Tema 1.23(subiectul 1, 2, 3) Actele normative – 845 -245 – 23/..

– legea cu privire

+ arg. Raporturi de licentiere de argumentat

1.4. Teste grilă

1. Dreptul afacerilor reprezintă ansamblul de norme juridice care reglementează:

a) relaţiile sociale patrimoniale şi nepatrimoniale ce apar între persoanele care desfăşoară
activitate de întreprinzător, precum şi relaţiile ce apar în cazul intervenţiei statului în activitatea
economică;
b) relaţiile sociale patrimoniale ce apar între persoanele fizice şi juridice în legătură cu
activitatea economică, precum şi relaţiile dintre angajator şi angajaţi, persoană juridică şi
asociaţi, acţionari;
c) relaţiile sociale patrimoniale ce apar între persoanele fizice şi juridice care au calitatea de
întreprinzător, pe de o parte şi statul Republica Moldova pe de altă parte.

2. Materia juridică care se include în disciplina Dreptul afacerilor mai poartă

denumirea de:
a) Drept comercial; drept al antreprenoriatului;
b) Dreptul economic; drept comercial; drept comercial al afacerilor; dreptul întreprinderilor;
c) Drept al antreprenoriatului, drept civil-comercial; drept administrativ economic.

3. Perioadele istorice de dezovoltare a dreptului afacerilor:

a) Perioada antică; evului mediu; modernă; contemporană;
b) Perioada dreptului bazat pe; obicei; dreptul nescris; dreptul scris;
c) Perioada feodalismului; capitalismului; socialismului.

4. Primele coduri comerciale au fost elaborate după cum urmează în:

a) Franţa; Italia; Germania;
b) Germania, Japonia; Franţa;
c) Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Federaţia Rusă. 

5. Izvoarele formale ale dreptului afacerilor sunt:

a) Constituţia; Actele (tratatele) internaţionale; Legile organice şi ordinare; Ordonanţele şi
hotărârile Guvernului; Actele normative departamentale; Actele normative ale administraţiei
publice locale; actele corporative; uzanţele;
b) Constituţia; Actele (tratatele) internaţionale; Directevele Uniunii Europene; Legile organice şi
ordinare; Ordonanţele şi hotărârile Guvernului; Actele normative departamentale; Actele
normative ale administraţiei publice locale; actele corporative; jurisprudenţa;
c) Constituţia; Actele (tratatele) internaţionale; Directevele Uniunii Europene; Legile organice şi
ordinare; Ordonanţele şi hotărârile Guvernului; Actele normative departamentale; Actele
normative ale administraţiei publice locale; actele corporative; practica judecătorească.

6. Acte legislative care reglementează statutul juridic al întreprinzătorilor sunt:

a) Codul civil; Legea cu privire la societăţile cu răspundere limitată; Legea cu privire la
societăţile pe acţiuni; Legea cu privire la patenta de întreprinzător; Legea cu privire la
cooperativele de întreprinzător;
b) Codul civil; Legea cu privire la societăţile cu răspundere limitată; Legea cu privire la
societăţile pe acţiuni; Legea cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor;
Legea cu privire la întreprinderea de stat, Legea privind securitatea generală a produselor;
 c) Codul comercial; Legea cu privire la societăţile cu răspundere limitată; Legea cu privire la
societăţile pe acţiuni; Legea cu privire la patenta de întreprinzător; Legea cu privire la
reglementarea prin licenţiere a unor genuri de activitate.

7. În domeniul dreptului afacerilor (comercial) au scris şi au publicat cursuri de lecţii,

manuale:
a) Prof. I. L. Georgescu; Prof. Stanciu D. Cărpenaru; Prof. Ion Turcu; Conf. Nicolae Roşca,
Conf. Sergiu Băieşu; Lector Alexandru Calenic;
b) Prof. Gheorghe Chibac; Prof. Stanciu D. Cărpenaru; Prof. Alexandru Cojucari; Conf.
Nicolae Roşca, Conf. Sergiu Băieşu; Lector Alexandru Calenic;
c) Prof. Victor Volcinschii; Prof. Stanciu D. Cărpenaru; Prof. Boris Negru; Conf. Nicolae
Roşca, Conf. Sergiu Băieşu; Prof. Igori Dolea.

