual ar putea dispune retrimiterea; n aceast
situaie vor fi aplicate noirmele materiale ale sistemului de drept strin i nu va exista
retrimitere; b) la ntregul sistem de drept strin, inclusiv la normele conflictuale; n aceast
situaie poate exista retrimitere.
Prin urmare, retrimiterea exist n funcie de felul cum se consider sensul trimiterii, pe care
legea forului o face la legea strin, adic o trimitere la ntregul sistem de drept strin poate
provoca retrimitere, pe cnd o trimitere la dreptul material strin exclude retrimitirea. Cu
alte cuvinte, sensul trimiterii l stabilete tex fori, aceasta fiind o problem de calificare.
Astfel, pentru a exista retrimitere, este necesar ntrunirea a dou condiii cumulative:
Existena unui conflict negativ ntre normele conflictuale din sistemele de drept n
prezen cu privire la un raport juridic, n sensul c fiecare dintre acestea i declin
competena n favoarea celeilalte133.
Admiterea retrimitereii de ctre norma conflictual a forului cu trimitere la ntregul
sistem de drept strin.
Prin fundamentarea teoretic a soluiei din spea Forgo s-a stabilit c pot exista dou forme
de retrimitere:
Retrimiterea de aradul I - retrimiterea simpl (sau trimiterea napoi), care exist atunci
cnd norma conflictual strin retrimite la dreptul forului. n cazul cnd retrimiterea se
accept, instana sesizat n soluionarea litigiului aplic propria sa lege material (cum a
fost retrimiterea din spea Forgo).
Retrimiterea de gradul II - retrimitere complex (sau trimitere mai departe), care apare n
situaia cnd norma conflictual strin trimite la dreptul unui stat ter, iar nu la legea forului.
Astfel, de exemplu, dac un cetean danez (a crui lege personal este legea domiciliului) ar
avea domiciliul n Anglia, unde ar deceda i s-ar ridica n faa instanelor din Germania un
litigiu privitor la succesiune, n acest caz legea german va trimite la legea naional a
defunctului (legea danez), iar legea danez retrimite la legea domiciliului (legea englez),
retrimitere care este acceptat. ntr-o atare situaie, succesiunea va fi crmuit de dreptul
succesoral englez, ca lege a domiciliului persoanei decedate.
7

3. Argumentati neadmiterea retrimiterii in DIP (art. 1583)

Dreptul R.Moldova nu admite retrimiterea, avnd n vedere c art.1583 din Codul civil
stabilete c orice trimitere la legea strin n conformitate cu dispoziiile Crii a V-a
trebuie privit ca trimitere la dreptul material i nu la dreptul conflictual al statului
respectiv.
Argumentele aduse n sprijinul neadmiterii retrimiterii sunt urmtoarele:
Norma conflictual aplicabil soluionrii unui conflict de legi aparine sistemului de
drept a forului i prin admiterea retrimiterii se ignoreaz principiul consacrat deja n materia
dreptului internaional privat, potrivit cruia se aplic norma conflictual a forului i nu
norma conflictual strin.
Argumentul cercului vicios. Dac trimiterea dispus de norma conflictual a forului se
refer la ntregul sistem de drept strin, retrimiterea trebuie fcut, de asemenea, la ntrgul
sistem de drept al forului, inclusiv la normele sale conflictuale. ntr-o atare situaie, normele
conflictuale ale forului ar dispune o nou retrimitere la legea strin, privit din nou ca un
sistem integral de norme juridice, iar normele conflictuale ale acestuia din nou ar dispune o
trimitere la sistemul de drept al forului, aflndu-se astfel ntr-un cerc vicios, ntr-un sofism
fr echivoc, un dute-vino fr nici un punct de oprire.
Admiterea retrimiterii instituie nesiguran i incertitudine n soluionarea conflictelor de
legi. Din acest motiv unele convenii internaionale nu admit retrimiterea. De exemplu,
Convenia de la Roma din 1980 privind legea aplicabil obligaiilor contractuale, prin
dispoziia art.15 stabilete c aplicarea legii oricrei ri indicate n convenie, nseamn
aplicarea legii n vigoare n ara respectiv cu excepia regulilor de drept internaional privat
Totodat, chiar i argumentele utilizate pentru admiterea retrimiterii pot fi invocate
mpotriva ei:
n situaia cnd o lege strin nu este aplicabil ntr-o materie n care ea nsi se declar
necompetent, atunci nici legea forului nu trebuie aplicat ntr-o materie n care ea nsi se
declar necompetent, pe motiv c aa a dispus retrimiterea. Astfel, ceea ce este valabil pentru
legea strin trebuie s fie valabil i pentru legea forului, iar admiterea retrimiterii ar nsemna c
legea forului cedeaz n faa celei strine.
Este inadmisibil c instana trebuie s judece ca i cum s-ar judeca n ara unde se cere
executarea hotrrii, avndu-se n vedere c acest lucru nu este posibil n toate cazurile. De
exemplu, n unele cazuri nu se cunoate dinainte care este aceast ar, iar n unele situaii pot
exista mai multe ri n care se poate executa hotrrea. Astfel, a ine seama de locul executrii
unei hotrri n determinarea competenei legislative ar nsemna adoptarea unei soluii nelogice,
deoarece acest loc este ntmpltor i nesigur. Totodat, se arat c a lega competena legislativ
de competena judectoreasc, ar nsemna adoptarea unui procedeu invers celui normal144.
Teoria instanei sesizate (foreign court theory) nu soluioneaz aceast problem n favoarea
retrimiterii, deoarece ea numai schimb datele acesteia, adic punctul de plecare este legea
strin n loc de legea forului.
Prin trimiterea dispus de norma conflictual a forului s-a neles aplicarea legii strine, fapt
irealizabil n cazul acceptrii retrimiterii.
Aa cum s-a menionat, retrimiterea duce la coordonarea sistemelor de drept n unele cazuri,
dar n altele are ca rezultat schimbarea reciproc a soluiilor. De exemplu, n materia succesiunii
mobiliare a unui cetean francez domiciliat i decedat n Belgia, dac am presupune c cele
dou sisteme de drept nltur retrimiterea sau o accept, rezultatele s-ar prezenta n felul
urmtor: 1) n situaia cnd sistemele de drept francez i belgian nltur retrimiterea,
judectorul francez aplic legea material belgian, deoarece succesiunea mobiliar este
supus legii domiciliului defunctului, iar judectorul belgian va aplica legea material francez,
8

deoarece succesiunea mobiliar este supus legii naionale a defunctului; 2) n situaia cnd
sistemele de drept francez i belgian accept retrimiterea, judectorul francez, innd seama de
norma conflictual belgian, va aplica legea material francez, iar judectorul belgian, innd
seama de norma conflictual francez, va aplica legea material belgian. Astfel, dup cum
se observ, rezultatul admiterii retrimiterii duce la soluii reciproc inverse dect n cazul cnd nu
se admite retrimiterea.
n ceea ce privete retrimiterea de gradul II, n cazul cnd legea statului ter se declar
necompetent, trimind la legea unui alt stat, iar acesta procedeaz n acelai mod, s-ar putea
face nconjurul lumii fr a putea determina legea competent. n unele cazuri, legea statului ter
poate trimite la legea statului indicat iniial n norma conflictual a forului. ntr-o atare situaie
legea aplicabil nu poate fi determinat.

Legea aplicabila faptelor juridice licite

1. Caracterizati faptele juridice licite.
Din categoria faptelor juridice licite cunoscute dreptului R.Moldova, menionm
urmtoarele: a) gestiunea de afaceri; b) mbogirea fr just cauz.
Raporturile de obligaii iau natere pe temeiul acestor fapte juridice, adic ele sunt
izvoare de obligaii.
Faptele juridice licite sunt supuse legii locului unde acestea intervin. ntr-un sens larg,
legea locului delictului (tex loci delicti commissi) presupune c faptele juridice, att cele
licite ct i cele ilicite, sunt supuse legii locului unde se produc.
2. Determinati legea aplicabila faptelor juridice licite in DIP al RM (art.1624)
Din punctul de vedere al dreptului internaional privat, gestiunea de afaceri este
reglementat de art.1614 alin.(1) din Codul civil, care stabilete c gestiunea de afaceri este
supus legii locului unde gerantul ndeplinete actele de gestiune.
Astfel, conform acestei reglementri gestiunea de afaceri este crmuit de legea locului
unde persoana care ndeplinete actele curente de gestiune exercit aceast activitate (tex
loci).
n practic pot aprea dificulti n determinarea acestui loc n situaia cnd faptele care
formeaz obiectul gestiunii intervin n mai multe ri sau n cazul n care faptele sunt
svrite ntr-o a, iar rezultatul gestiunii se produce n alt ar. n aceste situaii, soluia
potrivit este aplicarea legii locului unde se localizezaz interesele gerate, adic legea
locului gestiunii, deoarece sunt mai caraecteristice obligaiile geratului, dect cele ale
gerantului.Avnd n vedere aspectele menionate, considerm c n cazul cnd actele de
gestiune se exercit n R.Moldova, cum ar fi plata de ctre gerant a unui impozit al geratului din
strintate, se va aplica legea R.Moldova (n acest caz, locul efecturii gestiunii coincide cu
localizarea gerantului), iar dac gerantul din R.Moldova pltete, n Italia, impozitul datorat de
un gerat din Spania, se va aplica legea italian (care nu coincide cu localizarea nici uneia dintre
pri).
3. Formulati domeniul de aplicare al legii locului gestiunii.
n ceea ce privete domeniul de aplicare, legea locului gestiunii reglementeaz, n principal,
urmtoarele aspecte:
- condiiile de existen ale gestiunii de afaceri, adic ale faptului generator de obligaii;
- efectele gestiunii, adic obligaiile gerantului i geratului;
- regimul juridic al obligaiilor nscute din gestiunea de afaceri, adic executarea,
transmiterea i stingerea acestora;
- prescripia extinctiv a dreptului la aciune;
- proba faptelor gestiunii (art.458 alin.(4) din Codul de procedur civil).
Referitor la capacitatea prilor, aceasta nu este supus legii gestiunii, ci
legii personale a fiecrei pri (a gerantului i a geratului).
n cazul n care obiectul gestiunii de afaceri este un act juridic, acesta este reglementat de
legea care crmuiete actul juridic respectiv (de exemplu, angajarea de ctre gerant a unui
avocat n vederea promovrii unei aciuni prin care geratul a evitat un prejudiciu), adic va fi
supus legii contractului, avnd n vedere c gestiunea este un fapt juridic care nu trebuie
confundat cu actul juridic efectuat n realizarea gestiunii.
10

Determinarea competentei jurisdictionale in DIP

1. Caracterizati modalitati de determinare a competentei jurisdictionale in diferite sisteme
de drept
n materia competenei n dreptul internaional privat se disting cteva criterii cu privire la
determinarea acesteia:
n situaia cnd nu exist reglementri speciale privind competena n dreptul internaional
privat, aceasta se determin potrivit normelor competenei teritoriale, deoarece numai n aa mod
se poate stabili legtura dintre litigiul cu element de extraneitate i instana competent n
soluionarea acestuia. Astfel, n acest caz determinarea jurisdiciei competente n
dreptul internaional privat se face potrivit normelor de procedur civil intern privind
competena teritorial, dar care sunt adaptate condiiilor speciale n care se desfoar
raporturile juridice cu element strin183.
n alte sisteme de drept, cum ar fi cel al Franei sau al Belgiei, privitor la determinarea
competenei n dreptul internaional privat se ia n considerare cetenia prilor la raportul
juridic cu element de extraneitate. Astfel, pentru a se declara competente n soluionarea
litigiului n fond, instanelor de judecat le este suficient ca una din pri s fie cetean al
acestei ri, fr a se ine seama de domiciliul prtului sau de locul ncheierii actului
juridic184.
n sistemul de drept englez determinarea competenei n dreptul internaional privat se
efectueaz potrivit criteriului prezenei de fapt a prtului n raza jurisdiciei naionale.
Astfel, instana englez se declar competent n soluionarea unui litigiu cu element de
extraneitate n cazul n care reclamantul probeaz citarea prtului n instan, aceasta
fcndu-se potrivit legii engleze, care stabilete c persoanele aflate n exteriorul teritoriului
jurisdicional englez nu pot fi citate.
2. Stabiliti competenta jurisdictionala a instantelor din RM in solutionarea litigiilo de
DIP potrivit reglementarilor art 456-462 din CPC
Instanele judectoreti din R.Moldova au competena de a judeca procesele civile dintre
o parte a R.Moldova i o parte strin sau dintre persoanele strine n condiiile prevzute
de art.459 din Codul de procedur civil.
n legislaia R.Moldova competena de drept internaional privat a instanelor
judectoreti este reglementat n cuprinsul capitolului XLI din Codul de procedur civil.
n conformitate cu dispoziiile art.460 alin.(1), instanele judectoreti din R.Moldova sunt
competente s judece litigii cu element de extraneitate dac:
a) organul de administrare sau filiala, agenia, sucursala, reprezentana persoanei juridice
strine are sediul n R.Moldova;
b) prtul are bunuri pe teritoriul R.Moldova;
c) reclamantul n procesul cu privire la ncasarea pensiei de ntreinere i constatarea
paternitii are domiciliul n R.Moldova;
prejudiciul cauzat prin vtmarea integritii corporale sau prin alt vtmare a sntii
ori prin deces a avut loc pe teritoriul R.Moldova, sau dac reclamantul are domiciliul n
R.Moldova;
e) fapta sau o alt circumstan ce servete drept temei pentru intentarea
aciunii n reparaie a daunei cauzate unui bun s-a produs pe teritoriul
R.Moldova;
f)aciunea decurge dintr-un contract a crui executare (deplin sau parial)
trebuie s aib loc ori a avut loc n R.Moldova;
11

g) aciunea ce rezult din mbogirea fr just cauz a avut loc n

R.Moldova;
h) reclamantul n procesul de desfacere a cstoriei are domiciliul n R.Moldova sau dac
unul dintre soi este cetean al R.Moldova;
i) reclamantul n procesul privind aprarea onoarei, demnitii i reputaiei profesionale are
domiciliul n R.Moldova;
j) n procesul privind protecia n strintate a proprietii intelectuale a unei persoane cu
domiciliul n R.Moldova, persoana este cetean al R.Moldova sau apatrid, iar prin convenia
prilor nu s-a stabilit o alt competen;
k) n procesul dintre persoane strine, acestea au convenit astfel, iar raporturile juridice
vizeaz drepturi de care ele pot dispune n legtur cu bunuri sau interese ale persoanelor din
R.Moldova;
I) prin lege sunt prevzute i alte cazuri. Dac o instan judectoreasc strin se declar
necompetent n soluionarea cererii naintate de un cetean al R.Moldova, acesta o poate
depune ia o instan judectoreasc competent din R.Moldova, aa cum prevede art.460
alin.(2) din Codul de procedur civil.
COMPETENA JURISDICTIONAL EXCLUSIV A INSTANELOR DIN
R.MOLDOVA n ceea ce privete situaiile la care vom face referire, numai instanele
R.Moldova au competena de a le judeca. Astfel, potrivit art.461 alin.(1) din Codul de
procedur civil, instanele R.Moldova sunt exclusiv competente s judece procesele cu
element de extraneitate n care:
a) aciunea se refer la dreptul asupra unor bunuri imobile aflate pe teritoriul
R.Moldova;
b)bunul asigurat sau locul unde s-a produs riscul asigurat se afl n R.Moldova;
c) preteniile decurg dintr-un contract de transport, iar cruii ori punctele de plecare sau
sosire se afl n R.Moldova;
d)procesul se refer la abordajul unor nave sau aeronave, precum i la asistena ori salvarea
unor persoane sau a unor bunuri n largul mrii, dac nava sau aeronava este sub pavilionul
R.Moldova, ori dac locul de destinaie sau primul port sau aeroport unde nava sau aeronava a
ajuns se afl pe teritoriul R.Moldova;
e)nava sau aeronava a fost sechestrat n R.Moldova;
f) procesul are ca scop declararea insolvabilitii sau orice alt procedur judiciar privind
ncetarea plilor n cazul unei societi comerciale strine cu sediul n R.Moldova;
g) la data depunerii cererii de desfacere, anulare sau declarare a nulitii cstoriei, precum
i n alte litigii dintre soi, cu excepia celor cu privire la imobile din strintate, ambii soi
avnd domiciliul n R.Moldova, iar unul dintre ei este cetean al R.Moldova sau apatrid;
h) ultimul domiciliu al celui decedat sau bunurile lui se afl pe teritoriul R.Moldova.
Potrivit alin.(2) al aceluiai articol, instanele judectoreti din R.Moldova examineaz
litigiile de drept internaional privat n procedur special n urmtoarele cazuri:
a)solicitantul constatrii unui fapt care are valoare juridic are domiciliul n R.Moldova
sau fapta a avut loc pe teritoriul ei;
b)persoana n a crei privin se solicit ncuviinarea adopiei, declararea capacitii
depline de exerciiu, declararea incapacitii totale sau pariale, ncuviinarea spitalizrii
forate i tratamantul forat, efecturii examenului psihiatric, spitalizrii n staionarul de
psihiatrie sau prelungirii termenului de spitalizare fr liberul consimmnt, este cetean al
R.Moldova sau are domiciliul n R.Moldova;
c)persoana n a crei privin se solicit declararea dispariiei sau decesului este cetean
al R.Moldova sau a avut pe teritoriul ei ultimul domiciliu cunoscut i de soluionarea acestei
12

probleme depinde apariia de drepturi i obligaii pentru persoanele fizice sau juridice cu
domiciliul i, respectiv, sediul n R.Moldova;
d)s-a depus o cerere de declarare a nulitii unui titlu de valoare la purttor pierdut sau a
unui titlu de valoare la ordin eliberat de o persoan fizic sau unei persoane fizice cu
domiciliul n R.Moldova ori eliberat de o persoan juridic sau unei persoane juridice cu
sediul n R.Moldova, ori o cerere de restabilire n dreptul asupra lor;
e)s-a depus o cerere cu privire la declararea fr stpn a unui bun mobil care se afl pe
teritoriul R.Moldova sau o cerere cu privire la declararea dreptului de proprietate
municipal asupra unui bun imobil fr stpn amplasat pe teritoriul R.Moldova;
f) cererea de constatare a inexactitii nscrierii n registrul de stare civil ndeplinite de
organul R.Moldova privind un cetean al R.Moldova sau un apatrid;
g)cererea urmrete constatarea unui act notarial sau a unui act emis de un alt organ al
R.Moldova ori se refer la refuzul de a ndeplini un act.
Totodat, alin.(3) al art.461 prevede c competena instanelor judectoreti ale
R.Moldova stabilit n prezentul articol, precum i n art.460 nu se exclude prin faptul c
acelai proces sau un proces conex a fost pornit n faa unei instane judectoreti strine.
Litigiul pe care instana judectoreasc din R.Moldova l-a reinut spre judecare cu
respectarea normelor de competen trebuie s fie examinat de aceast instan de fond, chiar
dac ulterior, n legtur cu schimbarea ceteniei, domiciliului, sediului prilor sau cu alte
circumstane, acesta a devenit de competena unei instane judectoreti strine. n acest caz,
este vorba de nestrmutarea locului de examinare a litigiului, n sensul art.463 din Codul de
procedur civil.
PROROGAREA DE COMPETEN VOLUNTAR
Prorogarea de competen constituie o extindere a competenei unei instane judectoreti - n
temeiul legii, al unei hotrri judectoreti pronunate de o instan superioar sau al
conveniei prilor - de a soluiona cereri care, n mod obinuit, nu intr n competena sa.
Prorogarea are un caracter internaional n situaia cnd o instan judectoreasc din ara
forului i extinde competena n detrimentul alteia din strintate, sau viceversa. Astfel,
prorogarea de competen poate fi legal, judiciar i convenional.
n sistemul de drept al R.Moldova prorogarea de competen este reglementat de art.462
din Codul de procedur civil, care stabilete n alin.(1) c, ntr-un litigiu civil cu element de
extraneitate, prile anterior pornirii procesului, pot schimba competena litigiului i pot investi
o anumit instan cu competen jurisdictional (prorogare convenional).
n continuare, alin.(2) al aceluiai articol prevede c competena jurisdictional n litigiile
de drept internaional privat stabilit de art.33 (competena curilor de apel), art.34 (competena
Curii Supreme de Justiie), art.36 (comepetena Curii de Apel Economice), art.40
(competena excepional) nu poate fi schimbat la nelegerea prilor185.
Prorogarea de competen nu este posibil n cazul competenei exclusive a unei instane
din R.Moldova sau a unei instane strine.
3. Argumentati principiul imunitatii de jurisdictii in procesele de DIP prin prizma
prevederilor art 457 CPC
Imunitatea de jurisdicie este un principiu potrivit cruia un stat strin nu poate fi chemat,
mpotriva voinei sale, ntr-un proces civil, n calitate de prt186.Fundamentul acestui
principiu se justific pe ideea de independen, suveranitate i egalitate a statelor, de unde i
adagiul par in prem non habet imperium, non habet jurisdictionem, adic egalul asupra
13

egalului nu are autoritate. Tot, astfel, i reprezentanii statului strin, n perioada aflrii lor
n funcie, se bucur de imunitate de jurisdicie. Sub acest aspect, situaia este aceeai la
funcionarii internaionali, reprezentanii comerciali ai statelor, efii de stat i trimiii
speciali aflai n vizit de curtoazie sau alte misiuni187.
n dreptul R.Moldova imunitatea de jurisdicie este reglementat de art.457 din Codul de
procedur civil, care prevede c introducerea n instana judectoreasc din R.Moldova a
unei aciuni ctre un alt stat, antrenarea acestuia n proces n calitate de prt, punerea sub
sechestru a bunurilor acestuia situate pe teritoriul R.Moldova, luarea altor msuri de
asigurare a aciunii mpotriva bunurilor respective, precum i punerea sub sechestru n
procedura de executare a hotrrii judectoreti se pot face cu consimmntul organelor
competente ale statului respectiv, dac legea naional sau tratatul internaional la care
R.Moldova este parte nu prevede altfel.
Tot n acest sens, n cadul litigiilor civile, organizaiile internaionale, reprezentanii
diplomatici ai altor state acreditai n R.Moldova, precum i alte persoane menionate n
tratatele internaionale sau n legile R.Moldova, sunt supuse jurisdiciei instanelor
judectoreti din R.Moldova n limitele stabilite de normele dreptului internaional sau de
tratatele internaionale la care R.Moldova este parte188.

