DR Af - Caiet de Sarcini

Nicolae ROȘCA, Olga TRETIACOV, Olga OJOG, Natalia BACALU,
Victoria HÎNCU, Cristina MARTIN
DREPTUL AFACERILOR
Caiet de sarcini pentru seminare
Chisinău, 2017
Recomandat de Catedra Dreptul Antreprenoriatului
şi Comisia de Asigurare a Calităţii
Autori:
Nicolae Roşca, doctor în drept, conferenţiar universitar
Olga Tretiacov, magistru în drept, lector universitar
Olga Ojog, magistru în drept, lector universitar
Natalia Bacalu, magistru în drept, lector universitar
Victoria Hîncu, magistru în drept, lector universitar
Cristina Martin, doctor în drept, lector universitar
Recenzent:
Victor Volcinschi, doctor în drept, profesor universitar
Prezenta lucrare metodico-didactică a fost elaborată în conformitate cu programa

modernizată a cursului „Dreptul afacerilor”.
Destinat studenţilor de la Facultatea de Drept a USM
© N. Roşca, O. Tretiacov, O.Ojog, N. Bacalu, V. Hîncu, C. Martin, 2017

© USM, 2017
2
Tema I
Introducere în dreptul afacerilor
Izvoarele dreptului afacerilor
1.1. Subiectele temei
Obiective Unităţi de conţinut

1. Noţiunea dreptului afacerilor. Definiţia
 să definească dreptul afacerilor; „dreptului afacerilor”. Controversele
 să identifice relaţiile reglementate de denumirii dreptului afacerilor. Locul dreptului
normele dreptului afacerilor; afacerilor în sistemul de drept al Republicii
 să caracterizeze izvoarele şi principiile Moldova.
dreptului afacerilor 2. Obiectul dreptului afacerilor. Sistemul
 să selecteze normele de drept după forţa lor subiectiv şi sistemul obiectiv al dreptului
juridică; afacerilor. Raporturile patrimoniale şi
 să deosebească relaţiile patrimoniale de nepatrimoniale. Raporturi între întreprinzători
cele nepatrimoniale ale dreptului afacerilor; şi organele statului.
 să deosebească normele juridice de drept 3. Istoria dreptului afacerilor (comercial).
privat de normele juridice de drept public 4. Izvoarele. Constituţia. Actele internaţionale.
care se includ în dreptul afacerilor; Legile organice şi ordinare. Ordonanţele şi
hotărârile Guvernului. Actele normative ale
 să explice interconexiunea dreptului
Băncii Naţionale a Moldovei şi a Comisiei
afacerilor cu ramurile şi instituţiile de
Naţionale a Valorilor Mobiliare. Actele
drept;
normative departamentale. Actele normative
 să explice unele situaţii practice în care
ale autorităţilor publice locale. Actele
acţiunile autorităţilor publice restrâng
corporative. Uzanţele. Practica judecătorească.
drepturile întreprinzătorilor;
Principiile de reglementarea a activităţii de
 să explice necesitatea existenţei întreprinzător. Revizuirea actelor normative.
principiului inviolabilităţii investiţiilor;
5. Principiile. Principiul libertăţii activităţii de
 să aibă abilitatea de a explica utilitatea întreprinzător; Principiul inviolabilităţii
hotărârilor Curţii Constituţionale, practicii investiţiilor; Principiul libertăţii concurenţei
judiciare naţionale şi a CEDO, doctrinei loiale.
juridice pentru stabilitatea legislaţiei şi 6. Tendinţele moderne. Dezvoltarea instituţiei -
protecţia investitorilor. persoană juridică. Internaţionalizarea normelor
de drept privat. Intervenţia statului în
activitatea economică.
1.2. Actele normative

1. Constituţia.
2. Codul civil al Republicii Moldova nr.1107/2002.
3. Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.
4. Legea nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de
întreprinzător.
5. Alte acte legislative indicate la subiectul „Izvoare”.
1.3. Literatura:
1. Cărpenaru Stanciu. Drept comercial român, ediţia a 5-a, Bucureşti, 2004, p. 1-22.
2. Cărpenaru Stanciu. Drept comercial român, Bucureşti, 2014.
3. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, vol. I, Chişinău, 2004, p. 3-42.
4. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, Chişinău, 2011, p. 7-42.
5. Rusu V.; Focşa Ch. Curs de drept comercial, Chişinău, 2006, p.7-22.
6. Каленик А. В. Коммерческое право, Кишинев, 2006, с. 7-61.
3
7. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Recenzie la manualul (cursul de prelegeri) Dreptul economic
(partea generală) elaborată de Eugenia Cojocari, doctor habilitat în drept, profesor universitar
(USM)// Revista Naţională de Drept, 2008, nr.10, p.77-82.
8. Turcu Ion. Dreptul afacerilor, Iaşi, 1992, p. 5-12.
9. Turcu Ion. Teoria şi practica dreptului comercial, Lumina lex, Bucureşti, 1998, p.17.
10. Petrescu Raul. Drept comercial român, Oscar print, Bucureşti, 1996, p. 7-21.
11. Romul Petru Vonica. Drept comercial, vol.I, ”Victor”, Bucureşti, 1997, p.11-51.
12. Angheni Smaranda; Volonciu Magda; Stoica Camelia; Lostun Monica Gabriela. Drept
comercial, Oscar print, Bucureşti, 2000, p.19-35.
13. Guyon Yves. Droit des affaires, Tome 1, Droit commercial general et Societes, 10-ieme
edition, Economica, Paris, 1998, p.5-30.
14. Гражданское и торговое право капиталистических государств, Москва, 1993, с. 11.
15. Лаптев B. Предпринимательское право понятие и субьекты. Москва, 1997, с. 3-30.
16. Попондопуло В.Ф. Понятие коммерческого права // Государство и право, № 8, 1993,
с. 72-81.
17. Коммерческое право, под редакцией Попондопуло В.Ф.; Яковлевой В.Ф., Санкт-
Петербург, 1997, c. 4-31.
18. Ершова И.В.; Отнюкова Г.Д. Предпринимательское право понятие и субьекты.
Москва, 2009, с.7-69.
19. Doinicov I.V. Предпринимательское право, Москва, 1999.
20. Гушчин В.В.; Дмитриев И.А. Российское Предпринимательское право, Москва,
2005, c.10-81.
21. Олейник О.М. Предпринимательское (хозяйственное) право, Москва, 1999, c. 13-
140.
1.4. Teste grilă
1. Dreptul afacerilor reprezintă ansamblul de norme juridice care reglementează:

a) relaţiile sociale patrimoniale şi nepatrimoniale ce apar între persoanele care desfăşoară
activitate de întreprinzător, precum şi relaţiile ce apar în cazul intervenţiei statului în
activitatea economică;
b) relaţiile sociale patrimoniale ce apar între persoanele fizice şi juridice în legătură cu
activitatea economică, precum şi relaţiile dintre angajator şi angajaţi, persoană juridică şi
asociaţi, acţionari;
c) relaţiile sociale patrimoniale ce apar între persoanele fizice şi juridice care au calitatea
de întreprinzător, pe de o parte şi statul Republica Moldova pe de altă parte.
2. Materia juridică care se include în disciplina Dreptul afacerilor mai poartă

denumirea de :
a) Drept comercial; drept al antreprenoriatului;
b) Dreptul economic; drept comercial; drept comercial al afacerilor; dreptul întreprinderilor;
c) Drept al antreprenoriatului, drept civil-comercial; drept administrativ economic.
3. Perioadele instorice de dezovoltare a dreptului afacerilor:

a) Perioada antică; evului mediu; modernă; contemporană;
b) Perioada dreptului bazat pe; obicei; dreptul nescris; dreptul scris;
c) Perioada feodalismului; capitalismului; socialismului.
4. Primele coduri comerciale au fost elaborate după cum urmează în:

a) Franţa; Italia; Germania ;
b) Germania, Japonia ; Franţa;
c) Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Federaţia Rusă.
4
5. Izvoarele formale ale dreptului afacerilor sunt:
a) Constituţia; Actele (tratatele) internaţionale; Legile organice şi ordinare; Ordonanţele şi
hotărârile Guvernului; Actele normative departamentale; Actele normative ale administraţiei
publice locale; actele corporative; uzanţele;
b) Constituţia; Actele (tratatele) internaţionale; Directevele Uniunii Europene; Legile organice
şi ordinare; Ordonanţele şi hotărârile Guvernului; Actele normative departamentale; Actele
normative ale administraţiei publice locale; actele corporative; jurisprudenţa;
c) Constituţia; Actele (tratatele) internaţionale; Directevele Uniunii Europene; Legile organice
şi ordinare; Ordonanţele şi hotărârile Guvernului; Actele normative departamentale; Actele
normative ale administraţiei publice locale; actele corporative; practica judecătorească.
6. Acte legislative care reglementează statutul juridic al întreprinzătorilor sunt:

a) Codul civil; Legea cu privire la societăţile cu răspundere limitată; Legea cu privire la
societăţile pe acţiuni; Legea cu privire la patenta de întreprinzător; Legea cu privire la
întreprinderea de stat;
b) Codul civil; Legea cu privire la societăţile cu răspundere limitată; Legea cu privire la
societăţile pe acţiuni; Legea cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi
organizaţiilor; Legea cu privire la întreprinderea de stat, Legea privind securitatea generală a
produselor;
c) Codul comercial; Legea cu privire la societăţile cu răspundere limitată; Legea cu privire
la societăţile pe acţiuni; Legea cu privire la patenta de întreprinzător; Legea cu privire la
reglementarea prin licenţiere a unor genuri de activitate.
7. În domeniul dreptului afacerilor (comercial) au scris şi au publicat cursuri de

lecţii, manuale:
a) Prof. I. L. Georgescu; Prof. Stanciu D. Cărpenaru; Prof. Ion Turcu; Conf. Nicolae
Roşca, Conf. Sergiu Băieşu; Lector Alexandru Calenic;
b) Prof. Gheorghe Chibac; Prof. Stanciu D. Cărpenaru; Prof. Alexandru Cojucari; Conf.
Nicolae Roşca, Conf. Sergiu Băieşu; Lector Alexandru Calenic;
c) Prof. Victor Volcinschii; Prof. Stanciu D. Cărpenaru; Prof. Boris Negru; Conf. Nicolae
Roşca, Conf. Sergiu Băieşu; Prof. Igori Dolea.
8. Principii speciale ale Dreptului afacerilor sunt:

a) Principiul libertăţii activităţii de întreprinzător; principiul concurenţei loiale; principiul
inviolabilităţii investiţiilor persoanelor fizice şi juridice;
b) Principiul libertăţii activităţii de întreprinzător; principiul concurenţei loiale; principiul
inviolabilităţii proprietăţii private;
c) Principiul libertăţii contractuale; principiul concurenţei loiale; principiul inviolabilităţii
investiţiilor persoanelor fizice şi juridice.
9. Principiul libertăţii activităţii de întreprinzător presupune:
a) posibilitatea subiectului de a-şi alege forma de organizare a activităţii de întreprinzător,

genul de activitate; de a stabili preţul la bunuri şi serviciile comercializate;
b) posibilitatea subiectului de a-şi alege forma de organizare a activităţii de întreprinzător,
locul de activitate; de a stabili preţul la bunuri şi serviciile comercializate;
c) posibilitatea subiectului de a-şi alege forma de organizare a activităţii de întreprinzător, şi
de a desfăşura orice gen de activitate dorit.
5
10. Tendinţe moderne ale Dreptului afacerilor sunt:
a) dezvoltarea institutului de persoană juridică; internaţionalizarea normelor de drept privat;

intervenţia statului în activitatea economică;
b) dezvoltarea concurenţei; internaţionalizarea normelor de drept privat; intervenţia statului în
activitatea economică;
c) dezvoltarea institutului de persoană juridică; internaţionalizarea vieţii economice;
intervenţia statului în viaţa privată.
11. Guvernul Republicii Moldova este în drept:
a) să adopte ordonanţe; hotărâri; dispoziţii regulamente şi instrucţiuni,

b) să adopte ordonanţe; hotărâri şi dispoziţii, inclusiv să elaboreze şi să pună în aplicare
norme cu putere de lege;
c) să adopte ordonanţe; hotărâri şi dispoziţii, inclusiv să elaboreze şi să pună în aplicare
norme cu putere de lege organică şi ordinară.
1.5. Speţe
Nr. 1
Argumentaţi dacă operaţiunile juridice indicate mai jos sunt sau nu activităţi de întreprinzător.
1. Cetăţeanul Ichim Eugen a procurat de la piaţa angro 50 de kg de cartofi:
a. pentru consum personal;
b. cu scopul comercializării ulterioare a acestora la piaţa agricolă;
c. pentru prepararea colţunaşilor în scopul comercializării acestora;
2. Cetăţeanul Baraguţa Sergiu a cules de pe lotul de lângă casă 1 tonă de mere, dintre care
800 de kg ulterior le-a comercializat la piaţa agricolă.
3. Persoana juridică rezident al Republicii Moldova a importat şi a comercializat 2 tone de
cartofi.
4. SRL „Onitof” a produs şi a livrat restaurantului „La umbra nucului” - 2 tone de cartofi.
5. Parcul de troleibuze, având statutul de întreprindere municipală, transportă pasageri.
6. Instituţia de învăţământ cu autobuzele proprii transportă zilnic studenţii înmatriculaţi la
instituţia dată de la căminele studenţeşti la blocurile de studii.
7. Părintele transportă copilul său, precum şi alţi copii din ogradă la şcoală cu microbuzul
propriu.
Nr. 2
Care din raporturile juridice, menţionate în continuare, pot fi calificate ca activităţi de
întreprinzător ?
a. cumpărarea a 10 acţiuni de către o persoană fizică;
b. cumpărarea a 10 acţiuni de către un fond de investiţii;
c. depunerea banilor pe un cont bancar de depozit;
d. acordarea de împrumut cu dobândă vecinului.
Nr. 3
Codul Civil al Republicii Moldova prevede că societăţile comerciale sunt înfiinţate în baza
actului de constituire. Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi prevede că
documentele de constituire ale societăţii pe acţiuni este contractul de constituire şi statutul.
Acelaşi lucru este prevăzut şi de Legea cu privire la societăţile pe acţiuni, cu menţionarea
faptului că actul de constituire îşi pierde valoarea juridică după înregistrarea societăţii.
Care din actele legislative menţionate se aplică la înfiinţarea societăţii pe acţiuni ?
6
1.6. Teste
1. Definiţi noţiunea de „drept al afacerilor”.
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
2. Indicaţi care din raporturile juridice menţionate nu sunt reglementate de

normele Dreptului afacerilor?
a. Activitatea de comercializare a cartofilor de către proprietarul lotului pomilegomicol;
b. Activitatea de comercializare a produselor petroliere;
c. Activitatea de construcţie a propriului garaj de către o persoană fizică;
d. Activitatea de vânzare a plantelor medicinale culese de pe câmpurile Moldovei;
e. Spălarea automobilelor;
f. Activitatea profesorului la liceu, colegiu, instituţie de învăţământ superior;
g. Activitatea de prestare a serviciilor de telefonie mobilă;
h. Prestarea serviciilor juridice de către un avocat.
3. Numiţi perioadele de dezvoltare a „Dreptului afacerilor (comercial)” în lume

(denumirea şi secolele).
a. ___________________________________________________________________
b. ___________________________________________________________________
c. ___________________________________________________________________
d. ___________________________________________________________________
4. Care din actele normative indicate nu se includ în sursele formale ale Dreptului
afacerilor studiat în Republica Moldova?
a. Legea cu privire la societăţile cu răspundere limitată;
b. Codul civil;
c. Codul comercial;
d. Legea cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor
individuali;
e. Legea cu privire la uzanţele comerciale;
f. Codul electoral;
g. Regulamentul Băncii Naţionale privind licenţierea băncilor;
h. Legea cu privire la fondurile de investiţii;
i. Contractul colectiv de muncă încheiat între societatea pe acţiuni şi colectivul său de
muncă;
j. Actul de constituire a societăţii pe acţiuni;
k. Legea cu privire la avocatură.
5. Explicaţi în ce constă principiul libertăţii activităţii de întreprinzător.

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
7
6. Explicaţi în ce constă tendinţa modernă de internaţionalizare a normelor de drept
privat.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
7. Numiţi 3 categorii de relaţii patrimoniale şi 3 categorii nepatrimoniale ce sunt

reglementate de normele Dreptului afacerilor.
a. ___________________________________________________________________
b. ___________________________________________________________________
c. ___________________________________________________________________
d. ___________________________________________________________________
e. ___________________________________________________________________
f. ___________________________________________________________________
g. ___________________________________________________________________
8. Numiţi 4 legi organice şi 4 legi ordinare care se includ în dreptul afacerilor.

a. ___________________________________________________________________
b. ___________________________________________________________________
c. ___________________________________________________________________
d. ___________________________________________________________________
e. ___________________________________________________________________
f. ___________________________________________________________________
g. ___________________________________________________________________
h. ___________________________________________________________________
9. Numiţi 6 acte normative, altele decât actele legislative care se includ în dreptul
afacerilor.
a. ___________________________________________________________________
b. ___________________________________________________________________
c. ___________________________________________________________________
d. ___________________________________________________________________
e. ___________________________________________________________________
f. ___________________________________________________________________
10. Numiţi cel puţin 3 principii ale Dreptului afacerilor.

a. ___________________________________________________________________
b. ___________________________________________________________________
c. ___________________________________________________________________
d. ___________________________________________________________________
11. Numiţi cel puţin 3 tendinţe moderne ale Dreptului afacerilor.

a. ___________________________________________________________________
b. ___________________________________________________________________
c. ___________________________________________________________________
d. ___________________________________________________________________
Fiecare test se evaluează cu 3 puncte.
Nr. de puncte Nota

32-33 10
8
28-32 9
24-27 8
20-23 7
16-19 6
11-15 5
7-10 4
4-6 3
0-3 2
1.7. Lucrul individual

1. Pregătirea unui portofoliu1 care să includă cel puţin 10 articole ştiinţifice şi capitole secţiuni
extrase din cărţi dedicate subiectului „Noţiunea de Drept al afacerilor” (cu preferinţă în limba
română; ca excepţie în limba rusă, în limba engleză şi în limba franceză) – se evaluează
maxim cu nota 8.
2. Pregătirea unui portofoliu care să includă cel puţin 10 articole ştiinţifice şi capitole secţiuni
extrase din cărţi dedicate subiectului „principiilor dreptului afacerilor şi tendinţele moderne
ale dreptului afacerilor” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în limba
engleză şi în limba franceză) – se evaluează maxim cu nota 8.
3. Referat2 pe tema: „Istoricul Dreptului afacerilor (comercial)” – aproximativ 10 pagini şi se
evaluează cu maxim nota 10.
4. Referat pe tema: „Noţiunea Dreptului afacerilor (comercial)” –aproximativ 10 pagini şi se
5. Referat pe tema: „Izvoarele Dreptului afacerilor” – aproximativ 10 pagini şi se evaluează
cu maxim nota 10.
Tema 2
Activitatea de întreprinzător
Dreptul de a desfăşura activitate de întreprinzător

 să definească activitatea de întreprinzător; 1. Noţiunea activităţii de întreprinzător.
 să descrie elementele definitorii ale Definiţia şi elemente definitorii. Activitate
activităţii de întreprinzător; independentă, din proprie iniţiativă, în nume
 să deosebească activitatea de întreprinzător propriu, pe riscul propriu. Natura juridică a
de alte activităţi social-utile; activităţii de întreprinzător. Genuri de activităţi de
 să clasifice activităţile de întreprinzător după întreprinzător. Activităţi interzise. Activităţi
criteriile cunoscute; considerate monopoluri de stat şi monopoluri
 să determine reglementările legale care naturale. Activităţi supuse licenţierii. Activităţi
interzic sau limitează desfăşurarea activităţii practicate în baza patentei de întreprinzător.
de întreprinzător; Profesiunile liberale.
 să consulte persoanele în domeniul selectării 2. Dreptul de a desfăşura activitatea de
formei de realizare a dreptului de a desfăşura întreprinzător. Conţinutul dreptului de a desfăşura
activitatea de înreprinzător; activitatea de întreprinzător. Momentul din care
apare dreptul de a desfăşura activitatea de
 să explice conţinutul dreptului de a desfăşura
întreprinzător. Limitele şi interdicţiile de a
activitatea de întreprinzător;
desfăşura activitate de întreprinzător.
1Portofoliul se întocmeşte în formă electronică şi în formă materială şi se susţine în faţa profesorului.

2
Referatul se elaborează în formă electronică şi în formă materială conform cerinţelor înaintate faţă de tezele de
licenţă. Se susţine în faţa profesorului.
9
 să determine limitele de desfăşurare a Formele juridice de realizare a dreptului de a
activităţii de întreprinzător; desfăşura activitatea de întreprinzător; parte a
capacităţii de folosinţă. Dreptul de a desfăşura
activitatea de întreprinzător – parte a capacităţii de
exerciţiu.
1.2. Actele normative:

1. Constituţia.
2. Codul civil, nr.1107/2002.
întreprinzător.
5. Legea nr.451/2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător.
6. Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător nr.160/2011,
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.170-175/2011.
7. Legea privind implimentarea ghişeului unic în desfăşurarea activităţii de întreprinzător
nr.161/2011, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.170-175/2011.
8. Legea nr.93/1998 privind patenta de întreprinzător.
9. Hotărârea Guvernului nr.582/1995 cu privire la reglementarea monopolorilor.
10. Codul fiscal.
11. Hotărârea Guvernului nr.547/1995 cu privire la măsurile de coordonare şi reglementare
de către stat a preţurilor.
1.3. Literatura:
3. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor. vol. I, Chişinău, 2004, p. 43-100.
4. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor. Chişinău, 2011, p. 43-64.
5. Roșca Nicolae, Limitele constituționale ale dreptului de a desfășura activitate de
întreprinzător, Materialele conferinței științifice “Dreptul privat ca factor în dezvoltarea
relațiilor economice. Tradiții, actualitate și perspective”, Chișinău, 2014, p. 21-31.
6. Rusu V.; Focşa Ch. Curs de drept comercial, Chişinău, 2006.
7. Каленик А. В. Коммерческое право, Кишинев, 2006.
8. Turcu Ion. Dreptul afacerilor, Iaşi, 1992, p. 13-49, 243-246.
9. Turcu Ion. Teoria şi practica dreptului comercial, Lumina lex, Bucureşti, 1998.
10. Bârsan C.; Dobrinoiu V.; Ţiclea A.; Toma M. Societăţi comerciale. Organizarea.
Funcţionarea. Răspunderea.Bucureşti, 1993, p. 196-222.
11. Căpăţână Octavian. Dreptul concurenţei comerciale. vol-I, vol-2, Bucureşti, 1992.
12. Petrescu Raul. Drept comercial român, Oscar print, Bucureşti, 1996.
13. Romul Petru Vonica. Drept comercial, vol.I, ed. ,,Victor”, Bucureşti, 1997.
comercial, Oscar print, Bucureşti, 2000.
15. Popescu Tudor. Dreptul comerţului internaţional, Bucureşti, 1983, p.64-67.
16. Жилинский С.Э. Предпринимательское право, Москва, 2000, c. 37-52.
17. Ершова И.В.; Иванова Т.М. Предпринимательское право, Москва, 2000, c. 3-6.
18. Горфинкеля В.Я.; Поляк Г.Б. Предпринимательство, Москва, 2000, c.33-52.
19. Коммерческое право, Под редакцией Попондопуло В.Ф.; Яковлевой В.Ф., Санкт-
Петербург, 1998, c. 6-10.
10
1.4. Teste grilă
1. Activitatea de întreprinzător poate fi desfăşurată doar de către:
a) persoanele fizice şi persoanele juridice;

b) persoanele fizice înregistrate ca întreprinzători individuali şi persoanele juridice de
drept privat;
c) persoanele juridice de drept public şi de drept privat cu scop lucrativ.
2. Dreptul de a desfăşura activitate de întreprinzător presupune următoarele:
a) dreptul de a alege semna contracte, dreptul la protecţie judiciară, dreptul de a obţine

licenţă şi a primi credite;
b) dreptul de a exporta şi importa materii prime, dreptul de a fi eliberat de plata
impozitelor, dreptul de angaja salariaţi şi de a gestiona activitatea;
c) dreptul de a alege forma în care va fi desfăşurată activitatea, genul de activitate de
întreprinzător, teritoriul pe care îşi va desfăşura activitatea, dreptul de a folosi propriile
valori patrimoniale şi atrage resurse materiale şi financiare, dreptul de angaja salariaţi
şi de a gestiona activitatea şi a obţine profit.
3. Momentul din care apare dreptul persoanei fizice de a desfăşura activitatea de

întreprinzător este;
a) de la naşterea persoanei fizice;

b) de la data dobândirii capacităţii depline de exerciţiu;
c) de la data înregistraării de stat în calitate de întreprinzător individual.
4. Momentul din care apare dreptul persoanei juridice de a desfăşura activitatea de