8. Principii speciale ale Dreptului afacerilor sunt:

a) Principiul libertăţii activităţii de întreprinzător; principiul concurenţei loiale; principiul
inviolabilităţii investiţiilor persoanelor fizice şi juridice;
b) Principiul libertăţii activităţii de întreprinzător; principiul concurenţei loiale; principiul
inviolabilităţii proprietăţii private;
c) Principiul libertăţii contractuale; principiul concurenţei loiale; principiul inviolabilităţii
investiţiilor persoanelor fizice şi juridice.

9. Principiul libertăţii activităţii de întreprinzător presupune:

a) posibilitatea subiectului de a-şi alege forma de organizare a activităţii de întreprinzător, genul

de activitate; de a stabili preţul la bunuri şi serviciile comercializate;
b) posibilitatea subiectului de a-şi alege forma de organizare a activităţii de întreprinzător, locul
de activitate; de a stabili preţul la bunuri şi serviciile comercializate;
c) posibilitatea subiectului de a-şi alege forma de organizare a activităţii de întreprinzător, şi de a
desfăşura orice gen de activitate dorit.

10. Tendinţe moderne ale Dreptului afacerilor sunt:

a) dezvoltarea institutului de persoană juridică; internaţionalizarea normelor de drept privat;
intervenţia statului în activitatea economică;
b) dezvoltarea concurenţei; internaţionalizarea normelor de drept privat; intervenţia statului în
activitatea economică;
c) dezvoltarea institutului de persoană juridică; internaţionalizarea vieţii economice; intervenţia
statului în viaţa privată.

11. Guvernul Republicii Moldova este în drept:

a) să adopte ordonanţe; hotărâri; dispoziţii regulamente şi instrucţiuni,
b) să adopte ordonanţe; hotărâri şi dispoziţii, inclusiv să elaboreze şi să pună în aplicare norme
cu putere de lege;
c) să adopte ordonanţe; hotărâri şi dispoziţii, inclusiv să elaboreze şi să pună în aplicare norme
cu putere de lege organică şi ordinară.

1.5. Speţe
Nr. 1
Def: activitatea de întrerprinzător reprezintă un mijloc legal de acumulare a
bogățiilor, de asigurare a existenței materiale și spirituale.
Activitatea de întrerprinzător ca fiind activitaea legală de fabricare a producției,
executare a lucrărilor, prestare a serviciilor de comercilizare a mărfurilor și produselor, cu
excepția muncii efectuate în baza contractului de muncă desfășurată de persoană și de
asociațiile acestora în mod independent, din proprie inițiativă în numele lor, pe riscul
propriu și sub răspunderea lor patrimonială cu scopul de a-și asigura o sursă permanentă
de venituri.
Argumentaţi dacă operaţiunile juridice indicate mai jos sunt sau nu activităţi de întreprinzător.
1. Cetăţeanul Ichim Eugen a procurat de la piaţa angro 50 de kg de cartofi:
1. pentru consum personal;-
2. cu scopul comercializării ulterioare a acestora la piaţa agricolă;-
3. pentru prepararea colţunaşilor în scopul comercializării acestora;-
2. Cetăţeanul Baraguţa Sergiu a cules de pe lotul de lângă casă 1 tonă de mere, dintre care 800
de kg ulterior le-a comercializat la piaţa agricolă.+
3. Persoana juridică rezident al Republicii Moldova a importat şi a comercializat 2 tone de
cartofi.+
4. SRL „Onitof” a produs şi a livrat restaurantului „La umbra nucului” - 2 tone de cartofi.+
5. Parcul de troleibuze, având statut de întreprindere municipală, transportă pasageri.-
6. Instituţia de învăţământ cu autobuzele proprii transportă zilnic studenţii înmatriculaţi la
instituţia dată de la căminele studenţeşti la blocurile de studii.-
7. Părintele transportă copilul său, precum şi alţi copii din ogradă la şcoală cu microbuzul
propriu. -