14

Ordinea publica in DIP

1. Caracterizati ordinea publica de DIP
ordinea public n dreptul internaional privat constituie o totalitate de principii
fundamentale ale sistemului de drept al forului, aplicabile raporturilor juridice cu element
de extraneitate, care refuz aplicarea legilor strine, chiar dac acestea au competena
potrivit normelor conflictuale ale forului.
2. Comparati exceptia de ordine publica in DIP si normele de aplicare imediata.
Ordinea public de drept internaional privat si normele de aplicare imediat.
Asemnrile ntre aceste instituii constau n aceea c ambele se justific prin ocrotirea unui
principiu fundamental al legii forului i, totodat, au acelai efect, i anume aplicarea legii
forului, n locul celei strine.
Deosebirea esenial dintre acestea const n mecanismul logic al aplicrii, i anume: norma de aplicare imediat nltur de la nceput norma conflictual competent, i deci, n
cazul ei, nu se pune problema aplicrii unei legi strine, norma de aplicare imediat
coninnd soluia juridic n chiar cuprinsul ei; - ordinea public de drept internaional
privat apare numai dup ce norma conflictual a forului a fost aplicat, pentru a nltura
efectele legii strine normal competente care contravin principiilor fundamentale ale
dreptului forului.
3. Argumentati efectele invocarii ordinii publice in DIP prin prisma reglementarilor
stabilite in art.1518 CC si art.164 /4 CF
Potrivit art.1581 din Codul civil norma de drept strin aplicacabil n conformitate cu
art.1576 alin.(1), nu se va aplica n cazul n care consecinele aplicrii ei ar contraveni ordinii
publice a R.Moldova; n cazul nlturrii legii strine, se va aplica legea respectiv a
R.Moldova. Tot n acest sens, este i art.164 alin.(4) din Codul familiei.
Din aceste dispoziii legale rezult c n dreptul internaional privat al R.Moldova ordinea
public are dou efecte:
Efectul negativ, care const n nlturarea de la aplicare a legii strine n cazul n care
consecinele ei ar contraveni ordinii publice a R.Moldova. Efectul pozitiv, care const n
faptul c n cazul nlturrii legii strine se aplic legea R.Moldova, adic n numele ordinii
publice se nltur legea strin (efect negativ) i n locul ei se aplic legea forului (efect pozitiv).
Acest lucru nu neag efectul negativ al invocrii ordinii publice, dar totodat consider c acest
efect negativ este urmat ntotdeauna de efectul pozitiv, avndu-se n vedere c soluia litigiului
este dat de legea forului155.
In practica judiciar privitor la efectele invocrii ordinii publice, problema care poate
aprea const n ce msur legea forului se substituie legii strine, ntrebarea care se impune
ntr-o atare situaie este dac aceast nlocuire se refer numai la aspectul n care contravine
ordinii publice sau se refer la ntregul ansamblu al dispoziiilor legale strine? Altfel spus,
nlocuirea legii forului este limitat sau nu ? De exemplu, dac un anumit mod de prob pentru
stabilirea filiaiei prevzut de legea strin este contrar ordinii publice a forului, dar efectele
stabilirii filiaiei prevzut de aceeai lege nu sunt contrare ordinii publice, n ce msur se
nltur legea strin: numai pentru modul de prob sau i pentru efectele stabilirii filiaiei,
astfel nct s se realizeze o soluie unitar.
Avnd n vedere c nsi invocarea ordinii publice are un caracter de excepie, trebuie s
rezulte c i nlocuirea legii forului celei strine ar trebui s fie limitat, adic numai pentru
acele dispoziii ale legii strine care contravin ordinii publice, aplicndu-se ns restul
15

dispoziiilor legale strine care intereseaz cauza i nu sunt contrare ordinii publice.
Astfel, determinarea msurii substituirii legii forului celei strine se face n fieacare caz de
ctre instana de judecat. n acest sens, rolul instanelor judectoreti are o importan
determinant, deoarece acestea hotrsc nu numai dac aplicarea legii strine este contrar sau
nu ordinii publice a forului, ci i care sunt efectele invocrii ordinii publice.

16

Legea aplicabila faptelor juridice ilicite

1. Caracterizati faptele juridice ilicite.
Aspectele principale privind faptele juridice ilicite sunt reglementate de art.1615 din Codul
civil. Potrivit alin.(1), actul ilicit este calificat drept act cauzator de prejudiciu conform legii
statului unde s-a produs.
Astfel, remarcm c reglementrile de drept internaional privat n aceast materie, nu se bucur
de o unitate terminologic. De exemplu, art.1615 este ntitulat Actul juridic", ns se refer la
faptul juridic, fiind vorba, desigur, de legea aplicabil faptelor juridice ilicite, adic delictelor
civile.
Legea care reglementeaz delictul civil prezint unele caracteristici specifice, n funcie de
condiiile concrete n care acesta se produce.
2. Stabiliti legea aplicabila faptelor juridice ilicite in DIP art.1615 CC
Potrivit art.1615 alin.(1) din Codul civil, rspunderea civil delictual este supus legii locului
unde s-a produs faptul cauzator de prejudiciul.
Totodat, alin.(3) al aceluiai articol stabilete c, n cazul n care toate sau o parte din
consecinele cauzatoare de prejudicii se produc pe teritoriul unui alt stat dect cel n care a
avut loc delictul, reparaiei corelative se aplic legea acestuia stat.
Astfel, prin coroborarea dispoziiilor alin.(1) i alin.(2) rezult, c n cazul n care fapta
ilicit i prejudiciul se localizeaz pe teritoriul aceluiai stat -delictul civil este supus legii
statului respectiv ca lege a locului svririi delictuale (/ex loci delicti commissi).
n aceast situaie elementul de extraneitate al raportului juridic de drept internaional privat
privind delictul civil, trebuie s fie altul dect locul svririi delictului sau locul producerii
prejudiciului, ca de exemplu, cetenia, domiciliul sau reedina strin a fptuitorului sau a
victimei.
Aplicarea legii locului producerii delictului se justific pe urmtoarele considerente:
- aceast lege reprezint o aplicare a principiului teritorialitii (suveranitii),
constnd n interesul statului de a reglementa prin norme proprii regimul
delictelor svrite pe teritoriul su;
- aceast lege reprezint i o aplicare a principiului generalitii, n sensul c toate faptele
ilicite produse pe teritoriul unui stat vor fi supuse unui regim juridic unic;
- aplicarea acestei legi presupune o simplificare a soluiei bazat pe localizarea obiectiv a
raportului juridic;
- aplicarea legii locului delictului civil corespunde noiunii de fapt juridic n sens restrns,
obligaia de dezdunare lund natere direct din lege, prin svrirea delictului civil;
- fapta este calificat ca fiind delict dup legea locului unde a fost svrit, iar autorul su
nu poate fi tras la rspundere dup alt lege;
- incidena legii locului svririi delictului asigur concordana cu
reglementarea unor aspecte juridice conexe, precum regimul probelor, n
sensul c probele sunt legate, de regul, de locul producerii delictului (art.458
alin.(4) din Codul de procedur civil) i competena jurisdicional n materie,
care aparine instanelor din R.Moldova dac aici este locul unde faptul juridic
a intervenit (art.460 alin.(1) lit.e) din Codul de procedur civil).
3. Argumentati legea aplicabila unor forme speciale de raspundere delictualaraspunderea pentru prejudicii cauzate personalitatii (art.1616 CC), raspunderea pentru
17

produse viciate (art. 1617 CC), raspundere pentru concurenta neloiala (art.1618 CC ).
Rspunderea pentru prejudicii cauzate personalitii
Avnd n vedere particularitile pe care le prezint rspunderea pentru prejudicii
cauzate personalitii pe planul dreptului internaional privat, aceast form de rspundere
delictual are o reglementare distinct.
Specificul acesteia se manifest prin obiectul i mijlocele realizrii faptei. Astfel,
obiectul rspunderii pentru prejudicii cauzate personalitii l constituie prejudiciul adus
drepturilor personale nepatrimoniale, i anume cele privind persoana victimei, iar fapta
ilicit se realizezaz prin intermediul mijloacelor publice de informare. Potrivit art.1616 din
Codul civil, preteniile cu privire la despgubiri pentru prejudicii cauzate personalitii prin
mijloacele de informare n mas sunt guvernate, la alegerea persoanei prejudiciate, de:
a)legea naional a persoanei prejudiciate;
b)legea statului pe al crui teritoriu persoana prejudiciat i are domiciliul sau reedina;
c) legea statului pe al crui teritoriu s-au produs consecinele cauzatoare de prejudicii;
d)legea statului pe al crui teritoriu autorul prejudiciului i are domiciliul sau reedina.
Din analiza acestui articol, rezult urmtoarele:
- Persoana prejudiciat are posibilitatea de alegere a legii aplicabile.
- Opiunea de alegere a legii aplicabile de ctre persoana lezat este limitat la cele patru
legi menionate n text. Precizm, c la trei din aceste legi (lit.a), b) i d) din textul
articolului), punctele de legtur care trimit la ele sunt elemente personale de localizare a
persoanei prejudiciate (cetenia, domiciliul sau reedina) sau a autorului prejudiciului
(domiciliul sau reedina). Cea de-a patra lege asupra creia se poate exercita opiunea este
legea locului producerii prejudiciului (tex loci laesionis).
Observm, c dintre legile n opiune lipsete legea locului svririi delictului (tex loci
delicti commissi), avndu-se n vedere c aceasta prezint mai puin importan n cazul
denigrrii prin mijloacele de informare n mas, iar n unele cazuri nici nu exist ca lege a
unui stat (de exemplu, n cazul cnd delictul se svrete ntr-un teritoriu fr suveranitate
sau n marea liber).

Rspunderea pentru produse viciate

Rspunderea pentru produse defectuoase reprezint o modalitate specific de protecie a
consumatorului, prin mijloace de drept internaional privat.
Astfel, potrivit art.1617 alin.(1) din Codul civil, preteniile cu privire la despgubiri
pentru prejudiciile cauzate de produse viciate sunt guvernate, la alegerea consumatorului
prejudiciat, de:
a)legea statului pe al crui teritoriu i are domiciliul sau reedina persoana prejudiciat;
b)legea statului pe al crui teritoriu a fost dobndit produsul, cu condiia ca productorul
sau furnizorul s fac dovada faptului c produsul a fost pus pe piaa acelui stat fr acordul
su.
Din dispoziiile art.1617 alin.(1), sub aspectul legii aplicabile se desprind urmtoarele
concluzii:
- Consumatorul prejudiciat are posibilitatea de a alege dreptul aplicabil.
- Alegerea poate fi fcut asupra uneia dintre cele dou legi menionate,
adic legea domiciliului sau reedinei consumatorului sau legea statului de
unde a fost dobndit produsul. Totui, legea acestui stat nu se va aplica n cazul n care
productorul face dovada c produsul a fost pus n circulaie pe piaa acelui stat fr
consimmntul su, adic independent de voina sa.
Totodat, art.1617 alin.(2) stabilete c preteniile indicate n alin.(1) pot fi formulate numai
18

dac produsele fac parte din consumul personal sau familial.

Astfel, textul menionat instituie o condiie important a rspunderii, care ine de destinaia
produselor, n sensul ca acestea s fac parte din consumul personal sau familial al
consumatorului.
Rspunderea pentru concuren neloial
Regimul conflictual al rspunderii pentru concurena neloial este prevzut de art.1618
din Codul civil, care stabilete c preteniile cu privire la despgubiri pentru prejudiciile cauzate
printr-un act de concuren neloial sunt guvernate de:
a) legea statului pe al crui teritoriu s-a produs rezultatul cauzator de
prejudiciu;
b)legea statului pe al crui teritoriu este nregistrat persoana prejudiciat;
c) legea care guverneaz fondul contractului ncheiat de pri dac actul de concuren neloial
a fost svrit i a adus prejudicii raporturilor dintre ele.
Din analiza textului menionat rezult urmtoarele:
- Persoana prejudiciat, adic victima concurenei neloiale, are posibilitatea de a alege legea
aplicabil.
- Opiunea de alegere a legii aplicabile de ctre victim este limitat la cele trei legi - tex
loci laesionis, tex personalis, tex contractus.

19

Recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale straine.

1. Definit notiunea de sentinta arbitrala straina.
Sentina arbitral reprezint hotrrea prin care organul arbitrai se pronun asupra litigiului cu
a crui soluionare a fost investit.sentina arbitral pronunat ntr-un stat i invocat n altul,
devine n acesta din urm sentin arbitral strin.
2. Explicati procedura de recunoastere si executare a sentintelor arbitrale straine in RM
(art.475 CPC - 469-472)
n RMoldova procedura ncuviinrii executrii silite a sentinelor arbitrale strine se
efectueaz n aceleai condiii ca i n cazul hotrrilor judectoreti strine, aa cum
prevede art.475 din Codul de procedur civil.
Recunoaterea i executarea hotrrilor arbitrale strine (1) Dispoziiile art.469, cu excepia
alin.(3), ale art.470, 471, cu excepia alin.(1) lit.a), b), c), d) i f), i ale art.472, se aplic
n modul corespunztor i referitor la recunoaterea i executarea hotrrilor arbitrale
strine.(2) Partea care solicit recunoaterea sau executarea hotrrii arbitrale strine este
obligat s prezinte n judecat hotrrea arbitral n original sau n copie legalizat, precum
i convenia arbitral n original sau n copie legalizat n modul respectiv. Dac hotrrea
arbitral sau convenia arbitral este expus ntr-o limb strin, partea este obligat s le
prezinte n traducere n limba moldoveneasc, legalizat n modul stabilit de lege.
Cuprinsul cererii (1) n cererea de recunoatere a hotrrii judectoreti strine se indic:a)
numele sau denumirea creditorului, precum i al reprezentantului dac cererea se depune de
acesta, domiciliul (reedina) ori sediul;b) numele sau denumirea debitorului, domiciliul
(reedina) ori sediul;c) solicitarea ncuviinrii executrii silite a hotrrii, termenul de la
care se cere executarea hotrrii.(2) Pentru soluionarea just i rapid a pricinii, n cerere se
indic numerele de telefon, faxul, pota electronic, alte date.(3) La cerere se anexeaz
actele stipulate de tratatul internaional la care Republica Moldova este parte. Dac n
tratatul internaional nu se indic astfel de acte, la cerere se anexeaz:a) copia de pe
hotrrea judectoreasc strin, ncuviinarea executrii creia se cere, legalizat de
judecat n modul stabilit;b) actul oficial care confirm rmnerea definitiv a hotrrii
judectoreti strine, conform legii statului n care s-a emis, dac faptul acesta nu rezult din
hotrre;c) actul care confirm c partea mpotriva creia s-a emis hotrrea, dei a fost
ntiinat legal, nu a participat la proces;
d) actul care confirm executarea anterioar a hotrrii pe teritoriul statului respectiv.
(4) Actele enumerate la alin.(3) lit.a), b) i d) se nsoesc de traduceri n limba
moldoveneasc autorizate i supralegalizate, cu respectarea prevederilor art.466.
Supralegalizarea nu se cere n cazul n care prile snt de acord cu depunerea actelor n
copii certificate.
Articolul 470. Procedura de examinare a cererii
(1) Cererea de recunoatere a hotrrii judectoreti strine se examineaz n edin de
judecat, cu ntiinarea legal a debitorului despre locul, data i ora examinrii.
Neprezentarea din motive nentemeiate a debitorului citat legal nu mpiedic examinarea
cererii.
(2) Instana judectoreasc poate satisface cererea ntemeiat a debitorului privind amnarea
examinrii cererii, ntiinndu-l.
(3) Instana judectoreasc, dup ce ascult explicaiile debitorului i examineaz probele
20

prezentate, pronun o ncheiere de ncuviinare a executrii silite a hotrrii judectoreti

strine sau de refuz al autorizrii executrii.
(4) n cazul n care hotrrea judectoreasc strin conine soluii asupra mai multor
pretenii disociabile, ncuviinarea executrii lor poate fi acordat separat.
(5) La examinarea cererii de recunoatere a hotrrii judectoreti strine, instana sesizat
poate, dup caz, s cear explicaii solicitantului recunoaterii i s
interogheze debitorul privitor la cererea depus ori s cear explicaii instanei strine
emitente.
(6) Sub rezerva verificrii condiiilor prevzute de lege pentru ncuviinarea executrii
hotrrii judectoreti strine, instana judectoreasc a Republicii Moldova nu poate
proceda la reexaminarea fondului hotrrii judectoreti strine i nici la modificarea ei.
(7) n temeiul hotrrii judectoreti strine i ncheierii, rmase irevocabile, de ncuviinare
a executrii ei silite, se elibereaz un titlu executoriu, care se expediaz instanei de la locul
de executare a hotrrii judectoreti strine.
Articolul 471. Refuzul de a ncuviina executarea silit a hotrrii judectoreti strine
(1) Refuzul de a ncuviina executarea silit a hotrrii judectoreti strine se admite n unul
din urmtoarele cazuri:
a) hotrrea, conform legislaiei statului pe al crui teritoriu a fost pronunat, nu a devenit
irevocabil sau nu este executorie;
b) partea mpotriva creia este emis hotrrea a fost lipsit de posibilitatea prezentrii la
proces, nefiind ntiinat legal despre locul, data i ora examinrii pricinii;
c) examinarea pricinii este de competena exclusiv a instanelor judectoreti ale Republicii
Moldova;
d) exist o hotrre, chiar i nedefinitiv, a instanei judectoreti a Republicii Moldova
emis n litigiul dintre aceleai pri, cu privire la acelai obiect i avnd aceleai temeiuri
sau n procedura instanei judectoreti a Republicii Moldova se afl n judecat o pricin n
litigiul dintre aceleai pri, cu privire la acelai obiect i avnd aceleai temeiuri la data
sesizrii instanei strine;
e) executarea hotrrii poate prejudicia suveranitatea, poate amenina securitatea Republicii
Moldova ori poate s contravin ordinii ei publice;
f) a expirat termenul de prescripie pentru prezentarea hotrrii spre executare silit i
cererea creditorului de repunere n acest termen nu a fost satisfcut de judecata Republicii
Moldova;
g) hotrrea judectoreasc strin este rezultatul unei fraude comise n procedura din
strintate.
(2) Copia de pe ncheierea judectoreasc emis n conformitate cu art.470 alin.(3) se
expediaz de judecat creditorului i debitorului n termen de 3 zile de la data pronunrii.
ncheierea poate fi atacat n instana ierarhic superioar n ordinea i n termenele
prevzute de prezentul cod.
Conditii: 1. competenta instantei de arbitraj; 2. caracterul obligatoriu; 3. respectarea dr la
aparare ; 4. constituirea organului ; 5. ordinea publica.
3. Argumentati temeiurile de refuz ale recunoasterii si executarii sentintelor arbitrale
straine in RM (art.476 CPC)
Cazurile de refuz.
Refuzul de a recunoate hotrrile arbitrale strine i de a le executa
(1) Cererea privind recunoaterea hotrrii arbitrale strine i executarea ei poate fi
respins, la solicitarea prii mpotriva creia s-a emis, dac aceasta va prezenta instanei
21

competente, creia i se cere recunoaterea hotrrii sau executarea ei, probe doveditoare c:
a) una din prile conveniei arbitrale era ntr-o msur oarecare incapabil sau c aceast
convenie este ilegal potrivit legii guvernante, iar n lipsa unei astfel de probe, c este
ilegal n conformitate cu legea rii n care a fost emis hotrrea;
b) partea mpotriva creia este emis hotrrea nu a fost ntiinat legal despre desemnarea
arbitrului sau despre dezbaterea arbitral ori nu a putut din alte motive s prezinte probe sau
s dea explicaii n faa arbitrajului;
c) hotrrea a fost pronunat asupra unui litigiu neprevzut de convenia arbitral sau nu se
nscrie n condiiile conveniei;
d) hotrrea conine dispoziii n probleme neprevzute de convenia arbitral; totui, dac
dispoziiile n problemele cuprinse n convenia arbitral pot fi separate de cele care nu se
nscriu n ea, partea hotrrii arbitrale care conine dispoziii referitoare la problemele ce
decurg din convenia arbitral poate fi recunoscut i pus n executare;
e) componena arbitrajului sau procedura dezbaterii arbitrale nu corespunde conveniei
prilor ori, n lipsa acestora, nu se conformeaz legii din ara n care a avut loc arbitrajul;
f) hotrrea nu a devenit obligatorie pentru pri sau a fost anulat ori executarea ei a fost
suspendat de instana judectoreasc a rii n care a fost pronunat hotrrea sau n
conformitate cu legea creia a fost pronunat.
(2) Instana judectoreasc refuz, de asemenea, s recunoasc hotrrea arbitral strin
i s o execute, stabilind c obiectul litigiului nu poate fi dat n dezbatere arbitral conform
legii Republicii Moldova sau c recunoaterea hotrrii i ncuviinarea executrii ei este n
contradicie cu ordinea public din Republica Moldova.
(3) Dac n judecat s-a depus o cerere privind desfiinarea sau suspendarea executrii
hotrrii arbitrale strine, instana creia i se solicit recunoaterea hotrrii arbitrale i
executarea ei poate amna emiterea unei decizii asupra cererii dac va considera c
amnarea este raional.