întreprinzător este;
a) de la depunerea cererii de înregistrare şi/sau obţinerea licenţei;

b) de la data dobândirii capacităţii depline de exerciţiu de către persoana juridică;
c) de la data înregistrării de stat.
5. Persoana juridică de drept privat cu scop lucrativ sunt în drept să desfoare:
a) orice activitate neinterzisă de lege, chiar dacă nu este indicat în actele de constituire;
b) Activităţile indicate în actele de constituire cu condiţia că ele nu sunt interzise de lege;
c) Activităţile ne licenţiate, activităţile monopol natural precum şi orice alte activităţi
pentru care nu este stabilită răspundere penală.
6. Activităţile ce pot fi practicate în baza patentei de întreprinzător sunt:

a) Doar activitățile prevăzute de lege;
b) Orice activități neinterzise, cu excepția celor supuse licențierii;
c) Orice activități neinterzise, cu excepția celor pentru care legea impune forma de
persoană juridică.
7. Întreprinzătorul nu este în drept:

a) Sa practice activitățile neindicate în actul de constituire;
b) Sa practice pseudoactivitate de întreprinzător;
c) Să se folosească de serviciile sistemului asistenţei sociale de stat al asigurării
medicale şi sociale.
11
8. Pentru unele tipuri de activități a căror listă este stabilită de lege, statul impune
necesitatea obținerii unui permis special numit :
a) Certificat de înregistrare;
b) Actul de constituire;
c) Licența.
9. Mecanismul care permite părţilor implicate în activitatea de afaceri să acorde

informaţie şi documente printr-un singur punct de recepţionare, astfel fiind
îndeplinite toate cerinţele legislaţiei privind reglementarea activităţii de
întreprinzător se numește:
a) Mașina de casa și control;

b) Ghișeu unic;
c) Contabilitate electronică;
d) Registrul contabil;
10. Care din urmatoarele activități nu corespunde criteriilor de clasificare a

activităților de întreprinzător cunoscute:
a) Activități monopoluri artificiale;
b) Activități monopoluri de stat;
c) Activități supuse licențierii;
d) Activități interzise;
1.5. Speţe
Nr.1
Cetăţeanul Micu Gheorghe este funcţionar public, care în legătură cu exercitarea
funcţiilor a fost trimis în deplasare în Germania. Aflând despre viitoarea deplasare, colegul
acestuia, Nicolae Mârza, l-a rugat pe Micu să-i procure un automobil de marca Opel, în limita
sumei de 4000 euro. Micu a îndeplinit rugămintea colegului său şi a cumpărat un Opel într-o
stare bună, dar la preţ de 3000 euro, realizându-i colegului o economie de 1000 euro.
Nicolae Mârza, satisfăcut de automobilul achiziţionat, i-a mulţumit colegului şi ca
recunoştinţă i-a transmis suma de 500 euro. Mai târziu, Micu Gheorghe a aflat că automobilul
adus de el din Germania a fost revândut de colegul său la preţul de 6000 euro.
Poate fi calificată ca profit suma obţinută de Dl. Micu?
Poate fi considerată operaţiunea lui Micu Gheorghe activitate de întreprinzător?
Poate fi considerată operaţiunea lui Nicolae Mârza ca activitate de întreprinzător?
Se impune cu taxe şi impozite câştigul realizat de Micu? Dar de Mârza ?
Nr. 2
Cetăţeanul Dumitru Bodea este medic-chirurg la spitalul nr. 1 din Chişinău. Odată în
lună, acumulând mai multe zile de odihnă, el se deplasa la Budapesta, procura automobile la
preţuri accesibile şi le aducea în Moldova unde le revindea la preţuri care-i acopereau
cheltuielile şi-i asigurau un profit de aproximativ 300-500 euro de la fiecare automobil.
Inspectoratul fiscal a înaintat o acţiune în judecată prin care a cerut recunoaşterea
activităţii lui Bodea Dumitru ca activitate de întreprinzător. În calitate de probe Inspectoratul
fiscal a anexat informaţia organelor vamale, copia declaraţiilor vamale ale cetăţeanului Bodea
prin care se dovedea că acesta, pe parcursul anului 2015, a intrat pe teritoriul vamal al
Republicii Moldova de 7 ori cu 7 automobile diferite. De asemenea, au fost prezentate: copiile
contractelor de cumpărare a automobilelor încheiate de Dl. Bodea în Ungaria, semnate de el şi
de vânzătorii maghiari, copiile contractelor de vânzare a aceloraşi automobile, înregistrate la
organul de înmatriculare a mijloacelor de transport auto din Moldova.
12
Poate fi considerată activitatea lui Dumitru Bodea activitate de întreprinzător?
Care sunt condiţiile de desfăşurare a activităţii de întreprinzător în Moldova?
Care sunt consecinţele nerespectării condiţiilor de desfăşurare a activităţii de
întreprinzător?
Ce schemă de desfăşurare a activităţii de întreprinzător recomandaţi lui D. Bodea?
Nr. 3
Pensionara Maria Stratilă, în fiecare zi câte 8-9 ore vindea trecătorilor seminţe prăjite de
floarea soarelui şi de bostan pe str. C. Vodă din mun. Chişinău. Având o pensie de 850 de lei,
această activitate îi aducea un venit zilnic de 50-80 lei pe zi şi constituia un supliment
important.
Poate fi calificată activitatea pensionarei Stratilă activitate de întreprinzător?
Trebuie dna Stratilă să se înregistreze sau să obţină patenta de întreprinzător?
Trebuie pensionara să obţină licenţă, autorizaţie sau un alt permis pentru activitatea
practicată?
Poartă oare Maria Stratilă răspundere faţă de terţi pentru prejudiciul adus prin activitatea sa?
Argumentaţi.
Nr. 4
Ion Moraru lucrează paznic la S.A. „Revolatorul”. Acesta a convenit cu directorul
societăţii ca în locul salariului să i se permită spălarea automobilelor particularilor parcate în
ograda societăţii, încasând pentru aceasta 20-25 lei pentru fiecare automobil. Spălând câte 6-7
automobile în fiecare schimb lucrătorul rămâne satisfăcut de veniturile obţinute.
În zilele libere el pleacă pe malul Bâcului, unde propunea conducătorilor de automobile să le
spele automobilele contra aceleiaşi plăţi.
Este activitatea de spălare a automobilelor o activitate de întreprinzător?
Trebuie oare Dl. Moraru să se înregistreze, să obţină licenţă sau patentă de întreprinzător
pentru activitatea care o desfăşoară?
1.6. Teste
1. Definiţi noţiunea de activitate de întreprinzător.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
2. Care activităţi pot fi practicate de întreprinderile de stat (menţionaţi un singur

răspuns)?
a. activităţi practicate în baza patentei de întreprinzător, activităţi monopol de stat, activităţi
monopoluri naturale, activităţi licenţiate;
b. activităţi monopol de stat, activităţi monopoluri naturale, activităţi licenţiate, alte activităţi
neinterzise;
c. activităţi practicate în baza patentei de întreprinzător, activităţi monopol de stat.
3. Care activităţi pot fi practicate de societăţile comerciale private (menţionaţi un

singur răspuns)?
a. activităţi practicate în baza patentei de întreprinzător, activităţi monopoluri naturale,
activităţi licenţiate;
b. activităţi monopoluri naturale, activităţi licenţiate, alte activităţi neinterzise;
c. activităţi monopoluri naturale, activităţi licenţiate, activităţi interzise şi neinterzise.
13
4. Care din următoarele activităţi constituie activităţi de întreprinzător (selectaţi un
singur răspuns)?
a. comercializarea mărfurilor de uz casnic, serviciile de telefonie mobilă, fabricarea
mobilei, servicii de asistenţă juridică şi reprezentare în instanţa de judecată,
autententificarea actelor juridice civile;
b. comercializarea cărţilor la tarabă, servicii foto-video, activitatea fondului de investiţii,
păstoritul, activitatea de audit;
c. activitatea de asigurare, activitatea angajatului, activitatea instituţiei de învăţământ,
activitatea acţionarului, activitatea agentului brokerului la bursa de valori, activitatea
notarului.
5. Identificaţi momentul apariţiei dreptului de a desfăşura activitatea de

întreprinzător. (selectaţi un singur răspuns).
a. dreptul de a desfăşura activitatea de întreprinzător apare odată cu capacitatea de folosinţă
a persoanei;
b. dreptul de a desfăşura activitatea de întreprinzător apare odată cu înregistrarea de stat a
persoanei;
c. dreptul de a desfăşura activitatea de întreprinzător apare odată cu capacitatea de exerciţiu
a persoanei;
d. dreptul de a desfăşura activitatea de întreprinzător apare în momentul constituirii
persoanei juridice;
e. dreptul de a desfăşura activitatea de întreprinzător apare în momentul obţinerii patentei
sau licenţei.
6. Explicaţi corelaţia dintre capacitatea de exerciţiu a persoanei şi dreptul de a

desfăşura activitatea de întreprinzător.
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
7. Care din următoarele persoane nu au dreptul de a desfăşura activitatea de

întreprinzător? (pot fi mai multe răspunsuri)
a) medicul;
b) persoana în vârstă de 16 ani căsătorită;
c) persoana în vârstă de 17 ani membru al cooperativei de întreprinzător;
d) auditorul;
e) preşedintele Curţii Constituţionale;
f) deputatul;
g) avocatul;
h) administratorul societăţii comerciale;
i) asociatul societăţii cu răspundere limitată.
8. Clasificaţi genurile activităţii de întreprinzător după criteriile cunoscute.

________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
14
9. Selectaţi răspunsul care cuprinde toate elementele activităţii de întreprinzător.
a. activitate permanentă, pe risc propriu, sub răspundere patrimonială, aducătoare de
beneficii;
b. din proprie iniţiativă, independentă, în nume propriu, sub riscul şi răspunderea
patrimonială, sistematică, colectivă, în scopul obţinerii de profit;
c. din proprie iniţiativă, independentă, în nume propriu, sub riscul şi răspunderea
patrimonială, sistematică, în scopul obţinerii de profit;
d. independentă, în nume propriu, sub riscul şi răspunderea patrimonială, sistematică,
colectivă, în scopul obţinerii de profit.
10. Identificaţi activităţile care pot fi practicate de întreprinzătorul individual.

a. comercializarea mărfurilor de uz casnic, activitate de audit, lucrări de construcţii,
servicii de asigurare;
b. predarea limbilor străine, alimentaţie publică, evaluarea bunurilor imobile, transport
de pasageri şi bagaje, construcţia imobilelor, comercializarea băuturilor alcoolice şi
articolelor din tutun;
c. producţie agricolă, lucrări de reparaţie, înregistrarea bunurilor imobile, acordarea
creditelor, organizarea jocurilor de noroc.
11. Selectaţi activităţile de întreprinzător menţionate de legiuitorul Moldovei ca

activităţi generice.
a. fabricarea producţiei;
b. extragerea bogăţiilor subpământene;
c. prestarea serviciilor;
d. comercializarea bunurilor materiale;
e. executarea lucrărilor;
f. activităţi de punere în circulaţie a bunurilor materiale.
Nr. de puncte Nota

32-33 10
28-32 9
24-27 8
20-23 7
16-19 6
11-15 5
7-10 4
4-6 3
0-3 2

1. Pregătirea unui portofoliu care să includă cel puţin 10 articole ştiinţifice şi capitole
(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Noţiunea de activitate
de întreprinzător” (cu preferinţă în limba română, ca excepţie în limba rusă, în limba
engleză şi în limba franceză) – se evaluiază cu maxim nota 8.
(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Dreptul de a desfăşura
activitatea de întreprinzător” (cu preferinţă în limba română. ca excepţie în limba rusă,
în limba engleză şi în limba franceză) – se evaluează cu maxim nota 8.
15
3. Referat pe tema: ,,Noţiunea activităţii de întreprinzător” – aproximativ 10 pagini şi se
4. Referat pe tema: „Natura juridică a activităţii de întreprinzător” – aproximativ 10 pagini şi
se evaluează cu maxim nota 10.
5. Referat pe tema: „Dreptul de a desfăşura activitatea de întreprinzător” – aproximativ 10
pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.
Tema 3
Reglementarea juridică a activităţii de întreprinzător
1.1.Subiectele temei
 să definească noţiunile: licenţă; autorizaţie 1. Mecanisme de intervenţie a statului în
(licenţă) sistem contabil; evidenţa contabilă; activitatea de întreprinzător. Principiile de
concurenţă; ghişeu unic; reglementare a activităţii de întreprinzător:
 să identifice activităţile licenţiate de previzibilitatea reglementării activităţii de
întreprinzător şi tipurile de acte permisive întreprinzător; transparenţa decizională şi
(autorizaţii); transparenţa reglementării activităţii de
 să descrie etapele ciclului contabil; întreprinzător; analiza impactului de
 să caracterizeze actele de concurenţă reglementare; reglementarea materială şi
neloială; practicile monopoliste; procedurală a iniţierii, desfăşurării şi lichidării
 să identifice tipurile de impozite achitate de afacerilor prin acte legislative, echitabilitatea
întreprinzători; (proporţionalitatea) în raporturile dintre stat şi
 să compare procedura de licenţiere a întreprinzător. Interesele protejate prin actele
activităţii de întreprinzător cu procedura de de intervenţie a statului în activitatea de
licenţiere a altor activităţi; întreprinzător. Noţiunea de ghişeu unic.
Condiţiile de instituire şi funcţionare a
 să explice diferenţa efectelor anulării licenţei
ghişeului unic.
de efectele suspendării şi retragerii licenţei;
2. Obligaţia întreprinzătorilor de a obţine
 să compare sistemul contabil în partidă
licenţa. Noţiune de licenţă. Organele
simplă cu sistemul contabil în partidă dublă;
împuternicite cu licenţierea. Procedura de
 să compare actele de concurenţă neloială de eliberare a licenţei. Acţiunea licenţei în timp şi
practicile monopoliste;
în spaţiu. Plata pentru eliberarea licenţei.
 să compare formele de acte de concurenţă; Particularităţile licenţierii diferitelor activităţi
 să compare actele care constituie abuz de de întreprinzător. Controlul asupra respectării
situaţie dominantă pe piaţă de actele care cerinţelor legale de desfăşurare a activităţii
constituie acorduri anticoncurenţiale; licenţiate. Suspendarea şi retragerea licenţei.
 să formuleze explicaţii pentru solicitanţii de Contestarea actelor de control sau a actelor de
licenţe cu privire la procedura de eliberare a suspendare şi retragere a licenţei.
licenţei pentru: a) activitatea farmaceutică; b) 3. Obligaţia de a obţine actele permisive
transportul de mărfuri; c) transportul de pentru a desfăşura activitatea de
pasageri; d) comerţul cu produsele petroliere; întreprinzător. Noțiunea de act permisiv.
e) activitatea profesionistă pe piaţa valorilor Principiile de reglementare prin autorizare a
mobiliare; f) activitatea de asigurare etc.; activităţii de întreprinzător. Eliberarea actului
 să recomande procedee de contestare a permisiv; suspendarea şi reluarea valabilităţii
deciziei de respingere a cererii de eliberare a actului permisiv.
licenţei, a deciziei de suspendare şi/sau 4. Obligaţia întreprinzătorilor de a ţine
retragere a licenţei; contabilitatea. Noţiune de contabilitate.
 să consulte întreprinzătorii privind modul de Actele normative ce reglementează ţinerea
eliberare a diferitor tipuri de autorizaţii contabilităţii. Sisteme contabile. Organizarea
pentru activitatea de întreprinzător; contabilităţii.
16
 să consulte titularul patentei de întreprinzător, Ciclul contabil: documente primare;
întreprinderea individuală şi societatea cu elementele și conturile contabile; registrele
răspundere limitată privind obligativitatea contabile; inventarierea; situațiile financiare.
sau neobligativitatea ţinerii evidenţei 5. Obligaţia întreprinzătorilor de a exercita
contabile; activitatea în limita concurenţei licite.
 să recomande soluţii pentru întreprinzătorul Noţiune de concurenţă. Condiţiile necesare
căruia i s-a încălcat drepturile prin: a) concurenţei. Formele şi funcţiile concurenţei.
utilizarea ilegală a denumirii de firmă sau a Acţiuni care dăunează concurenţei: practici
mărcii unui alt întreprinzător; b) săvârşirea anticoncurențiale; acte de concurenţă neloială;
unor acţiuni de către un întreprinzător care concentrările economice. Determinarea pieței
ocupă o situaţie dominantă pe piaţă şi/sau relevante. Consiliul Concurenței. Examinarea,
care aplică măsuri discriminatorii faţă de alţi investigarea și adoptarea deciziilor.
întreprinzători; c) săvârşirea unor acţiuni de Răspunderea pentru încălcarea legislației
divizare a pieţei după teritoriu. concurențiale.
6. Obligaţia întreprinzătorilor de a plăti
impozitele. Noţiune de impozite şi taxe.
Legislaţia. Clasificarea impozitelor şi taxelor.
7. Obligaţia întreprinzătorilor de protecţie a
mediului. Cerinţe pentru protecţia mediului în
Republica Moldova. Răspunderea juridică
pentru poluarea mediului.
8. Obligaţia întreprinzătorilor de a respecta
standardele de calitate a mărfurilor,
produselor şi serviciilor în scopul protecţiei
consumatorilor.

1. Constituţia;
2. Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi;
întreprinzător;
4. Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător nr.160/2011,
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.170-175/2011;
5. Legea nr.451/2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător;
6. Legea contabilităţii nr.113/2007;
7. Legea concurenţei nr.183/2012 // MO, 2012, nr. 193-197: În vigoare din 14.09.2012;
8. Codul fiscal;
9. Legea nr. 1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător;
10. Legea nr. 105/2003 privind protecţia consumatorilor;
11. Legea 8/26.02.2016 privind drepturile consumatorilor la încheierea contractelor
12. Legea 256/09.12.2001 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii
13. Legea nr. 20/04.03.2016 cu privire la standardizarea națională;
14. Acord privind recunoaşterea reciprocă a licenţelor pentru efectuarea activităţii de
construcţie, eliberate de organele de licenţiere a statelor-membre CSI Adoptat/încheiat la
Moscova la 27.03.1997, în vigoare pentru RM din 13.01.2003 // Tratate Internaţionale,
vol. 37, pag. 78;
15. Acord între Guvernul Federaţiei Ruse şi Guvernul Republicii Moldova privind
recunoaşterea reciprocă a licenţelor de stat pentru efectuarea activităţilor în construcţie
eliberate de centrele de licenţiere ale Rusiei şi Moldovei Semnat la Kiev la 27.04.1994, în
vigoare din 27.04.1994// Tratate Internaţionale, vol. 21, pag. 119
17
16. Acord cu privire la modul de recunoaştere reciprocă a licenţelor pentru înfăptuirea
activităţilor în domeniul construcţiilor, eliberate de centrele de licenţiere ale Republicii
Moldova şi Ucrainei Semnat la Kiev la 26.04.1994, în vigoare din 26.04.1994// Tratate
Internaţionale, vol. 22, pag. 127;
17. Hotărîrea nr. 2/28.05.2012 Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova
privind practica judiciara de solutionare de catre instantele judecatoresti a cauzelor
referitoare la suspendarea (sistarea şi retragerea) licenţelor ce vizeaza activitatea de
intreprinzator, //Buletinul Curții Spreme de Justiție a Republicii Moldova, 2012, nr. 6,
pag.6.
18. Hotărîrea Guvernului 314/22.05.2017 privind constituirea Agenției Servicii Publice.
1.3. Literatura:
2.Cărpenaru Stanciu, Tratat de drept comercial român, ediția a V-a, actualizată, Universul
Juridic, București, 2016, p. 58-95;
3. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, vol. I, Chişinău, 2004 p. 43-100.
4. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, Chişinău, 2011, p.65-95.
5. Baieșu A., Plotnic O., Dreptul Protecției Consumatorilor, Chisinău, 2014
6. Martin C.- Aprobarea tacită- principiu de bază al autorizării activității de întreprinzător,
Rezumate ale comunicărilor: ”Conferința științifică națională cu participare
internațională”, Chișinău: Universitatea de Stat din Moldova, p.27
7.Rusu V.; Focşa Ch. Curs de drept comercial, Chişinău, 2006.
8. Каленик А. В. Коммерческое право, Кишинев, Chişinău, 2006.
9. Turcu Ion. Dreptul afacerilor, Iaşi, 1992, p. 13-49, 243-246.
11. Petrescu Raul. Drept comercial român, Oscar Print, Bucureşti, 1996.
12. Romul Petru Vonica. Drept comercial, vol.I, ed.”Victor”, Bucureşti, 1997.
14. Popescu Tudor. Dreptul comerţului internaţional, Bucureşti, 1983, p.68-70.
15. Nistoreanu Cristina Popa. Drept comercial (curs universitar), Craiova, 2006, p. 185-207.
16. Florescu Grigore. Drept comercial roman, Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 2003,
p. 46-48.
Demetrescu Paul I. Întreprinderile comerciale, Bucureşti, 1943, p. 71-74, 147-154.
17. Adrian M. Truichici, Luiza Neagu Drept Comercial – Jurisprundența Curții de Justiție a
Uniunii Europene, Universul Juridic, 2017
18. Laura Lazar Abuzul de poziție dominantă. Evoluții și perspective în dreptul european și
național al concurenței Editura CH Beck, 2013
19. Жилинский С.Э. Предпринимательское право, Москва, 2000, c. 281-304, 309-312.
21. Горфинкеля В.Я.; Поляк Г.Б. Предпринимательство, Москва, 2000, c. 227-251.
22. Круглова Н.Ю. Хозяйственное право, Москва, 1999, c. 325-353.
1.4. Teste grilă
1. Intervenția statului în activitatea de întreprinzător:

a) are un caracter de recomandare;
b) este obligatorie;
c) are impact negativ asupra mediului de afaceri.
18
2. Scopul intervenției statului în activitatea de întreprinzător este:
a) respectarea ordinii de drept în activitatea economică, protecția mediului şi formarea
bugetului de stat;
b) asigurarea bunăstării oamenilor şi obţinerea unui venit permanent de către
întreprinzători;
c) protecția intereselor statului în societățile cu capital de stat;
3. Principiile de reglementare a activității de întreprinzător (de indicaţi varianta

greşită):
a) previzibilitatea reglementării activităţii de întreprinzător;
b) transparenţa decizională a întreprinzătorilor;
c) echitabilitatea (proporţionalitatea) în raporturile dintre stat şi întreprinzător;
d) analiza impactului de reglementare.
4. Ghișeul unic este:

a) un mecanism care permite părților implicate în activitatea de afaceri să acorde
informație și documente standardizate printr-un punct de recepționare, astfel fiind
îndeplinite toate cerințele legislației privind reglementarea activității de întreprinzător;
b) o procedura in cadrul căreia întreprinzătorul obține semnătura electronica, care îi
permite depunerea oricăror documente la autoritățile publice on-line.
c) o autoritate care este reponsabilă pentru eliberarea actelor permisive sau a informației
necesare eliberării actelor permisive.
5. Licența este:
a) un act administrativ, cu caracter obligatoriu, eliberat de Camera de Licențiere, care
indica dreptul titularului de licență de a desfășura, pentru o perioadă stabilită, genul de
activitate indicat în aceasta, integral sau parțial, cu respectarea obligatorie condițiilor
de licențiere;
b) un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfășura genul de activitate de
întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp;
c) act administrativ, cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de licențiere în procesul
de reglementare a activității de întreprinzător, ce atestă dreptul titularului de licență de
a desfășura, pentru o perioadă stabilită, genul de activitate indicat în aceasta, integral
sau parțial, cu respectarea obligatorie condițiilor de licențiere.
6. Titular de licență poate fi:

a) orice persoană fizică sau persoana juridică, întreprindere sau organizație, indiferent de
tipul de proprietate, indiferent de forma de organizare juridică, precum și persoana
juridică ce poate practica unele genuri de activitate supuse licențierii în temeiul unor
alte acte legislative;
b) orice persoană fizică sau persoana juridică, întreprindere sau organizație, înregistrată
în Republica Moldova, indiferent de tipul de proprietate, indiferent de forma de
organizare juridică, precum și persoana fizică ce poate practica unele genuri de
activitate supuse licențierii în temeiul unor alte acte legislative;
c) orice persoana juridică, întreprindere sau organizație, înregistrată în Republica
Moldova, indiferent de tipul de proprietate, indiferent de forma de organizare juridică,
precum și persoana juridică ce poate practica unele genuri de activitate supuse
licențierii în temeiul unor alte acte legislative;
7. Autoritățile de licențiere sunt (de indicat autoritatea gresită):

a) Camera de licențiere
19
b) Banca Națională a Moldovei
c) Comisia Națională a Pieței Financiare
d) Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică
e) Agenția Servicii Publice
f) Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia
Informației
g) Consiliul Coordonator al Audiovizualului
8. În cazul în care oricare date din licenţă sunt modificate, licența va fi:
a) Suspendată;
b) Reperfectata;
c) Retrasă.
9. Desfășurarea de către subdiviziune a activității licențiate fără copia autorizată a

licenței, constituie temei pentru:
a) Reperfectarea licenței;
b) Retragerea licenței;
c) Suspendarea licenței.
10. Transmiterea licenței altei persoane în vederea desfășurării genului de activitate

licențiat, constituie temei pentru:
a) Reperfectarea licenței;
b) Retragerea licenței;
c) Suspendarea licenței.
11. Contabilitate este:

a) o confirmare documentară (pe suport de hîrtie sau în formă electronică) care justifică
efectuarea operaţiunii economice, acordă dreptul de a o efectua sau certifică
producerea unui eveniment;
b) un sistem complex de colectare, identificare, grupare, prelucrare, înregistrare,
generalizare a elementelor contabile şi de raportare financiară;
c) o totalitate sistematizată de indicatori ce caracterizează situaţia patrimonială şi
financiară, existenţa şi fluxul capitalului propriu şi al mijloacelor băneşti ale entităţii
pe o perioadă de gestiune.
12. Tipuri de contabilitate (indicați varianta greșită):

a) contabilitatea simplificata;
b) contabilitatea financiară;
c) contabilitatea de gestiune.
13. Contabilitatea în partidă dublă se aplică:

a) gospodăriilor tărănești, întreprinzătorilor individuali, pînă la înregistrarea acestora ca
contribuabili al TVA;
b) persoanelor fizice care prestează servicii profesionale;
c) Organizațiilor de microfinanțare, asociații de economii și împrumut, alți participanți la
piața financiară nebancară
14. Noțiunea legală a concurenței este:

a) o liberă competiţie între agenţii economici care oferă pe o piaţă determinată produse şi
servicii ce tind să satisfacă nevoi asemănătoare sau identice ale consumatorilor,
desfăşurată în scopul de a asigura existenţa sau expansiunea comerţului;
20
b) rivalitate economică, existentă sau potenţială, între două sau mai multe întreprinderi
independente pe o piaţă relevantă, cînd acţiunile lor limitează efectiv posibilităţile
fiecăreia dintre ele de a influenţa unilateral condiţiile generale de circulaţie a
produselor de pe piaţa respectivă, stimulează progresul tehnico-ştiinţific şi creşterea
bunăstării consumatorilor;
c) o competiție liberă între agenți economici, în care acțiunile independente ale acestora
limitează efectiv posibilitatea fiecăruia din ei de a exercita influență unilateral asupra
condițiilor generale de circulație a mărfii pe piața respectivă
15. Practici anticoncurențiale sunt (indicați varianta greșită):

a) Acordurile anticoncurențiale;
b) Comportamentul abuziv;
c) Concurența neloială;
d) Poziția dominanță pe piață;
e) Restrângerea publică a concurenței.
16. Poziția dominantă pe piață este (indicați varianta greșită):

a) poziţie de putere economică de care beneficiază o întreprindere ce îi permite să
împiedice menţinerea unei concurenţe efective pe o piaţă relevantă, acordîndu-i
posibilitatea de a se comporta în mod independent faţă de concurenţi, de clienţii săi şi,
în ultimă instanţă, faţă de consumatori;
b) impunerea, în mod direct sau indirect, a unor preţuri inechitabile de vânzare ori de
cumpărare sau a altor condiţii inechitabile de tranzacţionare;
c) rezultă dintr-o combinaţie de mai mulţi factori care, luaţi separat, nu sînt neapărat
hotărîtori.
17. O concentrare economica apare în cazul în care modificarea de durată a