Nr. 2
Care din raporturile juridice, menţionate în continuare, pot fi calificate ca activităţi de
întreprinzător ?
a. cumpărarea a 10 acţiuni de către o persoană fizică;+
b. cumpărarea a 10 acţiuni de către un fond de investiţii;+
c. depunerea banilor pe un cont bancar de depozit;+
d. acordarea de împrumut cu dobândă vecinului.-

Nr. 3
Codul Civil al Republicii Moldova prevede că societăţile comerciale sunt înfiinţate în baza
actului de constituire. Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi prevede că documentele
de constituire ale societăţii pe acţiuni este contractul de constituire şi statutul. Acelaşi lucru este
prevăzut şi de Legea ткю1134/1997 cu privire la societăţile pe acţiuni, cu menţionarea faptului
că actul de constituire îşi pierde valoarea juridică după înregistrarea societăţii.
Care din actele legislative menţionate se aplică la înfiinţarea societăţii pe acţiuni?

1.6. Teste
1. Definiţi noţiunea de „drept al afacerilor”.
Un ansamblu de norme juridice care reglementează relaţiile sociale patrimoniale şi personal
nepatrimoniale ce apar între persoane în legătură cu desfăşurarea activităţii de întreprinzător,
precum şi raporturile care apar în cazul intervenţiei statului în această activitate

2. Indicaţi care din raporturile juridice menţionate nu sunt reglementate de normele

Dreptului afacerilor?
a. Activitatea de comercializare a cartofilor de către proprietarul lotului pomilegomicol;-
b. Activitatea de comercializare a produselor petroliere;
c. Activitatea de construcţie a propriului garaj de către o persoană fizică; -
d. Activitatea de vânzare a plantelor medicinale culese de pe câmpurile Moldovei;-
e. Spălarea automobilelor; -
f. Activitatea profesorului la liceu, colegiu, instituţie de învăţământ superior;-
g. Activitatea de prestare a serviciilor de telefonie mobilă;-
h. Prestarea serviciilor juridice de către un avocat.-
3. Numiţi perioadele de dezvoltare a „Dreptului afacerilor (comercial)” în lume
(denumirea şi secolele).
a. Perioada veche (antică) Codul lui Hammurapi” (Hammurapi, rege al Babilonului, a domnit între
anii 1792-1749 î.e.n.) Codul cuprindea reglementări privind contractele de locaţiune, comision,
împrumut
b. Evul mediu-Comercianţii şi meseriaşii dintr-o ramură intrau într-o corporaţie. Aceasta era
administrată de un consul, asistat de consilieri. Consiliul emitea norme interne, bazate pe
obiceiuri, care serveau la soluţionarea litigiilor dintre membrii corporaţiei. De altfel, aceste norme
erau aplicate ulterior şi în alte cauze similare. Hotărârile consulilor au servit un bun temei pentru
apariţia dreptului negustorilor (jus mercatorum)
4. Care din actele normative indicate nu se includ în sursele formale ale Dreptului
afacerilor studiat în Republica Moldova?
a. Legea cu privire la societăţile cu răspundere limitată;
b. Codul civil;
c. Codul comercial;-
d. Legea cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor
individuali;
e. Legea cu privire la uzanţele comerciale;
f. Codul electoral;-
g. Regulamentul Băncii Naţionale privind licenţierea băncilor; -
h. Legea cu privire la fondurile de investiţii;
i. Contractul colectiv de muncă încheiat între societatea pe acţiuni şi colectivul său de
muncă;
j. Actul de constituire a societăţii pe acţiuni; -
k. Legea cu privire la avocatură.-

5. Explicaţi în ce constă principiul libertăţii activităţii de întreprinzător.

Principiul libertatii activitatii de intreprinzator isi are fundamentul in art.9 si 126 din
Constitutie, potrivit carora piata, libera initiativa economica si concurenta loiala suni factorii
de baza ai economiei, precum si faptul ca statul asigura libertatea comertului si activitatii de
intreprinzator. Aceasta libertate presupune posibilitatea subiectului de a-si alege forma de
organizare a activitatii, genul de activitate, de a stabili pretul la bunurile si serviciile sale iu
scopul obtinerii unor beneficii.