22

Domeniul DIP
1.Caracterizati domeniul DIP
Domeniul dreptului internaional privat l constituie instituiile juridice care formeaz
ramura dreptului internaional privat
Ex:Un cetean al Republicii Moldova aflat n interes de serviciu n Ungaria, deplasndu-se
cu autoturismul proprietate personal a fost lovit de un camion al unei companii de
transport din Austria. n rezultatul accidentului autoturismul ceteanului Republicii
Moldova a fost deteriorat, fr a-i cauza leziuni corporale, ulterior, ceteanul din
RMiniiaz o aciune cu privire la repararea prejudiciului cauzat n faa unei instane
judectoreti austriece. n legtur cu aceast situaie apar cteva probleme care in de
domeniul dreptului internaional privat.
Prima problem const n a cunoate care lege va fi aplicat litigiului. La prima vedere par a
fi competente trei legi: legea Republicii Moldova, legea austriac, deoarece persoana
juridic care a cauzat prejudiciul are naionalitate austriac i instana sesizat este din
Austria; legea maghiar, deoarece prejudiciul a avut loc pe teritoriul Ungariei.
Aceast problem de alegere a unei legi aplicabile din mai multe posibile, constituie esena
dreptului internaional privat i poart denumirea de conflict de legi.
A doua problem care poate aprea comport dou aspecte: Primul aspect const n a
cunoate dac instana austriac este competent s soluioneze litigiul sau acest litigiu ine
de competena instanelor Ungariei sau al celor din Republica Moldova. Un alt aspect care
trebuie avut n vedere este de a stabili dac o hotrre pronunat n strintate, n acest caz
n Ausrtria, va produce efecte n alt ar, n spe n RM.
Astfel, aceste dou aspecte legate de cea de-a doua problem reprezint caracteristicile
unui conflict de jurisdicii.
A treia problem care poate aprea n aceast situaie se refer la calitatea de strin a
ceteanului din Republica Moldova, care n raport cu cetenii unui stat, reprezint unele
dezavantaje juridice i vor fi studiate n cadrul unei alte materii care poart denumirea de
condiia juridic a strinului (regimul juridic al strinului).
2.Analizati conflictul de legi in calitate de materie esentiala a DIP
n doctrin se consider c materia esenial a dreptului internaional privat l constituie
conflictele de legi.
Conflictul de legi este situaia cnd, privitor la un raport juridic cu element de extraneitate,
exist posibilitatea de a fi aplicate dou sau mai multe legi, aparinnd unor sisteme de drept
diferite, Acest conflict apare n situaia cnd ntre legea rii sesizat n a soluiona litigiul,
adic legea forului i legea strin, cu care raportul are legtur prin elementul strin, astfel
oricare din aceste dou legi este susceptibil de a crmui raportul juridic respectiv. n acest
caz, instana sesizat este pus n situaia de a desemna legea aplicabil.
n ceea ce privete conflictul de legi, se utilizeaz i denumirea de conflict de legi n spaiu,
n scopul deosebirii acestuia de conflictul de legi n timp, care intervine ntre dou legi, ce
se succed n timp i care presupune intervenia principiului neretroactivitii legilor.
n aceast ordine de idei ar fi de remarcat, c conflictul de legi este o noiune specific
dreptului internaional privat, avnd n vedere c acesta poate aprea numai n domeniul
raporturilor cu element de extraneitate care constituie obiectul dreptului internaional privat,
iar n anumite condiii i limite admindu-se aplicarea legii strine.
23

Conflictele de legi nu pot aprea n raporturile juridice care aparin altor domenii, de
exemplu penal sau financiar,
Noiunea de conflict de legi exprim numai ndoiala ce struie n cugetul interpretului, o
lupt psihologic ntre raiune care militeaz pentru aplicarea uneia din legi.
3. argum interdependenta dintre conflictele de legi si conflictele de jurisdictii.
Conflictul de jurisdicii desemneaz totalitatea normelor dreptului judiciar cu element de
extraneitate, avndu-se n vedere c privitor la raporturile juridice cu element strin pot
aprea litigii care ajung n faa instanelor judectoreti sau arbitrale pentru a fi soluionate.
Astfel, a soluiona un conflict de jurisdicii nseamn a determina ara ale crei instane sunt
competente s soluioneze litigiul privind un raport juridic cu element de extraneitate.
Referitor la normele de procedur n litigiile privind raporturile de drept internaional
privat, se apreciaz c acestea pot fi clasificate n trei categorii principale59:
a)norme privind competenta iurisdictional n dreptul internaional privat; aceste norme
reglementeaz conflictele de jurisdicii, care alturi de conflictul de legi, formeaz
principalele domenii de sediu ale tiinei dreptului internaional privat.
b)norme privind procedura propriu-zis (procesele de drept internaional privat).
c)norme privind efectele hotrrilor judectoreti si arbitrale strine.
Normele care soluioneaz conflictele de jurisdicii sunt de drept material, avnd n vedere
c acestea se aplic direct raportului juridic, prin aceasta deo-sebindu-se de normele
conflictuale care indic numai legea aplicabil. Astfel, instana i determin competena n
soluionarea unui litigiu de drept internaional privat potrivit normei juridice proprii; la fel,
procedura i efectele hotrrilor judectoreti strine sunt supuse legilor proprii, adic legii
forului.
Dupa cum am vazut pina nu este stabilit statul a carui IJ sunt competente in solutionarea
litigiilor nu este posibil de stabilit legea competenta, astfel existenta uneia fara alta nu este
posibila.

24

Conflictul de legi in timp si spatiu

1.Caracterizati conflictul de legi in timp si spatiu
Conflictul de legi n timp i spaiu reprezint situaia n care efectele unui raport juridic,
nscut (modificat sau stins) sub incidena sistemului de drept al unui stat, reclam ulterior
recunoaterea ntr-un alt stat.
Privit prin prisma dreptului naional, conflictul de legi n timp i spaiu pune problema
respectrii n R.Moldova a drepturilor dobndite ntr-o ar strin.
Suntem n prezena unui conflict de legi in spatiu, cnd se pune problema de a cunoate care
este legea competent a se aplica. De exemplu, n cazul cnd doi ceteni italieni care se
afl n R.Moldova intenioneaz s se cstoreasc, este necesar s cunoatem potrivit crei
'legi va fi ncheiat cstoria. ntr-o atare situaie apare, aadar, un conflict de legi n spaiu.
Conflictul de legi n timp i spaiu", apare n cazul cnd se pune problema determinrii
efectelor pe care dreptul le poate produce n alte ri. De exemplu, doi soi obin divorul
ntr-o ar strin i apoi fiecare intenioneaz s,se recstoreasc n alt ar, unde acestea
nu vor mai obine nc o dat divorul, ci se vor folosi de situaia lor juridic de divorai,
pentru a putea ncheia o nou cstorie. ntr-o asemenea situaie ne aflm n prezenta unui
conflict de legi n timpii spaiu,
Asemnarea ntre conflictul de legi n timp i spaiu" i conflictul de legi n spaiu" const
n faptul c ambele sunt n spaiu, n sensul c sistemele de drept n prezen coexist
spaial.
Deosebirea ntre aceste dou forme de conflict de legi const n faptul c pe cnd la
conflictul de legi n spaiu" cele dou sisteme sunt deopotriv pasibile de aplicare,
simultan, asupra respectivului raport juridic, la conflictul de legi n timp i spaiu" ele se
aplic succesiv, n sensul c dreptul strin nscut ntr-un stat este apoi recunoscut n alt stat.
Pentru o mai bun nelegere a celor menionate, vom recurge la urmtoarele exemple:
- Dac un cetean din R.Moldova i unul din Frana s-au cstorit n Frana, iar soia, fiind
ceteanc a R.Moldova, se rentoarce n R.Moldova i solicit pensie de ntreinere de la
so, ne aflm n prezena unui conflict de legi n timp i spaiu".
- Dac un cetean din R.Moldova i unul din Frana intenioneaz s se cstoreasc n
R.Moldova i se pune problema legii aplicabile cstoriei, acesta ine de conflictul de legi
n spaiu"176.
2.Formele confluctului de legi in timp si spatiu.
Conflictul de legi n timp i spaiu se prezint sub dou forme:
Raportul juridic se nate, modific sau stinge n dreptul intern al unui stat
strin si ulterior se invoc n R.Moldova.
n acest caz, la momentul naterii lui n strintate, dreptul nu avea nici o legtur cu
ara forului (adic n cazul nostru cu R.Moldova). De exemplu, doi ceteni greci se
cstotesc n Grecia, iar apoi vin n R.Moldova i solicit recunoaterea cstoriei.
Raportul juridic (dreptul) se nate, modific sau stinge n dreptul internaional
privat (n cadrul internaional) si ulterior se invoc n R.Moldova. Aceast form a
conflictului de legi n timp i spaiu prezint la rndul ei, dou subsituaii:
a) n momentul naterii sale, raportul juridic de drept internaional privat nu avea nici o
legtur cu ara forului (R.Moldova). De exemplu, un cetean turc i unul german se
cstotesc n Turcia, iar apoi vin n R.Moldova i solicit recunoaterea efectelor acestei
25

cstorii.
b) Din momentul naterii sale, raportul juridic respectiv avea legtur cu ara forului prin
faptul c cel puin unul dintre elementele sale de extraneitate priveau dreptul R.Moldova,
adic dreptul forului. De exemplu, se pronun o hotrre judectoreasc n strintate,
privind divorul dintre un cetean al R.Moldova i unul strin, iar apoi se cere executarea
acestei hotrri n R.Moldova.
3.Conditiile si EFECTELE UNUI DREPT DOBNDIT in strainatate.
Un drept dobndit n strintate produce efecte potrivit urmtoarelor reguli:
Dreptul dobndit produce toate efectele atribuite de legea strin.
De exemplu, dac un cetean al R.Moldova care a atins majoratul, avnd deci capacitate
deplin de exerciiu, se deplaseaz ntr-o ar n care capcitatea de exerciiu este stabilit
pentru o vrst mai mare, n acest caz, ceteanul R.Moldova va avea capacitate deplin de
exerciiu, deoarece aceasta a fost dobndit potrivit legii competente .
Dreptul dobndit potrivit legii strine nu poate produce n alt tar mai multe
efecte, dect ar produce n conformitate cu legea potrivit creia a fost creat.
Aceast regul este aplicabil n cazul cnd n ara unde este invocat dreptul, acesta poate
produce potrivit legii locale mai multe efecte dect ar produce n conformitate cu legea
potrivit creia a luat natere.
De exemplu, reprezentana sau filiala unei firme strine n R.Moldova nu poate desfura
activiti care nu intr n obiectul de activitate al firmei n ara, n care aceasta a fost
constituit.
Dreptul dobndit potrivit legii strine nu poate produce efecte n alt tar,
dac contravine ordinii publice ale acestei ri, sau nu-i poate produce toate
efectele, dac unele din acestea contravin ordinii publice.
Potrivit art.471 alin.1, lit.(e) din Codul de procedur civil o hotrre judectoreasc strin
nu poate fi executat n R.Moldova, dac executarea acesteia contravine ordinii publice.
Astfel, o hotrre judectoreasc prin care s-a anulat o cstorie pentru un motiv respins de
dreptul nostru, cum ar fi cstoria ntre persoane de acelai sex, nu poate fi recunoscut n
R.Moldova, deoarece aceasta contravine moravurilor i ordinii publice.

26

Legea aplicabila succesiunii

1.Caracterizai raporturile succesorale cu element de extraneitate.
In DIP a RM raporturile de succesiune sunt reglementate de catre codul civil art 1621-1623
2.Analizai legea aplicabil succesiunii i domeniul de aplicare a legii succesorale
(art.1621-1622 din Codul civil).
Legea aplicabil succesiunii se refer la:
a)momentul deschiderii succesiunii- Deschiderea succesiunii se determin prin dat i loc.
Legea succesoral se aplic numai n ceea ce privete data deschiderii succesiunii, nu i n
ceea ce privete locul.
b)categoriile de persoane cu vocaie succesoral- stabilete categoriile de persoane cu
vocaie succesoral, precum i calitile cerute pentru a putea moteni. Capacitatea
succesoral ca i nedemnitatea succesoral este supus legii succesorale, deoarece nu este o
problem de capacitate de exerciiu.
c)condiiile legale privind calitatea succesoral pasiv se aplic n ce privete condiiile
legale privind calitatea succesoral pasiv.
d)exercitarea dreptului de posesiune asupra averii rmase de la defunct- exercitarea
dreptului de posesiune asupra averii rmase de la defunct este supus legii succesorale. Dar
regimul juridic al posesiei este supus legii situaiei bunului att mobil, ct i imobil.
e)condiiile i efectele opiunii succesorale-conmdiiile de form ale opiunii succesorale vor
fi guvernate de legea aplicabil formei actului.
f)ntinderea obligaiei motenitorilor de a suporta pasivul- nelegem, succesorii obligaiei
la pasiv succesoral, coninutul pasivului succesoral etc., aspecte reglementate de legea
succesoral.
g)drepturile statului asupra succesiunii vacante.- Statul culege succesiunea mobiliar
vacant n baza unui drept de motenire ( de jure hereditas) pentru ale crui cetean a fost
defunctul la data decesului , iar bunurile imobile se cuvin statului pe teritoriul cria se
gsesc, n temeiul suveranitii sale (de jure imperii). Dreptul statului de a culege bunurile
vacante poate fi calificat diferit fie ca drept de motenire, fie ca drept originar de a culege
bunurile fr stpn aflate pe terotoriul su
Articolul 1622. Legea aplicabil bunurilor succesorale
Raporturile de succesiune cu privire la bunurile mobile snt guvernate de legea naional n
vigoare la momentul decesului persoanei care a lsat motenirea.
Raporturile de succesiune cu privire la bunurile mobile i imobile sunt supuse normelor
materiale ale Republicii Moldova n msura n care normele conflictuale fac trimitere la
totalitatea normelor juridice aparinnd acestui sistem de drept.
Calificarea bunurilor n mobile i imobile se face potrivit legii statului pe teritoriul cruia se
gsesc bunurile respective.
Referitor la bunurile mobile, oriunde s-ar afla acestea, motenirea este supus legii
naionale ( lex patriae) pe care persoana decedat o avea la data morii.
Raporturile de succesiune cu privire la bunurile imobile snt guvernate de legea statului pe
al crui teritoriu se afl aceste bunuri.
Dreptul de succesiune asupra bunurilor imobile este determinat de legea statului pe al crei
teritoriu se afl bunurile, opereaz regula tradiional lex rei sitae, norma conflictual are
27

un caracter unilateral.
Deschiderea succesiunii, procedura succesoral, precum i litigiile succesorale privind
bunurile imobile sunt de competena autoritilor statului pe teritoriul crora se afl
bunurile.
3. Argumentai legea aplicabil succesiunii testamentare (art.1623 din Codul civil).
Articolul 1623 al. 1, permite testatorului de a supune transmitarea prin motenire a bunurilor
sale altei legi dect, dup caz, legii naionale a testatorului sau legii situaiei fiecrui bun
imobil, fr a avea dreptul s nlture dispziiile ei imperative. Prin dispoziii imperative
ale legii aplicabile putem nelege ordinea public i frauda la lege n dreptul internaonal
privat.
n ce privete condiiile de form ale testamentului, se aplic art. 1623 al. 2, potrivit acestui
text, ntocmirea, modificarea sau revocarea testamentului snt socotite valabile dac actul
respect condiiile de form aplicabile, fie la data cnd a fost ntocmit, modificat sau
revocat, fie la data decesului testatorului conform legilor indicate la al. 2:
legea naonal a testatorului ( lex patriae);
legea domiciliului acestuia ( lex domicilii);
legea locului unde actul a fost ntocmit, modificat sau revocat ( locus regit actum);
legea locului unde se afl imobilul ce constituie obiectul succesiunii testamentare (
lex rei sitae);
legea instanei de judecat sau a organului care ndeplinete procedura de transmitere
a averii succesorale ( auctor regit actum).
Reglementarea adoptat de legiuitor are un caracter facultativ i alternativ.

28

Particularitatile raportului juridic de DIP

1.Caracterizai raportul juridic de drept internaional privat.
Raporturile de DIP sunt raporturi comerciale civile de munca de familie de procedura civila
si alte raporturi de drept privat care au element de extranietate.
Caracterele:
-rap jur cu elem de extranietate se stabileste intre persoane si sau juridice.In calitatea
sa de subiect de drept civil statul poate fi parte intr-un raport jur cu elem de
extranietate dar aceasta pozitie nu treb confundata cu situatia in care statul participa
la un raport jur de drept international public.
-raportul jur contine un element de extranietate datorita caruia acesta are legatura cu
mai multe sisteme de drept
-raportul jur cu elem de extranietate care formeaza obiectul DIP este un raport de
drept civil care contine un element strain.
2.Explicai deosebirile dintre raportul juridic de drept privat i cel de drept public cu
element de extraneitate.
In raporturile jur de drept privat comparativ cu cele de drept public subiectele se afla pe
pozitie de egalitate pe cind in d.public pe pozitie de subordonare.
Raport jur de drept public comparativ cu cele de drept privat nu pot fi compatibile cu
conflictele de legi deorece raporturile de drept public nu dau nastere la conflictele de legi.
In categoria raporturilor de drept public intra in principal cele de D.penal,administrativ,
financiar, cproces penal international public.Totodata ar fi de mentionat ca raport de drept
public pot contine elemente de extranietate de ex in dr penal persoana straina a faptuitorului
precum si obiectul lezat care se afla in strainatate.
3. Formulai principalele elemente de extraneitate care pot aprea n legtur cu cele trei
elemente de structur a raportului juridic subiect, obiect i coninut.
a)In legatura cu subiectul:elementele de extranietate se deosebesc de felul acestor subiecte.
De ex:in cazul pers fizice pot fi elemente de extranietate:cetatenia, domiciliul, sau resedinta
iar in cazul pers juridice-sediul sau nationalitatea
b)In legatura cu obiectul raportului jur (bunul mobil sau imobil)exista element de
extranietate in cazul cind acesta este situa in strainatate sau desi e situat in tara se afla sun
incidenta unei legi straine ex:bunurile unei ambasade in RM
c)In legatura cu continutil raportului jur-care consta din drepturile si obligatiile partilor si
fiind imaterial se poate marterializa prin elemente de fapt in cazul plasarii acestora in
strainatate sau incidentei legii straine constituind in asa fel elemene de extranietate.Acestea
sunt de fapt:
-la actele jur:elem obiective(locul incheierii sau executarii) sau elem subiective(vointa
partilor de a plasa sub incidenta legii straine)
-la faptele jur-elementele de fapt pot fi locul savirsirii actelor delictuale sauy producerii
prejudiciului
Referitor la aspectele de procedura elem de extranietate constitue faptul ca instanta
competenta este straina sau hotarirea judecat este pronuntata in strainatate

29

Aplicarea dreptului strain in calitate de LEX CAUSAE

1. Caracterizai noiunea i temeiul aplicrii legii strine.
Prin lege straina se intelege intregul sistem de dr strain, indiferent de izvorul acestuia.
Notiunea de dr strain tr privita in sens larg, care ar cuprinde toate izvoarele formale de drept
cunoscute de sistemul de drept caruia ii apartine legea straina aplicabila. Exista situatii in
care notiune delege straina poate avea sensuri specifice. Poate avea sensul de sist de dr a
unui stat care este subiect de DIPublic, sau unui stat federal/confederal, sau sist jur ce
reglementeaza materia respectiva. In cazul in care norma conflictuala a forului trimite la
legea straina, aceasta din urma devine lex competenta sau aplicabila in speta, prin care dr str
se aplica in calit de lex causae.
Temeiul aplic lex straine il constituie norma conflictuala a forului, care desemneaza din
legile aflate in prezenta pe cea aplicabila rap jur cu element de extranietate. In cazul cind
norma conflictual a RM va determina competenta legii straine, aceasta va fi aplicata in
acelasi mod si in aceleasi conditii ca si legea proprie.
2. Analizai teoriile existente privind titlul cu care se aplic legea strin n diferite
sisteme de drept.
Normele conflictuale ale forului admit aplicare dr material strain de catre instantele locale.
Instantelelocale sunt supuse numai legilor tarii careia ii apartin, iar aplic legilor straine se
face numai in temeiul legii nationale. Totodata, aplic legii str poate duce la dificultati.
Problema esentiala e de a cunoaste ce titlu este luat in considerare dreptul strain pt a deveni
aplicabil pe terit tarii forului. Exista mai multe teorii:
1)Teoria drepturilor dobindite (vested rights).
Aplicarea legii str in tara forului e determin de necesitatea respectarii dr dobindite in
strainatate potrivit legilor competente. Potrivit ac teorii efectul extrateritorial nu-l are legea
str, ci dr dobindite prin aplicarea acesteia, dar lex straina nu se aplica numai in ceea ce priv
respect dr dobindite, ci si in domen conflictului de legi in spatiu, pt care ac teorie nu ofera
explicatii. Teoria nu e utila.
2)Teoria receptionarii dr strain.
Autorii italieni dualitatea ordine jur I si nationala, considera ca sist jur nat e exclusiv.
Astfel, dr str e incorporat in sist de dr a forului. 2 modalitati:-Receptionarea materiala
norma straina face obiectul unei nationalizari si pierde caracter str si e incorporat IN LEX
FORI. Receptionarea formala a legii str legea str e incorporata in ordinea jur a forului.
Teoria are caracter fictiv ignora functia normei conflictuale, si legii straine.
3) Teoria intemeiata pe considerentul ca legea straina se aplica in calitate de element de
fapt (questio facti) aici legea straina e considerata element de fapt, spre deosebire de lex
fori care e privita ca singurul element de dr in cauza dedusa judecatii. 2 opinii: -dr str e
considerat ca un simplu fact; -legea str ca un element de fapt. Adica dr str nu are caracter
imperativ. E contestata de multi autori.
4)Teoria intemeiata pe considerentul ca legea straina este element de drept (questio juris).
Legea str constit un element de dr cu toate consecintele, cum ar fi oblig de determ a legii
aplic din oficiu stabilirea continutului legii straine prin alte mijloace, solicitindu-se
concursul partilor si expertilor. Temeiul jur al aplic legii str il constit normele conflictuale
ale forului, care justifica aplic acesteia.
30

Dar recunoasterea competentei legii str nu tr sa fie pur teoretica. Sist de dr tr sa intreprinda
masuri corespunzatoare de garantie si control in condit echivalente ca si aplic corecta a legii
interne.
3. Argumentai modalitile de stabilire a coninutului legii strine n dreptul
internaional privat al R.Moldova prin analiza prevederilor art.1578 din Codul civil i
art.13 din Codul de procedur civil..
1578 Stabilirea continutului normelor de dr strain.
La aplic legii str , inst de judec stabilest continut normelor ei prin atestari obtinute de la
organele statului str care au editat-o, tinind cont de interpret ei oficiala si de practica aplic ei
in statul str respectiv.
In scopul stabil continutului normelor de dr str, inst de judec poate cere interpret lor de
catre organele competente din RM sau cele din str ori poate cere avizul unor experti din
domeniul. Partea care invoca olege str poate fi obligata de catre inst sa faca dovada
continutului ei. In cazul imposibilit de a stabili continutul legii str, se va aplica legea RM.
CPC art.13 Aplicarea legislatiei altor state.
La judecarea pricinilor civile, instanta jud aplica legisl unui alt st in conf cu lex sut tratatele
I la care RM e parte.
In scopul constat existentei si continutului legii sau a unui alt act normativ str, inst solicita
in modul stabilit, asist organelor competenteale RM.
In cazul imposibilit de a obtine inform necesara despre o lege sau un alt act jur str, desi a
intreprins masurile de rigoare, inst aplica legea natioanla.