controlului rezultă în urma (indicaţi varianta greșită):
a) fuzionării a două sau mai multor întreprinderi independente anterior ori a mai multor
părţi ale unor întreprinderi independente anterior;
b) preluării, de către una sau mai multe persoane care controlează deja cel puţin o
întreprindere ori de către una sau mai multe întreprinderi, fie prin achiziţionarea de
valori mobiliare (părţi sociale) sau de active, fie prin contract ori prin alte mijloace, a
controlului direct sau indirect asupra uneia ori mai multor întreprinderi sau părţi ale
acestora,
c) există cel puţin două întreprinderi implicate în operaţiune care au realizat pe teritoriul
Republicii Moldova, fiecare în parte, o cifră totală de afaceri mai mare de 10 000 000
lei în anul anterior operaţiunii;
d) prin crearea unei societăţi în comun care îndeplineşte în mod durabil toate funcţiile
unei entităţi economice autonome.
1.5. Speţe
Nr.1
Cătălin Păcură, înregistrat ca întreprinzător individual, s-a adresat la organele de
administrare publica locală să i se elibereze autorizaţia de comercializare a băuturilor
răcoritoare. Fără a aștepta vre-un răspuns Cătălin Păcură a ieşit în piaţa centrală şi a început
activitatea comercială de vânzare a băuturilor răcoritoare. Peste 5 zile de activitate la faţa
locului s-a prezentat inspectorul fiscal şi a întocmit procesul verbal cu privire la contravenție.
Peste 10 zile a primit prin poştă două documente potrivit cărora acesta trebuia să achite
amendă.
21
Cătălin Păcură s-a adresat unui avocat cu următoarele întrebări:
─ în ce termen se eliberează autorizaţia?
─ pentru care contravenţii el trebuia să achite amendă?
Nr. 2
SRL ,,VOCO” a arendat de la Primăria or. Hânceşti 20 de ari de teren pentru a organiza
o piaţă comercială. Pentru a face activitatea pieţei rentabilă şi a asigura un profit, în contract a
fost stipulat că după darea în exploatare a pieţei, primăria va retrage autorizaţiile de
funcționare tuturor micilor întreprinzători care comercializează mărfuri în raza de 1 km de la
piaţă şi va elibera acestora autorizaţii pentru comercializare pe teritoriul pieţei.
Într-adevăr, după ce piaţa a început să funcţioneze, Primăria or. Hânceşti a retras
autorizaţiile de funcționare de la mai mulţi întreprinzători care activau în raza de un km.
Motivul retragerii expus de persoanele cu funcţii de răspundere a fost acela că primăria
trebuie să-şi onoreze obligaţia contractuală faţă de SRL ,,VOCO”, precum şi că trebuie de
făcut ordine în oraş.
Întreprinzătorii au adresat avocatului următoarele întrebări:
Este în drept primăria să semneze contracte prin care să limiteze activitatea de
întreprinzător în raza de 1km de la piaţa menţionată?
Care sunt condițiile pentru a desfașura activitate de comerț în piețe și care sunt
temeiurile de încetare a acesteia?
Nr. 3
SRL „VOCO” imediat după înregistrarea de stat, a solicitat licenţa pentru transportul
rutier contrac cost. Directorul, el şi unic fondator, a prezentat Agenției Servicii Publice copia
actelor de constituire, copia permisului de conducere a autovehicolului fondatorului şi copia
certificatului de înmatriculare a microbuzului pe numele fondatorului şi a întocmit cererea
pentru eliberarea licenţei.
Reprezentantul Agenţiei a explicat directorului că actele prezentate nu sunt suficiente
pentru ca organul de stat să elibereze licenţa.
Care acte sunt necesare pentru eliberarea licenţei pentru transportul rutier contra cost?
Care acte normative trebuie consultate pentru a răspunde la întrebările puse?
Nr. 4
Societatea cu răspundere limitată „Imobilestim” SRL, principalul gen de activitate al
căreia era vânzarea-cumpărarea bunurilor imobile, precum şi evaluarea acestora, s-a adresat la
un avocat cu următoarele întrebări:
Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de activitate desfăşurate?
Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor imobile?
Care este lista documentelor necesare pentru obţinerea licenţei?
Indicaţi organele specializate antrenate în eliberarea licenţei pentru genul respectiv de
activitate.
Nr. 5
Societatea comercială „Buli-Buli” importă şi comercializează băuturi răcoritoare şi bere.
Fiind jurist la societatea în cauză, indicaţi:
Care sunt condiţiile de desfăşurare a acestui gen de activitate?
Cine eliberează licenţele pentru genul dat de activitate?
Cîte licenţe trebuie să solicite societatea?
Care este taxa pentru obţinerea licenţei pentru genul dat de activitate?
22
Nr. 6
Societatea comercială „Frozen” S.A. a încheiat un contract de distribuţie cu o societate
cu răspundere limitată „Trade” SRL care conţinea o prevedere ce stabilea interdicţia pentru
„Trade” SRL de a încheia contracte similare cu alte societăţi, adică de a comercializa marfă
similară produsă de alte societăţi comerciale.
Argumentaţi legalitatea sau ilegalitatea unei astfel de clauze pentru situaţiile când
„Frozen” S.A.:
─ ocupă o poziţie dominantă pe piaţă;
─ nu ocupă o poziţie dominantă pe piaţă.
Nr.7.
Agenției Servicii Publice a retras licenţa SRL „Agrotex” de desfăşurare a activităţii
farmaceutice veterinare şi/sau asistenţă veterinară din motivul că în timpul controlului a fost
depistată încălcarea condiţiilor legale de desfăşurare a acestei activităţi. Administratorul SRL
„Agrotex” s-a adresat către un avocat după asistenţa juridică.
Întocmiţi o notă informativă şi explicaţi administratorului care sunt condiţiile de
desfăşurare a a activităţii farmaceutice veterinare şi/sau asistenţa veterinară, temeiurile de
retragere a licenţei şi care este procedura de retragere a licenţei?
Nr. 8.
Agenției Servicii Publice a suspendat licenţa pentru activitatea particulară de detectiv şi
pază SRL „Beirut”. Administratorul SRL „Beirut” consideră că suspendarea activităţii s-a
făcut ilegal şi solicită asistenţă juridică şi contestarea acţiunilor Agenţiei.
Întocmiţi o notă informativă şi explicaţi administratorului care sunt condiţiile de
desfăşurare a a activităţii particulare de detectiv şi pază, temeiurile şi procedura de retragere a
licenţei.
Nr. 9.
Întreprinderea SH „Hendrix Bail” SRL, a fost sancționată cu 48.000 de lei pentru
punerea în aplicare a operaţiunii de concentrare economică, înainte de a obține autorizația
necesară din partea autorității de concurență. Mai exact, SH „Hendrix Bail” SRL a preluat
controlul direct asupra ÎCS „Sanaveles” SRL, fără a notifica Consiliul Concurenței.
Ajutați juristul SH „Hendrix Bail” SRL să conteste decizia autorității de protecție a
concurenței, invocînd cazurile și procedura de autorizare a concentrării economice.
1.6. Teste
1. Care organe de stat, din cele menţionate, nu sunt împuternicite cu dreptul de a
elibera licenţe în activitatea de întreprinzător?
a. Camera de Licenţiere;
b. Agenţia Servicii Publice;
c. Comisia Naţională a Pieţei Finanaciare;
d. Banca Naţională;
e. Guvernul Republicii Moldovei;
f. Ministerul Justiţiei;
g. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică.
2. Decizia de eliberare a licenţei se emite în:

a. 3 zile;
b. 5 zile;
c. 15 zile;
d. 8 zile;
e. 30 zile.
23
3. Licenţa poate fi retrasă prin decizia:
a. Camerei Înregistrării de Stat;
b. Autorităţii care a acordat licenţa;
c. Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei;
d. Instanţei de judecată;
e. Inspectoratulului fiscal;
f. Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare.
4. Selectaţi actele de concurenţă neloială separîndu-le de practicile monopoliste.

d. Acorduri anticoncurenţiale;
e. Folosirea neautorizată a firmei, emblemei, sau mărcii altui întreprinzător;
f. Abuzuri de situaţia monopolistă pe piaţă;
g. Răspândirea afirmaţiilor depreciative care ştirbesc reputaţia profesională a
concurenţilor;
h. Fuziuni calificate ca acţiuni ce duc la concentrarea economică;
i. Dobândirea pe căi ilegale a informaţiei concurentului calificată ca taină comercială.
5. Care sunt condiţiile pentru existenţa concurenţei pe piaţă a unui stat?

a. Asigurarea cadrului legal adecvat economiei libere;
b. Ridicarea calităţii mărfurilor şi serviciilor;
c. Liberalizarea activităţii de întreprinzător;
d. Liberalizarea preţurilor şi tarifelor;
e. Intensificarea propagandei comerciale (reclamei);
f. Existenţa unui număr suficient de agenţi economici privaţi;
g. Stabilirea unui termen mare de garanţie.
6. Clasificaţi acţiunile anticoncurenţiale sancţionate de legislaţia Republicii

Moldova.
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
7. Autorităţile administraţiei publice sunt în drept:

a. să interzică formarea unor noi agenţi economici într-un anumit domeniu de activitate
pentru a preîntâmpina surplusul de mărfuri care ar putea duce la scăderea calităţii lor;
b. să încheie acorduri cu agenţii economici privind reducerea preţurilor la mărfurile de
primă necesitate;
c. să acorde facilităţi fiscale micilor întreprinzători.
8. Numiţi cel puţin 5 tipuri de acorduri anticoncurenţiale.

________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
24
9. Identificaţi etapele ciclului contabil.
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
10. Selectaţi organele cu atribuţii de colectare a situațiilor financiare.

a. Ministerul Finanţelor,
b. Biroul Naţional de statistică;
c. Inspectoratul fiscal;
d. Banca Naţională;
e. Autoritatea publică locală;
f. Comisia Naţională a Pieţei Financiare;
g. Camera de Licenţiere;
h. Camera Îneregistrării de Stat;
11. Alegeţi sistemul de contabilitate reieşind din următoarele criterii:

a. venit din vânzări – 10 mln lei; numarul mediu de angajaţi – 35 persoane; gen de
activitate – asigurări; __________________________________________________
b. bilanţul contabil – 1 mln lei; venit din vânzări – 3 mln lei: numărul mediu de angajaţi –
15 persoane; ________________________________________________
c. Valoarea de bilanţ a activelor pe termen lung – 500 mii lei; venit din vânzări – 700 mii
lei; numărul mediu de angajaţi – 20 persoane; gen de activitate – importul şi
comercializarea berii; __________________________________________________
d. bilanţul contabil – 3 mln lei; venit din vânzări – 250 mii lei; numărul mediu de angajaţi
– 50 persoane; ________________________________________________
Nr. de puncte Nota

32-33 10
28-32 9
24-27 8
20-23 7
16-19 6
11-15 5
7-10 4
4-6 3
0-3 2

(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Licenţierea activităţii de
întreprinzător” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în limba
engleză şi în limba franceză) – se evaluează cu maxim nota 8.
(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Dreptul de a desfăşura
activitatea de întreprinzător în limitele concurenţei loiale” (cu preferinţă în limba
română; ca excepţie în limba rusă, în limba engleză şi în limba franceză) – se evaluează
cu maxim nota 8.
25
3. Pregătirea unui portofoliu care să includă cel puţin 10 hotărâri ale instanţelor
judecătoreşti ce se referă la litigii ce privesc eliberarea de licenţe, suspendarea de
licenţe, retragerea de licenţe în anumite domenii ale activităţii de întreprinzător.
Hotărârile trebuie să fie în limba română şi să fie emise de instanţele judecătoreşti din
Republica Moldova sau ale CEDO – se evaluează cu maxim nota 8.
4. Pregătirea unui portofoliu care să includă cel puţin 10 hotărâri ale instanţelor
judecătoreşti sau a altor organe ce se referă la litigii cu privire la încălcarea dispoziţiilor
legale cu privire la concurenţă. Hotărârile trebuie să fie în limba română şi să fie emise
de instanţele judecătoreşti din Republica Moldova sau ale CEDO – se evaluează cu
maxim nota 8.
5. Referat pe tema: „Licenţierea activităţii de întreprinzător în domeniul farmateuticii” –
aproximativ 10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.
6. Referat pe tema: „Licenţierea activităţii de întreprinzător în domeniul medicinii” –
7. Referat pe tema: „Licenţierea activităţii de întreprinzător în domeniul transportului rutier
contra cost” – aproximativ 10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.
8. Referat pe tema: „Licenţierea activităţii de întreprinzător în domeniul importului şi
comercializării produselor petroliere” – aproximativ 10 pagini şi se evaluează cu maxim
nota 10.
9. Referat pe tema: „Licenţierea activităţii de întreprinzător în domeniul jocurilor de
noroc” – aproximativ 10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.
10. Referat pe tema: „Licenţierea activităţii de întreprinzător în domeniul comerţului cu
metale şi pietre preţioase” – aproximativ 10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.
11. Referat pe tema: „Licenţierea activităţii de întreprinzător în domeniul fabricării,
importului, păstrării, comercializării alcoolului etilic, a producţiei alcoolice şi a berii –
12. Referat pe tema: „Licenţierea activităţii de întreprinzător în domeniul fabricării,
importului, păstrării, comercializării articolelor din tutun – aproximativ 10 pagini şi se
13. Pregătirea unui portofoliu care să includă documentele necesare pentru eliberarea
licenţei a activităţii de transport de pasageri în interes public (schimbaţi oricare alt gen
de activitate de întreprinzător supus licenţierii) – se evaluează cu maxim nota 8.
Tema 4
Subiectele dreptului afacerilor
Întreprinzătorii persoane fizice şi persoane juridice

 să definească noţiunile: întreprinzător,
întreprinzător individual, persoană juridică 1. Întreprinzătorii ─ subiecţi ai dreptului
cu scop lucrativ; societate comercială; afacerilor. Noţiunea de întreprinzător şi
societate cooperatistă; deosebirea de alte noţiuni asemănătoare.
 să identifice formele în care poate activa 2. Întreprinzătorul persoană fizică.
întreprinzătorul persoană fizică; ─ Titularul patentei de întreprinzător.
 să identifice actele necesare pentru Activităţile practicate în baza patentei. Modul de
eliberarea patentei, pentru înregistrarea eliberare a patentei. Acţiunea patentei în timp şi
întreprinzătorului individual; în spaţiu. Impozitarea titularului patentei.
 să identifice persoanele juridice care au Răspunderea titularului patentei.
dreptul să desfăşoare activitate de ─ Întreprinzătorul individual. Definiţie. Modul
întreprinzător de cele care nu au acest drept; de înregistrare a întreprinzătorului individualI.
26
 să identifice formele în care se poate Activităţile practicate de întreprinzătorul
constitui persoana juridică cu scop lucrativ; individual. Răspunderea întreprinzătorului
 să compare noţiunea de întreprinzător cu individual pentru obligaţiile asumate. Încetarea
noţiunea de: a) întreprindere; b) antreprenor; activităţii întreprinzătorului individual.
c) agent economic; d) comerciant; Deosebirea activităţii practicate de deţinătorul
 să compare statutul juridic al titularului patentei de întreprinzător de activitatea
patentei de întreprinzător de statutul juridic întreprinzătorului individual înregistrat în
al întreprinzătorului individual; Registrul de stat.
 să explice deosebirea răspunderii unei ─ Gospodăria ţărănească (de fermier).
persoane fizice de răspunderea unui Noţiunea. Constituirea GŢ: fondatorul, actul de
întreprinzător individual; constituire şi înregistrarea. Patrimoniul
 să distingă persoana juridică cu scop lucrativ gospodăriei. Răspunderea.
de persoana juridică fără scop lucrativ;
 să consulte un client privind modul de 3. Persoana juridică – subiect al dreptului
obţinere a patentei de întreprinzător pentru afacerilor.
diferite activităti de întreprinzător; ─ Persoanele juridice de drept public: statul şi
unitatea administrati-teritorială. Alte persoane
 să asiste o persoană în procesul de
juridice de drept public.
înregistrare a întreprinzătorului individual, a
gospodăriei ţărăneşti;
─ Persoana juridică de drept privat:
 să argumenteze necesitatea reglementării
a) cu scop nelucrativ: asociaţia; fundaţia;
statutului juridic al întreprinderilor mici şi
instituţia;
mijlocii.
b) cu scop lucrativ: societăţile comerciale;
societăţile cooperatiste; întreprinderile cu capital
public.

1. Codul civil;
2. Legea nr. 220/2007 cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a
întreprinzătorilor individuali;
4. Legea nr. 93/1998 privind patenta de întreprinzător;
5. Legea nr.1353/2000 privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier);
6. Legea nr. 1453/08.11.2002 cu privire la notariat;
7. Legea nr. 1260/19.07.2002 cu privire la avocatura;
8. Legea nr. 337/17.05.96 cu privire la asociații obștești.
1.3. Literatura:
1. Cărpenaru Stanciu. Drept comercial român, ediţia a 5-a, Bucureşti, 2004, 58-110.
2. Cărpenaru Stanciu, Tratat de drept comercial român, ediția a V-a, actualizată, Universul
Juridic, București, 2016, p. 34 -54;
3. Tretiacov Olga, Discuții privind aplicarea regulilor ce reglementează activitatea
persoanelor juridice cu scop lucrativ asupra întreprinzătorului individual, în Materialele
Conferinţei ştiinţifice cu participare internatională „Dreptul privat ca factor în dezvoltarea
relaţiilor economice: tradiţii, actualitate şi perspective”, CEP USM, Chișinău, 2014, p.142-
148
5. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor. Chişinău, 2011 p. 96-117.
6. Rusu V.; Focşa Ch.Curs de drept comercial, Chişinău, 2006.
8. Sebastian Bodiu Legea Societăților Comentată și adnotată, Ediția Rosetti, 2017.
27
9. Turcu Ion. Dreptul afacerilor, Iaşi, 1992.
11. Petrescu Raul. Drept comercial român, Oscar print, Bucureşti, 1996.
12. Romul Petru Vonica. Drept comercial, vol.I, ed. ,,Victor”, Bucureşti, 1997.
14. Demetrescu Paul I. Întreprinderile comerciale, Cercetări juridice, Bucureşti, 1943, p. 53-
64.
15. David Mihail. Drept comercial, ed. Muntenia, Constanţa, 2004, p. 20-28.
16. Angheni Smaranda Drept Comercial. Profesionistii – comercianti. Editura CH Beck, 2013
18. Ершова И.В. ; Иванова Т.М. Предпринимательское право, Москва, 2000, c. 23-26,
52-60.
19. Предпринимательство, Под редакциейпроф. Горфинкеля В.Я.; Поляка Г.Б. Москва,
2000, c. 20-24, 27-31.
20. Коммерческое право, Под редакцией Попондопуло В.Ф. и Яковлевой В.Ф. Санкт-
Петербург, 1998, c. 48-58.
21. Круглова Н.Ю. Хозяйственное право, Москва, 1999, c. 67-76.
22. Kропивко М.Д. Индивидуальный предприниматель, Эксмо, Москва, 2010
1.4. Teste grilă
1. Persoana juridică cu scop lucrativ este:

a) un mecanism juridic prin care oamenii realizează anumite scopuri materiale sau
spirituale;
b) organizație constituită și înzestrată cu bunuri de către fondatori, care prin actul de
constituire convin să desfășoare activitate de întreprinzător, să obțină în rezultatul
acestei activități profit, pe care îl vor repartiza cu titlu de dividend între fondatori
(membri, asociați);
c) organizația care deține un patrimoniu distinct și răspunde pentru obligațiile sale cu
bunurile sale, poate sa dobândească și să exercite în nume propriu drepturi
patrimoniale și personale nepatrimoniale, să-și asume obligații, poate fi reclamant și
pârât în instanța de judecată.
2. Persoana fizică nu poate fi fondator în următoarele cazuri:

a) la Întreprinderea de Stat și Întreprinderea Municipală
b) la Cooperativa de întreprinzători
c) în ambele cazuri.
3. Persoana juridică nu poate fi fondator în următoarele cazuri:

a) la cooperativa de întreprinzător;
b) la Societatea în Comandită;
c) la Societatea pe acțiuni cu un singur fondator.
4. Pentru toate actele de constituire sunt valabile următoarele caractere (indicați

versiunea greșită):
a) Caracterul oneros;
b) Caracterul comutativ;
c) Caracterul comercial;
d) Translativ de proprietate
28
5. Capitalul social trebuie să fie (indicați versiunea greșită):
a) Exprimat în lei;
b) Depus în bani;
c) Cel puțin 1 leu pentru Societățile cu Răspundere Limitată.
6. Organul de înregistrare a persoanelor juridice cu scop lucrative este:

a) Ministerul Justiției al Republicii Moldova;
b) Camera Înregistrării de Stat de pe lîngă Ministerul Justișiei;
c) Camera Înregistrării de Stat pe lîngă Ministerul Tehnologiilor Informaționale;
d) Camera de Comerți și Industrie.
7. La organul de înregistrare trebuie sa fie depuse următoarele documente:

a) Cererea de înregistrare;
b) Actele de constituire;
c) Hotărirea de fondare;
d) Actul de confirma existența sediului;
e) Documentul ce confirma achitarea taxei de stat.
8. Termenul de înregistrare a persoanei juridice cu scop lucrativ este:

a) 10 zile
b) 15 zile
c) 5 zile
d) 30 de zile
9. Înregistrarea de stat a persoanei juridice cu scop lucrativ este confirmată prin:

a) Certificatul de înregistrare
b) Decizia Registratorului
c) Hotarirea de constituire.
10. La procedurile post-înregistrare se atribuie:

a) Înregistrarea fiscală
b) Deschiderea contului bancar permanent
c) Înregistrarea CNAM
d) Înregistrarea CNAS
e) Înregistrarea acțiunilor emise la constituire
f) Atribuirea codului IDNO.
1.5. Speţe
Nr. 1
Ion Pulbere, titular al patentei de întreprinzător pentru Comerţ cu amănuntul la tarabe,
tejghele, tonete pentru realizarea cărţilor şi-a instalat taraba în faţa Universităţii de Stat. După
câteva zile inspectorul de sector a întocmit pe numele lui Ion Pulbere un proces-verbal pentru
contravenţie administrativă conform art. 263 din Codul Contravenţional pentru desfășurarea
ilegală a activităţii de întreprinzător. Inspectorul i-a interzis activitatea şi a menţionat că dl.
Pulbere nu dispune de licenţă, nu are autorizaţie de la primărie şi nu are indicat preţul la
cărţile supuse comercializării.
I. Pulbere s-a adresat după consultaţie unui avocat cu următoarele întrebări:
1. Trebuie oare titularul patentei de întreprinzător să obţină licenţă?
2. Trebuie titularul patentei de întreprinzător să aibă autorizaţie de comerţ cu cărţi în faţa
USM?
3. Este obligat titularul patentei de întreprinzător să indice preţul la cărţile
comercializate?
29
Nr. 2
Cetăţeanul Modârcă s-a adresat cu o cerere la primăria oraşului ca să-i obțină dreptul
pentru comercializarea băuturilor spirtoase la intersecţia a două străzi centrale din oraş.
Peste 15 zile dl. Modârcă a primit răspuns în care se menţiona că el nu este în drept să
desfăşoare activitatea de întreprinzător decât dacă se va înregistra în modul stabilit de lege, va
obţine licenţa necesară şi apoi va prezenta actele respective.
Cine poate desfăşura activitatea de comercializare a băuturilor spirtoase?
În ce formă de organizare trebuie să se înregistreze dl. Modârcă pentru a avea dreptul de
comercializare la intersecţia străzilor solicitate?
Nr.3
Cetăţeanul Ghindă, fiind titular al patentei de întreprinzător pentru comerţul cu
amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioşcuri, pavilioane și din autovehicule, comercializa
printre alte produse şi băuturi alcoolice şi articolelor din tutun.
Inspectoratul fiscal a decis confiscarea băuturilor alcoolice şi articolelor din tutun ale
titularului de patentă cu suspendarea patentei pentru 3 luni.
Cetăţeanul Ghindă consideră că pedeapsa aplicată este ilegală. Este în drept titularul
patentei de întreprinzător să comercializeze băuturi alcoolice şi articole din tutun?
Nr.4
Cetăţeanul Romica, locuitor al satului Hârjauca, r. Călăraşi, în vârstă de 17 ani, a decis
să iniţieze propria sa afacere. Cunoscând bine tehnica de fotografiat şi video a decis să obţină
o patentă de întreprinzător pentru filmări video, fotografiat şi reparaţia acestora. Pentru
aceasta el s-a prezentat cu actele necesare la organul competent din sectorul Centru, Chişinău
şi a solicitat patenta. Reprezentantul organului de stat a refuzat primirea actelor respective
menţionând că cetăţeanul Romica nu are dreptul să desfăşoare această activitate în Chişinău.
Poate fi practicată activitatea propusă de cetăţeanul Romica în baza patentei de
întreprinzător?
Care organ de stat este împuternicit să elibereze patenta de întreprinzător?
Din ce motive a fost respinsă cererea de eliberare a patentei cetăţeanului Romica?
Nr.5
Cetăţeanul Buzdugan avea înregistrată o gospodărie ţărănească. Fiind şi proprietarul
unui tractor, el prelucra cu aceasta pământul care-l avea în proprietate. Uneori, la rugămintea
sătenilor, prelucra cu propriul său tractor, contra plată şi pământul altor persoane.
Primarul satului i-a făcut observaţie cetăţeanului Buzdugan, menţionând că el nu este în
drept să are pământul altor persoane.
Poate oare fondatorul unei gospodării ţărăneşti să acorde servicii, inclusiv şi să are
terenul altor persoane?
Nr.6
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a adresat o interpelare Direcţiei juridice a
Parlamentului prin care cerea răspuns la următoarea întrebare: „Poate oare o persoană fizică
să aibă înregistrată o întreprindere individuală, o gospodărie ţărănească şi să deţină patenta de
întreprinzător activând prin fiecare din aceste forme de sine stătătoare?
Cum se respectă în acest caz dispoziţiile art.13 alin.(7) din Legea cu privire la
antreprenoriat şi întreprinderi? Daţi un răspuns argumentat Inspectoratului Fiscal Principal.
Nr.7
Asociaţia Obştească „Victimele Cernobâlului” a adresat o cerere către Agenţia Servicii
Publice să i se elibereze licenţa pentru transportul rutier contra cost.
30
Agenţia Servicii Publice a respins cererea asociaţiei indicate şi a menţionat căacest gen
de activitate este un gen de activitate de întreprinzător şi poate fi desfăşurat numai de societăţi
comerciale şi nu de organizaţii necomerciale.
Argumentaţi legalitatea/ilegalitatea deciziei Agenţia Servicii Publice?
1.6. Teste
1. Care dintre subiecţii raporturilor juridice, menţionaţi în continuare, au calitatea de
întreprinzători persoane fizice?
a. titularul patentei de întreprinzător;
b. fondatorul gospodăriei ţărăneşti;
c. persoana fizică fără cetăţenie;
d. acţionarul societăţii pe acţiuni;
e. întreprinderea individuală;
f. întreprinzătorul individual.
2. Care din următoarele persoane juridice nu au calitatea de societate comercială?

a. Societatea cu răspundere limitată;
b. Societatea pe acţiuni;
c. Cooperativa de întreprinzător;
d. Fundaţia;
e. Cooperativa de producţie;
f. Asociaţia de economii şi împrumut;
g. Întreprinderea mică;
h. Biroul istoriilor de credit;
i. Asociația Obștească „Victimele Cernobâlului”.
3. Care din următoarele forme de organizare juridică sunt în drept să desfăşoare

activitatea de întreprinzător în nume propriu?
a. asociaţiile obşteşti;
b. fundaţiile;
c. biroul asociat de avocaţi;
d. Comitetul Naţional Olimpic;
e. Partidele politice;
f. Sindicatele;
g. instituţia de învăţământ;
h. Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerţ şi
Industrie.
4. Întreprinzătorul individual îşi încetează activitatea.

a. prin lichidare;
b. prin radiere din Registrul de Stat;
c. odată cu retragerea licenţei;
d. prin constituirea unei societăţi comerciale;
e. dacă se constată că a transmis activitatea altei persoane.
5. Evidenţiaţi cel puţin 5 deosebiri între întreprinzătorul individual şi titularul patentei

de întreprinzător.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
31
6. Care din următorii subiecţi nu este persoană juridică de drept public?
a. Întreprinderea de Stat;
b. Banca Naţională a Moldovei;
c. Camera de Licenţiere;
d. UTA Găgăuzia;
e. Comisia Naţională a Pieţei Financiare;
f. Camera de Comerţ şi Industrie;
g. Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova;
h. Federaţia de Fotbal din Moldova.
7. Care din următorii subiecţi nu sînt persoane juridice cu scop lucrativ?

a. Întreprinderea Municipală „Piaţa Centrală”;
b. Asociaţia micilor întreprinzători;
c. Întreprinderea individuală;
d. Camera de Comerţ şi Industrie;
e. Societatea pe Acţiuni „Banca de Economii”;
f. Întreprinderea de Stat „Registru”;
g. Asociaţia de economii şi împrumut.
8. Explicaţi corelaţia dintre noţiunea „întreprinzător” şi noţiunea „întreprindere”.