1. Explicaţi în ce constă tendinţa modernă de internaţionalizare a normelor de drept

privat.
Prin internaționalizare se înțelege creșterea influenței factorului exterior asupra dezvoltării sistemului
de drept național. Internaționalizarea normelor de drept privat apare ca o reflectare juridică a
procesului de intensificare a relațiilor de reciprocitate și interdependență dintre diferite state.

7. Numiţi 3 categorii de relaţii patrimoniale şi 3 categorii nepatrimoniale ce sunt

reglementate de normele Dreptului afacerilor.
a. ________________________________________________________________
b. ________________________________________________________________
c. ________________________________________________________________
d. ________________________________________________________________
e. ________________________________________________________________
f. ________________________________________________________________
b. ________________________________________________________________

8. Numiţi 4 legi organice şi 4 legi ordinare care se includ în dreptul afacerilor.

Organice :
- Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845/92 (Monitor, 1994, nr.2)
-Legea societăţilor pe acţiuni nr.1134/97 (MO, 1997, nr.38-39);
 - Legea cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor, nr.1265/ 2000 (MO, 2001,
nr.31-34);
- Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare nr.199/98 (MO, 1999, nr.27-28);

Ordinare:
- Legea cu privire la patenta de întreprinzător, nr.93/98 (MO, 1998, nr.72-73);
- Legea cu privire la susţinerea şi protecţia micului business, nr.112/94 (MO, 1994, nr.2);
- Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146/94 (MO, 1994, nr.2);
- Legea cu privire la investiţiile străine nr./92 (Monitor, 1994, nr.4);

9.Numiţi 6 acte normative, altele decât actele legislative care se includ în dreptul
afacerilor.
Hotararile Guvernului privind aprobarea Regulamentului societăţilor economice din Republica
Moldova;
- nr.50 din 29.01.1992 cu privire la aprobarea Regulamentului înregistrării de stat a întreprinderilor în RM
(Monitor, 1992, nr.2);
- nr.51 din 29.01.1992 cu privire la aprobarea Camera Înregistrării de Stat pe lîngă Ministerul Justiţiei al
RM (Monitor, 1992, nr.1);
- nr.284 din 21.05.1993 cu privire la aprobarea Regulamentului Întreprinderii de arendă şi a
Regulamentului antreprizei de arendă (Monitor, 1993, nr.5);

Actele Băncii Naţionale:

- Regulamentul cu privire la autorizarea băncilor nr.23 09/01 din 15.08. 1996 (MO, 1996, nr.59-60); -
Regulamentul privind deschiderea şi închiderea conturilor la băncile din Republica Moldova aprobat prin
Hotărîrea Consiliului, nr.415 din 30.12.1999 (MO, 2000, nr.8-9);

10. Numiţi cel puţin 3 principii ale Dreptului afacerilor.

a. Libertatea activităţii de întreprinzător - Principiul libertății activității de întreprinzător își
are fundamentul în art. 9 și 126 din Constituție, potrivit cărora piața, libera inițiativă
economică și concurența loială sunt factorii de bază ai economiei, precum și faptul că
statul asigură libertatea comerțului și a activității de întreprinzător. Această libertate
presupune posibilitatea subiectului de a-și alege forma de organizare a activității, genul
de activitate, de a stabili prețul la bunurile și serviciile sale în scopul obținerii unor
beneficii.
b. Concurenţei loiale - Principiul concurenței loiale, își are fundamentul în dispozițiile art. 9
și 126 din Constituție, prin care concurența este decretată ca un factor de bază al
economiei statului și se stabilește că statul se obligă să asigure protecția concurenței
loiale, ceea ce constă în adoptarea unor măsuri de apărare a întreprinzătorilor împotriva
acțiunilor ilegale și dăunătoare ale concurenților și împotriva acțiunilor autorităților
publice.
c. Existenţei normelor elastice (bună credinţă, bun comerciant)
d. Intervenţiei statului în activitatea economică

10.Numiţi cel puţin 3 tendinţe moderne ale Dreptului afacerilor.