31

Legea aplicabila conditiilor de fond ale actelor juridice unilaterale si

ale contractelor.
1. Caracterizai temeiul juridic al principiului lex voluntatis.
n materia DIP lex voluntatis este expresia principiului autonomiei de voin a prilor, care
guverneaz condiiile de fond ale actului juridic.
Exprimarea voinei prilor cu privire la alegerea legii aplicabile are, totodat, ca scop evitarea
unui eventual conflict de legi, soluionndu-1 anticipat.
sunt cunoscute dou aspecte ale principiului lex voluntatis.
1. prile au posibilitatea de alegere a legii aplicabile, cu limitarea la legile cu care raportul
juridic prezint legtur.
2. posibilitatea de alegere este nelimitat, prile avnd libertatea deplin n alegerea legii
aplicabile.
Principiul lex voluntatis prezint avantajul de a ine seama de exigenele comerului internaional,
deoarece permite prilor s adapteze contractul n condiiile variate ale diferitor piee strine
Cu ocazia ncheierii unui contract, prile se pot referi la o lege strin i cu alt scop, i anume
numai pentru a preciza coninutul contractului ncheiat. Alegerea trebuie s fie exprimat n
mod expres sau s fie determinabil pe baza prevederilor contractului sau pe baza
mprejurrilor concrete ale cazului. Prile vor putea opta n ceea ce privete legea aplicabil
pentru ntregul contract sau numai pentru o parte a sa".
Astfel, pentru a nu include prevederile unei legi strine, transcriindu-le n contract, prile fac n
contextul acestuia o simpl referire la legea strin din care ar rezulta c acestea au convenit ca
ntregul contract sau anumite pri s fie reglementate de legea la care se face referire.
Doctrina i legislaiile majoritii statelor prevd posibilitatea prilor de a alege legea
aplicabil totalitii sau numai anumitor pri ale contractului. Dar fragmentarea contractului n
mai multe segmente, guvernate de legi diferite, poate produce confuzii i nesiguran, astfel
nct unitatea juridic a contractului s fie pus sub semnul ntrebrii. Prin urmare, dreptul
recunoscut prilor privitor la multiplicarea regimului juridic al contractului nu poate fi la
libera discreie a prilor, ci trebuie s se fac astfel nct s se obin o soluie logic.
2. Analizai modalitile i momentul exprimrii voinei prilor contractante n
determinarea legii aplicabile potrivit art.1610 alin.(3) i (4) din Codul civil.
Modalitile de exprimare a voinei prilor
Art.1610 alin.(3) din Codul civil prevede c determinarea legii aplicabi trebuie s fie
expres sau s rezulte din coninutul contractului ori din alte mprejurri.
Alegerea expres presupune c prile fie desemneaz legea aplicabil printr-o clauz
contractual inclus n contractul principal, fie prin ncheierea unui contract separat,
avnd ca obiect determinarea acestei legi.
Clauza contractual cuprins in contractul principal sau contractul separai prin care
prile aleg legea aplicabil contractului Iar poart denumirea de pactum de lege
utenda sau electiojuris (clauz de alegere).
Alegerea tacit presupune c desemnarea legii aplicabile rezult fie din cuprinsul
contractului, fie din alte circumstane.
Din textul art.1610 alin.(3), deducem c instana de judecat sau arbitral poate
aprecia voina tacit a prilor dup elemente subiective, ce in de atitudinea partilor,
32

sau obiective ce tin de natura contractului cu o singura I condiie: ca din acestea s

rezulte n mod sigur voina prtilor de a desemna
un anumit sistem de drept aplicabil contractului lor, cu titlu de lex causae.
Momentul exprimrii voinei prtilor
Potrivit art.1610 alin.(4) din Codul civil, legea aplicabil poate fi
determinat de prile contractului n orice moment, att la incheierea lui, ct i n
orice moment ulterior. Totodat, alin.(5) stabilete c determinarea, dup ncheierea
contractului, a legii aplicabile are efect retroactiv i se consider valabil din
momentul ncheierii controlului, fr a aduce atingere validitii formei conliacului
sau drepturilor dobndite de ctre teri in legtur cu acest contract,in ceea ce privete
momentul determinrii legii aplicabile, se impune precizarea ci, de regula, prile aleg
sistemul de drepl aplicabil anterior apariiei unui litigiu in legtur cu contractul n
cauz. Bineneles, c alegerea legii aplicabile poate f fcut i ulterior apariiei
litigiului, inclusiv n faa instanei de judecat sau de arbitraj, dar numai pan la
nceperea dezbaiorilo' pe fond.
3. Argumentai posibilitatea modificrii legii aplicabile condiiilor de fond ale
contractelor de ctre pri
In sensul ari.1610 alin.(4) din Codul civil, prile contractului sunt n drept sa convin
oricnd asupra modificrii legii aplicabile. Cu alte cuvinte prile au posibilitatea de a
modifica legea aleas de ctre ele pentru a guverna contrcatul dintre acestea.
Totodat, considerm, c modificarea legii aplicabile, convenit ulterior " ncheierii
contractului, are efect retroactiv, in sensul alin.(5), adic opereaz de la data ncheierii
contractului, ns efectul retroactiv a modificrii este limitat, avnd n vedere c
modificarea nu poate sn infirme validitatea formei contractului i nu poate s aduc atingere
drepturilor dobndite de ctre teri n legtur cu contractul respectiv.
in cazul apariiei unui litigiu n legtur cu contractul, credem c alegerea expres fcut de
prii nainte de prima zi de nfiare sau ulterior, n cursul dezbaterilor, nu mai poate fi
modificat, deoarece aceasta ar echivala cu schimbarea temeiului juridic al aciunii.

33

Calificarea si conflictul de calificari

1. Caracterizati notiunilede calificare si conflict de calificare in DIP
Calificarea poate fi definita in 2 moduri, si anume pornindu-se de la norma conflictuala
catre situatia de fapt (raportul juridic) sau invers.
Astfel:
-calificarea este operatiunea logico-juridica de determinarea a sensului exact si complet a
notiunilor juridice utilizate de norma conflictuala, atit privitor la obiectul reglementarii sale
(continutul), cit si in aceea ce priveste legea competenta a cirmui raportul juridic (legatura).
-calificarea consta in interpretarea unui raport juridic in scopul de a intelege in continutul si
legatara carei norme conflictuale intra. Calificarea este notiunea similara interpretarii
normei juridice.
Conflictul de calificari reprezinta o situatie care apare in momentul cind notiunile din
continutul si/sau legatura unei norme conflictuale au semnificatii diferite in sistemele de
drept susceptibile a se aplica unui raport juridic. Adica, in cazul in care aceeasi notiune
juridica are acceptiuni diferite in sistemele de drept aplicabile unui raport juridic exista un
conflict de calificari.
2. Analizati felurile calificarii si factorii care determina calificarea.
Analizai felurile calificrii i factorii care determin calificarea.
In materia DIP se deosebesc 2 feluri de calificare:
1)Calificarea primara este aceea prin care se stabileste sensul notiunilor utilizate in
continutul si legatura normei conflictuale, intreprinsa in scopul determinarii legii aplicabile
raportului juridic. In dependenta de felul in care se face aceasta calificare se va determina
legea competenta a guverna raportul juridic. Calificarea primara se face inaintea aplicarii
normei conflictuale si influenteaza in mod direct alegerea dreptlui aplicabil. Calificarea
primara e o problema de DIPrivat, acesta avind ca scop solutionarea conflictului de
calificari. Exemplu determinarea legi aplicabile contractului.
2) Calificarea secundara e acea care nu influenteaza asupra legii competente a cirmui
raportul juridic. Aceasta calificare se face ulterior calificarii primare, determinindu-se astfel
legea competenta a cirmui raportul juridic. Calificarea secundara este o problema a legii
interne competente a cirmui raportul juridic, dupa ce s-a facut calificarea primara. Fiind o
problema de drept intern, se admite ca legea interna care a fost declarata competenta, va
face calificarea secundara. Exemplu calificarea bunurilor ca mobile sau imobile pt a
determina aplicarea legii situatiei bunurilor, e o calific secundara. In unele cazuri calif
secundara poatre fi considerata ca problema DIPrivat.
Factorii ce determina calificarea:
1)Notiunile si termenii utilizati de norma conflictula au sensuri diferite in sistemele de
drept. Exemplu domiciliu are intelesuri diferite in sistemele de drept. In Dr Englez e o
notiune complexa si mult mai stabila decit in sist continental. E tot atit de stabil ca si
cetatenia. Astfel, domiciliu la engleji e loc unde locuieste pers cu intentia de stabilire
permanenta.
2)Sistemele de dr au notiuni sau ionstitutii juridice necunoscute altora.Exemplu institutia
jur trustehgl. Si aufhebunggerm. In RM aceasta institutie intervenita in strainatate, ar
putea fi recunoscuta cu conditia sa nu contravina ordini publice in DIPrivat.
3)Sistemele de dr incadreaza aceleasi situatii de fapt in categorii sau notiuni juridice diferite.
Exemplu ruperea logodnei in unele sist de drept e calificata ca ce tine de raspunderea
34

dilectuala, in alte sist ca raspunderea contractuala, in RM nu reprezinta nici o importanta

juridica.
4)Sistemele de dr folosesc metode diferite pt a ajunge la acelasi rezultat. Exemplu donatia
e supuisa unor cerinte legale diferite de la un sist de dr la altul.
5) Unele notiunoi identice dupa continut sunt interpretate fie ca institutii de drept procesual,
fie ca de dr material. Exemplu prescriptia extinctiva in dr romin e o problema de fond, in
dr englez problema de procedura.
3. Argumentati importanta calificarii si solutionarii conflictului de calificari in DIP
Calificarea prezinta import in DIPr, caci solutia practica a conflictului de legi se afla in
dependenta directa de felul in care se face aceasta. Calificarea, fiind o problema de
interpretre a unor notiuni juridice, prezinta importanta pe care o implica orice problema de
intgerpretare a unor notiuni juridice. In DIPr calificarea are un rol deosebit in solutionarea
conflictelor de legi, deoarece legatura unei norme conflictuale si in consecinta indicrea unei
legi competente depinde de continutul unei norme conflictuale. Calificarea e in strinsa
legatura cu acest continut, pt ca dupa cum va varia continutul, va diferi si legatura, in sensul
ca legatura va indica ca fiind competenta a reglemanta raportul de dr respectiv o lege sau
alta, adica legea unei tari sau alteia.
Astfel, intr-o problema conflictuala, inaintea de a determina legea materiala care va cirmui
rap jur respectiv, va tr sa calificam elementele in discutie ca: capacitate, forma actelor jur, dr
succesoral etc., deoarece de ac calificare depinde indicarea legii materiale competente in
solutionarea litigiului. Calif notiunilor din legatura normei conflictuale nu schimba
continutul ac norme si nici legea aplicabila, insa influenteaza solutia conflictului de legi.
Daca legile aflate in conflict cu aceeasi calificare privitor la o anumita notiune, nu are
import potrivit carei din acele 2 legi va fi efectuata calificarea, deoarece solutia conflictului
de legi va fi aceeasi.
Importanta solutionarii conflictului de calificari.
In situatia cind in cadrul unui conflict de legi exista un conflict de calificaril, solut confl de
calificari e mai importanta, caci de dinsa depinde solut confl de legi. Prima se solut
conflictul de calificari, pe urma se efect calific notiunilor normei conflictuale, apoi se solut
conflictul de legi. Importanta solutionarii conflictului de calificari este data de efectul
calificarii, care este diferit in funct de efectul normei conflictuale care se califica. Astfel, in
cazul cind obiectul calificarii e continutul normei conflictuale, modul de solutionare a
conflictului de calificari determina insasi norma conflictuala aplicabila, adica influenteaza
conflict de legi, si schimba sistemul de dr aplicabil si solutia cazului. Insa, in cazul cind se
califica legatura normei conflictuale, modul de solutionare a conflictului de calificari nu
influenteaza asupra normei conflictuale, dar determina sist de dr aplicabil, si deci solutia
cazului

35

Regimul juridic al strainilor in DIP

1. Definiti regimul juridic al strainilor in DIP
Definii regimul juridic al strinilor n dreptul internaional privat.
Regim juridic sau conditia jur a strainului
are 2 acceptiuni:
Lato sensu condit jur a strainului se refera atit la persoane fizice, cit si la pers juridice.
Stricto sansu numai la pers fizice. Regimul jur a strainilor reprezinta totalit normelor jur
prin care se determina drepturile si oblig strainului intr-o anumita tara. Aceasta conditie
intereseaza capacitatea de folosinta a strainului. Condit jur a str e determinata de legea
statului in care acesta se gaseste sau cu jurisdictia caruia are legaturi.Regimul jur al
strainului are un caracter unilateral, e stabilit de statul de resedinta a strainului, dar nu
exclude incheierea de conventii internationale priv regimul jur a str prin care i se confera un
caracter bilateral.
2. Analizati formele regimului juridic al strainilor in DIP
1. Regimul national.Semnifica acordarea strainilor, in conditiile legii, a dr civile si
fundamentale de care se bucura cetatenii st respectiv. Acest regim este unul m mult
sau mai putin apropiat de cel al cetatenilor, dar niciodata identic. Regim national
constituie dr comun, presupunind un tratament egal aplicat tuturor strainilor. In cazul
cind unor straini dintr-un anumit stat li se refuza in mod discriminatoriu dr cuprinse
in regimul national, statul lezat poate recurge la masuri de retorsiune.
2. Regimul reciprocitatii. Reprez situatia in care strainii au anumite drepturi intr-o tara
cu condit ca aceleasi dr sa ie acordatecetatenilor tarii respective.
-Reciprocitatea legislativa se refera la identitatea dintre normele jur care reglem regimul jur
al strainilor in sistemele de dr respective.
-Reciprocitatea diplomatica implica existenta unui tratat, acord sau conventie prin care se
acorda acest regim.
-Reciprocitatea de fapte acea care exista in practica priv dreptirile de care se bucura strainii.
3. Regimul clauzei natiunii cele mai favorizate presupune o conventie I, prin care
partile isi acorda aceleasi avantaje si privilegii pe care le-au acordat sau ar putea sa le
acorde in viitor unui st tert. Ac clauza nu se refera la continutul efectiv al drepturilor,
ci vizeaza o egalit abstracta, unde elementul de comparatie este strainul dintr-un stat
tert care se bucura de tratamentul cel mai favorizat din ac punct de ved. Ac regim se
practica in 2 moduri:
- In mod neconditionat (fara compensare) obligind fiecare parte sa extinda asupra celeilate
parti toate avantajele, dr, inlesnirile sau privilegiile acordate unui stat tert.
-In mod conditionat (cu compensare), in care toate avantajele,dr si inlesnirile acordate unui
st tert se va extinde asupra celelalte parti contractante daor in compensare.
4. Regim special. Pressupune ca prin lege sau acorduri i, strainilor li se pot recunoaste
orice alte dr decit cele civile si fundamentale.
3. Argumentati delimitarea regimului juridic de conflictul de legi.
Argumentai delimitarea regimului juridic al strinilor de conflictul de legi.
Rap jur, la care participa str pers fizice, cad sub incidenta confictului de legi, dar si sub
normele ce reglem regimul strainilor. Apare problema de delimitare. In timp e regim jur a
str imlica in toate cazurile aplicarea legislatiei forului, conflictul de legi poate supune rap jur
cu element de extranietate fie legisl proprii, fie unui sist de dr strain. Deosebirea dintre reg
jur a str si confl de legi tine de natura, metoda si obiectul reglementarilor acestor materii ale
36

DIPr.
-Din p de ved al naturii reglementarilor are un accent substrat politic, pe cind in dr
conflictual mai import e tehnica jur. Spre deosebire de regimul str, conflictul de legi pune o
problema de selectie intre m multe legisl virtual aplicabile unei sit concrete in care exista un
raport de DIPr.
Optiunea care se realizeaza prin intermediul punctelor de legatura (cet, domic, resedinta)
implica utiliz unor procedee de tehnica jur, puse in actiune cu concursul nprmelor
conflictuale.
-Din p de ved al metodei de reglementare: Reg jur a str reprez un ansamblu de norme
materiale, pe cind dr conflictual ii sunt specifice normele conflictuale.
-Din p de ved al obiectlui reglementarilor: conflictul de legi se limiteaza la rap jur de Dr
Privat cu elem de extraniet, pe cind rj a str cuprinde o sfera mai larga, obiectul caruia
include in plus rap de dr adminisrativ si constitutional (intrarea, sederea, iesirea din tara a
strainilor).
In general, reg jur a str intereseaza capacit de folosinta, iar conflictul de legi capacit de
exercitiu a acestora. Pt evitarea unor confuzii, e indicat sa se foloseasca notiunea de capacit
de folosinta priv pers fiz numai cind ac e considerata in rap cu legea tarii carei ii apartine
prin cet sau domiciliu, iar pt capacit de folos consid din p de ved a legii unde pers se afla in
calit de strain, sa se folosesca formularea dr si oblig acordate strainilor.

37

Legea aplicabila conditiilor de fond ale actelor juridice unilaterale si

ale contractelor in lipsa consensului asupra determinarii ei
1. Destingeti solutiile existente pe planul DIP privind determinarea legii aplicabile
conditiilor de fond ale actelor juridice unilaterale si ale contractelor cind partile (partea )
nu au exprimat dorinta.
In sit cind partile nu au ales legea aplicabila actului jur (lex voluntatis), organul de
jurisdictie (inst de judec, arbitraj) procedeaza la localizarea actului jur dupa criterii
obiective, situindu-l in cadrul unui sist de dr.
In sit in care partila nu au ales legea aplic contractului ca lex voluntatis, sarcina de a proceda
la localizarea obiectiva a contractului in sfera unui anumit sist de dr pt determin legii
aplicabile contractului ii revine organului de jurisdictie (inst de judec sau arbitraj).
2. Analizati stabilirea legii aplicabile conditiilor de fond ale actelor juridice unilaterale si
ale contractelor(art.1609 alin.(2), art.1611 CC)
1609(2) Conditiile de fond ale actului jur sunt determin de legea aleasa de autorullui sau
de legea statului cu care actul jur are cele mai strinse legaturi, sau de legea locului unde
actul jur material este intocmit. Daca legea aplicabila fondului impune o anumita forma
autentica, aceasta cerinta nu poate fi inlaturata, chiar daca actul jur a fost intocmit in
strainatate. Pe planul DIPr, lex voluntatis e expresia principiului autonomiei de vointa a
partilor care reglementeaza in general materia conditiilor de fond ale actului jur. Partile au
libertatea de a preciza continutul actului juridic, precum si determinarea sist de drept
aplicabil actului lor ca lex causae.
1611 In lipsa unui consens asupra legii aplicabile contractului, se aplica legea st cu care
contractul prezinta cele m strinse legaturi. Se consid ca exista asem legaturi cu legea st in
care debitorul prestatiei, la momentul incheierii contractului, isi are domiciliul, resedinta sau
e inregistrat in calit de pers jur.
In lipsa unui consens intre parti asupra legii aplicabila contractului prin derogare de la cele
spuse mai sus: -contractului ai carui obiect e un bun imobil, precum si contr de administrare
fiduciara a bunului, se aplica legea st pe al carui terit se afla bunul;-contractului de
antrepriza in constructie si contr de antrepriza de efectuare a lucrarilor de proiectare si
cercetare se aplica legea st in care se creeaza rezultatele prevazute in contract;
Contr de societate civila se aplica legea st pe al carui teritoriu se desfasoara ac
acrivit;
Contr incheiat la licitatie sau pe baza de concurs se aplica legea st pe al carui terit se
desfasoara licitatia sau concursul.
3. Formulai domeniul de aplicare al legii contractului (art.1612 din Codul civil).
1612 actiunea legii aplicabile cuprinde:
1)interpretarea contractului
2)dr si oblig partilor
3)executarea contractului
4)consecintele neexecutarii sau executarii necorespunzatoare a contractului
5)incetarea contractului
6)consecintele nulitatii sau nevalabilitatii contractului
7)cesiunea creantelor si preluarea datoriei in legatura cu contractul.
38

Incheierea contractului aici important sunt conditiile de fond pt incheiera contr

capacitatea, consimtamintul, obiectul si cauza. Capacitatea e guvernata de legea natioanla
apersoanei fiz/jur. Consimtamintul, obiectul si cauza sunt supuse legii contractului (lex
contractus). Daca tr de determinat locu conform lex fori.
Interpretarea contractului se face conform lex contractus. Partile pot defini in cuprinsu
contractului termenii conventiei siinterpretarea acestora, astfel interpretarea se va face dupa
uzante, sau INCOTERMS.
Efectele contractului reglementeaza lex contractus: - consecintele neexecutarii sau
executarii necorespunzatoare a contractului; - rezolutiunea si rezilierea contractului; nulitatea contractului; - stingerea obligatiilor contractuale; - raspunderea contractuala.
Executarea contractului se guverneaza dupa lex contractus: - modalitatile de executare,
regim jur al platii,clauzele de impreviziune (hardship).
Moneda de plata- legea st care a emis-o, dar datorie legea aplicabila datoriei. Aici poate fi
aplicata: Lex monetae, lex contractus, lex delicti, lex loci solutionis (legea st locului de
plata).
Transmiterea, transformarea si stingerea obligatiilor contractuale:
-Cesiunea de creanta lex voluntatis si legea creantei cedate.
-Subrogarea lex voluntatis.
-Delegatia si novatia lex voluntatis si lex contractus.
-Compensarea legea aplicabola creantei.
-Prescriptia extinctiva lex voluntatis si lex aplicabila fondului contractului.