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
9. Numiţi actele necesare şi autoritatea competentă să elibereze patenta de

întreprinzător pentru predarea limbilor străine.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
10. Care din următoare subiecte nu poate fi titular al licenţei pentru o anumită activitate
de întreprinzător?
a. Întreprinzătorul individual;
b. Asociaţia Contabililior şi Auditorilor profesionişti;
c. Titularul patentei de întreprinzător;
d. Societatea cu răspundere limitată „Avante”;
e. Mişcarea acţiunea democratică;
f. Biroul asociat de avocaţi;
g. Societatea pe acţiuni „ASITO”.
Nr. de puncte Nota

30-29 10
25-28 9
21-24 8
17-20 7
32
13-16 6
9-12 5
5-8 4
2-4 3
0-1 2

(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „întreprinzător – persoană
fizică” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în limba engleză şi în limba
franceză) – se evaluează cu maxim nota 8.
2. Pregătirea unui portofoliu care să includă documentele necesare pentru înregistrarea în
calitate de întreprinzător individual – se evaluează cu maxim nota 8.
3. Pregătirea unui portofoliu care să includă documentele necesare pentru eliberarea patentei
de întreprinzător pentru unul din genurile de activitate de întreprinzător, indicate în anexa la
Legea cu privire la activitatea de întreprinzător – se evaluează cu maxim nota 8.
4. Referat pe tema: „Răspunderea întreprinzătorului individual pentru obligaţiile asumate” –
Tema 5
Noţiunea, clasificarea şi constituirea persoanelor juridice cu scop lucrativ

 să identifice persoanele care pot avea 1. Noţiunea de persoană juridică cu scop
calitatea de fondator a fiecărei forme de lucrativ. Deosebirea noţiunii de persoană
persoane juridice cu scop lucrativ; juridică cu scop lucrativ de cea de societate
 să numească actele de constituire a fiecărei comercială, societate cooperatistă,
forme de persoane juridice cu scop lucrativ; întreprindere, antreprenor, businessman,
 să identifice caracterele juridice ale actului întreprinzător, comerciant.
de constituire a persoanei juridice cu scop 2. Clasificarea persoanelor juridice cu scop
lucrativ lucrativ. Societăţi comerciale; societăţi
 să analizeze condiţiile de valabilitate a cooperatiste; întreprinderi. Clasificarea
actului de constituire a persoanei juridice cu persoanelor juridice după întinderea
scop lucrativ; răspunderii asociaţilor (membrilor,
 să analizeze conţinutul actului de constituire fondatorilor), după structura capitalului
a persoanei juridice cu scop lucrativ; social; după sursa de provenienţă a capitalului
 să cunoască actele necesare pentru social; după numărul salariaţilor; după
înregistrarea fiecărei forme de persoane posibilitatea emiterii titlurilor de valoare;
juridice cu scop lucrativ; după tipul principal de activitate, etc.
3. Condiţii de constituire a persoanelor
 să clasifice persoana juridică cu scop lucrativ
juridice cu scop lucrativ. Fondatorii:
după criteriile cunoscute;
persoane fizice, persoane juridice, statul,
 să compare noţiunea de persoană juridică cu
unităţile administrativ-teritoriale. Actul de
scop lucrativ cu cea de: a) societate
constituire unilateral, bi- sau multilateral.
comercială; b) întreprindere; c) agent
Caracterele actului de constituire. Condiţiile
economic; d) întreprinzător; e) organizaţie
de valabilitate ale actului de constituire.
necomercială;
Condiţiile specifice ale actului de constituire.
 să compare obiectul actului de constituire cu Conţinutul actului de constituire. Formarea
afectio societatis; capitalului social.
 să argumenteze necesitatea existenţei unui 4. Înregistrarea de stat a persoanelor juridice
registrul unic al persoanelor juridice cu scop cu scop lucrativ. Organul înregistrării de stat.
33
lucrativ; Actele necesare pentru înregistrare. Hotărârea
 să aibă abilitatea de a întocmi proiecte de organului de înregistrare; respingerea cererii,
documente necesare pentru înregistrarea unei acceptarea cererii. Registrul de stat al
persoane juridice cu scop lucrativ; persoanelor juridice. Extrasul din registrul
 să aibă abilitatea de a consulta clienţii persoanelor juridice.
privind procedura de înregistrare a fiecărei 5. Consecinţele nerespectării condiţiilor de
forme de persoane juridice cu scop lucrativ; valabilitate a actului de constituire şi a
 să opereze cu informaţia din Registrul de stat modului de înregistrare a persoanei
al persoanelor juridice. juridice cu scop lucrativ. Nulitatea actului
de constituire a persoanei juridice şi nulitatea
actului de înregistrare. Nulitatea societăţii
comerciale şi efectele ei.

1. Codul civil;
2. Codul Fiscal ;
4. Legea nr. 135/2007 privind societăţile cu răspundere limitată;
5. Legea nr. 1134/1997 cu privire la societăţile pe acţiuni;
6. Legea nr. 1007/2002 privind cooperativele de producţie;
7. Legea nr.73/2001 privind cooperativele de întreprinzător;
8. Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat;
9. Legea 845/03.01.1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi;
10. Legea nr. 231/23/09.2010 cu privire la comerțul interior;
11. Lege nr. 206/07.07.2006 privind susținerea sectorului întreprinderilor mici și
mijlocii;
12. Hotărârea Guvernului nr.387/1994 cu privire la statutul model al întreprinderii
municipale.
1.3. Literatura:
2. Cărpenaru Stanciu, Tratat de drept comercial român, ediția a V-a, actualizată,
Universul Juridic, București, 2016, p. 40 - 197;
7. Roşca Nicolae. Consideraţiuni asupra noţiunii de persoană juridică de drept privat şi
asupra structurii organizatorice a acesteia.//Avocatul Poporului, 2003, nr. 3-4, p.15-
19.
8. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu; Cojocaru Olga. Comentariu teoretico-practic la Legea
nr. 135/2007 privind societăţile cu răspundere limitată, Chişinău, 2009.
9. Lazăr Tudor. Societatea comercială – persoană juridică în economia de
piaţă.Chişinău, 2000, p. 8-36.
10. Sebastian Bodiu Legea Societăților Comentată și adnotată, Ediția Rosetti, 2017.
11. Minea Mircea-Ştefan. Constituirea societăţilor comerciale, Lumina Lex, Bucureşti,
1996.
12. Turcu Ion. Dreptul afacerilor, Iaşi, 1992.
34
14. Romul Petru Vonica. Dreptul societăţilor comerciale, ediţia a II-a, revăzută şi
completată, Lumina Lex, Bucureşti, 2000, p.74-83.
15. Angheni Smaranda; Volonciu Magda; Stoica Camelia; Lostun Monica Gabriela.
Drept comercial, Oscar print, Bucureşti, 2000.
16. Demetrescu Paul I. Întreprinderile comerciale, editura Cercetări juridice, Bucureşti,
1943, p. 157-183.
17. Nistoreanu Cristina Popa. Drept comercial (curs universitar), ed. Universitatea
Craiova, 2006, p. 34-56 .
18. Popescu Tudor. Dreptul comerţului internaţional, ed. Didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1983, p. 70-81.
19. Costin M., Jeflea C.A. Societățile comerciale de persoane, Lumina Lex, 1999
20. Ronald Dore, Întreprinderea britanică Întreprinderea Japoneză, Editura Tehnica,
Chișinău, 1998.
21. Cristina Gheorghe Societăți comerciale. Voința asociaților și voința socială. Praxis,
Ed. All Beck, 2003.
22. Бушев А.Ю., Макарова О.А., Попондопуло В.Ф Коммерческое право
зарубежных стран, СПб.: Питер, 2004.
24. Ершова И.В.; Иванова Т.М. Предпринимательское право, Москва, 2000,c. 26-40.
25. Предпринимательство, Под редакциейпроф. Горфинкеля В.Я.; Поляка Г.Б.
Москва, 2000, c. 20-31, 86-90.
26. Коммерческое право, Под редакцией Попондопуло В.Ф. и Яковлевой В.Ф.
Санкт-Петербург, 1998, c. 48-66.
27. Robert. W. Hamilton Corporations including partnerships and limited liability
companies, Sixth Edition, West Group, 1998.
28. Erik P.M. Vermeulen The Evolution of Legal Business Forms in Europe and the
United States, 2002
1.4. Teste grilă
1. Persoana fizica are calitatea de întreprinzător cînd:

a) Este titular al patentei de întreprinzător;
b) Este asociat al SRL;
c) Este acționar la SA.
2. Persoanele juridice cu scop nelucrativ:

a) Nu pot fi subiecte a ale dreptului afacerilor;
b) Pot fi subiecte ale dreptului afacerilor;
c) Pot fi subiecte ale dreptului afacerilor doar în cazul în care se reorganizeaza în
persoane juridice cu scop lucrativ.
3. Gospodăria ţărănească este:

a) o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole şi
asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii, avînd ca scop
obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu
preponderenţă a propriei producţii agricole;
b) o întreprindere, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole şi asupra altor
bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii, avînd ca scop obţinerea de venit
doar din comercializarea propriei producții agricole;
35
c) o întreprindere individuală, înregistrată la Camera Înregistrării de Stat, bazată pe
proprietate privată asupra terenurilor agricole şi asupra altor bunuri, pe munca
personală a membrilor unei familii, avînd ca scop obţinerea de produse agricole,
prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii
agricole.
4. Munca salarială nu este permisă la:

a) desfășurarea activității de întreprinderea individuală;
b) desfășurarea activității de gospodăria țărănească;
c) desfășurarea activității în baza patentei de întreprinzător.
5. Patenta de întreprinzător este:

a) un act administrativ, eliberat de inspectoratul fiscal teritorial sau un alt organ
competent, care atesta dreptul titularului de a practica genurile de activitate indicate in
aceasta, pe un termen determinat;
b) un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfăşura genul de activitate de
întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp;
c) act administrativ, cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de licențiere în procesul
de reglementare a activității de întreprinzător, ce atestă dreptul titularului de licență de a
desfășura, pentru o perioadă stabilită, genul de activitate indicat în aceasta, integral sau
parțial, cu respectarea obligatorie condițiilor legale.
1.5. Speţe
Nr.1
Primarul satului Cornova a decis să participe, împreună cu unii locuitori ai satului, la
constituirea unei societăţi cu răspundere limitată. Printre locuitorii satului, participanţi la
fondare, era şi un cetăţean străin care avea viză de reşedinţă pentru un termen de doi ani. Ca
aport la capitalul social al societăţii s-a decis să se transmită iazul din localitate, deţinând
astfel o cotă parte de 51 %.
Juristul, însă, a susţinut că primăria nu este în drept să participe la fondarea societăţilor
cu răpundere limitată. Mai mult, apele sunt considerate ca proprietate publică şi ele nu pot fi
transmise în capitalul social.
Pot oare unităţile teritorial-administrative să participe la fondarea societăţilor
comerciale?
Pot acestea transmite bunuri în capitalul social al societăţilor comerciale? Pot fi
transmise în calitate de aport la capitalul social apele lacurilor?
Nr.2
Ion Cărăcaş împreună cu fiul său au decis să constituie o societate în nume colectiv.
Adresându-se unui avocat, acesta a îndeplinit toate formalităţile necesare şi a prezentat actele
pentru a fi înregistrată societatea.
Registratorul a primit actele necesare, a adoptat o hotărâre de a respinge cererea de
înregistrare. Ca motiv el a invocat că Ion Cărăcaş împreună cu soţia sa este deja asociat al
unei societăţi în nume colectiv, iar fiul său are înregistrată întreprinderea individuală ,,Nelu
Cărăcaş” şi este asociat în SRL ,,Lăcrămioara”.
Este întemeiat refuzul registratorului?
Care din temeiurile indicate au fundament legal şi pot servi ca temei de respingere a
cererii?
Care acte sunt necesare pentru înregistrarea societăţii în nume colectiv?
36
Nr.3
Două persoane fizice au decis să constituie o bursă de mărfuri. Pentru aceasta ei au
elaborat actele de constituire, au vărsat în capitalul social 20 000 lei şi au prezentat actele
necesare organului de înregistrare. Registratorul a examinat actele şi a respins cererea de
înregistrare, motivând că înregistrarea nu poate fi efectuată din mai multe cauze, inclusiv
necorespunderea formei de organizare, a numărului de fondatori, a mărimii capitalului social
etc.
Care este forma de organizare necesară pentru a înregistra o bursă de mărfuri?
Câţi fondatori trebuie să aibă o bursă de mărfuri?
Care este capitalul social minimal pentru o bursă de mărfuri?
Numiţi alte criterii obligatorii pentru constituirea unei burse de mărfuri.
Schimbaţi în locul ,,bursei de mărfuri” formele de societăţi menţionate mai jos şi

răspundeţi la aceleaşi întrebări.
 bursă de valori;
 instituţie financiară;
 companie de asigurare;
 fond de investiţii.
Nr.4
Procurorul municipiului Chişinău a înaintat în Judecătoria Economică o cerere de
anulare a înregistrării de stat a cooperativei de producţie ,,Bar - Vin”. Acţiunea a fost
întemeiată pe faptul că în listele anexate la actele de constituire şi prezentate Camerei
Înregistrării de Stat au fost incluşi ca membri persoane decedate, persoane juridice, precum şi
persoane care nu au cotă valorică de participare în cooperativă.
În referinţă administraţia Preşedintelui cooperativei a menţionat că cooperativa a fost
constituită în baza cotelor valorice a gospodăriei agricole de stat din localitate, iar potrivit
legii privatizării, dreptul la cota valorică îl aveau persoanele care erau în viaţă la 1.01.1992.
Mai mult, cota parte în industrie, adică în fabrica de vin o aveau şi întreprinderile agricole de
stat furnizori de materie primă şi de aceea s-a convenit să fie puse şi persoanele care erau
decedate la 1.01.1999 (data fondării cooperativei) şi persoanele juridice care au cotă în fabrica
de vin.
Pot fi persoanele juridice membri ai cooperativelor de producţie?
Pot avea calitatea de membru al cooperativei persoanele fizice decedate?
Cum ar trebui să se efectueze înregistrarea cooperativei?
Nr. 5
Societatea pe acţiuni „Pur”, fiind în calitate de unic fondator la societatea „Mix” S.A., a
înaintat la Camera Înregistrării de Stat un set de documente în vederea înregistrării acesteia.
Printre documentele prezentate registratorului era şi procesul-verbal al Consiliului de
administraţie a „Pur” S.A. prin care era aprobată hotărârea de a înfiinţa „Mix” S.A.
Registratorul a refuzat înregistrarea societăţii solicitând procesul-verbal al Adunării
Generale a societăţii „Pur” S.A. prin care să fie luată hotărârea de constituire a societăţii
„Mix” S.A., deoarece aprobarea hotărârii pe marginea acestei chestiuni este de competenţa
exclusivă a Adunării Generale a acţionarilor.
Are oare dreptate registratorul? Argumentaţi.
Nr. 6
Peste două luni după înregistrare, societatea pe acţiuni „Garofiţa” S.A. a primit citaţie
prin care era anunţată să se prezinte în instanţa de judecată în legătură cu acţiunea înaintată de
unul din acţionarii societăţii în vederea lichidării societăţii.
Care sunt posibilele temeiuri pe baza cărora a fost motivată acţiunea?
37
1.6. Teste
1. Care sunt principalele deosebiri între o societate cu răspundere limitată şi o
societate pe acţiuni?
a. ___________________________________________________________________
b. ___________________________________________________________________
c. ___________________________________________________________________
2. Care sunt principalele deosibiri între o societate în nume colectiv şi o societate cu

răspundere limitată?
a. ____________________________________________________________________
b. ____________________________________________________________________
c. ____________________________________________________________________
3. Care este deosebirea între o societate în comandită şi o societate cu răspundere

limitată?
a. ____________________________________________________________________
b. ____________________________________________________________________
c. ____________________________________________________________________
4. Care este deosebirea între o societate cu răspundere limitată şi o cooperativă de

producţie?
a. ____________________________________________________________________
b. ____________________________________________________________________
c. ____________________________________________________________________
5. Care documente sunt necesare pentru înregistrarea societăţii comerciale?

a. ____________________________________________________________________
b. ____________________________________________________________________
c. ____________________________________________________________________
d. ____________________________________________________________________
e. ____________________________________________________________________
f. ____________________________________________________________________
g. ____________________________________________________________________
h. ____________________________________________________________________
i. ____________________________________________________________________
6. Care organ de stat înregistrează societăţile comerciale?

a. Departamentul tehnologii informaţionale;
b. Camera de înregistrare de pe lângă Ministerul Justiţiei;
c. Ministrerul Justiţiei;
d. Camera Înregistrării de Stat;
e. Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Justiției;
f. Inspectoratul Fiscal.
7. Care date se înscriu în registrul de stat al persoanelor juridice?

a. ____________________________________________________________________
b. ____________________________________________________________________
c. ____________________________________________________________________
d. ____________________________________________________________________
e. ____________________________________________________________________
38
8. Selectaţi persoanele care răspund nelimitat pentru datoriile societăţii comerciale,
în cazul în care patrimoniul acesteia nu este îndestulător pentru a satisface
cerinţele creditorilor ?
a. deţinătorul de obligaţiuni;
b. asociatul societăţii în nume colectiv;
c. asociatul comanditar al societăţii în comandită;
d. asociatul societăţii cu răspundere limitată;
e. acţionarul;
f. asociatul comanditat al societăţii în comandită;
g. administratorul (directorul, managerul);
h. fondatorul gospodăriei ţărăneşti.
9. Clasificaţi persoanele juridice în funcţie de originea capitalului.

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
10. Până la înregistrarea societăţii cu răspundere limitată, fondatorii trebuie să

depună în numerar:
a. întregul aport la capitalul social;
b. 5400 lei;
c. 40 % din aportul subscris;
d. e suficient ca unul din fondatori să verse aportul;
e. nu sunt prevăzute norme imperative în acest sens.
11. Numiţi condiţiile specifice ale actului de constituire.

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
12. Persoana juridică se înregistrează de către Camera Înregistrării de Stat în

termen de:
a. 5 zile lucrătoare;
b. 3 zile lucrătoare;
c. 15 zile;
d. 30 zile
e. 24 ore.
13. Daţi exemple de clauze facultative ale actului de constituire.

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
14. Funcţionarii publici pot participa la constituirea:

a. unei întreprinderi de stat;
b. unei societăţi cu răspundere limitată;
39
c. unei cooperative de întreprinzători;
d. funcţionarii publici nu pot fi fondatori ai societăţilor comerciale, deoarece ei nu au
dreptul sa practice activitatea de întreprinzător.
15. Care din următoare situaţii pot constitui temei pentru refuzul înregistrării de
stat:
a. obiectul actului de constituire nu este reglementat de legislaţia Republicii Moldova;
b. există suficienţi agenţi economici în acest domeniu de activitate;
c. nu a fost format în întregime capitalul social;
d. unul din fondatori nu a semnat actul de constituire;
e. societatea comercială nu a obţinut licenţa pentru genul de activitate indicat în actul de
constituire.
16. Care din următoarele circumstanţe pot duce la nulitatea societăţii comerciale?
a. unul din fondatori a fost incapabil la momentul semnării actului de constituire;
b. capitalul social al societăţii cu răspundere limitată este de 20 000 lei;
c. obiectul de activitate al societăţii comerciale este interzis de lege;
d. societatea pe acţiuni a fost constituită dintr-un singur fondator;
e. obiectul actului de constituire nu este reglementat de legislaţia Republicii Moldova.
Nr. de puncte Nota

46-48 10
39-45 9
32-38 8
25-31 7
20-24 6
16-19 5
10-11 4
6-9 3
0-5 2

(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „persoana juridică cu
scop lucrativ” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în limba
2. Pregătirea unui portofoliu care să includă documentele necesare pentru înregistrarea unei
întreprinderi de stat (cooperative de producţie, societăţii în nume colectiv, în comandită,
a unei întreprinderi municipale) – se evaluează cu maxim nota 8.
3. Referat pe tema: „Clasificarea persoanelor juridice cu scop lucrativ” – aproximativ 7-10
4. Referat pe tema: „Înregistrarea de stat a persoanelor juridice cu scop lucrativ” –
aproximativ 7-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.
5. Referat pe tema: „Actul de constituire a unei persoane juridice cu scop lucrativ” –
6. Referat pe tema: „Nulitatea persoanelor juridice cu scop lucrativ” – aproximativ 7-10
40
Tema 6
Funcţionarea persoanelor juridice cu scop lucrativ

1. Obligaţiile participanţilor la persoana
 să relateze despre obligaţiile membrilor juridică cu scop lucrativ (fondatorilor,
persoanei juridice cu scop lucrativ; asociaţilor, membrilor) faţă de persoana
 să relateze despre drepturile membrilor juridică din capitalul social al căreia deţine
persoanei juridice cu scop lucrativ; participaţiune.
 să descrie competenţele organelor 2. Drepturile participanţilor la persoana
persoanei juridice cu scop lucrativ; juridică cu scop lucrativ (fondatorilor,
 să explice deosebirea dintre modul de asociaţilor, membrilor) faţă de persoana
conducere a societăţii în comandită de o juridică din capitalul social al căreia deţine
altă persoană juridică cu scop lucrativ; participaţiune.
 să aibă abilitatea de a întocmi proiecte de 3. Structura de organizare a persoanei
procese verbale ale organului suprem al juridice.
persoanei juridice;  Adunarea asociaţilor (membrilor sau
 să consulte asociatul (fondatorul) privind fondatorilor) – organ suprem al persoanei
realizarea dreptului la dividend şi dreptul juridice. Atribuţiile şi modul de activitate.
de a participa la activitatea şi conducerea  Administratorul (organul executiv). Modul
persoanei juridice cu scop lucrativ; de desemnare şi revocare. Organ
 să recomande soluţii de protecţie a unipersonal sau colegial; atribuţiile de
dreptului asociatului la informaţie despre gestiune şi reprezentare. Răspunderea
activitatea persoanei juridice. administratorului.
 Organele facultative – organul de
supraveghere şi organul de control.