Dezvoltarea instituţiei de persoană juridică;

Instituţionalizarea normelor de drept privat;
Intervenţia statului în activitate de întreprinzător
 Dezvoltarea instituției de persoană juridică. Dezvoltarea producției și
intensificarea relațiilor comerciale au dus la apariția diferitor forme colective de
desfășurare a afacerilor cunoscute sub forma de persoană juridică, forme care s-au
dovedit a fi mai eficientă decât întreprinderile individuale.
 Importanța societăților comerciale pentru economia statelor este de neprețuit și legiuitorii
naționali depun eforturi substanțiale pentru a crea condiții prielnice pentru constituirea și
funcționarea lor.
 Cele mai răspândite persoane juridice la momentul actual au devenit societățile
comerciale, ele putând fi constituite în formă de societate în nume colectiv, în comandită, cu
răspundere limitată și pe acțiuni. Și Republica Moldova a creat o bază legislativă modernă pentru
constituirea și funcționarea acestor forme, îmbunătățindu-și prin aceasta nivelul de atractivitate
economică.
 O atenție deosebită societăților pe acțiuni și cu răspundere limitată le acordă și Uniunea
Europeană care, pentru a armoniza legislația statelor membre în domeniul respectiv, a adoptat
regulamente și directive speciale.

1. Activitatea de întreprinzător poate fi desfăşurată doar de către:

a) persoanele fizice şi persoanele juridice;

b) persoanele fizice înregistrate ca întreprinzători individuali şi persoanele juridice de drept
privat;
c) persoanele juridice de drept public şi de drept privat cu scop lucrativ.

2. Dreptul de a desfăşura activitate de întreprinzător presupune următoarele:

a) dreptul de a semna contracte, dreptul la protecţie judiciară, dreptul de a obţine licenţă şi a

primi credite;
b) dreptul de a exporta şi importa materii prime, dreptul de a fi eliberat de plata impozitelor,
dreptul de angaja salariaţi şi de a gestiona activitatea;
c) dreptul de a alege forma în care va fi desfăşurată activitatea, genul de activitate de
întreprinzător, teritoriul pe care îşi va desfăşura activitatea, dreptul de a folosi propriile
valori patrimoniale şi atrage resurse materiale şi financiare, dreptul de angaja salariaţi şi
de a gestiona activitatea şi a obţine profit.

3. Momentul din care apare dreptul persoanei fizice de a desfăşura activitatea de

întreprinzător este;

a) de la naşterea persoanei fizice;

b) de la data dobândirii capacităţii depline de exerciţiu;
c) de la data înregistrării ca şi întreprinzător individual în modul stabilit de lege.

4. Momentul din care apare dreptul persoanei juridice de a desfăşura activitatea de

întreprinzător este;

a) de la depunerea cererii de înregistrare şi/sau de la data obţinerii actului permisiv;

b) de la data dobândirii capacităţii depline de exerciţiu de către persoana juridică;
c) de la data înregistrării de stat în Registrul persoanelor juridice.

5. Persoana juridică de drept privat cu scop lucrativ sunt în drept să desfăşoare:

a) orice activitate neinterzisă de lege, chiar dacă nu este indicat în actele de constituire;
b) activităţile indicate în actele de constituire cu condiţia că ele nu sunt interzise de lege;
c) activităţile ne licenţiate, activităţile monopol natural precum şi orice alte activităţi pentru
care nu este stabilită răspundere penală.

6. Activităţile ce pot fi practicate în baza patentei de întreprinzător sunt:

 a) Doar activităţile prevăzute de lege;
b) Orice activităţi neinterzise, cu excepţia celor supuse licenţierii;
c) Orice activităţi neinterzise, cu excepţia celor pentru care legea impune forma de
persoană juridică.

7. Întreprinzătorul nu este în drept:

a) Sa practice activităţile neindicate în actul de constituire;
b) Sa practice pseudoactivitate de întreprinzător;
c) Să se folosească de serviciile sistemului asistenţei sociale de stat al asigurării
medicale şi sociale.