39

Particularitatile normelor conflictuale

1. Caracterizai noiunea i scopul normei conflictuale.
Notiunea-norma care determin legea aplicabil unui raport cu element de extraneitate.
Norma conflictual poart aceast denumire deoarece soluioneaz un conflict de legi
indicnd care este legea competent. Aciunea normei conflictuale nceteaz din momentul
n care s-a stabilit legea aplicabil n cauz.
Norma conflictual are un caracter prealabil, prejudical, ea este o norm de trimitere.
Scopul-principal al normei conflictuale il constiutuie indicarea cu privire la un anumit raport
juridic cu element de extranietate care dintre legile in prezenta se va apica fie in momentul
cind parti;e vor incheia un atare raport juridic si deci sa cirmuiasca incheierea raportului
juridic fie la momentul cind instanta de judecata va fi chemata sa solutioneze un litigiu
privitor la un asemenea raport juridic fie in orice moment al existentei acestui raport.
2. Stabilii structura normei conflictuale.
Elementele esentiale ale normei conflictuale sunt:
Continutul este ipoteza normei conflictuale adica acea categorie de raporturi la care se
refera norma respectiva
Legatura cu un sistem de drept-este dispozitia normei conflictuale adica acea parte a normei
care indica sistemul de drept aplicabil pentru continutul normei.Asadar legatura trimite la
sistemul de drept care va reglementa raportul juridic care formeaza continutul normei
conflictuale
Legatura normei conflictuale se poate exprima in unul din urmatoarele moduri:
a)Indicarea directa in cazurile cind se precizeaza legea carei tari este competenta a cirmui
raportul juridic respectiv
b)Indicarea generala-se refera la situatiile cind cu ajutorul unei formule generale se poate
determina legea competenta.In acest caz norma conflictuala nu indica direct legea unui stat
.Legea competenta va fi stabilita de Instanta de judecata.Aceasta legatura a normei
conflictuale sub forma indicarii generale se numeste formula de fixare
3. Formulai punctele de legtur n dreptul internaional privat al R.Moldova
cele mai importante puncte de legatura:
1. cetatenia-ce constituie punct de legatura pentru urmatoarele categorii de raporturi
juridici:
statul persoanei fizice(art.1587(2)
succesiunea privind bunurile mobile(art 1622(1)
jurisdictia competenta
Cetatenia ca punct de legatura trimite la sistemul de drept denumit lex patriae
2. Domiciliul sau resedinta-prezinta puncte de legatura pt urmatoarele categorii de
raporturi jur:
starea civila capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice
conditiile de fond ale contractelor in lipsa unui consens asupra determinarii
legii aplicabile
jurisdictia competenta
Referitor la aceste puncte de legatura se afirma ca in lipsa unui domiciliu sau cind acesta e
greu de determinat aceeasi functie o indeplineste resedinta .
Sistemul de drept la care trimite domiciliul ca punct de legatura este denumit lex domicillii
3. Locul incheierii actului juridic constituie un punct de legatura pentru conditiile
40

de forma ale actului juridic.Regula pentru aplicarea acestui punct este locus
regit actum
4. Locul executarii contractului constituie punct de legatura in jurisdictia
competenta. Sistemul de drept aplicabil ca urmare a actiunii acestui punct de
legatura e lex locci executionis sau lez locci solutionis daca se face vre-o plata
5. Locul constituirii si inregistrarii unei persoane juridice-aceasta are punct de
legatura pentru:
statutul organic al persoanei juridice
conditiile de fond ale contractelor in cazul in care debitorul prestatiei e persoana
juridica
6. Sediul social-reprezinta punct de legatura in jurisdictia competenta. Sistemul de
drept aplicabil ca urmare a trimiterii facut ede acest punct de legatura poarta
denumirea de lex societatis.
7. Locul situarii bunului reprezinta punct de legatura pentru
regimul jur a bunurilor imobilesi mobile prive us singuli (individual)
mostenire imobiliara
jurisdictia in anumite cazuri
in cazul trimiterii facute de catre acest punct de legatura raportul juridic
respectiv va fi reglementat de lex rei sitae.
8. Moneda in care sa contractat- este p.d.l in privinta unor rj carre urmeaza a fi
cirmuite de legea tarii a carei moneda savirseste fie ca instrument de plata fie ca
moneda de cont.(lex pecuniae sau lex monetae).
9. Locul unde s-a produs faptul cauzator de prejudicii-constituie punct de
legatura pentru regimul jur al delictului lex locci delicte commisse.
10. Locul unde apare prejudiciu este pdl in cazul cind prejudiciu se produce in alt
stat decit cel unde sa produs faptul cauzator de prejudiciu- lex loci laesionis.
11. locul unde se judeca litigiul reprez punct de legatura pentru determinarea legii
procesuale care se aplica litigiul poarta denumirea de lex fori
12. vointa partilor-punct de legatura pentru conditiile de fond ale actelor jur in
general si ale contractelor in special lex voluntatis.
13. Autoritatea competenta- reprezinta pdl pt conditiile de fond ale actelor juridice
in anumite cazuri auctor regit act.
In functie de natura lor punctele de legatura:
1)puncte fixe-acestea prin natura lor nu pot sa accepte careva schimbari adica nu pot fi
deplasate de sub incidenta unui sistem de drept sub incidenta altui sistem de drept.Din
acesta fac parte:lex rei sitae, locus reggit actum, lex loci laesionis
2)puncte mobile-acestea in decursul timpului pot suferi careva schimbari adica care pot fi
deplasate de la un sistem de drept la altul.Din acesta fac parte:lex patriae,lex domicillii, lex
voluntatis
Importanta acestei clasificari rezida in consecintele ce le produc aceste puncte de legatura

41

Normele conflictuale privind numele si domiciliul persoanei

1. Caracterizai noiunile de nume i domiciliu.
Numele reprez un atribut de identificare a pers fiz care consta in dr de a fi individualizat, in
familie si societate, prin cuvintele stabilite, in conditiile legii, cu aceasta semnificatie.
In cadrul rap jur la caare participa pers fizice, numele tr privit ca un tot intreg, ca o unitate,
adica in totlitate elementelor sale, pt ca numai astfel numele poate servi la identificarea pers
fizice. Numele nu e element a starii civile si nu poate fi cuprins in acesata. Dreptul la nume
e un drept personal nepatrimonial. Orice pers are dr la nume stabilit ori dobindit potrivit
legii.
Domiciliul este un mijloc de identificare in spatiu a persoanei fizice. Identificarea pers fizice
intr-un loc, anume determinat,prezinta interes in nasterea, modificarea, transmiterea sau
stingerea de raporturi jur, precum si in executarea dr si oblig ce alcatuiesc continutul acestor
raporturi. CC domiciliul pers fizice este locul unde ac isi are locuinta statornica sau
principala.Este un drept subiectiv nepatrimonial.
2. Analizai determinarea legii aplicabile numelui potrivit reglementrilor cuprinse n
art.1589 din Codul civil.
Articolul 1589. Numele cetenilor strini i al apatrizilor
Drepturile ceteanului strin i ale apatridului la nume, folosirea i protecia lui snt
guvernate de legea sa naional. Protecia mpotriva actelor ce atenteaz la dreptul la
nume svrite pe teritoriul Republicii Moldova este asigurat potrivit legislaiei acesteia.
Numele este un mijloc de identificare a persoanei fizice. Dreptul la nume este un drept
personal nepatrimonial. Orice persoan are dreptul la numele stabilit sau dobndit
potrivit legii. Acest drept corespunde unei obligaii legale n conformitate cu care fiecare
persoan trebuie s poarte un nume.
Drepturile ceteanului strin sau ale apatridului la nume, folosirea i protecia lui snt
guvernate de legea sa naional, care poate fi legea statului a crui cetenie o are
persoana, legea statului n care are domiciliul sau reedina, dreptul statului cu care
persoana are cele mai starnse legturi. (de vzut comentariul la art. 1587)
n privina numelui deosebim :
1.Dobndirea numelui prin filiaie
Dispoziia art. 55 din Codul familiei nr. 1316-XIV din 26 octombrie 2000
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 47-48) prevd dreptul copilului
la nume de familie i prenume. n legislaia Republicii Moldova termenul nume
este folosit n dou sensuri:
- pentru a desemna numele de familie i prenumele
-pentru a desemna numele de familie i prenumele i patronimicul (art. 28 alin. (2)
Cod civil)
Legea naional care crmuiete stabilirea filiaiei se aplic i n ce privete
dobndirea numelui prin filiaie.
2.Stabilirea numelui copilului gsit sau abandonat.
Dac copilul s-a nscut pe teritoriul Republicii Moldova din prini necunoscui i se
atribuie cetenia Republicii Moldova, iar determinarea numelui revine autoritilor
tutelare, care n conformitate cu art. 35 Cod civil snt autoritile administraiei publice
locale.
3.Schimbarea numelui de familie i/sau a prenumelui.
42

Numele se modific prin efectul schimbrii strii civile n condiiile prevzute de lege,
respectiv ca efect al cstoriei, ca efect al desfacerii cstoriei, ca efecet al divorilui, ca
efect al morii unuia dintre soi, ca efect al aciunii n contestarea filiaiei din cstorie,
ca efect al adopiei, ca efect al aciunii n tgduirea paternitii.
In toate aceste situaii se aplic legea care crmiete materia respectiv.
4) n cazul apatridului domiciliat n Republica Moldoba schimbarea numelui pe cale
administrativ fr modificarea strii civile este de competena lex domicilii, deci
legea Republicii Moldova va fi competent.
n conformitate cu art.10 din Legea nr.100-XV Cetenii strini care locuiesc sau se afl
temporar n Republica Moldova i apatrizii cu domiciliul n Republica Moldova pot cere
nregistrarea actelor de stare civil n aceleai condiii ca i cetenii Republicii Moldova.
n baza art.19 al.1 din Constituia RM protecia mpotriva actelor de nclcare a dreptului
la nume, stabilit n art.29 Cod civil, svrite pe teritoriul Republicii Moldova este
supus legii Republicii Moldova, deoarece cetenii strini i apatrizii au aceleai
drepturi i obligaii la nregistrarea actelor de stare civil ca i cetenii Republicii
Moldova
3. Argumentai importana domiciliului pe planul dreptului internaional privat.
In plan I, problema domiciliului are o imporatnta mare. Inainte de a fi o notiune universala,
domiciliul are o functie interna si diferade la o legislatie la alta. Notiunea de domiciliul a
avut o importanta de-a lungul secolelor. Sec.XIII Corpus juris Civilis conditia jur a Italiei.
Fiecare suveran dispunea de legea sa. Postglosatorii au inventat legea personala legea
domiciliului. Trecind din Italy in France au aprut neintelegeri in teritorialitatea cutumelor.
Legea personala putea fi admisa numai ca exceptie. Apar statute reale sau si personale.
Charles Dumoulin inclina maI MULT SPRE LEGEA PERSONALA.
Criteriul determinarii statutelor personale era domiciliul. Cu adoptarea CCFrancez 1804, lex
personalis nu mai e determinata de domiciliul pers, ci de cetatenia sa, iar in caz de aparitie a
conflictului de legi, lex domicili indeplineste numai o functie supleanta si numai in cazuri
exceptionale o funct principala. In prezant not de ramine legata de DIPr. Domiciliul constit
o notiune complexa care intervine in toate compartimentele a DIPr, fie ca e vorba de condit
jur a str, fie ca e vorba de conflictele de legi.
Dr RM nu comtine dispozitii conflictulae priv domiciliul pers fiz. In DIPr al RM domiciliul
reprez punctul de legatura intre rap jur si sist de dr aplicabil.El e consid ca punct de legat in
urm rap jur: starea civila, capacitate si relatiile de familie; -conditia de fond ale contractelor
in lipsa de consens asupra determinarii legii aplicabile acestora; - jurisdictia competenta in
unele situatii.

43

Procedura in procesele cu element de extrainetate

1.Caracterizai noiunea de lege procesual a forului (lex processualis fori) pornind de la
prevederile art.458 alin.(1) din Codul de procedur civil.
Continut: In procesele civile cu element de extranietate, instantele judecatoresti ale RM
aplica legislatia procedural a tarii daca nu s-a dispus altfel in mod expres.
Astfel, procesul de DIP este guvernat de legea forului (lex processualis fori). Normele de
drept procesual aplicabile sunt cele stabilite in tara unde se judeca litigiu, chiar daca una din
parti este straina. Daca instantele judecatoresti din RM aplica legea procedural proprie, acest
lucru nu inseamna ca legea forului reglementeaza si fondul raportului juridic cu element de
extranietate. Cind instant din RM constata ca este competent in solutionarea litigiului de
DIP, aceasta va aplca legea RM doar in privinta aspectelor procedurale, nu si in privinta
solutionarii fondului litigiului.
2. Analizai modalitile privind citarea persoanelor aflate n strintate n litigiile
soluionate de instanele din R.Moldova (art.104 alin.(2) din Codul de procedur civil).
In cazul in care prin tratarele internationale la care RM este parte sau prin lege speciala, nu
se prevede o alta procedura de citare sau instiintare persoanelor aflate in strainatate, cu
domiciliu sau resedinta cunoscuta, citatia sau onstiintarea li se expediaza ca scrisoare
recomandata cu aviz de primire. Daca domiciliu sau resedinta celor aflati in strainatate nu
este cunoscuta, citarea se face conform art 108 CPC, care reglemenreaza citarea publica a
piritului.
Daca locul de aflare a piritului nu e cunoscut si reclamantul da asigurari ca, desi a facut tot
posibilul, nu a reusit sa afle domiciliul acestuia, presedintele instantei dispune citarea
acestuia prin publicitate. Publicare in presa se considera citare legala.
Citarea se publica intr-un ziar republican sau local mai raspindit in cazul in care instanta
considera ca o astfel de masura este necesara. Publicarea citatiei in ziar se face cul putin 15
zile inainte de data sedintai de judecata. In cazuri de urgenta, presedintele instantei poate
reduce acest termen la 5 zile.
In cazul in care piritul se prezinta in judecata si dovedeste ca citarea prin publicitate s-a
facut cu rea-vointa, reclamantul suporta cheltuielele de citare prin publicitate chiar daca este
in cistig de cauza, iar toate actele de procedura posterioare incuviintarii acestei citari se
anuleaza.
Daca locul de aflare a iritlui nu este cunoscut, instanta va examina pricina dupa expirarea
termenului de publicitate.
Aceste reguli se aplica si la comunicarea sau notificarea oricarui alt act de procedura.
3. Argumentai rolul comisiilor rogatorii intrenaionale n procesele de drept
internaional privat potrivt art.465 din Codul de procedur civil, precum i a Conveniei
cu privire la procedura civil (Haga, 1954).
In practica pot aparea unele situatii care presupun efectuarea unor acte de procedura in
strainatate, cum ar fi audierea martorilor, obtinerea unor copii sau extrase de pe documente,
expertize, etc. Efectuarea acestor acte se face prin intermediul comisiilor rogatorii.
De la cuvinte latine: committere a da o insarcinare, si rogare a ruga.
Astfel, prin comisie rogatorie se intelege delegatie pe care un organ de jurisdictie sesizat de
a solutiona un litigiu, numita instanta solicitanta sau roganta, o confera unui organ de
judecata din alta localitate, numita instanta solicitanta sau rogata, sa efectueze anumite acte
44

de procedura. Se are in vedere delegatiile judecatoresti instantele judecatoresti ale RM pot

da delegatii instantelor judiciare straine in vederea efectuarii diferitor acte de procedura in
conformitate cu legislatia RM si cu tratatele internationale la care ac are parte.
In cazul cind instanta solicitanta si cea solicitata se afla i tari diferite, comisie rogatorie este
internationala.
Potrivit art. 465 CPC, instantele judecatoresti din RM executa delegatiile care le-au fost date
de catree instantele judecatoresti straine cu privire la efectuarea unor acte de procedura
(inminarea de citatii si de alte acte,obtinerea de explicatii ale partilor, de depozitii ale
martorilor, raporturi de expertiza, cercetarea la fata locului, luarea de masura de asigurare a
actiunii etc.).
Delegatia instantei judecatoresti straine cu privire la efectuarea unor acte de procedura nu va
putea fi executata in cazurile cind:
1. Atinge suveranitatea sau ameninta securitatea RM,
2. Nu este de competenta instantei judecatoresti.
Delegatia instantei judecatoresti straine se executa in modul stabilit de legisl RM, daca
tratatul international la care este parte nu prevede altfel.
Totodata, instantele judecatoresti din RM pot da delegatii instantelor judecatoresti straine in
vederea efectuarii unor acte de procedura. Modul de stabilire a relatiilor dintre instantelle
judecatoresti din RM si cele din strainatate se determina de legislatia RM sau de tratatu
international la care aceasta este parte.

45

Normele de aplicare imediata

1. Definii normele de aplicare imediat.
Acestea reprezint o form paricular a metodei conflictuale. ntruct nu exist o concepie
unitar definirea normelor conflictuale s-a fcut dup urmtoarele criterii:
Criteriul formalist. Susintorii acestui criteriu apreciaz c normele de aplicare
imediat au un caracter imperativ i i stabilesc unilateral domeniul de aplicare n
spaiu. Ele exclud aciunea normelor conflictuale nlturnd, n toate situaiile,
aplicarea legii strine.
Criteriul "tehnicist" - normele de aplicare imediat sunt norme teritoriale iar dup o
alt prere normele de aplicare imediat sunt norme de ordine public.
Criteriul "finalist" - consider c normele de aplicare imediat exprim un interes
social important, aplicndu-se n principal, pe teritoriul unui stat doar anumitor
raporturi juridice. Ele exclud conflictele de legi, deoarece legea fondului se aplic
numai n confirmitate cu propriile sale dispoziii.
2. Stabilii criteriile normelor de aplicare imediat.
1. criteriile formaliste potrivit acestora legile de plicare imediata sunt considerate
acelea care datorita caracterului lor de imperativitate si-au determinat domeniul
de aplicare in spatiu in mod unilatyeral astfel inlaturindu-se aplicarea normei
conflictuale obisnuite.De aceea ori de cite ori se pune problema determinarii de
aplicare in spatiu a legii proprii si nu se pune problema aplicarii legii straine ne
aflam in prezenta normelor de applicare imediata
2. criteriile tehnice-in o parere normele de aplicare imediata sunt norme teritoriale.la
aceasta parere sunt prezente si obiectii:normele teritoriale nu sunt toate de
aplicare imdiatareg lex rei sitae iar uneori normele de aplicare imediata nu pot sa
fie teritoriale.
Potrivit altei opinii:normele de aplicare imediata sunt cele de ordine publica. Impotriva
acesteia se invoca ca ordinea publica in materia DIPr presupune desenmnarea prealabila a
legii straine pe cind normele de apolicare imediata presupun ca exprima interese atit de
importante incit domeniul lor de actiune nu se poate desemna si aplica o lege straina.
-criteriile finaliste-in aceasta opinie se considera norme de palicare imediata cele care
exprima un interes social deosebit si care se aplica pe teritoriul statului respectiv
persoanelor jur, raporturilor jur care se au in vedere inlaturind conflictele de legi.
3. Argumentai justificarea utilizrii normelor de aplicare imediat n dreptul
internaional privat al R.Moldova cu referire la art.1582 din Codul civil.
Consideram ca normele de aplicare imediata apartin sistemului de drept intern al statului
forului avinduse in vedere gradul inalt de imperativitate care se aplica imediat unui raport
juridic cu element de extranietate in situatia cind acel raport jur are un anumit punct de
legatura cu tara forului excluzinduse conflictul de legi si aplicarea normei conflictuale
Astfel prin ART 1582 din codul civil stabileste ca dispozitiile din cartea 5 nu afecteaza
actiunea normelor imperative de drept a RM care in virtutea indicarii in norma sau in
virtutea importantei lor deosebite pentru asigurarea drepturilor si intereselor subiectelor de
drept civil reglementeaza raporturile respective indeferent de dreptul aplicabil .
Totodata se precizeaza ca refuzul aplicarii normei de drept strain nu pote fi intemeiat
exclusiv pe deosebirile dintre sistemul de drept politic economic al statului strain si
respectiv al RM
46

Norma conflictuala si cea de aplicare imediata un sir de asemanari iar pentru ca acestea sa
nu fie confundate trebuie sa remarcam deosebirea esentiala ca normele conflictuale sunt
norme de trimitere care nu dau solutia pe fond iar normele de aplicare imediata sunt norme
materiale care contin solutia pe fond si se aplica cu prioritate fata de orice norma
conflictuala incidenta in cauza excluzindu-se astfel posibilitatea aplicarii unei legi straine.