1. Codul civil;
4. Legea nr.1007/2002 privind cooperativele de producţie;
5. Legea nr.73/2001 privind cooperativele de întreprinzător;
6. Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat;
7. Hotărârea Guvernului nr.387/1994 cu privire la statutul model al întreprinderii
municipale.
8. HOTĂRÎREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII
MOLDOVA Cu privire la unele chestiuni ce apar la soluţionarea litigiilor dintre acţionar
şi societatea pe acţiuni, dintre asociat şi societatea cu răspundere limitată nr.1 din
04.10.2010
1.3. Literatura:
41
7. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu; Cojocaru Olga. Comentariu teoretico-practic la Legea nr.
135/2007 privind societăţile cu răspundere limitată, Chişinău, 2009.
8. Hîncu V., Răspunderea administratorului pentru încălcarea obligațiilor față de
societatea comercială, Materialele conferinței științifice “Dreptul privat ca factor în
dezvoltarea relațiilor economice. Tradiții, actualitate și perspective”, Chișinău, 2014, p.
189-194.
9. Romul Petru Vonica. Dreptul societăţilor comerciale, ediţia a II-a, revăzută şi completată,
Lumina Lex, Bucureşti, 2000, p.111-130.
11. Коммерческое право, Под редакцией Попондопуло В.Ф. и Яковлевой В.Ф. Санкт-
Петербург, 1998, с. 60-61, 100-101, 110-115;
12. Круглова Н.Ю. Хозяйственное право, Москва, 1999, c. 202-211
1.4. Teste grilă
1. Indicați care din următoarele reprezintă un drept patrimonial al asociaţilor

persoanelor juridice cu scop lucrativ:
a) dreptul de a participa la conducerea persoanei juridice cu scop lucrativ;
b) dreptul la informaţie;
c) dreptul de a pretinde la o parte din active în cazul lichidării.
2. Indicați care din următoarele reprezintă un drept nepatrimonial al asociaţilor

persoanelor juridice cu scop lucrative:
a) dreptul la dividend;
b) dreptul de a participa la conducerea persoanei juridice cu scop lucrativ;
c) dreptul de a pretinde la o parte din active în cazul lichidării.
3. Indicați care din următoarele atribuţii intră în competenţa organului suprem:

a) reprezintă interesele persoanei juridice în raport cu organele de stat;
b) decide repartizarea beneficiului şi acoperirea pierderilor societăţii;
c) asigură controlul asupra utilizării optimale a resurselor financiare şi materiale.
4. Indicați care din următoarele atribuţii nu intră în competenţa organului executiv:

a) organizarea evidenţei contabile şi statistice;
b) modificarea capitalului social;
c) asigurarea controlul asupra utilizării optimale a resurselor financiare şi materiale.
5. Administrarea societăţilor în nume colectiv se realizează:

a) numai de asociaţi, dacă actul de constituire nu prevede că administrarea este delegată
unor terţi;
b) numai de către terţe personae;
c) de asociaţi, dar şi de neasociaţi.
6. Asociaţii comanditaţi răspund pentru obligaţiile societăţii:

a) solidar şi nelimitat;
b) numai solidar;
c) numai nelimitat.
7. De competența exclusivă a adunării generale ține:

a) desemnarea şi eliberarea înainte de termen a administratorului;
42
b) aprobarea dărilor de seamă şi a rapoartelor prezentate de administrator şi evaluarea
activităţii acestuia;
c) aprobarea bilanţului contabil anual.
8. Adunarea generală ordinară se convoacă:

a) cel puțin o dată pe an;
b) cel puțin o data pe semestru;
c) în cazurile cînd asta o cer interesele societății.
9. Desemnarea și revocarea administratorului este:

a) în competența exclusivă a Adunării Generale a societății;
b) în competența Adunării Generale dar poate fi delegată Consiliului societății;
c) de competența exclusivă a Consiliului .
10. Raporturile dintre persoana juridică şi administrator sunt reglementate de:

a) legislația muncii și contractul individual de muncă;
b) regulile mandatului dacă legea sau actul de constituire nu prevede altfel;
c) regulie mandatului sau contractului individual de muncă.
11. Dreptul la acțiune privind anularea hotărîrii Adunării Generale a asociatului

SRLse prescrie în termen de :
a) 3 luni;
b) 12 luni;
c) 3 ani.
12.Completarea ordinii de zi în ședința Adunării Generale se votează:

a) Cu unanimitate de voturi;
b) Cu ¾ din numărul total de voturi;
c) Cu 2/3 din numărul total de voturi.
1.5. Speţe
Nr. 1
Toţi asociaţii SRL „VULTURENI” s-au prezentat la notar şi au solicitat notarului să
întocmească o procură prin care ei îl împuternicesc pe cetăţeanul Lăcrămioară să reprezinte
interesele SRL „VULTURENI” în raport cu organele administraţiei publice şi în raport cu
terţii la încheierea tuturor contractelor comerciale.
Notarul a refuzat întocmirea unei asemenea procuri. Explicaţi motivele refuzului.
Nr. 2
Cetăţeanul Tihon, acţionar, a înaintat în judecată o acţiune civilă către S.A. „Valea
Norocului” prin care a cerut instanţei să purceadă la repartizarea forţată a profitului societăţii
şi să atribuie acţionarilor dividende pentru anul 2015. Cetăţeanul Tihon a prezentat actele
societăţii din care rezulta că S.A. „Valea Norocului”, potrivit rezultatelor financiare, a obţinut
profit net în proporţie de 40 %, însă organul executiv nu a convocat adunarea generală şi nu a
pus problema repartiţiei profitului. Acţiunea reclamantului era întemeiată pe art.115 alin.(1)
lit.c) din Codul civil.
Va fi satisfăcută cerinţa acţionarului? Argumentaţi.
43
Nr. 3
Cetăţeanul Verega, asociat al SRL „Buleandra”, a înaintat o acţiune în instanţa de
judecată către asociatul Luţcan V. prin care solicita excluderea acestuia din societate din
motivul că nu şi-a adus întregul aport la capitalul social la care s-a obligat. În acţiune s-a
arătat că, dl. Luţcan trebuia până la 10 noiembrie să aducă integral aportul său, însă a trecut
mai mult de 20 de zile de la data când el trebuia să-şi îndeplinească obligaţia iar aportul nu a
fost adus. Acţiunea era întemeiată pe art.116 alin.(1) lit.a) din Codul civil.
Instanţa de judecată a respins acţiunea civilă. Care motive au servit drept temei juridic
pentru respingere?
Nr. 4
Camera Înregistrării de Stat a înaintat o acţiune în judecată prin care cerea dizolvarea
SNC „MAX” care practica activitatea de confecţionare a numerelor de înmatriculare a
mijloacelor de transport. În cerere se afirma că activitatea de confecţionare a numerelor de
înmatriculare nu poate fi desfăşurată de către societăţile comerciale şi deci SNC „MAX”
depăşeşte capacitatea juridică acordată prin lege. Mai mult, în actul de constituire nu este
indicat genul respectiv de activitate.
Cum trebuie să procedeze instanţa?
Nr. 5
Registratorul Camerei Înregistrării de Stat a respins cererea de înregistrare a unei
societăţi cu răspundere limitată deoarece actul de constituire a acesteia prevedea pe lângă
organul suprem de decizie, organul executiv şi organul de control şi un organ de
supraveghere, aceasta fiind posibil doar pentru societăţile pe acţiuni.
Argumentaţi legalitatea/ilegalitatea respingerii cererii de înregistrare pe acest motiv.
Care sunt organele obligatorii şi facultative pentru fiecare formă de organizare juridică a
activităţii de întreprinzător?
Nr. 6
Unicul asociat al societăţii cu răspundere limitată „Dublu sens” SRL s-a adresat la un
avocat cu următoarea întrebare: poate oare acesta să modifice documentele de constituire a
societăţii în vederea stabilirii în calitate de organ executiv doi administratori? Argumentaţi
răspunsul.
Ce acţiuni trebuie să întreprindă asociatul pentru a face posibil acest fapt?
1.6. Teste
1. Selectaţi drepturile patrimoniale ale fondatorilor şi asociaţilor (acţionarilor)
societăţii comerciale ?
a. dreptul de a primi salariu;
b. dreptul de a pretinde la o parte din profitul societăţii comerciale sub formă de
dividend;
c. dreptul la asigurare socială;
d. dreptul de a pretinde la o parte din activele societăţii care se lichidează;
e. dreptul de a fi ales în organele de conducere şi control a societăţii.
2. Asociații sunt obligați să transmită aportul la capitalul social:

a. în termen de cel mult 6 luni de la înregistrarea societăţii;
b. până la înregistrarea societăţii;
c. cel târziu la data înregistrării societăţii;
d. în termenul prevăzut de statutul societăţii.
44
3. Explicaţi esenţa obligaţiei de neconcurenţă a asociatului societăţii comerciale
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
4. În cazul neaducerii în termen a aportului de către asociatul societăţii comerciale

a. asociatului i se acordă un termen suplimentar pentru vărsarea aportului, avertizându-l
privind posibilitatea excluderii lui din societate
b. asociatul este exclus din societate de către adunarea generală
c. asociatul pierde dreptul asupra părţii sociale şi asupra fracţiunii vărsate
5. Selectaţi componenetele dreptului asociatului de a participa la conducerea

societăţii.
a. dreptul de a lua cunoştinţă de documentele contabile;
b. dreptul de a fi ales în organul de control;
c. dreptul la o parte din beneficiile obţinute de societate;
d. dreptul de a propune chestiuni pe ordinea de zi;
e. dreptul de a-şi expune opinia cu privire la chestiunile de pe ordinea de zi;
f. dreptul de a cere convocarea adunării generale;
g. dreptul la vot.
6. Explicaţi deosebirea dintre dreptul la vot al asociatului societăţii cu răspundere

limitată şi dreptul la vot al asociatului societăţii în nume colectiv.
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
7. Dreptul de creanţă a membrului (asociatului) faţă de persoana juridică

reprezintă:
a. dreptul de a pretinde la o parte din active în cazul lichidării;
b. dreptul de a pretinde la bunurile transmise ca aport la capitalul social în cazul ieşirii
acestuia din societate;
c. dreptul de a-i fi restituit aportul în cazul excluderii lui din societate;
d. dreptul de a participa la conducerea persoanei juridice, dreptul la dividende şi la o
parte din active în cazul lichidării.
8. Clasificaţi organele persoanei juridice cu scop lucrativ.

________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
9. Numiţi organele obligatorii ale societăţii pe acţiuni cu 51 de acţionari.

a. _____________________________________________________________________
b. _____________________________________________________________________
c. _____________________________________________________________________
d. _____________________________________________________________________
45
10. Numiţi organele obligatorii ale societăţii cu răspundere limitată în componenţa
căreia sunt 15 asociaţi.
a._______________________________________________________________________
b._______________________________________________________________________
c._______________________________________________________________________
d._______________________________________________________________________
11. Numiţi principalele atribuţii ale adunării generale ale societăţii comerciale.
a. _____________________________________________________________________
b. _____________________________________________________________________
c. _____________________________________________________________________
d. _____________________________________________________________________
e. _____________________________________________________________________
f. _____________________________________________________________________
g. _____________________________________________________________________
h. _____________________________________________________________________
i. _____________________________________________________________________
12. Adunarea generală a societăţii cu răspundere limitată este deliberativă dacă la ea

participă:
a. asociaţii care deţin cel puţin jumătate din numărul total de voturi;
b. asociaţii care deţin numărul de voturi suficient pentru adoptarea a cel puţin unei
chestiuni de pe ordinea de zi;
c. asociaţii care deţin ¾ din voturi;
d. toţi asociaţii.
13. Numiţi principalele atribuţii ale organului executiv a societăţii comerciale?

a. _____________________________________________________________________
b. _____________________________________________________________________
c. _____________________________________________________________________
d. _____________________________________________________________________
e. _____________________________________________________________________
f. _____________________________________________________________________
g. _____________________________________________________________________
14. Majorarea capitalului social ţine de competenţa:

a. exclusivă a adunării generale;
b. a adunării generale şi a consiliului în cazul societăţii pe acţiuni;
c. a organului executiv în cazul societăţilor de persoane;
d. adunării generale, însă poate fi delegată organului executiv sau consiliului prin actul
de constituire.
Nr. de puncte Nota

40-42 10
36-39 9
31-35 8
25-30 7
20-24 6
14-19 5
10-13 4
46
6-9 3
0-5 2

(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Funcţionarea persoanei
juridice cu scop lucrativ” (cu preferinţă în limba română. ca excepţie în limba rusă, în
limba engleză şi în limba franceză) – se evaluează cu maxim nota 8.
2. Referat pe tema: „Dreptul fondatorului (membrului, asociatului) persoanei juridice cu
scop lucrativ la dividend” – aproximativ 7-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.
scop lucrativ la informaţie despre activitatea persoanei juridice” – aproximativ 7-10
scop lucrativ de a participa la conducerea şi activitatea persoanei juridice” – aproximativ
7-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.
5. Referat pe tema: „Obligaţia fondatorului (membrului, asociatului) persoanei juridice cu
scop lucrativ de a transmite aportul la capitalul social” – aproximativ 7-10 pagini şi se
6. Referat pe tema: „Structura organizatorică a persoanei juridice cu scop lucrativ” –
Tema 7
Regimul juridic şi componenţa patrimoniului persoanelor juridice cu scop lucrativ

1. Noţiunea de patrimoniu. Definiţia
 Să relateze despre noţiunile de patrimoniu, patrimoniului. Autonomia patrimonială a
capital social, aport; persoanei juridice cu scop lucrativ.
 Să relateze despre tipurile de aporturi la 2. Componenţa patrimoniului. Clasificarea
capitalul social; bunurilor în: a) bunuri corporale şi incorporale;
 Să relateze despre procedeele de modificare b) bunuri imobile şi mobile. Întreprinderea
a capitalului social; complex patrimonial unic. Fondul de comerţ.
 Să deosebească noţiunea de capital social 3. Sursele economice ale întreprinzătorului.
de noţiunile: a) patrimoniu; b) activ; c) Capital propriu şi capital atras.
pasiv; d) capital propriu; e) capital vărsat; 4. Mijloacele economice ale
 Să clasifice bunurile după criteriile întreprinzătorului. Active fixe şi active
cunoscute; circulante.
 Să distingă sursele economice de mijloacele 5. Bunurile statului şi ale unităţii
economice; administrativ-teritoriale folosite în
activitatea de întreprinzător. Bunurile
 Să compare procedura de majorare a
domeniului public. Bunurile domeniului privat.
capitalului social prin noi aporturi cu
Deetatizarea bunurilor statului şi al unităţilor
procedura de majorare a capitalului prin
administrativ-teritoriale. Parteneriatul public
incorporarea beneficiului şi rezervelor;
privat.
 Să întocmească proiecte de documente
6. Bunuri incorporale: denumirea de firmă şi
privind majorarea capitalului social şi să
funcţiile ei, înregistrarea denumirii de firmă şi
pregătească pachetul de documente de
dreptul asupra ei; emblema ca atribut de
înregistrare a majorării capitalului;
identitate; clientela şi vadul comercial;
47
 Să recomande variante de transmitere a mărcile de producţie şi mărcile de serviciu;
bunurilor cu titlu de aport la capitalul denumirea de origine şi indicaţia geografică;
social, inclusiv: a) imobile; b) valori invenţia; dreptul de autor.
mobiliare; c) mărci de producţie; d) 7. Capitalul social. Definiţia capitalului
automobile; e) partea socială din capitalul social şi delimitarea lui de alte noţiuni
social al societăţii cu răspundere limitată; f) asemănătoare. Funcţiile capitalului social.
întreprinderea complex patrimonial unic; Formarea capitalului social. Aporturi în
 Să recomande soluţii legale pentru persoana numerar şi natură. Modul de evaluare a
juridică care are active mai mici decât raporturilor în natură. Mărimea aportului,
capitalul social; termenul de transmitere a aportului şi efectul
transmiterii aportului. Modificarea capitalului
social. Majorarea şi reducerea.
8. Capitalul de rezervă. Modul de formare şi
utilizare a capitalului de rezervă.

1. Codul civil;
5. Legea nr. 38/2008 privind protecţia mărcilor;
6. Legea nr. 161/2007 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale;
7. Legea nr. 50/2008 privind protecţia invenţiilor;
8. Legea nr. 66/2008 privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi
specialităţilor tradiţionale garantate;
9. Legea nr. 139/2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.
10. Legea nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice;
11. Legea nr.179/2008 privind parteneriatul public-privat.
Literatura:
1. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor. vol. I, Tipografia Centrală, Chişinău
– 2004. p. 279-311.
3. Roşca Nicolae. Aspecte juridice ale noţiunii de capital social al societăţii cu
răspundere limitată şi formarea acestuia.// Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat din
Moldova, Facultatea de Drept, Serie nouă, nr.5, Chişinău, 2001, p. 94-103.
4. Roşca Nicolae. Aporturile monetare şi nemonetare la formarea captitalului social al
societăţii comerciale.// Revista Institutului Naţional al Justiţiei. 2011, nr.1. p. 34-46.
5. Băcanu Ion. Capitalul social al societăţilor comerciale, Lumina Lex , Bucureşti, 1999.
6. Bârsan Corneliu; Dobrinoiu Vasile; Ţiclea Alexandra; Toma Mircea. Societăţi
comerciale, organizarea, funcţionarea, răspunderea, Bucureşti, 1993, p. 93-124.
7. Pătulea Vasile. Patrimoniul societăţilor comerciale. Răspunderea juridică. Bucureşti,
1994.
8. Lulă Ion. Unele probleme privind noţiunea de patrimoniu. Revista ,,Dreptul”, nr.1 din
1998.
9. Cârcei Elena. Constituirea societăţilor comerciale pe acţiuni, Bucureşti, 1995, p. 44-
74.
10. Lefter Cornelia. Societatea cu răspundere limitată, Bucureşti, 1996, p. 156-200.
completată, Lumina Lex, Bucureşti, 2000, p. 62-73.
48
12. Căpăţână Octavian. Societăţi comerciale, ediţia a II-a actualizată şi întregită, Lumina
Lex, Bucureşti, 1996, p.181-212.
13. Каленик А. В. Коммерческое право, Кишинев, 2004, c.124-160.
14. ЖаменС.; Лакур Л. Торговое право, Москва, 1993, c. 41-52.
15. Гражданское и торговое право капиталистических государств, Москва, 1993, c.
194-235.
16. Коммерческое право, Под редакцией Попондопуло В.Ф. и Яковлевой В.Ф.,
Санкт-Петербург,1998, c. 149-189.
17. Елькин С. Состав имущества акционерного общества, //Хозяйство и право,
1997, № 6.
18. Основные средства предприятия. Понятия, износ, аренда и налогообвожения.
//Хозяйство и право 1997, № 9.
19. Жилинский С.Э. Предпринимательское право, Москва, 2000, c. 154-210;
20. Ершова И.В.; Иванова Т.М. Предпринимательское право, Москва, 2000, c. 70-
102.
1.4. Teste grilă
1. După natura juridică bunurile pot fi clasificate în:

a) bunurile domeniului public şi bunurile domeniului privat;
b) bunuri corporale şi bunuri incorporale;
c) bunuri mobile şi bunuri imobile.
2. Care este capitalul social minimal al societăţii pe acţiuni?

a) 10 000 lei;
b) 20 000 lei;
c) 50 000 lei;
3. Capitalul social reprezintă:

a) ansamblu de drepturi şi obligaţii cu valoare economică ce aparţine unei persoane;
b) mărime variabilă şi depinde de eficacitatea activităţii persoanei juridice, adică de profit
sau pierderi;
c) expresia bănească a tuturor aporturilor fondatorilor, asociaţilor, acţionarilor.
4. Societatea care nu a respectat cerinţele privind capitalul social minim poate suporta
în consecinţă:
a) retragerea licenţei;
b) declararea nulităţii societăţii;
c) suspendarea activităţii pe termen nedeterminat.
5. Nu pot constitui aporturi la formarea capitalului social al SRL şi al SA:

a) dreptul de autor şi dreptul asupra invenţiilor;
b) denumirea de firmă şi marca;
c) creanţele şi drepturile nepatrimoniale.
6. Legea prevede o valoare minimă a capitalului social în cazul:

a) societăţii cu răspundere limitată;
b) societăţii în comandită;
c) societăţii pe acţiuni.
49
7. Evaluarea aportului în natură la un SRL cu un singur asociat se face de către:
a) camera de Comerţ şi Industrie a RM;
b) asociatul unic;
c) de unul sau mai mulţi evaluatori independenți.
8. Aporturile nebăneşti în contul achitării acţiunilor se predau în termen de:

a) 6 luni; b) 1 lună; c) 1 an
de la data înregistrării de stat a societăţii pe acţiuni
9. Societatea pe acţiuni este obligată să înregistreze bunurile mobiliare şi imobiliare

predate de fondatori, ce se supun înregistrării în conformitate cu legislaţia, în
termen de:
a) 2 luni de la data înregistrării de stat;
b) 6 luni de la data înregistrării de stat;
c) Nu mai tîrziu de un an de la data înregistrării de stat
10. Aporturile nebăneşti la capitalul social pot fi transmise societăţii pe acţiuni:

a) cu drept de proprietate sau cu drept de folosinţă;
b) doar cu drept de proprietate;
c) doar cu drept de folosinţă.
1.5. Speţe
Nr. 1
Nicu Pereanu era fondator şi administrator la două societăţi comerciale. Soţia lui
Pereanu a depus o cerere de desfacere a căsătoriei şi împărţire a averii comune dobândite în
timpul căsătoriei. În special soţia lui Pereanu a cerut recunoaşterea dreptului ei asupra uneia
din societăţile comerciale.
Este întemeiată cerinţa soţiei lui Pereanu?
Dacă cererea va fi admisă, în ce mod urmează să fie executată?
Depinde soluţionarea litigiului de forma de organizare juridică a societăţii comerciale?
Argumentaţi.
Nr. 2
Vlad Ponoreanu a decis să participe la constituirea unei societăţi cu răspundere limitată.
În calitate de aport la capitalul social el a decis să transmită apartamentul său care era
amplasat la primul etaj al casei şi putea să fie utilizat în calitate de sediu al societăţii.
Cofondatorii au fost de acord cu acest aport şi cu valoarea lui. Peste un an, a revenit soţia lui
Vlad care fusese plecată la muncă peste hotare şi, văzând că în apartamentul său este oficiul
unei societăţi comerciale, a depus o acţiune civilă prin care cerea declararea nulă a actelor de
constituire şi revendicarea apartamentului din proprietatea ilegală a societăţii comerciale.
Este întemeiată cererea soţiei lui Pereanu?
Era necesar acordul soţiei lui Pereanu la transmiterea proprietăţii comune în capitalul
social? În ce formă trebuia să fie dat acest acord?
Care ar fi fost soluţia dacă în calitate de aport la capitalul social se transmitea o altă
proprietate comună, cum ar fi automobilul comun, acţiunile sau un calculator?
Nr. 3
Cătălin Sudoreanu, fiind asociatul şi managerul unei societăţi cu răspundere limitată, în
urma unui accident a decedat. Partea socială din capitalul social a acestuia era de 75%.
Moştenitorii lui Sudoreanu, soţia şi doi copii minori, au depus cereri de a primi moştenirea. În
legătură cu decesul managerului activitatea societăţii a fost blocată.
50
Unele din datoriile societăţii comerciale ajunseră la scadenţă şi deşi erau bani pe cont,
dar nu avea cine să le achite, societăţii i se calculau penalităţi. Soţia decedatului a solicitat
notarului să-i elibereze urgent certificatul de moştenire ca aceasta să poată înregistra partea
socială moştenită la Camera Înregistrării de Stat, să convoace adunarea generală a societăţii şi
să aleagă un nou manager pentru a debloca activitatea societăţii. Notarul a refuzat eliberarea
certificatului de moştenitor. Ea a spus că certificatul de moştenitor poate fi eliberat numai în
termenul stabilit de lege. Mai mult, notarul a menţionat că ştie că sunt în viaţă şi părinţii
decedatului, că acesta mai are şi un copil din prima căsătorie care ar putea să pretindă la
moştenire şi de aceea, până la expirarea termenului nu poate fi eliberat certificatul de
moştenire.
Are dreptate notarul?
Ce trebuie să facă moştenitorii pentru a debloca activitatea societăţii al cărei
administrator fusese decedatul?
Cum poate fi desemnat un alt administrator până la expirarea termenului pentru primirea
moştenirii?
Nr. 4
Nicolae Prihodişteanu deţinea o parte socială de 25% din capitalul societăţii cu
răspundere limitată cu valoare nominală de 25000 lei. Soţia acestuia a iniţiat un proces de
desfacere a căsătoriei şi împărţire a averii comune. Printre alte cerinţe, soţia a cerut să fie
divizată partea socială şi să fie primită şi ea în calitate de asociat. Soţul a spus că el este de
acord în locul părţii sociale să-i dea soţiei alte bunuri sau chiar bani în sumă egală cu valoare
nominală a părţii sociale, adică 25000 lei. În absenţa unei înţelegeri la acest subiect, soţia a
acţionat soţul în judecată, cerând divizarea forţată a părţii sociale din societatea cu răspundere
limitată şi atribuirea ei a unei cote de 12,5% din capitalul social. În judecată, soţul a cerut să
fie atrasă în calitate de terţă persoană şi societatea a cărei parte socială urma să fie divizată.
În şedinţa judiciară reprezentantul societăţii a spus că potrivit actului de constituire al
societăţii, partea socială nu poate fi înstrăinată prin acte între vii, cât şi pentru cauză de
moarte. În caz de urmărire a cotei părţi a asociatului sau în caz de moştenire a acesteia, cota
parte se propune asociaţilor sau societăţii care este obligată să o cumpere la preţul egal cu
valoarea contabilă a acesteia.
Poate soţia lui Prihodişteanu să devină asociat al societăţii cu răspundere limitată?
Poate actul de constituire să interzică înstrăinarea sau trecerea părţii sociale prin
moştenire?
Ce înseamnă valoare nominală a părţii sociale?
Ce înseamnă valoarea contabilă a părţii sociale?
Ce fel de valoare mai poate avea partea socială?
Nr. 5
Radu Frăsinescu, care era fondator la o întreprindere, a decedat. Deoarece el nu a lăsat
testament, averea acestuia urma să treacă la moştenitorii legali ai acestuia, care erau soţia şi
fiul din prima căsătorie. Între aceştia s-a iscat un conflict cu privire la împărţirea masei
succesorale. În special, fiecare dintre ei pretindeau la întreprindere. Fiul decedatului a
acţionat-o pe soţia acestuia în judecată.
Care circumstanţe trebuie să fie luate în consideraţie de către instanţă la examinarea
litigiului respectiv?
Poate fi împărţită întreprinderea între moştenitori?
Cum se va putea proceda dacă întreprinderea lui Frăsinescu era:
- o societate cu răspundere limitată,
- o societate pe acţiuni,
- o societate în nume colectiv?
Cum va fi soluţionat litigiul dacă Frăsinescu era asociat unic?
51
Nr. 6
După decesul lui Mihai Teianu s-a declanşat un litigiu cu privire la împărţirea averii.
Toată averea sa Teianu o testase fiicei din prima căsătorie, Luţcan. Soţia decedatului,
Valentina Teianu, a contestat testamentul. Ea s-a adresat cu o acţiune de împărţire a averii în
favoarea sa şi a fiului comun care nu atinse majoratul.
În procesul examinării acţiunii, Luţcan a căzut de acord să plătească Valentinei Teianu şi
fiului ei o sumă de bani în contul compensării cotei lor din patrimoniul societăţii cu
răspundere limitată, asociat al căreia fusese decedatul. Părţile, însă, nu cădeau de acord
referitor la modul de evaluare a acestor cote părţi. Luţcan afirma că valoarea cotelor trebuie să
fie calculată reieşind din mărimea capitalului social. Dna Teianu solicita evaluarea societăţii
ca un complex patrimonial unic, luând în consideraţie preţurile de piaţă şi perspectivele
activităţii. Judecătorul, însă, le-a propus să încheie o tranzacţie, luând la bază valoarea totală a
activelor care era indicată în bilanţul societăţii.
Care din propunerile expuse vi se pare corectă? Argumentaţi.
Cum urmează a fi soluţionat litigiul dacă părţile nu găsesc un compromis în privinţa
compensaţiei pecuniare a valorii cotei părţi şi dacă reclamanta va cere împărţirea bunurilor în
natură, inclusiv şi partea socială din societate?
Ce înseamnă tranzacţie?
Nr. 7
Societatea pe acţiuni „Stejar” a decis majorarea capitalului social prin emisiunea
suplimentară de acţiuni şi a propus spre plasare publică 1000 acţiuni ordinare, nominative şi
nemateriale cu valoarea nominală a câte 100 fiecare. Subscrierea la acţiuni trebuia să înceapă
la 1 octombrie.
La cererea unor acţionari organul executiv a stabilit că, deşi valoarea nominală a
acţiunilor emisiunii suplimentare este de 100 lei, ele se vor plasa cu câte 130 lei.
Cetăţeanul Jardan s-a subscris la 100 de acţiuni ale emisiunii suplimentare şi le-a achitat.
După aceasta, însă, a adresat o scrisoare la CNPF prin care a arătat că, deşi valoarea nominală
a tuturor acţiunilor subscrise de el este 10 000 lei, el a achitat 13 000 lei. Considerând că a
achitat 3000 lei suplimentar, acesta a solicitat CNPF să nu înregistreze acţiunile emisiunii
suplimentare până când societatea pe acţiuni nu-i va restitui suma de 3000 lei.
Cum trebuie să procedeze CNPF?
Nr. 8
S.A. „Vultureni” are capitalul social de 1mln. lei. La sfîrşitul anului financiar calculele
contabile arătau că activele libere de obligaţii (active nete) ale societăţii sunt numai de 500
mii. Unul din acţionari, aflând despre situaţia financiară a societăţii a considerat că aceasta
este în situaţie critică şi este necesar de a se convoca adunarea generală extraordinară la care
să se decidă înlăturarea acestor neajunsuri.
Are dreptul acţionarul în cauză să ceară convocarea Adunării Generale extraordinare?
Ce trebuie să decidă Adunarea Generală dacă se stabileşte că activele societăţii sunt mai
mici decât mărimea capitalului social?
Nr. 9
Unul din fondatorii societăţii cu răspundere limitată „Floarea Soarelui” SRL a acordat
societăţii un împrumut. La expirarea termenului contractului de împrumut, societatea nu era
aptă de a restitui împrumutul. Fondatorul a căzut de acord ca creanţa societăţii formată în baza
contractului de împrumut, să fie convertită în capital social, astfel fiind majorată partea
socială a asociatului.
Poate oare fi convertită în capital social datoria unei societăţi cu răspundere limitată?
Dar a unei societăţi pe acţiuni? Argumentaţi.
52
Nr. 10
Acţionara societăţii pe acţiuni „Unica Şansă” s-a adresat societăţii pentru a primi
dividendele anuale pe acţiunile deţinute de ea în societate. Administratorul societăţii i-a
explicat că aceasta nu mai are dreptul pentru toata mărimea dividendelor indicată în cerere,
deoarece ea are dreptul să ridice doar dividendele pentru ultimii trei ani.
Mai mult, dividendele nu au fost achitate cu mijloace băneşti, ci cu acţiuni şi cu articole
mobiliere produse de societate.
Acţionara, afirmând că nu a fost anunţată despre plata dividendelor pentru anii anteriori,
s-a adresat la un avocat cu următoarele întrebări:
 Are dreptate Administratorul societăţii?
 Pot fi plătite dividendele cu alte bunuri decât cu mijloace băneşti?
 Care este procedura de informare a acţionarilor despre plata dividendelor şi care este
modalitatea de plată a acestora?
1.6. Teste
1. Numiţi bunurile incorporale care pot fi deţinute de societatea comercială.
a. _____________________________________________________________
b. _____________________________________________________________
c. _____________________________________________________________
d. _____________________________________________________________
e. _____________________________________________________________
f. _____________________________________________________________
2. Numiţi funcţiile capitalului social a societăţii comerciale.

a._____________________
b. ____________________
c._____________________
3. Selectaţi afirmaţiile corecte:

a. capitalul social poate avea valoare egală cu patrimoniul la constituirea persoanei
juridice;
b. capitalul propriu este un element al capitalului social;
c. capitalul social reprezintă un activ al persoanei juridice deoarece este format din
mijloace băneşti depuse de fondatori şi asigură baza materială a acesteia;
d. capitalul social se reflectă la pasiv întrucât reprezintă sursa de provenienţă a
mijloacelor băneşti aduse ca aport de fondatori;
e. capitalul social poate avea o valoare mai mare decât capitalul vărsat;
f. capitalul social are o valoare fixă şi de aceea mijloacele băneşti din care este format nu
pot fi utilizate de persoana juridică;
g. capitalul social face parte din capitalul propriu al persoanei juridice.
4. Cine poate adopta hotărârea de majorare a capitalului social?

a. Administratorul societăţii;
b. Adunarea generală;
c. Consiliul societăţii;
d. Comisia de cenzori;
e. Consiliul de administraţie.
5. Care sunt căile de majorare a capitalului social?

a. ________________________________________________________________
53
b. ________________________________________________________________
c. ________________________________________________________________
6. Care sunt căile de reducere a capitalului social?