8. Pentru unele tipuri de activităţi a căror listă este stabilită de lege, statul impune
necesitatea obţinerii unui permis special numit:
a) certificat de înregistrare;
b) actul de constituire;
c) licenţă.

9. Mecanismul care permite părţilor implicate în activitatea de afaceri să acorde

informaţie şi documente printr-un singur punct de recepţionare, astfel fiind
îndeplinite toate cerinţele legislaţiei privind reglementarea activităţii de
întreprinzător se numeşte:

a) Maşina de casa şi control;

b) Ghişeu unic;
c) Contabilitate electronică;
d) Registrul contabil;

10. Care din urmatoarele activităţi nu corespunde criteriilor de clasificare a activităţilor

de întreprinzător cunoscute:
a) Activităţi monopoluri artificiale;
b) Activităţi monopoluri de stat;
c) Activităţi supuse licenţierii;
d) Activităţi interzise;

11. Noţiunile de activitate de întreprinzător şi activitate profesională:

a) Sunt noţiuni echivalente;
b) Sunt noţiuni diferite, activitatea profesională o înglobează pe cea de întreprinzător;
c) Sunt noţiuni diferite, activitatea de întreprinzător o înglobează pe cea profesională;

12. Sunt activităţi profesioniste:

a) Activitatea persoanei fizice; activitatea persoanei juridice; activitatea legislativă a
Parlamentului R. Moldova; activitatea instanţei de judecată;
b) Activitatea de întreprinzător a întreprinzătorului persoană fizică; activitatea de
întreprinzător a persoanei juridice; activitatea avocatului; activitatea notarului;
activitatea administratorului autorizat;
c) Activitatea titularului patentei de întreprinzător; activitatea de emisiune a banilor în
Republica Moldova, activitatea Avocatului Poporului; activitatea Preşedintelui
Republicii Moldova, activitatea Curţii Constituţionale;

1.5. Speţe
Nr.1
 Cetăţeanul Micu Gheorghe este funcţionar public, care în legătură cu exercitarea funcţiilor
a fost trimis în deplasare în Germania. Aflând despre viitoarea deplasare, colegul acestuia,
Nicolae Mârza, l-a rugat pe Micu să-i procure un automobil de marca Opel, în limita sumei de
4000 euro. Micu a îndeplinit rugămintea colegului său şi a cumpărat un Opel într-o stare bună,
dar la preţ de 3000 euro, realizându-i colegului o economie de 1000 euro.
Nicolae Mârza, satisfăcut de automobilul achiziţionat, i-a mulţumit colegului şi ca
recunoştinţă i-a transmis suma de 500 euro. Mai târziu, Micu Gheorghe a aflat că automobilul
adus de el din Germania a fost revândut de colegul său la preţul de 6000 euro.
1.Poate fi calificată ca profit suma obţinută de Dl. Micu?
Nu,profitul se considera partea de bani rămasă după investiția făcută
2.Poate fi considerată operaţiunea lui Micu Gheorghe activitate de întreprinzător?
Nu,
Poate fi considerată operaţiunea lui Nicolae Mârza ca activitate de întreprinzător?
Se impune cu taxe şi impozite câştigul realizat de Micu? Dar de Mârza ?

Nr. 2
Cetăţeanul Dumitru Bodea este medic-chirurg la spitalul nr. 1 din Chişinău. Odată în lună,
acumulând mai multe zile de odihnă, el se deplasa la Budapesta, procura automobile la preţuri
accesibile şi le aducea în Moldova unde le revindea la preţuri care-i acopereau cheltuielile şi-i
asigurau un profit de aproximativ 300-500 euro de la fiecare automobil.
Inspectoratul fiscal a înaintat o acţiune în judecată prin care a cerut recunoaşterea activităţii
lui Bodea Dumitru ca activitate de întreprinzător. În calitate de probe Inspectoratul fiscal a
anexat informaţia organelor vamale, copia declaraţiilor vamale ale cetăţeanului Bodea prin care
se dovedea că acesta, pe parcursul anului 2015, a intrat pe teritoriul vamal al Republicii Moldova
de 7 ori cu 7 automobile diferite. De asemenea, au fost prezentate: copiile contractelor de
cumpărare a automobilelor încheiate de Dl. Bodea în Ungaria, semnate de el şi de vânzătorii
maghiari, copiile contractelor de vânzare a aceloraşi automobile, înregistrate la organul de
înmatriculare a mijloacelor de transport auto din Moldova.
Poate fi considerată activitatea lui Dumitru Bodea activitate de întreprinzător?
Care sunt condiţiile de desfăşurare a activităţii de întreprinzător în Moldova?
Care sunt consecinţele nerespectării condiţiilor de desfăşurare a activităţii de
întreprinzător?
Ce schemă de desfăşurare a activităţii de întreprinzător recomandaţi lui D. Bodea?