47

Legea potrivit careia se efectueaza calificarea in DIP

1. Distingei legile potirivt crora se face calificarea n diferite sisteme de drept.
Calificarea dupa lex fori-calificarea se face ptrivit legii instantei care este sesizata in
solutionarea litigiului.Adica se aplica legea tarii instantei de judecata insa sunt si exceptii de
la legea data asa ca:
Autonomia de vointa
Calificarea secundara
Calificarea legala
Calificarea cetateniei
Tratatele internationle
Calificarea imobilelor
Calificarea dupa lex causae-se recurge la legea straina avindu-se in vederea ca aceasta este
competenta asupra unui raport juridic
Calificarea dupa proper-law-legea potrivit careia se face calificarea depinde de la caz la caz
in raport de particularitatile cauzei apreciate de instanta de judecata.Aceasta implica in
solutionarea litigiului atit lex fori cit si aplicarea legii strine
Calificarea autonoma-instanta califica notiunile utilizate de norma conflictuala in mod
autonom fara a atribui sensul pe care aceste notiuni il au in legea materiala interna
2. Analizai legea potrivit creia se efectueaz calificarea n dreptul internaional privat al
R.Moldova prin prisma reglementrilor prevzute n art.1577 din Codul civil.
In dreptul conflictual al RM calificarea se face potrivit regulii lex fori adica legea instantei
sesizate in solutionarea litigiului
Aceasta se desprinde din prevederele art 1577 al1 conform carora la determinarea legii
aplicabile raporturilor de drept se va tine cont de calificarea conceptelor juridice efectuate
potrivit dreptului RM daca legea si tratatele internationale la care RM nu prevad altfel
Calificarea nu se face potrivit legii forului in situatiile care constituie exceptii de la regula
lex fori
Art 1577 al 2 CC prevede ca in cazul in care conceptele juridice care necesita calificare nu
sunt cunoscute dreptului RM ori sunt cunoscute sub o alta denumire sau un alt continut si nu
pot fi determinate prin interpretare conform dreptului RM, la calificarea lor jur
3. Argumentai excepiile de la calificarea potrivit legii forului (lex fori) n dreptul
internaional privat al R.Moldova.
1. autonomia de vointa -partile pot sa decida ca intregul contract pe care il vor incheia sa
fie supus legii stabilite de el adica sa determine de sinestatator legea aplicabila
competenta raportului juridic
2. calificarea secundara- aceasta este o problema de drept intern si nbu se face dupa lex fori
ci dupa lex causae
3. calificarea legala-notiunile utilizate de normele jur cuprinse intr-o lege interna sau conv
internationala sunt interpretate chiar de acestea.In cazul unor conflicte instantele sunt
obligate sa utilizeze intelesul acestor notiuni chiar di cuprinsul actelor date
4. calificarea cetataniei-determinarea cetateniei se face conf legii statului a carui cetatenie
se invoca-aceasta se foloseste doar
5. in cazul in care persoana are o singura cetatenie in cazul in care mai multe cetatenii si
una este a RM atunci se va aplica legea RM adica legea forului
48

6. calificarea imobilurilor-se determina potrivit legii statului pe al carui teritoriu se afla

bunul calificarea data se face dupa lex rei sitae
7. trataele internationale-urmeaza aceeasi cale de interpretare ca si in tratat
8. stabilirea caracterului licit a faptelor jur-se aplica legea statului unde s-a produs
prejudiciul lex locci delicte commisse
9. calificarea efectuata de arbitri in arbitrajul international ad-hoc-avind in vedere ca arbitra
international ad-hoc nu exista o lege a forului instan arbitrala nu este obligata sa
efectueze calificarea dupa sistemul de drept al tarii unde se statueaza.In acest caz
calificarea se va face dupa legea care arbitrii o vor considera potrivita

49

Recunoasterea hotaririlor judecatoresti

1. Definii noiunea de recunoatere a hotrrilor judectoreti strine pornind de la
reglementarea art.467 din Codul de procedur civil.
prin hotrre judectoreasc strin se nelege o hotrre pronunat n pricin civil de o
judecat de drept comun sau de o judecat specializat pe teritoriul unui alt stat.
Recunoasterea hot se intelege faptul ca acestea beneficiaza de autoritate de lucru judecat in
tara unde sunt invocate, la fel ca si hot judecat proprie. Recunoasterea poate fi de drept si
judiciara.
2. Analizai procedura recunoaterii judectoreti a hotrrilor judectoreti strine n
R.Moldova (art.468-472 din Codul de procedur civil).
Hotrrea judectoreasc strin care nu a fost executat benevol poate fi pus n executare
pe teritoriul Republicii Moldova, la cererea creditorului, n temeiul ncuviinrii date de
curtea de apel de drept comun n a crei circumscripie urmeaz s se efectueze executarea.
n cazul n care debitorul nu are domiciliu sau sediu n Republica Moldova ori cnd
domiciliul nu este cunoscut, hotrrea se pune n executare la locul de aflare a bunurilor
acestuia.
n cererea de recunoatere a hotrrii judectoreti strine se indic:
a) numele sau denumirea creditorului, precum i al reprezentantului dac cererea se depune
de acesta, domiciliul (reedina) ori sediul;
b) numele sau denumirea debitorului, domiciliul (reedina) ori sediul;
c) solicitarea ncuviinrii executrii silite a hotrrii, termenul de la care se cere executarea
hotrrii. s.a. date.
la cerere se anexeaz si alte documente necesare.
Procedura de examinare a cererii .
Cererea de recunoatere a hotrrii judectoreti strine se examineaz n edin de
judecat, cu ntiinarea legal a debitorului despre locul, data i ora examinrii. Instana
judectoreasc, dup ce ascult explicaiile debitorului i examineaz probele prezentate,
pronun o ncheiere de ncuviinare a executrii silite a hotrrii judectoreti strine sau de
refuz al autorizrii executrii.
La examinarea cererii de recunoatere a hotrrii judectoreti strine, instana sesizat
poate, dup caz, s cear explicaii solicitantului recunoaterii i s
interogheze debitorul privitor la cererea depus ori s cear explicaii instanei strine
emitente, dar nu poate sa examineze in fond.
n temeiul hotrrii judectoreti strine i ncheierii, rmase irevocabile, de ncuviinare a
executrii ei silite, se elibereaz un titlu executoriu, care se expediaz instanei de la locul
de executare a hotrrii judectoreti strine.
Hotrrea judectoreasc strin care nu este susceptibil de executare silit se recunoate
fr procedur ulterioar dac persoana interesat nu a naintat obiecii referitor la
recunoatere.
Obieciile mpotriva recunoaterii hotrrii judectoreti strine ale persoanei interesate se
examineaz n edin public, cu ntiinarea legal a acesteia despre locul, data i ora
examinrii. Instana judectoreasc, dup ce examineaz obieciile mpotriva recunoaterii
hotrrii judectoreti strine, pronun o ncheiere.

50

3. Argumentai cazurile n care hotrrile judectoreti strine sunt recunoscute de plin

drept n R.Moldova (art.467 alin.(1), art.474 din Codul de procedur civil i
reglementrile tratatelor internaionale la care R.Moldova este parte).
Hotrrile judectoreti strine, inclusiv tranzaciile, snt recunoscute i se execut de plin
drept n Republica Moldova fie dac astfel se prevede n tratatul internaional la care
Republica Moldova este parte, fie pe principiul reciprocitii n ceea ce privete efectele
hotrrilor judectoreti strine.
n Republica Moldova se recunosc urmtoarele hotrri ale instanelor judectoreti strine
care, n virtutea caracterului lor, nu cer procedur ulterioar:
a) hotrrile referitoare la statutul civil al ceteanului statului a crui judecat a pronunat
hotrrea sau dac, fiind pronunat ntr-un stat ter, a fost recunoscut mai nti n statul de
cetenie al fiecrei pri;
b) hotrrile privitoare la desfacerea, anularea sau declararea nulitii cstoriei, precum i la
alte litigii dintre soi, cu excepia celor cu privire la imobilele din strintate, ntre un
cetean al Republicii Moldova i un cetean strin, dac la data desfacerii cstoriei cel
puin unul dintre soi era domiciliat n strintate;
c) hotrrile privind desfacerea, anularea sau declararea nulitii cstoriei ntre ceteni ai
Republicii Moldova dac la data desfacerii cstoriei ambii soi erau domiciliai
n strintate; s.a.

51

Izvoarele internationale de DIP

1. Distingei principalele categorii de izvoare internaionale de drept internaional privat.
1 conventii internat ce contin norme materiale uniforme (reglem institutii jur ce formeaza
domen specific al DIPr si anume conditia jur a strain si conflict de jurisdictii Conv Haga
priv proced jur, Conv NY prin drept copil)
2 Conv internat ce contin norme de drept conflictual uniforme (contin norme general
acceptate in DIPublic Conv Haga priv legea aplicbila contr vinz internat de marfuri,
Conv NU asupra contr de vinz-cumpar internat de marf)
3 uzantele comerciale completeaza si interpreteaza n j ale DIPr. Pot fi interne,
internationale, generale, speciale, normative, conventionale. Se aplica de multe ori in
lex voluntatis.
4 cutuma internat conduita stabilita in practica si respectata indelungat. Pot fi la fel
interne si internat.
2. Clasificai izvoarele internaionale de drept internaional privat n funcie de natura
normelor instituite.
1) conventii internat ce contin norme materiale uniforme reglem institutii jur ce formeaza
domen specific al DIPr si anume conditia jur a strain si conflict de jurisdictii:
- Conv Haga priv proced jur
- Conv NY prin drept copil
- Conv NY priv statutul refugiatilor
- Conv Geneva priv arbitraj comerc internat etc
2) Conv internat ce contin norme de drept conflictual uniforme - s-a pus problema unificarii
dreptului material si conflictual in relatii private, insa nu exista un drept internat unanim
recunoscu de toate tatele, sunt doar unele conventii unanim admise in DIPublic care instituie
norme conflictuale:
- Conv Haga priv legea aplicbila contr vinz internat de marfuri
- Conv NU asupra contr de vinz-cumpar internat de marf
- tratat intre RM Rom priv asistenta jur in materie civila si penala etc.
3. Argumentai particularitile uzanelor comerciale i a cutumei n calitate de izvoare
internaionale de drept internaional privat.
Uzantele practici sau reguli observate de parteneri in rap lor economice, insemnind o anumita
conduita a partilor care nu se naste dintr-un act sau operatiune economica izolata, ci e rezultatul
unei atitudini exprimate expres sau tacit, si ca ceva obisnuit o anumita per de timp.
Particularitati:
1 uzantele comerciale sunt generale si impersonale, se apropie de legi, doar ca legile sunt expresia
vointei statului, iar uzantele sunt vointa partilor.
2 uzantele au o tendinta de a avea caracter de izvor de drept, care poate fi si revazuta in
dependenta de clasificarea lor in normative si conventionale
3 uzantele comerciale reglem relat dintre parteneri in numar nedeterminat si pe un anumit
teritoriu.
Cutuma conduita stabilita in practica vietii sociale si respectata un timp indelungat in virtutea
deprinderii, ca o norma considerata obligatorie.
Particularitati:
1 are elemente obiectiv (conduita aplicata un timp indelungat ca o deprindere) si subiectiv
(convingerea ca o anumita conduita e obligatorie). Uzanta doar obiectiv
2 este chiar reglementat de Cod civil ca fiind legea aplicabila a partilor.
52

Legea aplicabila casatoriei

1. Distingeti conditiile de fond si de forma pentru incheerea valabila a casatoriei.
In rm sunt stabilite urmatoarele conditii de fond pentru incheierea casatoriei :
diferenta de sex(nu se admite casatoria intre persoane cu acelasi sex)
virsta matrimoniala(art 14 c familiei virsta de 18-barbati si 16 fete iar pentru motive
intemeiate este posibila incheierea casatoriei cu reducerea virstei matrimoniale
pentru barbati-2 ani cu incuviintarea autoritatii publice locale unde isi au domiciliul
persoanele ce urmeaza sa se casatoreasca si cu acordul parintilor minorului)
consimtamintul(exprimat reciproc neviciat personal si neconditionat)
comunicarea starii sanatatii(pers care urmeaza sa se casatoreasca sunt supuse unui
examen medical obligatoriu, rezultatul fiind comunicat apoi acestora in urma caruia
se elibereaza un certificat ce se prezinta la org de stare civila)
conditiile de forma:
declaratia de casatorie( se depune de pers ce urmeaza sa se casatoreasca la org de
stare civila in raza caruia isi are domiciliul unuia din ei sau unui parinte a acestora)
inregistrarea casatoriei(se efect de org de stare civila )
2. Analizati legea aplicabila conditiilor de fond si de forma ale casatoriei in DIP al RM
(art.155, 156 CF)
in ceea ce priveste legea aplicabila condit de fond ale casatoriei exista mai multe sisteme:
-aplicarea legii nationale a viitorilor soti
-aplic legii domiciliului viitori,lor soti
-aplic legii locului incheierii casatoriei
-aplic legii nationale pentru cetateni proprii care se casatoresc in starinatate si legea
dsomiciliului pentru straini care se casatoresc in tara respectiva
in rm avem urmatoarele situatii:
1.casatoria incheiata in rm:
intre 2 cetateni rm se va aplica legea lor nationala a rm
intre un cetatean rm si unul strain se va aplica legea nationala a fiecaruia
intre un cetatean rm si un apatrid, cetateanul rm este supus legii rm iar apatridul se
va aplica legea in care isi are domiciliul sau resedinta
intre 2 cetateni straini se va aplica legea nationala viitorilor soti
intre 2 aptrizi fiecare este supus legii unde isi au domiciliul sau resedinta
2.casatoria incheiata in strainatate
intre 2 cetateni ai rm se va aplica legea rm
intre un cetatean rm si un apatrid cetateanul strain este supus legii rm iar apatridul
legii domiciliului sau
intre un cetatean rm si unul strain fiin supusi legii sale national
in ceea ce priveste legea aplicabila conditiilor de forma dr rm distinge 2 situatii:
1. incheierea casatoriei in rm:
casatoriile incheiate lka oficiile consulare straine sunt recunoscute in rm in baza
principiului reciprocitatii
incheierea casatoriei in rm este supusa legii acestiea in caliate de legea locului
incheierii actului j.
2. incheierea casatoriei in strainatate
cetatenii rm pot incheia casatoria in strainatate la misiunile diplomatice al rm sau la
org competete a statului respectiv, totodata trebuie de tinut seama ca actul j incheiat
53

in afara rm se considera valabil din punct al formei daca indeplineste una din urmat
condit: -este respect legea locului unde a fost intocmit,-sunt respectate exigentele
legislatiei rm ,-este respect legea nationala sau legea domiciulului persoanei care la
intocmit, -este valabil conform legii aplicabile autoritatii ce examineaza validitatea
act j.
3. Formulati propuneri de lege privind determinarea legii aplicabile divortului in DIP al
RM (art.158 CF)
desfacerea casatoriei cu elemnte de extraineteta pe teritoriul rm are loc in conformit cu legea
acesteia cetatenii rm care traiesc in strainatate au dr la desfacerea casatoriei in instantele
judecatoresti ale rm indiferent de cetatenia si domiciliul celuilalt sot. Desfacerea casatoriei
in afara rm este recunoscuta valabila daca la solutionarea acestei probleme au fost respectate
cerintele legislatiei statului corespunzator privind competenta org care au adoptat hotarirea
si privind desfacerea casatoriei. Avind in vedere aspectelke mentionate propun urmatoarea
reglementare privind legea aplicab divortului-divortul este reglementat de legea nationala
comuna a sotilor iar in subsidiar de legea domiciliului comun in cazul in care sotii nu au
cetatanie sau domiciliul comun divort este supus legii resedintei comune iar in lipsa acesteia
legii statului cu care sotii intretin in comun cele mai strinse legaturi. In situatia in care legea
straina nu permite divortul sau il admite in conditii restrictiva legea aplicabila este legea rm
daca la data depunerii cererii de divort unul din soti este cetatean rm de altfel in unele
conventii internationale prin care sunt instituite norme comune in aceasta materie divortul
este cirmuit de legea national.

54

Domeniul de aplicare a legii forului si legea aplicabila regimului

probelor in procese de DIP
1. Distingei aciunea n justiie n sens material i procesual.
Actiunea la justitie in sens material = posibilitatea pe care o are reclamantul de a obtine
recunoasterea sau realizarea dreptului sau contestat prin constringerea judiciara a piritului.
Act la just in sens procesual = doar posibilitatea persoanei de a se adresa in vederea unui
drept incalcat, fara ca aceasta sa implice in mod necesar si protectia juridica a acelui drept,
deci posibilitatea titularului dreptului subiectiv de a sesiza inst de judec pt a hotari asupra
cererii sale, indiferent daca cererea e sau nu e justificata.
2. Analizai legea aplicabil capacitii i calitii procesuale a prilor (art.455-456 din Codul de
procedur civil).
Capacitatea procesuala legitimatio ad processum = aptitudinea de a fi parte in proces, de a
dobindi drepturi si de a-si asuma oblig pe plan procesual. Capacit procesuala de exercitiu e
aptitudinea unei pers de a valorifica personal sau prin reprezentant dreptul subiectiv in justitie. Tine
de statutul personal al subiectuluide drept, si se supune lex personalis, adica legii nationale.
Capacitatea procedural de folosin i capacitatea procedural de exerciiu a cetenilor strini i
apatrizilor n procesele civile este guvernat de legea naional a acestora. ) Se consider lege
naional a ceteanului strin legea statului a crui cetenie o deine. Daca ceteanul, concomitent
cu cetenia RM, are i o alt cetenie, legea lui naional se consider legea RM. Se consider lege
naional a apatridului legea statului n care i are domiciliul.
Se consider lege naional a organizaiei strine legea statului n care aceasta este fondat. n baza
legii naionale, organizaiei strine i se determin capacitatea procedural de folosin.
Organizaia strin care, potrivit legii naionale, nu beneficiaz de capacitate procedural de
folosin poate fi declarat pe teritoriul RM, n conformitate cu legislaia ei, ca avnd o astfel de
capacitate.Capacitatea procedural de folosin a unei organizaii internaionale se determin n
baza contractului internaional n conformitate cu care este fondat, a actelor de constituire sau a
acordului cu autoritile competente ale RM.
Calitatea procesuala legitimatio ed causam = conditie de baza ce treb indeplinita pt ca o pers sa
poata fi parte in process. Deoseb intre capacitate si calitate capacity se determina in general sau pt
o categorie anumita de pers, cf normelor de drept comun, calitatea se refera la posibilit unei pers de
a fi parte in process.
3. Argumentai soluiile privind legea aplicabil mijloacelor de prob, calificrii, sarcinii,
aprecierii i administrrii probelor (art.458 din Codul de procedur civil).
n procesele civile cu element de extraneitate, instanele judectoreti ale RM aplic legislaia
procedural a rii dac nu s-a dispus altfel n mod expres.
Obiectul i temeiul aciunii civile n procesele cu element de extraneitate snt determinate de legea
care reglem fondul r j litigios. Dup aceeai lege se determin i calitatea procesual a prilor.
Calificarea se face dupa lex causae.
Mijloacele de prob pentru dovedirea unui act juridic i puterea doveditoare a nscrisului snt cele
prevzute de legea locului unde a fost ncheiat actul juridic sau de legea aleas de pri dac ele au
dreptul s o aleag (lex causae)
Proba faptelor se face potrivit legii locului unde s-au produs. (locus regit actum) Cu toate acestea,
este posibil i aplicarea legii RM dac ea admite i alte mijloace probatoare dect cele specificate
anterior. Dovada strii civile i puterea doveditoare a actelor de stare civil snt reglem de legea
locului unde s-a ncheiat nscrisul invocat.
Administrarea probelor de judecat se face n conformitate cu legea RM. (lex fori)