___________________________________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________
7. Care este capitalul social minimal al societăţii cu răspundere limitată (un singur
răspuns)?
a. 300 salarii minime;
b. 20 000 lei;
c. 1 leu;
d. este prevăzut în actul de constituire;
e. 5400 lei.
8. Numiţi 10 reglementări legale prin care se stabileşte capitalul social minimal.

a. ________________________________________________________________
b. ________________________________________________________________
c. ________________________________________________________________
d. ________________________________________________________________
e. ________________________________________________________________
f. ________________________________________________________________
g. ________________________________________________________________
h. ________________________________________________________________
i. ________________________________________________________________
j. ________________________________________________________________
k. ________________________________________________________________
l. ________________________________________________________________
9. Definiţi noţiunea „mijloace fixe”.

________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________
10. Aporturile băneşti la capitalul social al societăţii pe acţiuni trebuie transmise:

a) cel puţin 40% până la înregistrarea societăţii;
b) integral până la înregistrarea societăţii;
c) în cel mult 6 luni după înregistrarea de stat a societăţii;
d) în termen de 2 luni de la înregistrarea societăţii.
11. Fondatorul unic al societăţii cu răspundere limitată transmite aportul în natură:

a) în termen de 30 de zile de la înregistrarea societăţii;
b) pînă la înregistrarea de stat a societăţii;
c) în termen de două luni de la înregistrarea societăţii;
d) în cel mult 6 luni de la înregistrarea societăţii.
Nr. de puncte Nota

32-33 10
54
28-32 9
24-27 8
20-23 7
16-19 6
11-15 5
7-10 4
4-6 3
0-5 2

(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Patrimoniul persoanei
juridice cu scop lucrativ” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în
2. Referat pe tema: „Noţiunea şi componenţa patrimoniului persoanei juridice cu scop
lucrativ” – aproximativ 7-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.
3. Referat pe tema: „Formarea capitalului social” – aproximativ 7-10 pagini şi se evaluează
cu maxim nota 10.
4. Referat pe tema: „Noţiunea capitalului social” – aproximativ 7-10 pagini şi se evaluează
cu maxim nota 10.
5. Referat pe tema: „Bunurile incorporale ca element al patrimoniului persoanei juridice cu
scop lucrativ” – aproximativ 7-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.
6. Referat pe tema: „Bunurile statului utilizate în activitatea de întreprinzător” –
Tema 8.
Reorganizarea persoanelor juridice cu scop lucrativ
 să relateze despre noţiunea de 1. Noţiunea de reorganizare a persoanei

reorganizare a persoanei juridice; juridice. Reorganizarea voluntară şi
 să caracterizeze formele reorganizării; reorganizarea forţată.
 să caracterizeze operaţiunile necesare
pentru efectuarea fiecărei forme de 2. Reorganizarea prin fuziune. Formele
reorganizare; fuziunii: contopirea şi absorbţia. Contractul
 să compare fuziunea prin contopire cu de fuziune, protecţia creditorilor şi
fuziunea prin absorbţie; înregistrarea fuziunii. Efectele înregistrării
 să compare dezmembrarea prin divizare fuziunii.
cu dezmembrarea prin separare;
 să deosebească separarea prin absorbţie 3. Reorganizarea prin dezmembrare. Formele
de divizarea prin absorbţie; dezmembrării: divizarea şi separarea. Planul
dezmembrării, protecţia creditorilor,
 să aibă abilitatea de a întocmi note
înregistrarea dezmembrării. Efectele
informative privind procedura de
înregistrării dezmembrării.
realizare a formelor de fuziune şi
formelor de dezmembrare;
4. Transformarea. Procedura de adoptare a
 să aibă abilităţi de a organiza procedura
hotărârii. Protecţia creditorilor. Înregistrarea
de convocare a organului suprem a
şi efectele juridice ale transformării.
persoanei juridice;
55
 să aibă abilitatea de a elabora proiecte de 5. Forme mixte de reorganizare. Procedura de
procese verbale a organului suprem a separare prin absorbţie. Procedura de
persoanei juridice care: a) fuzionează b) divizare prin absorbţie.
se dezmembrează; se transformă;
 să aibă abilitatea de întocmi proiecte de
documente ce trebuie întocmite în
legătură cu reorganizarea.

1. Codul civil;
1.3. Literatura:
1. Cărpenaru Stanciu. Drept comercial român, ediţia a 5-a, Bucureşti - 2004, p. 250-255.
2. Cărpenaru Stanciu; Predoiu Cătălin; David Sorin; Piperea Gheorghe. Societăţile
comerciale, reglementare, doctrină, jurisprudenţă, ALL BECK, Bucureşti, 2002, p.
539-552.
3. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, vol. I, Tipografia Centrală, Chişinău,
2004. pag. 312-343.
4. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, Chişinău, 2011 p. 209-230.
7. Коровайко А. Реорганизация юридических лиц, проблемы правового
регулирования, Ростов, изд. Экономика и жизнь, 1999.
8. Коровайко А. Договоры о слиянии и присоединении хозяйственных обществ//
Хозяйство и право, 2001, nr.2, с. 53-59.
9. Коммерческое право, Под редакцией Попондопуло В. Ф. и Яковлевой В. Ф.
Санкт-Петербург, 1998, c.68-71.
10. Ершова И.В.; Иванова Т.М. Предпринимательское право, Москва, 2000, c.45-47.
1.4. Teste grilă
1. Persoana juridică se consideră reorganizată în momentul:

a) transmiterii drepturilor şi obligaţiilor;
b) publicării avizului în Monitorul Oficial;
c) înregistrării reorganizării;
2. Selectaţi temeiul pentru transformarea în altă formă de organizare:

a) întreprinderea de stat ocupă o poziţie dominantă pe piaţă;
b) în societatea pe acţiuni a rămas un singur acţionar;
c) în societatea în nume colectiv a rămas un singur fondator.
3. Înregistrarea dezmembrării prin divizare se va face în următoarea ordine:

a. mai întâi se înregistrează înregistrează persoanele juridice constituite în urma divizării,
apoi se radiază persoana juridică divizată;
b. mai întâi se radiază persoana juridică divizată, apoi se înregistrează înregistrează
persoanele juridice constituite în urma divizării;
56
c. mai întâi se radiază persoana juridică divizată, apoi se înregistrează modificările
actului de constituire a persoanei juridice la care trece o parte din patrimoniu;
4. În cazul societăţii în comandită hotărîrea de transformare se adoptă:

a) unanim;
b) cu 2/3 din voturile reprezentate;
c) cu ¾ din voturi.
5. În cazul societăţii cu răspundere limitată hotărîrea de transformare se adoptă:

a) unanim;
b) cu 2/3 din numărul total de voturi;
6. În cazul societăţii în nume colectiv hotărîrea de transformare se adoptă:

a) unanim;
7. În cazul societăţii pe acţiuni hotărîrea de transformare se adoptă:

a) unanim;
8. În cazul cooperativei de producţie hotărîrea de transformare se adoptă:

a) cu 2/3 din numărul total de voturi;
9. În cazul cooperativei de întreprinzător hotărîrea de transformare se adoptă:

a) cu 2/3 din numărul total de voturi;
b) unanim;
c) cu 2/3 din voturile reprezentate.
10. Creditorii persoanei juridice care se reorganizează pot cere:

a) Executarea anticipată a creanțelor
b) Rezilierea contractului
c) garanţii în măsura în care nu pot cere satisfacerea creanţelor
11. Creditorii pot cere garanţii persoanei juridice care se reorganizează în termen de:
a) 2 luni de la publicarea avizului despre reorganizare
b) o lună de la publicarea avizului despre reorganizare
c) 3 luni de la publicarea avizului despre reorganizare
12. Care este termenul prevăzut de lege pentru informarea creditorilor cu privire la
reorganizarea persoanei juridice:
a) 15 zile de la adoptarea hotărârii de reorganizare
b) 30 de zile de la adoptarea hotărârii de reorganizare
c) Nu mai puțin de 6 luni de la adoptarea hotărârii de reorganizare
57
1.5. Speţe
Nr. 1
Adunarea Generală a acţionarilor a hotărât reorganizarea S.A. „Autotransportatorul”
prin divizarea acesteia în două societăţi comerciale cu răspundere limitată. Camera
înregistrării de stat a respins înregistrarea reorganizării şi ca temei a invocat două argumente:
─ Societatea care se reorganizează nu a retras din circulaţie acţiunile emise;
─ Societatea nu se poate reorganiza prin două forme concomitent, utilizând şi
procedura de divizare şi cea de transformare. Ar fi corect ca societatea pe acţiuni să se
divizeze, mai întâi, în două societăţi pe acţiuni şi apoi fiecare din acestea să se
transforme în societăţi cu răspundere limitată.
Este legală decizia prin care s-a respins înregistrarea reorganizării?
Când trebuie să fie retrase din circulaţie acţiunile societăţii care se reorganizează?
Ce trebuie să prevadă planul de reorganizare?
Este posibilă reorganizarea prin divizare a S.A. şi transformarea acestora în SRL?
Care acte trebuie să fie prezentate organului de înregistrare în cazul unei asemenea
reorganizări?
Nr. 2
Două societăţi pe acţiuni care activează pe piaţa produselor petroliere au decis fuziunea
prin contopire. În consecinţa contopirii acestora, noua societate trebuia să ocupe o situaţie
dominantă pe piaţa produselor petroliere, importând mai mult de 50% din piaţa benzinei şi
motorinei. După îndeplinirea tuturor formalităţilor de reorganizare, organului de înregistrare i-
au fost prezentate toate actele necesare pentru înregistrarea noii societăţi şi radierea celor care
s-au dizolvat. Registratorul, analizând actele prezentate, a decis respingerea înregistrării. Ca
temei al respingerii a servit argumentul că nu au fost prezentate actele necesare pentru
înregistrarea reorganizării, în special lipseşte autorizarea organului de stat competent.
Care sunt formalităţile necesare pentru reorganizarea societăţilor prin contopire?
Care acte trebuie prezentate pentru înregistrarea contopirii?
De ce fel de autorizaţiei a fost nevoie pentru ca înregistrarea să fie admisă?
Ce clauze trebuie să prevadă contractul de contopire a societăţilor comerciale?
Nr. 3
Două societăţi cu răspundere limitată au decis să fuzioneze prin absorbţie. Unul din
creditorii societăţii absorbante s-a opus procedurii de reorganizare, solicitând rezilierea
anticipată a contractului de credit, restituirea creanţei şi încasarea prejudiciului. Ca temei al
rezilierii creditorul a invocat faptul că societatea absorbită este o societate insolvabilă, iar în
cazul reorganizării creditorii acesteia din urmă vor putea urmări toate bunurile noii societăţi,
afectând prin aceasta şi drepturile de creanţă ale creditorilor societăţii absorbante.
Societatea absorbantă a respins cererea creditorului său, menţionând că drepturile
creditorului nicidecum nu sunt afectate şi banca solicită rezilierea unui contract de credit
încheiat pe un termen lung cu o dobândă foarte convenabilă pentru debitor şi, deci temeiul
este exclusiv unul economic. Mai mult, aceasta a menţionat că la încheierea contractului de
credit în favoarea băncii au fost instituite garanţii reale depuse de către fondatorii acestei
societăţi care asigură pe deplin dreptul de creanţă al băncii.
Are dreptul creditorul să ceară rezilierea contractului care nu a ajuns la scadenţă?
Cum se garantează drepturile creditorilor societăţilor comerciale în caz de reorganizare a
acesteia?
58
Nr. 4
Adunarea asociaţilor societăţii în nume colectiv „Petrescu şi compania” a decis
transformarea acesteia în societate cu răspundere limitată „Petrescu” cu capitalul social de 10
000 lei. Respectând toate formalităţile legale de reorganizare prin transformare, inclusiv
prevenirea creditorilor şi cerinţele de publicitate, administratorul desemnat a prezentat toate
actele necesare pentru înregistrarea reorganizării.
După înregistrare, unul din creditorii de până la reorganizare a înaintat o cerinţă de 80
000 lei. În răspunsul său SRL a menţionat că societatea în nume colectiv nu mai există, iar
noua societate are un capital social de 10 000 lei, iar valoarea activelor societăţii valorează
numai 25000 lei şi, prin urmare, aceasta nu-şi va putea onora obligaţia sa. Mai mult, deoarece
creditorul fusese informat despre reorganizare, el trebuia să se opună reorganizării şi să ceară
creanţa sa până la reorganizare, dar, deoarece a expirat termenul stabilit de art. 72 alin.(2) din
Codul civil, cerinţa poate fi satisfăcută numai în limita patrimoniului deţinut.
Primind acest răspuns creditorul a înaintat imediat o acţiune în judecată, indicând în
cerere în calitate de copârâţi atât societatea cu răspundere limitată, cât şi asociaţii acestora,
solicitând încasarea forţată a sumei datoriei, a prejudiciului cauzat şi a cheltuielilor de
judecată.
Va primi instanţa o asemenea cerere spre examinare?
Dacă da, cum trebuie de soluţionat un asemenea litigiu?
Poartă răspundere asociaţii societăţii cu răspundere limitată pentru obligaţiile societăţii
şi în special pentru cele formate până la reorganizare?
Nr. 5
Adunarea Generală a acţionarilor societăţii „Târgul Mare” S.A. a adoptat hotărârea de
reorganizare prin fuziune, absorbind societatea „Primii Paşi” SRL. Fiind jurist la societatea
„Târgul Mare” S.A., consultaţi administraţia societăţii în următoarele chestiuni:
─ care sunt avantajele absorbţiei pentru societatea absorbantă, spre deosebire de
contopire?
─ care vor fi etapele reorganizării în cauză?
─ ce documente sunt necesare pentru realizarea prezentei absorbţii?
─ în ce termen societatea va fi considerată ca fiind reorganizată?
Nr. 6
O societate cu răspundere limitată „Avante” SRL are trei asociaţi, care deţin cote egale
de participare la capitalul social. În ultimii trei ani, această societate a avut în mod constant
pierderi care au dus la reducerea capitalului social cu mai mult de jumătate.
În februarie 2017, societatea comercială „Bobo” SA, prin administratorii săi, propune
celor trei asociaţi o fuziune prin absorbţie, în urma căreia fiecare din cei trei asociaţi va primi
un număr redus de acţiuni în societatea pe acţiuni.
În luna martie 2017, în cadrul Adunării Generale a asociaţilor „Avante” SRL, doi din cei
trei asociaţi votează în favoarea fuziunii şi unul se opune.
Ţinând cont că actul constitutiv al societăţii cu răspundere limitată nu prevede alte
condiţii decât cele din lege privind majoritatea necesară pentru a se lua o hotărâre în cadrul
Adunării Generale, poate fi considerată valabilă hotărârea adoptată de societatea „Avante”
SRL?
1.6. Teste
1. Care sunt modurile de încetare a activităţii societăţilor comerciale prin
transmiterea drepturilor şi obligaţiilor prin succesiune?
a. _____________________________________________________________________
b. _____________________________________________________________________
59
c. _____________________________________________________________________
d. _____________________________________________________________________
e. _____________________________________________________________________
2. Care sunt operaţiunile care sunt necesare a fi săvârşite pe parcursul reorganizării

prin absorbţie?
a. _____________________________________________________________________
b. _____________________________________________________________________
c. _____________________________________________________________________
d. _____________________________________________________________________
e. _____________________________________________________________________
3. Care sunt actele (documentele) necesare pentru a înregistra divizarea?

a. _____________________________________________________________________
b. _____________________________________________________________________
c. _____________________________________________________________________
d. _____________________________________________________________________
e. _____________________________________________________________________
f. _____________________________________________________________________
4. Selectaţi temeiurile pentru transformarea în altă formă de organizare juridică.

a. în societatea pe acţiuni a rămas un singur acţionar;
b. în societatea în nume colectiv a rămas un singur acţionar;
c. întreprinderea municipală are un singur fondator;
d. capitalul social al socităţii cu răspundere limitată a depăşit 5400 de lei;
e. activele societăţii pe acţiuni au scăzut sub valoarea capitalului social,
f. întreprinderea de stat ocupă o situaţie dominantă pe piaţă.
5. Recomandaţi cel puţin două forme de reorganizare pentru fiecare din

următoarele cazuri:
a. capitalul social al SA a scăzut sub valoarea de 20 000 lei;
b. societatea în comandită are 21 de asociaţi;
c. societatea în comandită are doar asociaţi comanditari;
d. societatea în nume colectiv are un singur asociat;
e. societatea cu răspundere limitată are 51 asociaţi.
6. Hotărârea de transformare a societăţii cu răspundere limitată în societate în

nume colectiv se decide cu:
a. 2/3 din numărul total de voturi;
b. 3/4 din numărul total de voturi;
c. Cu unanimitate de voturi,
d. Cu 3/4 din voturile reprezentate.
7. Hotărârea de transformare a societăţii pe acţiuni în societate cu răspundere

limitată se decide cu:
e. 2/3 din numărul total de voturi;
f. 3/4 din numărul total de voturi;
g. Cu unanimitate de voturi;
h. Cu 3/4 din voturile reprezentate;
i. Votul acţionarilor ce deţin 2/3 din acţiunile cu drept de vot reprezentate la adunare.
60
8. Persoana juridică se consideră reorganizată în momentul:
a. semnării contractului de fuziune/planului de dezmembrare;
b. înregistrării reorganizării;
c. notificării Camerei Înregistrării de Stat;
d. transmiterii drepturilor şi obligaţiilor;
e. aprobării contractului de fuziune/planului de dezmenbrare de către adunarea generală;
f. publicării avizului în Monitorul Oficial.
9. Deosebiţi efectele juridice ale contopirii faţă de absorbţie.

________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
10. Dacă creditorul căruia nu i-au fost acordate garanţii privind satisfacerea
creanţelor nu s-a opus procedurii de reorganizare, acesta:
a. se poate adresa persoanelor juridice succesoare privind încasarea creanţei;
b. pierde dreptul asupra creanţei deoarece aceasta a fost respinsă de persoana juridică
reorganizată, iar creditorul nu a înaintat acţiune în justiţie privind apărarea dreptului
său;
c. pierde dreptul asupra creanţei deoarece nu a cerut Camerei Înregistrării de Stat să nu
înregistreze reorganizarea până nu-i vor fi acordate garanţii.
11. Înregistrarea fuziunii prin absorbţie se va face în următoarea ordine:

d. mai întâi se înregistrează modificările în actul de constituire a persoanei juridice
absorbante, apoi se radiază persoana juridică absorbită;
e. mai întâi se înregistrează modificările actului de constituire a persoanei juridice
absorbite, apoi se radiază persoana juridică absorbantă;
f. mai întâi se radiază persoana juridică absorbantă, apoi se înregistrează modificările
actului de constituire a persoanei juridice absorbite;
g. mai întâi se radiază persoana juridică absorbită, apoi se înregistrează modificările în
actul de constituire a persoanei juridice absorbante;
h. operaţiunile de înregistrare şi radiere se fac concomitent.
Nr. de puncte Nota

32-33 10
28-32 9
24-27 8
20-23 7
16-19 6
11-15 5
7-10 4
4-6 3
0-5 2
61
(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Reorganizarea
persoanelor juridice” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în limba
2. Pregătirea unui portofoliu care să includă documentele necesare pentru înregistrarea
transformării unei întreprinderi de stat în societate comercială – se evaluează cu maxim
nota 8.
3. Referat pe tema: „Fuziunea persoanelor juridice cu scop lucrativ prin absorbţie
(contopiere)” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.
4. Referat pe tema: „dezmembrarea persoanelor juridice cu scop lucrativ prin separare
(divizare)” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.
5. Referat pe tema: „Reorganizarea persoanelor juridice cu scop lucrativ prin „separarea
prin absorbţie” (divizare)” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.
TEMA 9
Dizolvarea şi lichidarea persoanelor juridice cu scop lucrative

 să cunoască temeiurile dizolvării; 1. Dizolvarea persoanei juridice cu scop
 consecinţele dizolvării; lucrativ. Temeiurile de dizolvare.
 să definească noţiunile: dizolvare, lichidare; Înregistrarea dizolvării. Consecinţele
 să aibă abilitatea de a întocmi proiecte de dizolvării.
documente care sunt necesare pentru
înregistrarea dizolvării şi a celor necesare 2. Noţiunea de lichidare a persoanei juridice.
pentru radierea persoanei jurdice; Principiile lichidării şi principalele modificări
 să compare procedura de lichidare a care intervin în statutul persoanei juridice
persoanei juridice cu scop lucrativ cu active dizolvate.
suficiente pentru satisfacerea creanţelor cu
procedura de lichidare a persoanei juridice cu 3. Lichidatorul persoanei juridice. Definiţia,
active insuficiente pentru satisfacerea desemnarea, înregistrarea, atribuţiile.
creanţelor creditorilor;
 să aibă abilitatea de a elabora note 4. Operaţiunile lichidatorului. Prevenirea
informative privind consecutivitatea creditorilor şi satisfacerea creanţelor acestora.
operaţiunilor necesare de efectuat în cazul Întocmirea şi aprobarea bilanţului de
lichidări persoanei juridice cu scop lucrativ şi lichidare. Repartizarea între asociaţi a
cu privire la redeschiderea lichidării; activelor rămase după satisfacerea cerinţelor
creditorilor.
5. Radierea persoanei juridice din registrul de

stat. Actele necesare pentru radiere.
6. Redeschiderea lichidării: a) la cererea

asociaţilor societăţii lichidate; b) la cererea
creditorului societăţii lichidate;

1. Codul civil nr.1107/2002;
62
2. Legea nr.220/2007 cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a
3. Legea nr.1134/1997 cu privire la societăţile pe acţiuni,
4. Legea cu privire la cooperativele de producţie;
5. Legea cu privire la cooperativele de întreprinzător.
1.3.Literatura:
1. Cărpenaru Stanciu D. Tratat de Drept Comercial, Bucureşti, 2014.