Nr. 3
Pensionara Maria Stratilă, în fiecare zi câte 8-9 ore vindea trecătorilor seminţe prăjite de
floarea soarelui şi de bostan pe str. C. Vodă din mun. Chişinău. Având o pensie de 850 de lei,
această activitate îi aducea un venit zilnic de 50-80 lei pe zi şi constituia un supliment important.
Poate fi calificată activitatea pensionarei Stratilă activitate de întreprinzător?
Trebuie dna Stratilă să se înregistreze sau să obţină patenta de întreprinzător?
Trebuie pensionara să obţină licenţă, autorizaţie sau un alt permis pentru activitatea
practicată?
Poartă oare Maria Stratilă răspundere faţă de terţi pentru prejudiciul adus prin activitatea sa?
Argumentaţi.

Nr. 4
Ion Moraru lucrează paznic la S.A. „Revolatorul”. Acesta a convenit cu directorul societăţii
ca în locul salariului să i se permită spălarea automobilelor particularilor parcate în ograda
societăţii, încasând pentru aceasta 30-35 lei pentru fiecare automobil. Spălând câte 6-7
automobile în fiecare schimb lucrătorul rămâne satisfăcut de veniturile obţinute.
În zilele libere el pleacă pe malul Bâcului, unde propunea conducătorilor de automobile să le
spele automobilele contra aceleiaşi plăţi.
Este activitatea de spălare a automobilelor o activitate de întreprinzător?
Trebuie oare Dl. Moraru să se înregistreze, să obţină licenţă sau patentă de întreprinzător pentru
activitatea care o desfăşoară?

1.6. Teste
1. Definiţi noţiunea de activitate de întreprinzător.
Activitatea de fabricare a producţiei, de executare a lucrărilor şi de prestare a serviciilor,
desfăşurată de cetăţeni şi asociaţiile acestora în mod independent, din proprie iniţiativă, în
numele şi cu riscul propriu, sub răspunderea lor patrimonială, în scopul asigurării unei surse de
venituri permanente

Care activităţi pot fi practicate de întreprinderile de stat (menţionaţi un singur răspuns)?

a. activităţi practicate în baza patentei de întreprinzător, activităţi monopol de stat, activităţi
monopoluri naturale, activităţi licenţiate;
b. activităţi monopol de stat, activităţi monopoluri naturale, activităţi licenţiate, alte activităţi
neinterzise;
c. activităţi practicate în baza patentei de întreprinzător, activităţi monopol de stat.

3. Care activităţi pot fi practicate de societăţile comerciale private (menţionaţi un

singur răspuns)?
a. activităţi practicate în baza patentei de întreprinzător, activităţi monopoluri naturale,
activităţi licenţiate;
b. activităţi monopoluri naturale, activităţi licenţiate, alte activităţi neinterzise;
c. activităţi monopoluri naturale, activităţi licenţiate, activităţi interzise şi neinterzise.

4. Care din următoarele activităţi constituie activităţi de întreprinzător (selectaţi un

singur răspuns)?
a. comercializarea mărfurilor de uz casnic, serviciile de telefonie mobilă, fabricarea
mobilei, servicii de asistenţă juridică şi reprezentare în instanţa de judecată,
autententificarea actelor juridice civile;
b. comercializarea cărţilor la tarabă, servicii foto-video, activitatea fondului de investiţii,
păstoritul, activitatea de audit;
c. activitatea de asigurare, activitatea angajatului, activitatea instituţiei de învăţământ,
activitatea acţionarului, activitatea agentului brokerului la bursa de valori, activitatea
notarului.