55

Natura juridica, obiectul si importanta DIP

1. Definii obiectul dreptului internaional privat.
Obiect rel soc reglement si aparate prin intermed norm jur.
La analiza obiectului se iau in consideratie rap jur private ca parte integranta, insa cele
publice nu-s obiect. OBIECT = a DIPr ca ramura de drept e constituit din rap jur de drept
civil in sens larg, adica de drept privat cu elem de extraneitate.
2. Analizai natura juridic a dreptului internaional privat.
Referitor la natura jur a DIPr, in literatura de specialit sunt mai multe opinii referitoare la:
DIPr e de drept public sau privat, de drept intern sau internat, si daca poate fi o ramura
distincta de drept.
Drept public sau privat. Sunt 2 opinii. 1) DIPr e drept public Conflict de jurisdictii si
condit jur a strainului sunt de drept public, si sistem de solution a conflict conflict de legi e
mai aproape de dr public; 2) DIPr e dr privat obiectul de reglementare sunt rap de drept
privat, conditia jur a strain se refera si la drept private ale acestuia, metoda de reglement e
apropiata de cea a dr privat etc.
Dr intern sau international. Sunt 3 opinii:
1) DIPr e un dr intern izv interne sunt preponderente comparativ cu cele internat, metoda
de solution a conflict de legi, de jurisdictii si a condit jur a strain are uncaracter nation.;
2) DIPr e de dr internat aplicarea legii nu numaidecit e legea forului, uneori se aplica
reglemet internat, caracter national al sistem de solutionare a conflict de legi nu exclude
respectul vointei altor state.
3) DIPr e intern prin izvoare si internat prin obiect (rap jur).
DIPr e sau nu ramura distincta sunt 2 opinii.
1) E parte din dr civil are ca obiect rap jur civ + element extraneit.
2) e parte din dr International pot participa diferite state, pe cale diplomatica, care se poate
transforma in conflicte intre state (dar practic nu e posibil politic nici juridic); izvor
principal e conventia internat (nu este determinant ca obiect, ci se determina dupa raporturi);
unele norme de DIPr constituie aplicatii a DIPublic (este doar o corelatie intre aceste
obiecte)
Conclusie este ramura aparte (are obiect propriu, metoda, principii etc.)
3. Argumentai importana dreptului internaional privat.
In orice societate sunt foarte multe relatii de diferit tip si domeniu, intre diferiti subiecti. Ele
pot fi in cadrul unui stat dar la fel si la nivel international, intre subiecte din diferite state,
etc. Prin intermed acestor raporturi, fiecare stat participa la schimbul international de valori
spirituale si materiale. DIPr contribuie la cunoasterea si aprofundarea diferitor sisteme de
drept, prin trimiterile facute de normele conflictuale. DIPr e in legatura directa si
permanenta cu intensificarea relat internat a RM cu alte tari, de asemenea prin intermed
colaborarii jurid.
RM a inaintat in acest domen pri reglementarile jur de DIPr (Cod famil, civil, proced civ),
cu ajutorul carora a devenit posibila cunoasterea instantei competente in judecarea unui litig
de DIPr si se poate cunoaste daca intr-un conflict de legi inst sesizata va judeca cf legii
proprii (lex fori) sau cf legii altei tari (lex causae).
De asemenea e important de a vedea daca o hotarire judecat va avea efecte in alta tara, ce fel
de efecte si in care conditii. Cu evolutia DIPr vor fi mai clare aspecte ce tin de aplicarea sau
neaplic legii proprii sau starine, ceea ce va duce la cresterea sau scaderea in amploare a relat
internat.
56

Conflictele de legi in situatii speciale

1. Caracterizati conflictele dintre legile statelor in care coexista mai multe sisteme
legislative(art.1579CC)
in situatia cind in cadrul aceluiasi stat exista in acelasi timp o legislatie diferita de la o
regiune la alta sau in statele unde subiecii acestora dispun de legi proprii care difera intre ele
astfel instanta va trebui sa aleaga dintre legile date pe cea care potrivit principiilor generale
in materie si in functie de elemente de legatura dintre raportul j si legile respective o
considera competenta de a da solutie litigiului. Astfel trebuie deosebite : a) conflictul de legi
propriuzis si conflictul legilor interprovinciale sau intre legile statului federate aceste din
urma conflicte se numesc uneori conflicte interne de legi , b) conflictul legilor
interprovinciale si conflictul intre statele federate. De ex in SUA fiecare stat are o legislatie
proprie dind nastere la diverse conflicte de legi.o atare situatie poarta denumirea de conflict
de legi interprovinciale sau interregionale ori intre statele federate . in aceasta ordine de idei
prof ion filipescu deosebeste 2 situatii:
a)daca exista in acel stat o norma legala care determina aplicarea legilor interne ca ex
Anglia se va aplica lex forum, insa daca ar fi vorba de capacitatea de a contracta in materie
comerciala se va aplica lex loci contractus care poate diferi de legea domiciliului persoanei.
b)daca in acel stat nu exista o norma legala care sa indice legea aplicabila cum este SUA
apar dificultati in determinarea legii aplicabile, in acest caz instanta forului trebuie sa tina
seama de ansmblul legilsatiei din acel stat pentru stabilirea legii aplicabile.
2. Analizati conflictul interpersonal de legi
uneori in cadrul unui stat diferite grupuri de indivizi sau colectivitati sunt supuse unor legi
diferite, eventual si unor jurisdictii speciale in functie de apartenenta acestora la o anumita
religie aparind astfel carevai conflicte(hindusa,musulman) aceste conflicte poarta denumirea
de conflicte de legi interpersonale.
Conflictele interpersonale prezinta importanta pentru DIP in urmatoarele situatii:
in cazul in care norma conflictuala a forului trimite la legea unui asemenea stat
pentru a reglementa statutul personal. Intro astfel de situatie este necesar de precizat
carei religii apartine persoana in cauza in scopul stabilirii legii de fond aplicabile.
In cazul in care se pune problema executarii unei hotariri pronuntate de o instanta
confesionala din strainatate . astfel instanta de exequator trebuie sa recurga la
verificarea si competenta instantei confesionale straine potrivit legii statului unde
hotarirea a fost pronuntata
De ex referitor la o decizie privind solutionarea unei cereri privind incuviintarea
exequatorului pentru o hotarire de divort pronuntata in Beirut, in acest caz cererea a fost
respinsa deoarece dintrun certificat eliberat de Ministerul justitiei din Liban sa retinut ca
acel tribunal nu avea competenta sa pronunte divortul dintre un mahomed si o femeie de
religie crestina ambii domiciliati in Beirut asemenea cauze fiin de competenta
instantelor de drept comun din Beirut.
3. Argumentati justificarea aplicarilor legilor statului nerecunoscut.
astfel aici avem citevai situatii:
b) astfel nerecunoasterea unui stat de catre orice alt stat nu inseamna inexistenta
acestuia si a sistemului sau de drept care exista independent de orice atitudine din
afara.pe de alta parte potrivit normelor dr international public recunoastertea unui stat
are un caracter declarativ nu constitutivastfel statul exista indepedent de
recunoasterea sa de alte state astfel legile acelui stat sun singurile care trebuiesc luate
in conideratie cind se intilnesc cu legile altor state.
57

c) Cind se pune problema de a lua in consideratie o lege straina spre a fi aplicata unui
raport j sau de a recunoaste efectele j dobindite in temeiul unei legi straine este
necesa de a se tine seama de faptul daca acea lege se aplica sau nu in tara respectiva
astfel ar insemna ca partile din raporturile j respective sa fie lipsite de posibilitatea de
asi pune in valoare drepturile lor numai pentru considerentul ca apartin unui stat
nerecunosta de tara forului,pentru ca persoanele respective sunt casatorite sau nu sunt
rude sau nu, divortate sau nu numai in raport cu dispozitiile legilor tarii careia ii
apartin indiferent de atitudinea politica a altor state.
d) Neaplicarea legilor unui stat strain pe motiv ca nu a fost recunost de tara forului este
ca si cum sar spune ca legile statului nerecunoscut nu sunt aplicate pentru
considerentul ca rinduielile sale nu convin statului forului acest lucru ar insemna o
imixtiune in treburile interne ale altui stat , inadmisibila normelor DIP
e) Nici un st nusi permite de aprecia legitimitate altuia .
Solutia general admisa in practica judecatoreasca si in literartura este ca legile unuio stat
nerecunoscut de statul forului poate da nastere la conflictele de legi in aceiasi masura ca
si legile oricarui alt stat

58

Legea aplicabila bunurilor si drepturilor reale

1. Caracterizai regula lex rei sitae pornind de la reglementrile art.1601-1602 din Codul
civil.
Articolul 1601. Dispoziii generale cu privire la drepturile reale
(1) Coninutul posesiunii, dreptului de proprietate i al altor drepturi reale asupra bunurilor
mobile i imobile, realizarea i ocrotirea lor se determin potrivit legii statului pe al crui
teritoriu se afl bunurile dac nu se prevede altfel.
(2) Apartenena bunului la categoria de bunuri mobile sau imobile, precum i orice alt
calificare juridic a bunurilor, se determin potrivit legii statului pe al crui teritoriu se afl
bunurile.
Articolul 1602. Dobndirea i stingerea drepturilor reale
(1) Dobndirea i stingerea dreptului de proprietate i altor drepturi reale asupra bunului se
determin conform legii statului pe al crui teritoriu se afla sau era situat bunul la momentul
cnd a avut loc aciunea ori o alt mprejurare ce a servit drept temei pentru apariia sau
stingerea dreptului de proprietate sau altor drepturi reale dac legislaia RM nu prevede
altfel.
(2) Dobndirea i stingerea dreptului de proprietate i altor drepturi reale asupra bunului care
reprezint obiectul actului juridic se determin conform legii aplicabile actului juridic dac
acordul prilor nu prevede altfel.
(3) Dobndirea dreptului de proprietate i altor drepturi reale asupra bunului prin uzucapiune
se determin conform legii statului n care se afla acest bun la momentul expirrii
termenului uzucapiunii.
2. Analizai domeniul de aplicare a regulii lex rei sitae.
Apartenenta bunurilor la mobile si imobile si orice alta calificare a bunurilor se determina cf
legii statului pe al carui teritoriu se afla bunurile daca nu se prevede altfel. Dle reale art
1601 CC legea statului pe al carui terit seafla bunurile cirmuiesc drept de propriet s.a.
drepturi reale asupra bunurilor.Cf lex rei sitae se face si clasificarea bunurilor.
Modurile specifice de dobndire sau transmitere a drepturilor reale (de ex ocupaiunea,
accesiunea, uzucapiunea) precum i modurile de atingere a acestor drepturi (de ex
rechiziia, confiscarea) sunt supuse legii locului siturii bunului.
Modurile nespecifice de dobndire i transmitere a drepturilor reale (contractul, testamentul,
etc.) pot fi supuse fie legii locului siturii bunului, fie altor legi, n funcie de aspectele de
natur real sau de alt natur dect cea real.
Orice form de publicitate referitoare la bunuri este guvernat de legea aplicabil la data i
n locul unde se realizeaz, ceea ce au ca efect constituirea drepturilor referitoare la bunuri
imobile, snt guvernate de legea statului pe al crui teritoriu se afl bunurile, chiar dac
temeiul juridic al dobndirii, transmiterii sau stingerii dreptului real ori al garaniei reale s-a
constituit prin aplicarea unei alte legi.
Msura de publicitate imobiliar este supusa legii locului siturii imobilului, chiar dac
actul juridic generator, transla tiv, modificator sau extinctiv al dreptului real sau al garaniei
reale imobiliare este supus unei alte legi.
Prin continutul drepturior reale nelegem prerogativele pe care titularul unui asemenea
drept le are. precum i modalitile de exercitare a acestora.
Astfel, rezult c lex rei sitae guverneaz modul de exercitare al posesiei, folosinei i
dispoziiei privind bunurile, precum i dezmembramintele dreptului de proprietate: dreptul
de uzufruct: dreptul de uz; dreptul de abitaie; drep de servitute; dreptul de superficie.
59

3. Argumentai excepiile de la aplicarea regulii lex rei sitae (art.1603-1607 din Codul
civil).
1. Mijloacele de transport
bunurile aflate la bord care formeaz dotarea tehnic; creanele care au ca obiect
cheltuielile de asisten tehnic a mijloacelor de transport.
2. Bunurile aflate n curs de transport
apariia i stingerea dreptului de proprietate i a altor drepturi reale n baza actului
juridic cu privire la bunurile mobile aflate n curs de transport se determin conform
legii statului de undo aceste bunuri au fost expediate.
De la regula aplicrii legii locului de expediie a bunului, art.1605 din Codul civil
instituie dou excepii, i anume:cnd prin acordul prilor s-a stabilit altfel;cnd
bunurile fac parte din categoria celor personale ale pasagerului se aplic legea
naional a posesorului
3. Bunurile supuse nregistrrii de stat
n conformitate cu prevedereile art.1604 din Codul civil, dreptul de proprietate i alte
drepturi reale asupra bunurilor supuse nregistrrii de stat se determin potrivit legii
statului pe al crui teritoriu drepturile asupra acestor bunuri sunt nscrise n registrul
de stat.
4. Titlurile de valoare
Emiterea titlurilor de valoare este supusa legii aplicabile statutului organic al
persoanei juridice emitente. Legea naional a persoanei juridice strine se consider
legea statului pe al crui teritoriu persoana este constituit. Aadar, emiterea titlurilor
de valoare este supus legii naionale a societii emitente.
Condiiile i efectele transmiterii titlurilor de valoare suni supuse unor legi diferite, n
funcie de felul titlului, i anume:
titlurile la ordin sunt crmuite de legea locului de plat;
titlurile la purttor sunt supuse legii locului unde acestea se afl (lex rei sitae),
titlurile nominative sunt guvernate de legea aplicabil statutului organic al persoanei
juridice emitente.
5. drepturile de proprietate intelectual
Codul civil face distincie ntre dreptul de autor asupra unei opere aduse la cunotina
publicului, dreptul de autor asupra operelor nedivulgate, precum i reparaia material i
moral cu privire la nclcarea dreptului de proprietate intelectuala.
dobndirea, coninutul i stingerea dreptului de autor asupra unei opere de creaie sunt
guvernate de legea stalului pe al crui teritoriu aceast oper a fost adus pentru prima data
la cunotina publicului prin expunere, difuzare, publicare, reprezentare sau in orice alt mod.
dreptul de autor asupra unei opere de creaie care nu a fost adus ia cunotina publicului este
guvernat de legea naional a autorului. obinerea despgubirilor materiale sau morale sunt
supuse legii statului pe al crui teritoriu a fost nclcat dreptul de autor sau de proprietate
intelectual.
6. Universalittile de bunuri
Codul civil prevede c universalitatea de fapt este o pluralitate oe bunuri corporale omogene
considerate ca un tot ntreg, iar universalitatea da drept este o pluralitate de bunuri corporaie
i incorporale de orice fe care. privite mpreun, sunt considerate ca un tot ntreg.
Universalittile de bunuri cunosc un regim special din perspectiva dreptului internaional
privat. Astfel:
-universalittile de bunuri (mobile sau imobile), aparinnd unei persoane
fizice, izvorte din succesiune, sunt supuse legii aplicabile succesiunii
-transmiterea universalitii de bunuri ntre persoane juridice ca efect a'
reorganizrii acestora, este supus legii naionale a persoanei juridice reorganizate".
60

Frauda legii in DIP

1. Caracterizai noiunea de fraudare a legii aplicabile.
Frauda la lege in dr intern = operatia prin care partile la un r j utilizind unele dispozitii
legale convenabile lor, eludeaza alte dispozitii legale, nefavorabile lor. Prin aceasta operatie
nu se incalca direct dispozitiile legale, ci indirect, dar aparent totul e legal.
Frauda la lege in DIPr = partile creaza intentionat conditii prin care r j incheiat sa nu fie
reglementat de legea competenta, dar de alta lege, mai favorabila. Aici acest lucru este
facilitat de principiul lex voluntatis (partile aleg legea care va cirmui r j). Partile aleg lex
causae legea pt acel r j.
2. Determinai modalitile i condiiile fraudei la lege n dreptul internaional privat.
Modalitatile de intervenire a fraudei la lege in DIPr:
- introducerea intr-un r j de drept intern a unui element de extraneitate, in scopul provocarii
artificiale a unui conflict de legi pt a aplica o lege straina.
- schimbarea frauduloasa a punctului de legatura intr-un r j care are deja un element de
extraneitate si este un rap de DIPr , evitind astfel legea care e competenta prin normele
conflictuale si aplicarea altei legi.
Conditiile fraudei la lege:
schimbarea voluntara si frauduloasa a punctului de legatura. Adica partile prin act de
vointa sa schimbe punct de legatura (de ex schimbarea cetaten, domicil). De
asemenea frauda la lege poate fi aplicata doar la r j asupra carora sunt aplicabile
norme conflictuale cu puncte de legat mobile.
existenta unui scop ilicit urmarit de parti intentia frauduloasa a partilor, aplicarea
unui alt sistem de legi decit cel normal competent, o incalcare indirecta.
obtinerea prin intermediul partilor a unui rezultat ilicit adica sistemul pe care partile
vor sa-l aplice trebu sa fie mai favorabil decit cel normal competent (scopul partilor)
utilizarea de catre parti a mijloacelor ilicite schimbarea cetateniei, sediului.
3. Argumentai soluiile privind sancionarea sau nesancionarea fraudei la lege n
dreptul internaional privat.
Sunt 3 opinii: ca frauda la lege trebu sanctionata (majoritatea), si ca nu treb, si ca frauda la
lege se admite doar in materia formei actelor.
Nu trebuie sanctionata pt ca (argumente si contraargum):
1. partile utilizeaza mijloace licite pt aceasta. Insa nu e corect pt ca nu se pedepsesc
mijloacele, ci scopul.
2. la sanctionare se tine cont de prea mlte momente psihologice care au determinat
partile sa incheie actul jur. Dar la fel nu e suficient, pt ca in majoritatea r j se
examineaza si elementele subiective.
Treb sanctionata pt ca:
1. e o sanctiune a normelor conflict, care sunt imperative (expresia statului) si care nu
pot fi neglijate de parti
2. un act cu scop ilicit nu treb sa aiba efecte, chiar daca mijloacele sunt legale
(inopozabilitatea lui in tara a carei lege sanctioneaza asa acte)
3. ca sanctiune neaplicarea legii care a devenit competenta prin frauda, si aplicarea
celei care era competenta anterior
4. pedepsirea e indreptata impotriva intentiei frauduloase a partilor
5. dreptului competent, e o incalcare a normei conflictuale a forului
6. reptul strain treb sa aiba aceeasi forta jur ca si cel intern, cind e aplicat
61

Determinarea legii aplicabile persoanei juridice

1. Caracterizai noiunea de naionalitate a persoanei juridice.
Nationalit = legatura politica si juridica intre pers jur si stat, se aplica prin analogie cu
cetatenia, dar nu e aceeasi, si nu are aceleasi efecte ca cetatenia pt pers fiz. Unii spun ca nu
se poate de folosit termen de nationalit, din mai multe puncte de vedere, dar exista si
contraargumente pt ca nu este aceeasi ca si cetatenia, si are o reglementare deosebita,
asemanatoare, dar e o institutie juridica desinestatatoare.
2. Stabilii criteriile de determinare a naionalitii persoanei juridice n diferite sisteme
de drept, inclusiv n cel al R.Moldova (art.1596 din Codul civil).
Criteriile de determinare sunt diferite, in diferite sisteme de drept:
1 - Criteriul voinei fondatorilor.
Utilizarea lui pemite fondatorilor sa aleag nationalitatea n concordan cu propriile
interese asa cum aleg denumirea sau sediul. De aceea, acest criteriu a fost refuzat de
literatura de specialitate, pt c natura contractual nu exprim pe deplin esena persoanei
juridice, si pentru c nu asigur ocrotirea interesului public si pe cel al terilor.
2 - Criteriul locului unde se afl centrul activitii economice.
Lex societatis ar putea fi, n aceast conceptie legea statului unde se afl centrul activitii
persoanei jur, aa dup cum lex contractus este legea statului unde se execut contractul (lex
loci executionis). Potrivit acestei teorii, stabilirea naionalitii este total subordonat
determinrii legii nationale, Criteriul menionat nu a fost reinut pentru c ignor natura
instituional a persoanei juridice i pentru c uneori este greu de determinat locul activitii
economice, atunci cnd aceasta se desfoar pe teritoriile mai multor state.
3 - Criteriul sediului social (teritorialitii conducerii)
Potrivit acestui criteriu, persoana juridic are naionalitatea rii pe teritoriul crei si-a
stabilit sediul social. Sediul social trebuie s fie real i serios, adic persoana juridic s aib
principalele organe de conducere pe teritoriul unui stat i, respectiv, s fie stabilit ntr-o ar
cu care persoana juridic are o legtur semnificativ.
4 - Criteriul ncorporrii (locului nregistrrii statutului).
Potrivit acestui criteriu,
persoana juridic are naionalitatea rii unde au fost indeplinite formalitile de
constituire i nregistrare. Avantajul acestui criteriu const n identificarea lesnicioas i
stabilitate; naionalitii, dar, totodat este supus criticii pentru faptul c exist posibilitatea
fraudrii legii, Criteriul menionat se aplic i n sistemul de drept al RM
5 - Criteriul controlului.
naionalitatea persoanei juridice determinndu-se fie potrivit apartenenei conductorilor
persoanei juridice, fie potrivit ceteniei asociailor, fie potrivit naionalitii capitalului
social, fie potrivit ceteniei acelora n folosul crora se desfoar activitatea persoanei
juridice. Criteriul controlului este folosit doar n unele tratate internaionale, cnd se
urmrete distingerea ntre.persoane juridice naionale'i strine, precum i n cazul aplicrii
anumitor msuri discriminatorii persoanei juridice strine.
6 - Criteriul mixt.
n unele situaii, pentru determinarea naionalitii sunt utilizate criterii mixte, adic
concomitent se aplic cteva criterii din cele menionate.
3. Argumentai importana naionalitii persoanei juridice n materia dreptului
internaional privat.
Importanta se exprima prin urmatoarele:
62

nationalitatea ajuta sa facem deosebire intre pers jur nationale si straine, in DIPr e
important, se pune si problema recunoasterii extrateritoriale si stabilirea regimului
juridic intr-o tara gazda
nationalitatea determina legea aplicabila pt statutul pers jur (de legea nationala a pers
jur)
nationalitatea pers jur e un criteriu de detereminare a domeniuli de aplicare a tratatelor
internationale, adica determinarea pers jur care beneficiaza de prevederile tratatului
nationalitatea de asemenea determina care stat poate corda protectie diplomatica, in
anumite cazuri
de semenea serveste la aplicarea masurilor deosebite de protectie impotriva unor pers
jur straine (pescuit, cai aeriane)

63

Legea aplicabila conditiilor de forma ale actelor juridice.