3. Roșca N., Dizolvarea Societății Comerciale cu Răspundere Limitată pentru cauză de
ineficiență economică, În materialele conferinței Științifice Naționale cu participare
internațională, Integrare prin cercetare și comunicare, Științe juridice, Vol. II, Editura
CEP USM, Chișinău 2016;
4. Cărpenaru Stanciu, Predoiu Cătălin, David Sorin, Piperea Gheorghe, Societăţile
comerciale, Reglementare, doctrină, jurisprudenţă, ALL BECK, Bucureşti, 2002, p.
553-571.
5. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor. vol. I, Tipografia Centrală, Chişinău,
2004, p. 344-372.
6. Baieş Sergiu; Roşca Nicolae. Drept civil, partea generală. Persoana fizică. Persoana
juridic, Tipografia Centrală, Chişinău, 2004, p. 430-448.
7. Сабаков С.К. Ликвидацыя юридических лиц, Экономика и жизнь, Нижний
Новгород, 1998.
9. Angheni Smaranda; Volonciu Magda; Stoica Camelia. Drept comercial, ediţia a 4-a,
Oscar print, Bucureşti, 2008, p.199-206, 213-218 .
1.4. Teste grilă
1) Dizolvarea reprezintă operațiunea prin care

a) Persoana juridică își încetează activitatea de întreprinzător;
b) Persoana juridică își încetează existența ca subiect de drept;
c) Persoana juridică își pierde capacitatea de exercițiu.
2) Dizolvarea persoanei juridice are ca efect

a) Intentarea procedurii de insolvabilitate;
b) deschiderea procedurii lichidării, cu excepţia cazurilor de fuziune şi dezmembrare;
c) radierea persoanei juridice din Registrul de stat.
3) În calitate de lichidator pot fi desemnați

a) O persoană fizică sau juridică care corespunde cerințelor prevăzute de lege;
b) Una sau mai multe persoane fizice majore cu capacitate deplină de exerciţiu care are cetăţenia
Republicii Moldova şi domiciliază pe teritoriul ei;
c) Una sau mai multe persoane fizice cu capacitate deplină de exerciţiu care au cetăţenia
Republicii Moldova și studii superioare de specialitate.
4) Poate administratorul persoanei juridice să devină lichidator:

a) Nu poate, deoarece lichidatorul este desemnat de către instanța de judecată din rândurile
administratorilor autorizați ;
63
b) Poate, dacă întrunește condițiile prevăzute de lege ;
c) Poate, dacă organul competent sau instanţa de judecată nu desemnează o altă persoană în
calitate de lichidator.
5) În cazul în care lichidatorul respinge creanţa, creditorul este în drept:

a) Să intenteze o acțiune în judecată în termenul general de prescripție;
b) Să depună cerere privind intentarea procesului de insolvabilitate;
c) să înainteze o acţiune în instanţă de judecată în termen de 30 de zile de la data cînd a fost
informat despre respingerea creanţei, sub sancţiunea decăderii.
6) Dacă din bilanţul provizoriu de lichidare rezultă un excedent al pasivelor faţă de active,
lichidatorul este în drept:
a) să continue procedura de lichidare cu acordul tuturor creditorilor validaţi în condițiile
prevederilor Codului civil;
b) să depună cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate;
c) să înceteze procedura de lichidare în cazul în care nu ezistă creditori.
7. Indicați care din următoarele situații constituie temei pentru dizolvarea societății
comerciale:
a) capitalul social al ei este sub mărimea minimă obligatorie timp de 3 luni de zile;
b) activele nete sunt mai mici decât valorea capitalului social, iar Adunarea generală nu a decis
reducerea capitalului social sau suplimentarea activelor;
c) societatea practică un gen de activitate care nu este indicat în actul de constituire.
8. Termenul de înaintare a creanţelor este de:

a) 4 luni de la publicarea avizului despre lichidare;
b) 30 de zile de la publicarea avizului despre lichidare;
c) 2 luni de la publicarea avizului despre lichidare.
9) Poate persoana juridică dizolvată să pretindă executarea creanțelor neajunse la

scadență:
a) Poate, deoarce dizolvarea are ca efect scadența creanțelor neajunse la scadenţă
b) Nu poate, deoarece hotărîrea lichidare în afara procedurii insolvabilităţii nu are ca efect
scadenţa creanţelor neajunse la scadenţă
c) Poate, dacă înaintarea creanțelor se face în termenul prevăzut de lege
10) Care din următoarele documente nu este necesar pentru radierea persoanei juridice din
Registrul de Stat:
a) Certificatul de înregistrare
b) planul de repartizare a activelor
c) bilanţul de lichidare
1.5. Spete
Nr.1
Procurorul mun. Chişinău, în baza art.87 Codul civil, a înaintat o acţiune de a lichida o
societate cu răspundere limitată care desfăşoară activitatea farmaceutică şi după retragerea
licenţei de către Camera de Licenţiere.
SRL în referinţa sa a motivat că, potrivit legii, nu se poate solicita lichidarea, deoarece
activitatea farmaceutică nu este unicul gen de activitate desfăşurat. Societatea desfăşoară şi
alte genuri de activitate respectă cerinţele legale de practicare a acestora.
64
Cum trebuie să procedeze instanţa?
Poate fi decisă dizolvarea societăţii comerciale din această cauză?
Are dreptul procurorul să intenteze un proces de lichidare a SRL?
Nr. 2
Adunarea asociaţilor SRL „Spinul”, în proces de lichidare, a decis să fuzioneze cu
SRL „Cornul” şi să-şi continue activitatea. În legătură cu aceasta, prima s-a obligat să
transmită toate bunurile rămase după satisfacerea cerinţelor creditorilor către succesorul său.
Însă, prezentând toate actele necesare privind efectuarea lichidării societăţii şi, desigur,
cele de reorganizare, organul de înregistrare a adoptat o decizie de respingere a reorganizării.
Poate o societate comercială aflată în procedura de lichidare să-şi schimbe hotărârea şi
să fuzioneze cu o altă societate comercială? Argumentaţi.
Nr. 3
Casa Naţională a Asigurărilor Sociale a depus o cerere în instanţa de judecată pentru
încasarea forţată de la Cooperativa Agricolă de Producţie „Fazanul” a plăţilor obligatorii în
sumă de 40 000 lei pe care pârâtul le datora. În locul referinţei, pe adresa instanţei a sosit o
informaţie de la sediul pârâtului potrivit căreia pârâtul nu se mai află pe această adresă şi că
acesta a fost lichidat.
În legătură cu aceasta a fost făcută o interpelare la Camera Înregistrării de Stat care a
confirmat că, într-adevăr, CAP „Fazanul” a fost lichidată. Din acest considerent instanţa,
conducându-se de prevederile art.131 din CPC, a adoptat o încheiere prin care a refuzat în
primirea cererii.
Casa Naţională a Asigurărilor Sociale a ordonat secţiei sale juridice să stabilească în ce
condiţii s-a lichidat debitorul său şi cum de s-a produs lichidarea fără acordul creditorului. În
procesul de lichidare s-a stabilit că avizul cu privire la lichidarea cooperativei nu a fost
publicat în Monitorul Oficial. Suplimentar, Camera Înregistrării de Stat a comunicat că,
potrivit bilanţului de lichidare a cooperativei membrii acesteia au împărţit între ei bunuri în
valoare de 75 000 lei.
Există vreo soluţie legală pentru ca Casa Naţională să încaseze creanţa pe care o are?
Nr. 4
Procurorul a intentat o acţiune civilă de nulitate a Lombardului „Credinţa” SRL. În
cererea sa procurorul a arătat că nu sunt respectate cerinţele legale privind capitalul social
minimal al pârâtului.
În referinţa sa pârâtul a arătat că are un capital social de 70 000 lei şi acesta este în
concordanţă cu prevederile legislaţiei în vigoare şi cere instanţei să respingă acţiunea
procurorului.
Cum trebuie să fie soluţionat litigiul?
Poate necorespunderea capitalului social minimal prevederilor legislaţiei să servească
drept temei pentru declararea nulităţii societăţii comerciale?
Nr. 5
Societatea comercială „Sisteme Electrice” SA a fost constituită la începutul anului
1999 pe termen nedeterminat, obiectul principal de activitate al acesteia fiind luarea în
concesiune a sistemului stradal de iluminat din municipiul Chişinău. În urma licitaţiei publice
organizate de autorităţile municipale, o altă societate comercială a fost declarată adjudecător
al concesiunii.
Unul din acţionarii „Sisteme Electrice” SA s-a adresat instanţei judecătoreşti,
solicitând constatarea dizolvării societăţii.
Este întemeiată această cerere?
65
1.6. Teste
1. Definiţi noţinea de ,,dizolvare” a persoanei juridice.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
2. Identificaţi temeiurile de dizolvare voluntară.

a. ________________________________________________________________
b. ________________________________________________________________
c. ________________________________________________________________
3. Selectaţi temeiurile de dizolvare forţată:

a. constituirea persoanei juridice este viciată;
b. actul de constituire nu corespunde prevederilor legii;
c. imposibilitatea atingerii scopului propus de persoana juridică;
d. adunarea generală a membrilor nu s-a desfăşurat timp de 3 ani;
e. persoana juridică nu a ales administratorul;
f. actvititatea persoanei juridice;
g. persoanei juridice i-a fost retrasă licenţa şi autorizaţia; contravine ordinii publice; nu a
fost convocată.
4. Definiţi noţinea de ,,lichidare” a persoanei juridice.

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
5. Enumeraţi principiile ce definesc statutul societăţii aflate în lichidare.

a. ________________________________________________________________
b. ________________________________________________________________
c. ________________________________________________________________
d. ________________________________________________________________
6. Selectaţi condiţiile care trebuie să le întrunească lichidatorul persoanei juridice.

a. Să fie cetăţean al R. Moldova;
b. să fie întreprinzător individual;
c. să aibă capacitate de exerciţiu;
d. să fi atins vârsta majoratului şi să aibă capacitate deplină de exerciţiu;
e. să aibă domiciliu pe teritoriul R. Moldova;
b. să aibă studii superioare;
c. să fie jurist sau economist;
d. să fie administrator al unei societăţi comerciale.
7. Numiţi actele necesare a fi prezentate de către lichidator la organul de

înregistrare pentru radierea persoanei jurdice care s-a lichidat în mod voluntar.
a. ________________________________________________________________
b. ________________________________________________________________
66
c. ________________________________________________________________
d. ________________________________________________________________
8. Identificaţi operaţiunile necesare efectuate de către lichidator în procedura de

lichidare a persoanei juridice.
a. ________________________________________________________________
b. ________________________________________________________________
c. ________________________________________________________________
d. ________________________________________________________________
9. Creanţele creditorilor persoanei juridice dizolvate voluntar vor fi satisfăcute după

cum urmează:
a. creanţele creditorilor faţă de care debitorul este responsabil de prejudiciul cauzat
sănătăţii lor sau în legătură cu moartea; creanţele salariaţilor; creanţele statului pentru taxele şi
impozitele neplătite; alte creanţe;
b. imediat ce creanţa a ajuns la scadenţă, fără a avea rânduri preferenţiale;
c. creanţe din dăunarea sănătăţii sau cauzarea morţii; creanţele salariale faţă de angajaţi
şi remuneraţia datorată conform drepturilor de autor; creanţele pentru creditele acordate de
Ministerul Finanţelor şi alte creanţe faţă de bugetul public naţional, creanţele creditorilor
chirografari.
10)Activele persoanei juridice dizolvate voluntar, rămase după satisfacerea creanţelor

creditorilor se transmit după cum urmează:
a. se transformă în bani, iar aceştia se transmit asociaţilor, acţionarilor, membrilor,
fondatorilor persoanei juridice;
b. se transmit în natură asociaţilor, acţionarilor, membrilor, fondatorilor persoanei juridice;
c. după cum decide organul suprem fie se transformă în bani, fie în natură se transmit
asociaţilor, acţionarilor, membrilor, fondatorilor persoanei juridice;
d. se transmit Ministerului Economiei;
e. se transmit adminstratorului persoanei juridice dizolvate pentru a fi păstrate.
11. Redeschiderea procedurii de lichidare a persoanei juridice se efectuează în caz dacă:

a. apare un creditor sau o altă persoană îndreptăţită să pretindă la activul repartizat între
asociaţi, fondatori;
b. a decedat lichidatorul persoanei juridice lichidate;
c. sunt descoperite active ale persoanei juridice lichdate care nu au fost valorificate;
d. nu au fost achitate salariile faţă de angajaţi;
e. Ministerul justiţiei nu a ştiut de faptul lichidării persoanei juridice.
Nr. de puncte Nota

32-33 10
28-32 9
24-27 8
20-23 7
16-19 6
11-15 5
7-10 4
67
4-6 3
0-5 2

(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Dizolvarea persoanei
juridice cu scop lucrativ” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în
2. Pregătirea unui portofoliu care să includă documentele necesare pentru înregistrarea
radierii unei persoane juridice cu scop lucrativ – se evaluează cu maxim nota 8.
3. Referat pe tema: „Temeiurile de dizolvare a persoanei juridice cu scop lucrativ” –
aproximativ 5-10 pagini şi se evaluiază cu maxim nota 10.
4. Referat pe tema: „Lichidatorul persoanei juridice cu scop lucrativ” – aproximativ 5-10
5. Referat pe tema: „Procedura de lichidare a persoanei juridice cu scop lucrativ” –
TEMA 10
Insolvabilitatea întreprinzătorilor persoane fizice şi juridice

 să definească noţiunile de insolvabilitate, 1. Noţiunea de insolvabilitate. Deosebirea
insolvenţă, restructurare, faliment; noţiunile noţiunii de insolvabilitate de alte noţiuni
procedură de insolvabilitate, restructurare şi asemănătoare, bancrută, faliment, insolvenţă.
falimente; Incapacitatea de plată şi supraîndatorarea.
 să numească persoanele (debitorii) cărora le 2. Participanţi la procesul de insolvabilitate.
sunt aplicabile normele legii insolvabilităţii; Subiecte insolvabilităţii. Instanţele competente
cărora nu li se aplică insolvabilitatea; şi faţă de în materia insolvabilităţii. Administratorul
care se aplică descalificarea insolvabilităţii. Creditorii.
 să numească condiţiile care trebuie să le 3. Intentarea procesului de insolvabilitate.
întrunească administratorul insolvabilităţii; Depunerea cererii întroductive şi admiterea ei.
 să caracterizeze temeiurile de intentare a Adoptarea hotărârii de intentare a
procesului de insolvabilitate; efectele intentării insolvabilităţii şi efectele ei. Registrul cauzelor
procesului de insolvabilitate şi ale aplicării de insolvabilitate.
procedurii de restructurare; 4. Procedura de restructurare. Propunerea,
 să clasifice creditorii societăţii insolvabile admiterea şi confirmarea planului de
după criteriile cunoscute; restructurare. Efectele juridice ale confirmării
 să explice consecinţele juridice care survin planului de restructurare. Procedura accelerată
pentru creditori în legătură cu creanţele care nu de restructurare.
pot fi saisfăcute din masa debitoare a persoanei 5. Procedura de faliment. Desesizarea
insolvabile; debitorului. Stabilirea masei active (masa
debitoare). Regimul actelor juridice anterioare
 să aibă abilitatea de a întocmi actele de
intentării insolvabilităţii. Stabilirea masei
complexitate mică şi medie necesare în
pasive (totalitatea creanţelor). Vânzarea
procesul de insolvabilitate;
bunurilor debitorului. Distribuirea sumelor
 să consulte în privinţa diferitor situaţii ce
realizate din vânzarea masei debitoare.
apar în legătură cu starea de insolvabilitate;
Procedura simplificată de insolvabilitate;
6. Încetarea procesului de insolvabilitate.
Radierea persoanei juridice insolvabile din
registrul de stat.
68
7.Descalificarea întreprinzătorilor persoane
fizice şi a persoanelor cu funcţii de răspundere
a persoanelor juridice.
1.2.Acte normative:
2. Legea insolvabilităţii nr. 149/2012, MO, 2012, nr.193-197. In vigoare din 13.03.2013;
3. Legea nr.123/1998 cu privire la capitalizarea plăţilor periodice, MO nr. 85-86 din
17.09.1998;
4. Legea cu privire la administratorii autorizaţi nr. 161 din 18.07.2014, MO nr.293-296
din 03.10.2014.
1.3.Literatura:
1. Cărpenaru Stanciu. Tratat de drept comercial român, ediţia a 3-a revizuită, conform
noului Cod civil, Bucureşti, 2012, p. 665-779;
2. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor. vol. I, Tipografia Centrală, Chişinău,
2004. p. 375-447.
3. Rosca Nicolae; Baies Sergiu. Dreptul afacerilor, Chişinău, 2011, p.249-281.
4. Angheni Smaranda; Volonciu Magda; Stoica Camelia. Drept Comercial, Bucureşti
2008, editura a 4-a, p.243-266.
5. Piperea Gh., Insolvents: legea, regulile, realitatea, Editura Wolters Kluwer, România,
2008.
6. Turcu I., Tratat de insolvenţă, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008.
7. Avram A. Procedura insolvenţei. Partea generală, Editura Hamangiu, Bucureşti,
2008.
8. Turcu I. Falimentul. Actuala procedură, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2005.
9. Roşca Nicolae. Instituţia falimentului în legislaţia Republicii Moldova, Tipografia
Centrală, Chişinău, 2001, p.172.
10. Căpăţînă Octavian, Faza stabilirii masei pasive în procedura insolvenţei comerciale
//Revista de drept comercial, 1997, nr. 9.
11. Costin Mircea N.; Miff Angela. Falimentul. Evoluţie şi actualitate, Bucureşti, Lumina
Lex, 2000.
12. Costin Mircea N., Schiau Ioan, Prescure Titus. Reorganizarea şi lichidarea judiciară.
Analiză de legislaţie şi doctrină, Bucureşti, Lumina Lex, 1997.
13. Turcu Ion. Falimentul. Actuala procedura. ediţia a V-a completată şi actualizată.
Lumina Lex, Bucureşti, 2005.
14. Guyon Y. Droit des affaires, Tome 2, 7-ième edition, Economica, Paris, 1999.
15. Corine Saint-Alary- Houin. Guide de l΄ entreprise en difficulte, Paris, Dalloz, 1999.
16. Дубинчин А. Институт несостоятельности и внеконкурсное удовлетворение
требований к должнику юридическому лицу //Хозяйство и право, 1999, № 10.
17. Зинченко К.; Лапар В.; Газарян Б. Банкротство и правоприменительная
практика //Хозяйство и право, 1996, № 5.
18. Клейман А.Ф. О несостоятельности частных лиц по советскому
процессуальному праву. Иркутск, 1929.
69
1.4. Teste grilă
1) Insolvabilitatea reprezintă:
a) situaţie financiară a debitorului caracterizată prin incapacitatea de a îşi onora obligaţiile
de plată, constatată prin act judecătoresc de dispoziţie;
b) situaţie financiară a debitorului caracterizată prin incapacitatea lui de a îşi executa
obligaţiile de plată scadente;
c) situaţie financiară a debitorului, în care valoarea bunurilor nu mai acoperă obligaţiile
existente ale acestuia.
2) Creditorul este în drept să depună cerere introductivă dacă:

a) debitorul a încetat să execute obligațiile de plată scadente, după o notificare
prealabilă;
b) are o creanță certă, lichidă și exigibilă, constatată prin hotărâre judecătorească
irevocabilă;
c) are un interes legitim în intentarea procesului de insolvabilitate şi îşi poate argumenta
creanţele şi temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate.
3) Dacă debitorul persoană fizică decedează pînă la intentarea procedurii de

insolvabilitate, instanța de insolvabilitate va decide:
a) continuarea procesului, moştenitorii luînd locul debitorului în proces chiar dacă au
acceptat moştenirea în măsura în care pasivele nu depăşesc activele masei succesorale;
b) încetarea procesului;
c) continuarea procesului, cu aplicarea procedurii simplificate a falimentului.
4) Hotărârea de intentare a procesului de insolvabilitate are ca efect:

a) deschiderea procedurii de lichidare a patrimoniului debitorului;
b) suspendarea activității organelor de conducere ale debitorului;
c) înlocuirea administratorului provizoriu cu unul sau mai mulți lichidatori.
5) Dacă debitorul persoană juridică nu deține nici un bun în patrimoniu ori bunurile
deținute sînt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile procesului şi niciun creditor sau
terţ nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, instanța va decide:
a) Aplicarea procedurii accelerate a falimentului;
b) Aplicarea procedurii simplificate a falimentului;
c) Încetarea procesului de insolvabilitate și radierea persoanei juridice din registrul de stat.
6) Procedura simplificată a falimentului se aplică debitorilor aflaţi în stare de

insolvabilitate care se încadrează în una din următoarele categorii:
a) întreprinzători individuali şi gospodării ţărăneşti (de fermier), titularilor patentei de
întreprinzător,
b) societăţi necomerciale dizolvate ulterior formulării cererii introductive,
c) societăților cooperatiste.
7) Dispozitivul hotărîrii de intentare a procedurii simplificate de faliment se publică:

a) în termen de 10 zile din data adoptării,
b) în termen de 15 zile din data adoptării,
c) în termen de 30 zile din data adoptării.
70
8) Procedura de restructurare reprezintă:
a) procedura prin care debitorul intră, după o perioadă de observaţie, în procedură a
falimentului;
b) una dintre procedurile procesului de insolvabilitate care se aplică debitorului şi care
presupune întocmirea, aprobarea, implementarea şi respectarea unui plan complex de măsuri
în vederea remedierii financiare şi economice a debitorului şi achitării datoriilor acestuia
conform programului de plată a creanţelor;
c) procedură prin care debitorul intră direct în procedura falimentului după o perioadă de
observaţie sau odată cu intentarea procedurii de insolvabilitate;
9) Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în:

a) incapacitatea de plată a debitorului,
b) supraîndatorarea debitorului în cazul în care acesta este persoană juridică responsabilă de
creanţele creditorilor în limitele patrimoniului său,
c) potenţialul de viabilitate managerială şi economică se află într-o dinamică descrescătoare.
10) Termenul-limită pentru creditori privind înregistrarea cererii de admitere a

creanţelor în vederea întocmirii tabelului preliminar este:
a) de 10 de zile calendaristice, iar pentru întocmirea tabelului definitiv, de 15 de zile
calendaristice de la data intrării în procedură.
b) de 15 de zile calendaristice, iar pentru întocmirea tabelului definitiv, de 30 de zile
c) de 30 de zile calendaristice, iar pentru întocmirea tabelului definitiv, de 45 de zile
11) Persoana care intenţionează să stingă în mărime deplină creanţele creditorilor faţă
de debitor înaintează instanţei de judecată care examinează cazul de insolvabilitate a
debitorului şi administratorului insolvabilităţii/lichidatorului:
a) cerere de executare,
b) ofertă de executare,
c) un plan de executare.
12) Executarea creanţelor creditorilor poate începe doar după:

a) întocmirea tabelului definitiv,
b) şedinţa de validare,
c) publicarea în Monitorul Oficial al RM a 2 avize consecutive.
13) La fiecare 3 luni, calculate de la data la care începe valorificarea masei debitoare,
administratorul/lichidatorul prezintă spre aprobare un raport asupra fondurilor
obţinute din valorificare şi din încasarea de creanţe şi un plan de distribuţie între
creditori:
a) comisiei de cenzori,
b) comitetului creditorilor,
c) adunării creditorilor.
14) Distribuţia masei debitoare este efectuată de către:

a) adunarea creditorilor,
b) administratorul insolvabilităţii/lichidator,
c) instanţei de judecată.
71
15) Se consideră că debitorul este lichidat din momentul:
a) pronunţării unei hotărîri de încetare a procesului de insolvabilitate,
b) adoptorii unei decizii de către adunarea creditorilor,
c) radierii din registrul de stat al persoanelor juridice sau registrul de stat al
întreprinzătorilor individuali.
1.5. Speţe
Nr. 1
Andrei Bolintineanu a cumpărat un frigider de la SRL „Trianon”. Termenul de garanţie a fost
stabilit de 2 ani. Numai după două luni frigiderul a ieşit din funcţiune. Cumpărătorul a
restituit frigiderul vânzătorului şi a cerut să i se restituie banii. Vânzătorul a anunţat că
defectul frigiderului este minor şi că acesta va fi reparat din cont propriu. Cumpărătorul nu a
dorit să primească frigiderul reparat, iar vânzătorul nu dorea să restituie banii.
Cumpărătorul, după o consultaţie cu avocatul, a înaintat o acţiune de intentare a procesului de
insolvabilitate împotriva SRL „Trianon”. Instanţa de judecată, examinând cererea în fond, a
respins acţiunea ca fiind neîntemeiată şi a decis să încaseze de la reclamant prejudiciul pentru
lezarea reputaţiei morale.
Este corectă hotărârea instanţei?
În ce mod ar putea cumpărătorul să-şi protejeze dreptul său?
Care acte trebuie să fie anexate la cererea creditorului de intentare a procesului de
insolvabilitate?
Poate fi încasat prejudiciul de către SRL „Trianon” de la cumpărător?
Nr. 2
SRL „Răut” a depus o acţiune faţă de S.A. „Termocom” prin care a cerut recunoaşterea
dreptului de proprietate asupra segmentului de ţevi de asigurare cu energie termică din str.
Bucureşti, mun. Chişinău. În susţinerea acţiunii societatea reclamantă a anexat contractul de
depozit încheiat cu pârâtul, potrivit căruia la depozitul acestuia au fost depuse ţevi cu
diametrul de 50 cm, precum şi răspunsul reclamantului care confirmă că ţevile respective au
fost utilizate la montarea traseului pe str. Bucureşti.
Instanţa de judecată a returnat cererea reclamantului şi a arătat că S.A. „Termocom” se află în
proces de insolvabilitate şi toate cerinţele faţă de acesta trebuie formulate administratorului
insolvabilităţii şi în instanţa care a intentat procesul de insolvabilitate.
Reclamantul a adresat o cerere administratorului insolvabilităţii cu cerinţa de a i se recunoaşte
dreptul de proprietate. Administratorul a menţionat că dreptul de proprietate asupra sistemelor
de conducte de energie termică este unic şi nu poate fi cedat un segment. Mai mult, reieşind
din dispoziţiile noului Cod civil, reclamantul nu poate pretinde proprietatea, deoarece, chiar
dacă materialele au fost ale reclamantului, dreptul de proprietate asupra conductelor aparţine
S.A. „Termocom”, iar reclamantul poate să se adreseze ca un creditor chirografar în procesul
de insolvabilitate.
Este legală acţiunea instanţei de judecată? Dar acţiunea administratorului insolvabilităţii?
Ce acţiuni poate întreprinde societatea reclamantă?
Nr. 3
SRL „Luceafărul” a înaintat o cerere prin care solicită intentarea procedurii de insolvabilitate
Cooperativei agricole „Noua Tehnologie”, arătând că are o creanţă care a ajuns la scadenţă şi
nu a fost onorată. În referinţa sa pârâta a motivat că creanţa la care se pretinde a fost stinsă
prin compensare şi reclamanta a fost informată despre aceasta. La referinţă au fost anexate
actele contabile, inclusiv bilanţul contabil trimestrial semnat de organul fiscal teritorial, din
care rezultă că activele acesteia depăşesc pasivele şi nu poate fi vorba de o supraîndatorare.
Cum trebuie să procedeze instanţa de judecată?
72
Care sunt temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate?
Care sunt consecinţele negative pentru reclamantul care a depus intenţionat o cerere pentru a
prejudicia reputaţia profesională a unei societăţi comerciale?
Nr. 4
Societatea în nume colectiv „Vornicescu şi Co” a depus o cerere prin care se autodeclară în
stare de insolvabilitate şi solicită intentarea procesului respectiv, deoarece peste 10 zile ajunge
la scadenţă contractul de creditare încheiat cu BCA „Industrie” care nu va putea fi onorat.
Incapacitatea de plată survine din cauza că SRL „Persist”, care s-a angajat să construiască un
edificiu pentru SNC „Vornicescu şi Co”, nu a finisat construcţia acestuia, întârziind cu
aproximativ 40 de zile. Prin cerere se solicită aplicarea de către instanţă a procedurii de
restructurare, motivându-se prin aceea că, în cazul în care construcţia va fi finisată, societatea
îşi va putea onora obligaţiile contractuale.
În ce caz instanţa poate aplica procedura de restructurare?
Cine trebuie să elaboreze planul şi care este procedura de punere în aplicare a acestuia?
Care este scopul procedurii de rstructurare şi când aceasta încetează?
Nr. 5
Societatea comercială „Paradis” SRL, principalul gen de activitate al căreia este activitatea
hotelieră şi de turism, a cumpărat o clădire într-o staţiune estivală pe care a transformat-o în
hotel. Societatea a dotat fiecare cameră a hotelului cu un aparat de aer condiţionat. În acest
scop, aceasta a cumpărat de la „Fresh” S.A. (distribuitor de aparate de aer condiţionat) 60
unităţi. „Paradis” SRL a plătit 30% din preţul total al aparatelor cumpărate la data la care
acestea au fost livrate, restul de 70% urmând a fi plătit în termen de 4 luni de la data livrării.
Pentru a garanta plata restului de 70%, „Paradis” SRL acceptă ca societatea distribuitor să
rămână proprietarul aparatelor vândute până la data plăţii integrale a preţului. Înainte ca
datoria privind cei 70% din preţul total să ajungă la scadenţă, împotriva lui „Paradis” SRL se
deschide procedura de declarare a acesteia în stare de insolvabilitate.
a) În ce condiţii poate fi „Fresh” S.A. considerată un creditor garantat în cadrul procedurii de
insolvabilitate?
b) În ipoteza în care „Fresh” S.A. este un creditor garantat care are o garanţie reală asupra
aparatelor vândute, în ce condiţii poate executa „Fresh” S.A. garanţia reală după declanşarea
procedurii de insolvabilitate?
1.6. Teste:
1. Definiţi noţiunea de „insolvabilitate”.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
2. Selectaţi temeiurile legale de intentare a procesului de insolvabilitate:

a. persoana juridică este insolventă;
b. persoana juridică este în incapacitate de plată;
c. persoana juridică nu s-a achitat cu salariaţii şi cu statutul;
d. persoana juridică este supraîndatorată;
e. persoana juridică este insolvabilă;
f. persoana juridică nu are active şi nici bani.
73
3. Identificaţi participanţii unui process de insovabilitate:
a. ___________________________________________________________________
b. ___________________________________________________________________
c. ___________________________________________________________________
d. ___________________________________________________________________
4. Selectaţi situaţia care identifică starea de insolvenţă a persoanei juridice (se află în
încetare de plăţi).
a. activele depăşesc pasivele, însă societatea nu dispune de bani în numerar;
b. valoarea pasivelor depăşeşte valoarea activelor;
c. potrivit bilanţului, pasivele depăşesc activele, însă valoarea de piaţă a activelor este
mai mare decât valoarea pasivelor.
5. Selectaţi situaţia în care societatea comercială este insolvabilă.