5. Identificaţi momentul apariţiei dreptului de a desfăşura activitatea de întreprinzător.

(selectaţi un singur răspuns).
a. dreptul de a desfăşura activitatea de întreprinzător apare odată cu capacitatea de folosinţă a
persoanei;
b. dreptul de a desfăşura activitatea de întreprinzător apare odată cu înregistrarea de stat a
persoanei;
c. dreptul de a desfăşura activitatea de întreprinzător apare odată cu capacitatea de exerciţiu a
persoanei;
d. dreptul de a desfăşura activitatea de întreprinzător apare în momentul constituirii persoanei
juridice;
e. dreptul de a desfăşura activitatea de întreprinzător apare în momentul obţinerii patentei sau
licenţei.

2.Explicaţi corelaţia dintre capacitatea de exerciţiu a persoanei şi dreptul de a

desfăşura activitatea de întreprinzător.
De exemplu persoanele care desfasoara activitatea de intreprinzator in baza patentei,in
confomitate cu LEGE Nr. 93 din 15-09-1998 cu privire la patenta de întreprinzător,in art 2 este
expres indicat ca titular de patentă poate fi orice cetăţean al Republicii Moldova cu capacitate de exerciţiu,
orice cetăţean străin sau apatrid, care locuieşte permanent în Republica Moldova şi are dreptul să
desfăşoare activitate de întreprinzător, care a declarat despre intenţia sa de a procura patentă şi
corespunde cerinţelor de calificare necesare acestui gen de activitate.

7. Care din următoarele persoane nu au dreptul de a desfăşura activitatea de

întreprinzător? (pot fi mai multe răspunsuri)
a) medicul;
b) persoana în vârstă de 16 ani căsătorită;
c) persoana în vârstă de 17 ani membru al cooperativei de întreprinzător;
d) auditorul;
e) preşedintele Curţii Constituţionale;
f) deputatul;
g) avocatul;
h) administratorul societăţii comerciale;
i) asociatul societăţii cu răspundere limitată.

8. Clasificaţi genurile activităţii de întreprinzător după criteriile cunoscute.

Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, după cum s-a arătat deja, face o
proprie clasificare a activităţilor de antreprenoriat: fabricarea producţiei, executarea lucrărilor şi
prestarea serviciilor
9. Selectaţi răspunsul care cuprinde toate elementele activităţii de întreprinzător.
a. activitate permanentă, pe risc propriu, sub răspundere patrimonială, aducătoare de
beneficii;
b. din proprie iniţiativă, independentă, în nume propriu, sub riscul şi răspunderea
patrimonială, sistematică, colectivă, în scopul obţinerii de profit;
c. din proprie iniţiativă, independentă, în nume propriu, sub riscul şi răspunderea
patrimonială, sistematică, în scopul obţinerii de profit;
d. independentă, în nume propriu, sub riscul şi răspunderea patrimonială, sistematică,
colectivă, în scopul obţinerii de profit.

10. Identificaţi activităţile care pot fi practicate de întreprinzătorul individual.

a. comercializarea mărfurilor de uz casnic, activitate de audit, lucrări de construcţii, servicii
de asigurare;
b. predarea limbilor străine, alimentaţie publică, evaluarea bunurilor imobile, transport de
pasageri şi bagaje, construcţia imobilelor, comercializarea băuturilor alcoolice şi
articolelor din tutun;
c. producţie agricolă, lucrări de reparaţie, înregistrarea bunurilor imobile, acordarea
creditelor, organizarea jocurilor de noroc.

11. Selectaţi activităţile de întreprinzător menţionate de legiuitorul Moldovei ca

activităţi generice.
a. fabricarea producţiei;
b. extragerea bogăţiilor subpământene;
c. prestarea serviciilor;
d. comercializarea bunurilor materiale;
e. executarea lucrărilor;
f. activităţi de punere în circulaţie a bunurilor materiale.