1. Caracterizati legea aplicabila formei exterioare a actelor juridice
in DIP forma exterioara a act j este cirmuita de legea locului unde se incheie actul exprimata
prin formularea locus regit actum. Justificarea aplicarii regulii date se intemeiaza pe
consideratii de ordin practic constind in faptul ca atunci este vorba de acte solemne acestea
implica interventia unei autoritati locale care aplica propria lege, iar referuitor la alte act j in
prezumtia ca legea locala este cel mai bine cunoscuta de parti, totodata regula locus regit
actum se justifica prin satisfacerea unei cerinte de generalitate in care statul forului poate fi
interesat in sensul aplicarii aceleiasi legi pentru toate act j intocmite pe teritoriul statului
respectiv . locus regit actum isi gaseste aplicarea in toate sist de dr chia daca de mai multe
ori este alternativa sau subsidiara
2. Analizati domeniul de aplicare a legilor privind forma actelor juridice.
in principal coditiile de forma ale act j sunt stabilite de legea care guverneaza fondul actului
j, totodata se precizeza ca actul j incheiat in afara rm se considera valabil din punctul de
vedere al formei daca indeplineste conditiile prevazute de una din urmatoarele legi:
este respectata legea locului unde a fost intocmit
sunt respectate exigentele legislatiei rm
este respectata legea nationala sau legea domiciliului persoanei care la intocmit
este valabil conform legii aplicabile autoritatii care examineaza validitatea actului
astfel precizarile art 1609 se aplica atit actelor j unilaterale cit si bilaterale , astfel
daca legea nu distinge nici cel care o interpreteaza nu trebuie sa distinga.
Astfel cod civil prevede ca contractul este valabil din punct de veder a formei in cazul in
care:
- partile contractului se afla la moment incheierii contractului in state diferite si sunt
respectate conditiile de forma potrivit legislatiei unuia dintre aceste state
- reprezentantul unei parti a contractului respecta condit de forma potrivit legislatiei
statului pe al carui teritoriu se afla la momentul incheierii contractului
3. Argumentati caracterul normelor conflictuale privind forma actului juridic sub
aspectul prioritatii de aplicare (art.1609 alin.(1),art.1613 din CC)
aplicarea in principal al legii care cirmuieste fondulin Dip rm cu privire la forma actelor j exista o norma conflictuala principala si mai multe
norme conflictuale subsidiare, mentionam acordarea prioritatii de reglemntare legii care
cirmuieste fondul actului celelalte avind caracter subsidiar fata de aceasta
aplicarea in subsidiar a legii locului intocmirii actului
in DIP RM regula locus regit actum are un caracter subsidiar fata de legea care
cirmuieste fondul actului j, actul j incheiat in afara rm se considera valabil din
punctul de vedere a formei daca este respectata legea locului unde a fost intocmit
aplicarea in subsidiar a legii nationale sau legii domiciliului persoanei care la
intocmit
potrivit art 1609 act j incheiat in strainatate este valabil din punct de vedere al formei
in cazul cind este respectata legea nationala sau legea domiciliului persoanei care la
intocmit acesta prevedere este compatibila numai cu actele j unilaterale, astfel
contractul este valabil in cazul in care partile contractante se afla la momentul
incheierii contractului in state diferite sunt respectata conditiile de forma potrivit
legislatiei unuia din aceste state , din coraborarea dispozit art 1609 si ale art 1613
rezulta ca legile la care se refera au o aplicabilitate alternativa in materia formei
64

actului j
aplicarea in subsidiar a legii autoritatii care examineaza validitatea actului j
in conform cu art 1609 act j se considera valabi; din punct de vedere al formei si in
cazul in care indeplineste conditiile legii aplicabile potrivit DIP al autoritatii care
examineaza validitatea actului prin aplicarea regulii auctor regit actum. Regula
auctor regit actum se aplica in principiu in cazul in care validtatea act j este
examinata de o autoritate a unui stat in strainatate, in cazul examinarii validitatii
actului de o autoritate din tara forului se aplica regula locus regit actum

65

Istoricul aparitiei si dezvoltarii DIP

1.Caracterizati conditiile aparitiei problemelor de DIP
aparitia normelor DIP precum si a problemelor care au impus edictarea acestor norme a fost
determinata de anumiti factori sociali economici si anume:
un schimb intens de marfuri intre locuitorii tarii sau provincii diferite si respectiv
deplasarii de oameni
dintro tara in alta,
un dr civil diferit prin continutul sau de la o provincie sau tara la alta intre care
existau relatii economice , adica un dr civil diferit apartinind unor sisteme juridice de
egala valoare
posibilitatea de a se recunoaste strainului unele dr dobindite potrivit legii sale
personale si deci posibilitatea de a se recunoaste efectele unei legi straine.
2.Analizati teoria statutarilor italieni(glosatori, postglosatori)privind solutionarea
conflictelor de legi.
Glosatorii-primele solutii ale conflictelor de legi care se puteau ivi leau dat glosatorii.
Acesti au fost juristii timpului m care faceau insemnari pe marginea textelor din corpus iuris
civile, care se numeau glose de unde si denumirea lor de glosatorii adica comentarii al dr
roman, solutiile pe care le dadeau glosatorii erau urmat:
-glosa lui Accursius-aceasta este din anul 1228 si este cea mai cunoscuta si cea mai
comentata , el sia pus intrebarea daca un locuitor din Bolonia in Modena poate fi judecat
dupa statutele orasului Modena, el raspundea negativ deoarece statutele Modena erau
obligatorii numai locuitorilor ei , pentru a intari solutia el se refera la constitutia imparatilor
Gratian Valentinian si Teodosiudin an 380 numita sfinta trinitatae si credinta catolica, care
face urmatoarea observatie daca un locuitor al Boloniei este chemat in judecata la Modena
nu trebuie judecat dupa statutele Modenei deoarece nui este supus .
-glosa lui Magister Aldricus-fiind una din cele mai vechi glose cu preocupari conflictuale
unde se da raspuns la intrebarea daca intrun proces sunt pers apartinind unor provincii
diferite atunci va fi aplicata acea cutuma care va parea mai utila .
Postglosatorii-sunt juristii care au urmat glosatorii acesti sunt Bartolus, Baldus sa. Cu ei
incepe studiul sistematic al conflictelor de legi, rezultatele kla care au ajuns postglosatorii in
elaborarea si sistematizarea solutiilor pentru rezolvarea conflictelor de legi sint cunoscute
sub denumirea de teoria italiana a statutelor sau scoala postglosatorie , denumirea vine de la
locul unde a aparut aceasta teorie, principalele idei ale statutarilor italieni au fost: distinctia
in cadrul unui proces, intre formele de procedura si fond, formularea regulii locus regit
actum pentru forma exterioara a actelor j, determinarea legii aplicabile bunurilor, aplicarea
unei legi unice devolutiunii succesorale.
3.Argumentati ideile esentiale ale doctrinelor franceze, olandeze si germane de
solutionare a conflictelor de legi
solutionarea de legi in franta avea la baza acestora urmatoarele solutii: unificarea dr
cutumiar , solutionarea conflictelor care se iveau intre diferitele cutume.potrivit luiCharles
Dumoulin contractul este supus in privinta substantei si efectelor sale legii determinate
expres de parti prin insusi contractul incheiat iar daca aceasta lege nu este expres aratata
trebuie dedusa din toate imprejurarile in care sa incheiat contractul prin urmare legea
competenta se determina de parti expres sau tacit. In privinta acestor probleme a caror
rezolvare nu dedpinde de vointa partilor Doumlin este considerat ca ocupind un loc
66

intermediar intre scoala italiana si a statutelor franceze, reprezentat de Bertrand

DArgentre.ce implica urmatoarele trasaturi ale teoriei vointei:
-statutele sunt reale si personale, cele reale sunt care au ca obiect bunurile, iar
personale au ca obiect persoanele cum ar fi cele care reglementeaza virsta pentru
casatorie,
in principiu statutele sunt teritoriale si numai in mod exceptional extrateritoriale ,
scopul acestei teorii era de a impiedica aplicarea legii straine pe un teritoriu unei
anumite provincii,
-distinge incapacitatile generale care tin de statutul personal si incapacitatile speciale
care privesc un anumit act j si care sunt supuse legii care reglemnteaza acest act j ,
nu statutului personal,
- aplicarea statutelor personale in afar unui teritoriu ce face in virtutea unei idei de dr.
Ideile de baza ale teoriei statutarilor olandezi sunt:-legile oricarui stat au putere in
limitele teritoriului sau deci principiul extrateritorialitatii legilor, se admite
extrateritorialitatea statutului personal in cazul deplasarii pers dintro parte in alta, se poate aplica o lege proprie in strainatate sau o lege straina pe teritoriul propriu dar
nu in virtutea unei idei de drept deci ca o obligatie ci in virtutea unei formule de
politete internationala , de curtoazie internationala in virtutea formulei comitas
gentium
aplicarea legii straine poate fi inlaturata daca aduce atingerea ordinii locale , aceasta
cu privire la efectele dr dobindite in strainatate.
Ideile de baza ale doctrine Germane erau:
-toate legile nu se pot clasifica apriori in personale si reale sau teritoriale sau
extrateritoriale in unele cazuri aceste 2 clasificari nu trebuie confundate pentru ca au
la baza criterii ce le deosebesc : in prima clasificare obiectul si in cea de a 2
intinderea aplicarii in spatiu
-pentru a sti ce lege cirmuieste raport j trebuie vazut care este sediul acelui raport j,
pentru a afla acest sediu se utilizeaza 2 prezumtii: -de localizare a raport j si
prezumtia de supunere voluntara a partilor fata de legea locului unde raportul este
localizat prin sediul sau
-in materia contractelor partile pot prin vointa lor sa supuna raportul j legii pe care o
doresc locala sau straina
-in cazul in care sunt competente legile straine se aplica in temeiul unei obligatii j si
nu ca urmare a unei curtoazii internationale

67

Legea aplicabila statutului personal

1. Caracterizai concepia legii personale (lex personalis) n diferite sisteme de drept.
n dreptul internaional privat statutul personal l constituie ansamblu! materiei care aparine
strii civile i capacitii persoanei.
Legea care.crmuieste statutul personal ,este conceput in mod diferit n diferite sisteme de
drept.
Sistemele de drept n care statutul personal esto supus legii naionale (lex patriae)
> cetenia are caracter de stabilitate mai accentuat dect domiciliul i. deci, permanena
statutului personal poate fi mai uor asigurat prin legea naional dect prin legea
domiciliului;
> cetenia intereseaz statul i, ca atare, acesta este ndreptii a organiza condiia juridic a
propriilor ceteni; n situaia cnd statutul personal esle supus legii domiciliului, statul aste
lipsit de posibilitatea de a asigura protecia cetenilor proprii;
> dobndirea unei noi cetenii presupune, n general, acceptarea unui nou regim juridic al
statutului personal;
> legea naional ine cont de specificul rii respective, fiind aplicabil cetenilor i
inaplicabil strinilor;
> cetenia prezint un grad de certitudine mai mare dect domiciliul, deoarece este mai
> uor de cunoscut dect acesta care. datorit elementului de intenie, poate fi o surs de
imprevizibilitatc pentru teri i dificulti pentru instanele de judecat.
2.Sisteme de drept in care statutul personal este supus legii domiciliului.
domiciliul stabilit ntr-o anumit ar exprim voina persoanei de a se Hupune legii
acestei ri;
domiciliul este preferabil ceteniei, deoarece, pe de o pana, n materia raporturilor de
familie este. n general, unic pentru membrii familiei, dei aca-loa pot avea cetenii
diferite i, pe de alt parte, exist principiul unicitii domiciliului, n sensul c persoana nu
poate avea dect un domiciliu, spre deosebire de cetenie, care n condiiile dreptului
modern poate s nu fie unic;
domiciliul exclude, din punctul de vedere al legii aplicabile, diferena dintre ceteni i
strini;
domiciliul, ca punct de legtur n dreptul internaional privai, favorizeaz Mimilarea
strinilor imigrani;
Sistemele de drept in care statutul personal este supus att legii naionale, ct l legii
domiciliului
2. Analizai determinarea legii aplicabile statutului personal n dreptul internaional
privat al R.Moldova prin prisma reglementrilor cuprinse n art.1587, 1588, 1590 alin.(1),
1591 din Codul civil.
LEGEA APLICABIL STATUTULUI PERSONAL N DREPTUL CONFLICTUAL AL
R.MOLDOVA
pentru celeanul R.Moldova legea naional este legea R.Moldova. Astfel, cetenia
constituie punctul de legtur pentru norma conflietual n al crei coninut intr starea
civil i capacitatea persoanei fizice.
Determinarea ceteniei se face conform legii statului a crui cetenie se invoc. explicit
din prevederile aiin.(1) al art.1587 din Codul civil, aplicarea legii naionale, deci luarea
ceteniei ca punct de legtur, consliluie regula n materie, de la care ins exist i unele
68

excepii, n cazurile cnd se apic legea domiciliului sau reedinei.

Astfel, n ca2ul n care persoana are dou sau mai muite cetenii, legea naional se
consider legea statului cu care persoana are cele mai strnse legturi, in sensul alin.(2), iar
cele mai strnse legturi persoana le poate avea prin intermediul domiciliului sau reedinei.
n continuare, art.1587 alin.(3) prevede c .legea naional a apatridului se consider legea
stalului n care el i are domiciliul sau reedina". n opinia noastr, aceasta formulare este
confuz, n sensul c dac persoana aste apatrid, adic nu are nici o cetenie, atunci legea
naional nici nu exist. Totodat, legea naional nu poate fi legea domiciliului (reedinei),
avnd n vedere c ambele constituie noiuni distincte, reprezentnd dou aspecte ale
aplicrii leg personale.
Potrivit art.1590/1 CC capacitatea de exerciiu a cetenilor strini i a apatrizilor este
guvernat de legea lor naional. La fel ca i art.1587 alin.(3), acest text poate provoca
confuzii, avnd n vedere faptul c nu exist legea naional n privina apatrizilor. Astfel,
mai potrivit ar fi dac privitor la apatrizi s-ar prevedea c capacitatea de exerciiu a
acestora este crmuit de legea domiciliului, sau n lipsa domiciliului, de legea reedinei".
in ceea ce privete capacitatea de exerciiu a cetenilor strini i a apatrizilor n materie
de acte juridice ncheiate pe teritoriul R.Moldova i n materie de obligaii din cauzarea de
prejudiciu se stabilete potrivit legii R.Moldova. n r.cnsul art.1590 nlin.<3).
In conformitate cu dispoziia alin.(4) al art. 1590. apartenena unei persoane la o nou lege
naional nu aduce atingere majoratului dobndit i recunoscut potrivit legii aplicabile
anterior.
3. Argumentai teoria interesului naional ca excepie de la aplicarea legii personale
(art.1590 alin.(2) din Codul civil).
Privitor la norma conflietual lex patrise s-a elaborat o concepie pentru a o exprim
dificultile pe care le ntmpin coordonarea intereselor n prezen ou cerinele unei
securiti juridice pe plan internaional. Aceast concepie, cunoscut n doctrin sub
denumirea de teoria interesului naional" este o creaie jurisprudenial, reprezentnd o
excepie de la competena normal a logii naionale n privina capacitii persoanelor.
Potrivit legii personale, fie legea naional, fio legea domiciliului, ar trebui sa rezulte
urmtoarele consecine:
1. n cazul cnd o persoan este capabil potrivit legii salo personale. aceasta va fi
considerat capabil n orice alt ara;
2. in cazul cnd o persoan este incapabil dup legea sa personal, aceasta va
fi considerat astfel n orice tar .
Situaia nu este aceeai n ceea ce privete cea de-a doua consecin; ca persoan
incapabil potrivit legii sale personale este posibil s fie considerata capabil n alt tar.
Teoria interesului naional implic ndeplinirea n mod cumulativ a urmatoarelor
condiii, care rezult din prevederile art.1590 alin.(2):
a. persoana n cauz s fie incapabil potrivit legii sale personale
b. aceast persoan s fie capabil potrivit legii locului ncheierii actul juridic
c.anularea actului s fie de natur a produce un prejudiciu neiustificat pentru ceteanul
propriu

69

Executarea hotaririlor judecatoresti straine

1.Caracterizai noiunea de exequatur.
Prezinta o procedura judiciara in cadrul careia in urma controlului exercitat asupra hotaririi
judecatoresti straine de instantele statului pe teritoriul caruia se cere executarea hotarirea
judecatoreasca e declarata executorie
Exequatorul este un act de jurisdictie al instantei pt obtinerea caruia sunt necesare 2 et:
1. recunoasterea hotaririi straine
2. executarea hotaririi straine
2. Analizai procedura de executare a hotrrilor judectoreti strine n R.Moldova
(art.468-470 din Codul de procedur civil).
Cererea de recunoatere a hotrrii judectoreti strine
Hotrrea judectoreasc strin care nu a fost executat benevol poate fi pus n executare
pe teritoriul Republicii Moldova, la cererea creditorului, n temeiul ncuviinrii date de
curtea de apel de drept comun n a crei circumscripie urmeaz s se efectueze executarea.
n cazul n care debitorul nu are domiciliu sau sediu n Republica Moldova ori cnd
domiciliul nu este cunoscut, hotrrea se pune n executare la locul de aflare a bunurilor
acestuia.
Cuprinsul cererii
n cererea de recunoatere a hotrrii judectoreti strine se indic:
a) numele sau denumirea creditorului, precum i al reprezentantului dac cererea se depune
de acesta, domiciliul (reedina) ori sediul;
b) numele sau denumirea debitorului, domiciliul (reedina) ori sediul;
c) solicitarea ncuviinrii executrii silite a hotrrii, termenul de la care se cere executarea
hotrrii.
Pentru soluionarea just i rapid a pricinii, n cerere se indic numerele de telefon, faxul,
pota electronic, alte date.
La cerere se anexeaz actele stipulate de tratatul internaional la care Republica Moldova
este parte. Dac n tratatul internaional nu se indic astfel de acte, la cerere se anexeaz:
a) copia de pe hotrrea judectoreasc strin, ncuviinarea executrii creia se cere,
legalizat de emitent n modul stabilit;
b) actul oficial care confirm rmnerea definitiv a hotrrii judectoreti strine, conform
legii statului n care s-a emis, dac faptul acesta nu rezult din hotrre;
c) actul care confirm c partea mpotriva creia s-a emis hotrrea, dei a fost ntiinat
legal, nu a participat la proces;
d) actul care confirm executarea anterioar a hotrrii pe teritoriul statului respectiv.
Procedura de examinare a cererii
Cererea de recunoatere a hotrrii judectoreti strine se examineaz n edin de
judecat, cu ntiinarea legal a debitorului despre locul, data i ora examinrii.
Neprezentarea din motive nentemeiate a debitorului citat legal nu mpiedic examinarea
cererii.
Instana judectoreasc poate satisface cererea ntemeiat a debitorului privind amnarea
examinrii cererii, ntiinndu-l.
Instana judectoreasc, dup ce ascult explicaiile debitorului i examineaz probele
prezentate, pronun o ncheiere de ncuviinare a executrii silite a hotrrii judectoreti
strine sau de refuz al autorizrii executrii.
n cazul n care hotrrea judectoreasc strin conine soluii asupra mai multor pretenii
70

disociabile, ncuviinarea executrii lor poate fi acordat separat.

La examinarea cererii de recunoatere a hotrrii judectoreti strine, instana sesizat
poate, dup caz, s cear explicaii solicitantului recunoaterii i s interogheze debitorul
privitor la cererea depus ori s cear explicaii instanei strine emitente.
Sub rezerva verificrii condiiilor prevzute de lege pentru ncuviinarea executrii hotrrii
judectoreti strine, instana judectoreasc a Republicii Moldova nu poate proceda la
reexaminarea fondului hotrrii judectoreti strine i nici la modificarea ei.
n temeiul hotrrii judectoreti strine i ncheierii, rmase irevocabile, de ncuviinare a
executrii ei silite, se elibereaz un titlu executoriu, care se expediaz instanei de la locul
de executare a hotrrii judectoreti strine.
3.Argumentai temeiurile de refuz a executarii hotrrilor judectoreti strine n
R.Moldova (art.471 alin.(1) din Codul de procedur civil).
Refuzul de a ncuviina executarea silit a hotrrii judectoreti strine se admite n unul
din urmtoarele cazuri:
a) hotrrea, conform legislaiei statului pe al crui teritoriu a fost pronunat, nu a devenit
irevocabil sau nu este executorie;
b) partea mpotriva creia este emis hotrrea a fost lipsit de posibilitatea prezentrii la
proces, nefiind ntiinat legal despre locul, data i ora examinrii pricinii;
c) examinarea pricinii este de competena exclusiv a instanelor judectoreti ale Republicii
Moldova;
d) exist o hotrre, chiar i nedefinitiv, a instanei judectoreti a Republicii Moldova
emis n litigiul dintre aceleai pri, cu privire la acelai obiect i avnd aceleai temeiuri
sau n procedura instanei judectoreti a Republicii Moldova se afl n judecat o pricin n
litigiul dintre aceleai pri, cu privire la acelai obiect i avnd aceleai temeiuri la data
sesizrii instanei strine;
e) executarea hotrrii poate prejudicia suveranitatea, poate amenina securitatea Republicii
Moldova ori poate s contravin ordinii ei publice;
f) a expirat termenul de prescripie pentru prezentarea hotrrii spre executare silit i
cererea creditorului de repunere n acest termen nu a fost satisfcut de judecata Republicii
Moldova;
g) hotrrea judectoreasc strin este rezultatul unei fraude comise n procedura din
strainatate.

71