a. activele depăşesc pasivele, însă societatea nu dispune de bani în numerar;
b. valoarea pasivelor depăşesc valoarea activelor;
c. potrivit bilanţului pasivele depăşesc activele, însă valoarea de piaţă a activelor este
mai mare decât valoarea pasivelor.
6. La cererea căror persoane începe procesul de insolvabilitate?

a. Administratorului provizoriu;
b. Procurorului General;
c. Administratorului insolvibilităţii;
d. Creditorului;
e. Debitorului;
f. Guvernului;
g. Procuroului de sector.
7. Societăţii comerciale insolvabile li se aplică:

a. Procedura de transformare;
b. Procedura de reorganizare,
c. Procedura de restructurare;
d. Procedura de lichidare a patrimoniului;
8. Determinaţi ordinea de satisfacţie a creanţilor creditorilor (scrieţi numărul de la 1-4):

a. creditorii chirografari ─ _____;
b. creditorii garantaţi ─ ______;
c. creditorii masei ─ ______ ;
d. Cheltuielile procesului de insolvabilitate ─ ______.
9. Determinaţi ordinea de satisfacere a creanţelor chirografare (scrieţi numărul de la 1

la 6 în ordinea stabilită de lege):
a. creanţe din dăunarea sănătăţii sau cauzarea morţii _____;
b. creanţele pentru creditele acordate de Ministerul Finanţelor, creditele interne şi externe
acordate cu garanţie de stat, impozitele şi alte obligaţiuni de plată la bugetul public
naţional _____;
c. creanţele chirografare de rang inferior care au următoarele clase _____;
d. creanţele salariale faţă de angajaţi şi remuneraţia datorată conform drepturilor de autor
_____;
e. alte creanţe chirografare care nu sunt de rang inferior ─ _____;
f. creanţele de restituire (achitare) a datoriilor faţă de rezervele materiale ale statului.
74
10. Selectaţi condiţiile care trebuie să le întrunească administratorul insolbabilităţii?
a. să aibă studii superioare;
b. să fie înregistrat în calitate de întreprinzător individual;
c. să fie director la o societate cu răspundere limitată sau societate pe acţiuni;
d. să nu aibă antecedente penale;
e. să aibă licenţă specială,
f. să fie căsătorit;
g. să fie cetăţean al Republicii Moldova;
h. să aibă cunoştinţe în domeniul activităţii întreprinderii insolvabile;
i. să fie jurist.
11. Identificaţi efectele pe care le generează hotărârea de intentare a procesului de

insolvabilitate în privinţa debitorului insolvabil.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Nr. de puncte Nota

32-33 10
28-32 9
24-27 8
20-23 7
16-19 6
11-15 5
7-10 4
4-6 3
0-5 2

(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Insolvabilitatea
persoanei juridice cu scop lucrativ” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în
limba rusă, în limba engleză şi în limba franceză) – se evaluează cu maxim nota 8.
2. Pregătirea unui portofoliu care să includă documentele necesare pentru intentarea
procesului de insolvabilitate la cererea creditorului (debitorului) – se evaluează cu
maxim nota 8.
3. Referat pe tema: „Procedura de intentarea a procesului de insolvabilitate” – aproximativ
4. Referat pe tema: „Caracteristica perioadei de observaţie” – aproximativ 5-10 pagini şi se
5. Referat pe tema: „Administratorul insolvabilităţii” – aproximativ 5-10 pagini şi se
6. Referat pe tema: „Masa debitoare a debitorului insolvabil” – aproximativ 5-10 pagini şi
7. Referat pe tema: „Admiterea şi confirmarea procedurii de restructurare” – aproximativ
8. Referat pe tema: „Particularităţile procedurii accelerate de restructurare” – aproximativ
75
9. Referat pe tema: „Categoriile şi clasele de creditori ai debitorului insolvabil” –
10. Referat pe tema: „Procedura de lichidare a patrimoniului debitorului insolvabil” –
TEMA 11
Statutul juridic al societăţilor comerciale: Societatea în nume colectiv; societatea
în comandită; societatea cu răspundere limitată; societatea pe acţiuni

 să definească noţiunea de societate 1. Societatea în nume colectiv. Noţiune,
comercială; societate în nume colectiv, în reglementarea juridică, fondatorii, actul
comandită, cu răspundere limitată, pe acţiuni; constitutiv şi cuprinsul lui. Înregistrarea.
 să caracterizeze comparativ: drepturile şi Adoptarea deciziilor, administrarea şi
obligaţiile asociaţilor în fiecare formă de reprezentarea societăţii. Drepturile şi
societate; răspunderea asociaţilor din diferite obligaţiile asociaţilor. Responsabilitatea
forme de societate comercială; societăţii şi a asociaţiilor .
 să compare temeiurile de excludere şi 2. Societatea în comandită. Noţiunea şi
retragere a asociaţilor din societatea în nume reglementarea juridică, fondatorii, actul
colectiv cu cele din societatea în comandită; constitutiv şi cuprinsul lui. Capitalul social
 să clasifice formele adunărilor generale ale şi cotele de participare. Adoptarea deciziilor,
acţionarilor (asociaţilor) după criteriile administrarea şi reprezentarea societăţii,
cunoscute referindu-se şi la atribuţiile drepturile şi obligaţiile comanditarilor şi
exclusive şi neexclusive; comanditaţilor.
 să relateze despre noţiunea de pate socială,
parte de interes şi acţiune, obligaţiune ca 3. Societatea cu răspundere limitată.
valoare mobiliară; Noţiunea de societate cu răspundere
 să aibă abilitatea de a întocmi documente şi limitată. Definiţia, caracterele juridice.
note informative cu privie la transferarea 4. Constituirea SRL. Fondatorii, actul de
participaţiunii (parte socială, acţiuni, parte de constituire, înregistrarea SRL.
interes) la capitalul social de la o persoană la
alta; privind retragerea asociaţilor cu o parte 5. Capitalul social. Aporturile la capitalul
din bunurile societăţi din diferite forme de social. Modificarea capitalului social.
societăţi comerciale; privind aspectul
comparativ dintre diferite forme de societate 6. Structura organizatorică a SRL. Adunarea
comercială în sensul alegerii celei mai generală. Organul executiv. Organul de
optimale forme de societate; proiecte de control.
procese verbale a adunărilor asociaţilor
societăţilor comerciale şi a altor documente 7. Societatea pe acţiuni. Noţiunea de
legate de aceasta; societate pe acţiuni și elementele
caracteristice ale acesteia.
 să clasifice acţiunile şi obligaţiunile în
funcţie de criteriile cunoscute;
8. Constituirea societăţii pe acţiuni.
 să consulte administratorul societăţii pe
Fondatorii. Actul constitutiv. Înregistrarea
acţiuni privitor la consecinţele încheierii unor
de stat a societăţii pe acţiuni. Înregistrarea
tranzacţii de proporţii şi cu conflict de interese
de stat a acţiunilor plasate la fondarea
fără respectarea dispoziţiilor legale;
societăţii.
76
9. Acţionarii. Drepturile patrimoniale şi
nepatrimoniale ale acţionarilor. Obligaţiile
acţionarilor.
10. Adunarea generală. Formele adunărilor
generale. Competenţa adunării generale.
Cerinţe de convocare, informare a
acţinarilor, deliberare.
11. Consiliul societăţii. Alegerea, membrilor
consiliui, competenţa consiliului,
convocarea şedinţelor şi deliberarea
acestora.
12. Organul executiv al societăţii. Tipuri de
organe executive: Competenţa organului
executiv. Desemnarea şi revocarea
membrilor.
13. Organul de control al societăţii pe acţiuni.
Atribuţiile organului de control.
Desemnarea şi revocare membrilor
(auditului). Raportul organului de control şi
aprobarea lui de adunarea generală.
14. Capitalul social. Formarea şi modificarea
capitalului social. Capitalul de rezervă.
15. Valorile mobiliare. Acţiunea. Noţiunea şi
clasificările acţiunilor după diferite criterii.
Obligaţiunea. Noţiune şi clasificare.
16. Tranzacţiile societăţii cu propriile hîrtii de
valoare.
1.2. Acte normative:

2. Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845/1992, MO, 1994, nr.2.
3. Legea cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor
individuali nr.220/2007;
4. Legea cu privire la societăţile pe acţiuni nr. 1134/1997, MO, 1997, nr.38-39.
5. Legea privind societăţile cu răspundere limitată nr.135/2007, MO, 2007, nr.127-130.
6. Legea nr. 171/11.07.2012 cu privire la piata de capital.
7. Legea nr. 192/12.11.1998 privind Comisia Națională a Pieței Financiare.
8. HOTĂRÎREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII
MOLDOVA Cu privire la unele chestiuni ce apar la soluţionarea litigiilor dintre
acţionar şi societatea pe acţiuni, dintre asociat şi societatea cu răspundere limitată nr.1
din 04.10.2010.
1.3. Literatura:
1. Cărpenaru Stanciu. Drept comercial român, ediţia a 5-a,, Bucureşti, 2004, p. 298-337.
2. Roşca Nicolae ; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, vol. II, Tipografia Centrală, Chişinău,
2006.
4. Comentariu teoretico-practic la Legea nr.135/2007 privind societatile cu raspundere
limitata, Chisinau 2009.
77
5. Mămăligă Sergiu. Societatea pe acţiuni, Comentariu la Legea nr.1134-XIII/1997,
Museum, Chişinău, 2001.
6. Angheni Smaranda; Volonciu Magda; Stoica Camelia. Drept Comercial, ediţia a 4-a,
Bucuresti, 2008, p.68-191.
7. Carpenaru Stanciu D. Tratat de drept comercial român, Bucuresti, 2016, p.296-400.
8. Cârcei Elena. Societăţile comerciale pe acţiuni, Bucureşti, 1999.
9. Mircea-Ştefan Minea. Constituirea societăţilor comerciale, Lumina Lex, Bucureşti, 1996.
10. Marek Hasel. Administrarea societăţilor pe acţiuni în economia de piaţă şi de tranziţie,
ALL, Bucureşti, 1997.
11. Guyon Yves. Droit des affaires, Tome 1, Droit commersial general et Societes, 10-ième
edition, Economica, Paris, 1998, p.271-497.
12. Тарасов И.Т. Учение об акционерных компаниях, Статут, Москва, 2000.
13. Могилевскии С.Д. Aкционерные Oбщества, Комментарии. Практка. Нормативные
акты. Дело, Москва, 1999.
14. Бущев А.И.; Скворцов О.И. Aкционерное право, Москва, 1997.
15. Залесский В.В.; Голубков А.И.; Соловев С.В.; Тихомиров М.И.; Тихомиров И.А.
Комментарии к федеральному закону об акционерных обществах, Москва, 1996.
16. Башкинскас В.И.; Дедов Д.И.; Карелина С.А. Правовое регулирование деятельности
акционерных обществах (Aкционерное право), Москва, 1998
17. Осиновский А. Акционер против акционерного общества, Издательство ДНК,
Санкт-Петербург, 2004.
1.4. Teste grilă
1) Asociatul comanditar al cărui nume este inclus în denumirea societății:

a) nu participă la activitatea de întreprinzător a societăţii şi suportă riscul pierderilor în
limita aportului depus;
b) practică în numele societăţii activitate de întreprinzător şi poartă răspundere solidară
nelimitată pentru obligaţiile acesteia;
c) poartă răspundere solidară nelimitată de rând cu asociații comanditați.
2) Acțiunea preferențială conferă proprietarului următoarele drepturi:

a) Dreptul la vot și dreptul preferențial de a primi dividente;
b) Drepturi suplimentare la ordinea primirii dividendelor și nu dă drept de vot decât în
cazurile prevăzute de lege;
c) Drepturi suplimentare la ordinea primirii dividendelor și drepturi preferențiale la
cumpărarea acțiunilor.
3) Capitalul social minim al societății pe acțiuni nu poate fi mai mic de:

a) 500 000 lei;
b) Suma prevăzută în actul de constituire;
c) 20 000 lei.
4) În cazul vînzării părţii sociale cu încălcarea dreptului de preemţiune, fiecare asociat

este în drept:
a) Să ceară pe cale judiciară declararea nulității contractului, în termen de 3 ani de la data
încheierii acestuia;
b) Să ceară pe cale judiciară declararea nulității contractului, în termenul general de
prescripție;
c) să ceară pe cale judiciară ca drepturile şi obligaţiile cumpărătorului să treacă la el, în
termen de 3 luni de la data încheierii actului juridic.
78
5) Adunarea generală a asociaţilor este deliberativă dacă la ea participă:
a) Asociații care întrunesc numărul de voturi suficient pentru adoptarea a cel puţin unei
chestiuni incluse în ordinea de zi;
b) Asociații care dețin cel puțin ¾ din numărul total de voturi;
c) Asociații care întrunesc cel puțin jumătate din numărul total de voturi.
6) Conform legii cu privire la S.A. acțiunea de tezaur este :

a) acțiunea care conferă proprietarului ei dreptul la un vot în adunarea general a
acționarilor,dreptul de a primi o cotă-parte din dividente și o parte din bunurile societății în
cazul lichidării acesteia;
b) acțiunea plasată a societății, achiziționată sau răscumpărată de ea de la acționarul societății;
c) acțiune care nu conferă drept de vot proprietarului ei, dar dă proprietarului ei dreptul la
primirea unei părţi din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia într-un cuantum
corespunzător valorii de lichidare a acestei acţiuni;
7. Valoarea nominală (fixată) a acțiunilor de tezaur de o singură clasă sau de mai multe
clase nu poate depăși:
a) 5% din capitalul societății;
b) 10% din capitalul societății;
c) 15% din capitalul societății;
d) 20% din capitalul societății;
8. Dreptul suplimentar al acționarilor S.A. să ceară convocarea ședinței extraordinare a

consiliului societății pe acțiuni îl dețin:
a) Acționarii care dețin cel puțin 5 % din acțiunile cu drept de vot ale societății ;
b) Acționarii care dețin cel puțin 25 % din acțiunile cu drept de vot ale societății;
c) Acționarii care dețin cel puțin 10 % din acțiunile cu drept de vot ale societății;
9) Asociații SRL nu au dreptul :

a) să modifice capitalul social pe parcursul a 24 de luni de la constituire;
b) să modifice actul de constituire;
c) să ceară restituirea aportului lor vărsat la capitalul social pe parcursul perioade de
activitate a societății;
10) Adunarea generala extraordinară a SRL poate fi convocată la cererea scrisă a unuia
ori mai multor asociați care dețin cel puțin :
a) 5 % din voturi;
b) 10 % din voturi;
c) 25 % din voturi.
11) Asociații în cadrul SRL:

a) Nu poartă răspundere pentru obligațiile societății;
b) Poartă răspundere nelimitată,deoarece SRL este o societate de personae;
c) Nu poartă răspundere pentru obligațiile societății ci suportă riscul activității ei în limita
cotei părți deținute in capitalul social.
12) Asociatul din SRL :

a) Are o singură parte socială și prin urmare un singur vot ;
b) Nu are dreptul de vot deoarece această atribuție este delegată organului suprem al
societății;
c) Are numarul de voturi proporțional cotei părți din capitalul social.
79
13. Organul de control al SRL este obligatoriu de a fi format dacă:
a) Societatea are mai mult de 51 asociați;
b) Societatea are mai mult de 15 asociați;
c) Nu este obligatorie formarea organului de control pentru SRL.
14) Asociatul în cadrul SRL-ului nu are dreptul

a) De a fi degrevat de obligația contribuției patrimoniale la capitalul social;
b) De a cere excluderea altui sociat;
c) De a cere dizolvarea societății.
15) Reclamarea aportului nevărsat la formarea capitalului social se poate face în termen
de:
a) De 1 an de la înregistrarea societății;
b) De 2 ani de la înregistrarea societății;
c) De 3 ani de la înregistrarea societății.
16) Consiliul societăţii pe acțiuni:

a) Reprezintă interesele acţionarilor în perioada dintre adunările generale şi, în limitele
atribuţiilor sale, exercită conducerea generală şi controlul asupra activităţii societăţii;
b) Reprezintă interesele acţionarilor la adunarea generală a acţionarilor;
c) Exercită controlul asupra activităţii adunării generale a acţionarilor.
17) În care formă de societate asociații poartă răspundere subsidiară solidară cu

patrimoniul lor pentru obligațiile societății?
a) SRL,
b) SA;
c) Societatea în nume colectiv.
18) Asociații comanditari:

a) nu participă la activitatea de întreprinzător a societăţii şi suportă riscul pierderilor în limita
aportului depus ;
b) practică în numele societăţii activitate de întreprinzător şi poartă răspundere solidară
nelimitată pentru obligaţiile societății;
c) nu participă la activitatea de întreprinzător a societăţii şi poartă răspundere solidară
nelimitată pentru obligaţiile societății.
19) Asociații comanditați:

a) nu participă la activitatea de întreprinzător a societăţii şi poartă răspundere solidară
nelimitată pentru obligaţiile societății;
b) nu au dreptul să participe la conducerea şi administrarea societăţii în comandită și să o
reprezinte fără procură ;
c) practică în numele societăţii activitate de întreprinzător şi poartă răspundere solidară
nelimitată pentru obligaţiile societății.
1.5. Spete
Nr. 1
BC „Banca Agricolă” a iniţiat o acţiune civilă către cet. Vultureanu de restituire a datoriei şi
încasarea dobânzilor şi a prejudiciului cauzat prin nerestituire la timp a datoriei. Acţiunea sa
banca o întemeia pe contractul de creditare pe care aceasta îl încheiase cu societatea în nume
colectiv „Boxăneanu, Vultureanu şi Co”.
80
Vultureanu, în referinţa sa, a cerut instanţei să respingă cererea băncii, motivând că aceasta
trebuia mai întâi să se adreseze către însăşi SNC ca persoană juridică sau către asociatul
Boxăneanu, numele căruia este primul inclus în denumirea de firmă şi are o participare mai
mare la capitalul social.
Va fi satisfăcută acţiunea Băncii către Vultureanu? În ce mod?
Nr. 2
Cetăţeanul Gore, asociat al SNC, a donat fiului său participaţiunea la capitalul social al SNC.
Dobânditorul s-a adresat la Camera Înregistrării de Stat cu o cerere pentru a fi înregistrat în
calitate de asociat în locul tatălui său. Registratorul a refuzat înregistrarea noului asociat,
explicând că la încheierea contractului de donaţie nu au fost respectate dispoziţiile actului de
constituire care nu permit transmiterea participaţiunii terţelor persoane.
Este legală acţiunea registratorului? Motivaţi.
Nr. 3
SRL „Autocentru” în 1999 a majorat capitalul social de la 100 000 lei la 200 000 lei.
Majorarea s-a făcut din contul aporturilor suplimentare ale tuturor asociaţilor și a fost
înregistrată la Camera Înregistrării de Stat.
În aprilie 2004, asociatul majoritar Verdeş s-a adresat cu o cerere în judecată şi a cerut să fie
recunoascut capitalul social de numai 167 000 lei. În susţinerea cerinţei sale, asociatul Verdeş
afirma că asociatul minoritar Gălescu nu şi-a adus aportul suplimentar la care s-a obligat.
Instanţa de fond a satisfăcut cerinţa asociatului Verdeş. Asociatul Gălescu a atacat hotărârea
instanţei de fond cu cerere de apel.
Cum trebuie să procedeze instanţa de apel?
Nr. 4
Asociatul Bălănescu, deţinător al unei părţi sociale de 99 %, în baza art.151 din Codul civil, a
vândut societăţii întreaga sa parte socială. După înregistrarea vânzării în Registrul de Stat,
asociatul Negrescu, care deţinea o parte socială de 1%, fiind de unul singur, a decis să
cumpere partea socială de la societate. La înregistrare, registratorul de stat a explicat
asociatului Negrescu că hotărârile Adunării Generale pot fi luate numai cu 75 % din voturi şi
deci adunarea cu asociatul rămas care deţine numai 1% din capitalul social nu era deliberativă
şi nu poate să adopte astfel de hotărâri.
Este legală explicaţia registratorului?
Nr. 5
Consiliul S.A. „Comerţ vin” a decis să emită acţiuni suplimentare şi să le împartă între
angajaţii societăţii. Deoarece numărul de acţiuni plasate erau înscrise în actul de constituire a
societăţii, Consiliul a decis să modifice şi actul de constituire, introducând în el şi acţiunile
emisiunii suplimentare.
Juristul societăţii, însă, analizând normele Legii cu privire la societăţile pe acţiuni, a ajuns la
concluzia că dreptul de a modifica actul de constituire al societăţii pe acţiuni este prerogativa
exclusivă a Adunării Generale a acţionarilor.
Este sau nu în drept Consiliul să modifice capitalul social şi actul de constituire?
Nr. 6
Cetăţenii Jeverdan şi Alexa au decis să desfăşoare activitatea de asigurare a mărfurilor,
serviciilor precum şi asigurarea de răspundere civilă obligatorie. Pentru a desfăşura această
activitate ei au decis constituirea unei societăţi pe acţiuni. Ei au elaborat contractul de
constituire şi statutul societăţii, le-au autentificat la notar şi au depus toate actele necesare la
Camera Înregistrării de Stat. Registratorul, analizând actele depuse, a respins cererea de
înregistrare.
81
Ca temei al respingerii Registratorul a invocat dispoziţiile Codului civil potrivit căruia se
întocmeşte un singur act de constituire şi dispoziţiile legislaţiei cu privire la asigurări potrivit
cărora nu au fost respectate cerinţele faţă de capitalul social.
Care este actul de constituire a societăţii pe acţiuni?
1.6. Teste
1. Expuneţi caracteristicile societăţii în nume colectiv.
a. _____________________________________________________________________
b. _____________________________________________________________________
c. _____________________________________________________________________
d. _____________________________________________________________________
e. _____________________________________________________________________
2. Enumeraţi drepturile asociaţilor societăţii în nume colectiv:

a. ______________________________________________________________________
b. ______________________________________________________________________
c. ______________________________________________________________________
d. ______________________________________________________________________
e. ______________________________________________________________________
3. Explicaţi asemănările şi deosebirile dintre societatea în nume colectiv şi societatea în

comandită.
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
4. Asociaţii societăţii în nume colectiv răspund pentru obligaţiile societăţii:

a. împreună cu societatea în nume colectiv în limita aportului depus în capitalul social;
b. în limita valorii părţii din patrimoniul ce îi aparţine;
c. subsidiar, solidar şi cu tot patrimoniul propriu;
d. cu tot patrimoniul ce îi aparţine proporţional cotei din capitalul social.
5. Caracterizaţi particularităţile societăţii cu răspundere limitată.

a. __________________________________________________________________
b. __________________________________________________________________
c. __________________________________________________________________
d. __________________________________________________________________
e. __________________________________________________________________
6. Numiţi atribuţiile exclusive ale adunării generale a asociaţilor SRL în care

hotătărârile se adoptă în unanimitate.
a. ___________________________________________________________________
b. ___________________________________________________________________
c. ___________________________________________________________________
82
7. Numiţi drepturile asociaţilor SRL.
a. ____________________________________________________________________
b. ____________________________________________________________________
c. ____________________________________________________________________
d. ____________________________________________________________________
e. ____________________________________________________________________
8. Numiţi procedeele de modificare a capitalului social al SRL.

________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
9. Definiţi noţiunea societăţii pe acţiuni.

_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
10. Numiţi operaţiunile necesare ce trebuie efectuate pentru înregistrarea societăţii pe

acţiuni.
a. _____________________________________________________________________
b. _____________________________________________________________________
c. _____________________________________________________________________
d. _____________________________________________________________________
e. _____________________________________________________________________
11. Enumeraţi drepturile patrimoniale ale acţionarilor:

a. _____________________________________________________________________
b. ____________________________________________________________________
c. ____________________________________________________________________
d. ____________________________________________________________________
e. ____________________________________________________________________
f. ____________________________________________________________________
12. Societatea pe acţiuni poate emite titluri de valoare în formă de:

a. obligaţiuni de tezaur;
b. acţiuni la purtător, cambii şi bilete la ordin;
c. valori mobiliare în formă de acţiuni şi obligaţiuni;
d. titluri de valoare în formă de obligaţiuni de stat, cecuri, recipise de depozit şi conosamente.
13. Clasificaţi acţiunile după criteriile cunoscute conform legislaţiei Republicii

Moldova.
a. ________________________________________________________________________
b. ________________________________________________________________________
83
c. ________________________________________________________________________
d. ________________________________________________________________________
e. ________________________________________________________________________
14. Numiţi procedeele de majorare a capitalului social al societăţii pe acţiuni.

a. ________________________________________________________________________
b. ________________________________________________________________________
c. ________________________________________________________________________
d. ________________________________________________________________________
e. ________________________________________________________________________
Nr. de puncte Nota

39-42 10
34-38 9
29-33 8
23-28 7
18-22 6
15-17 5
12-14 4
9-12 3
6-9 2

(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Societăţile comerciale
în nume colectiv şi în comandită” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba
rusă, în limba engleză şi în limba franceză) – se evaluează cu maxim nota 8.
societăţi în nume colectiv şi a unei societăţi în comandită) – se evaluează cu maxim nota
8.
3. Referat pe tema: „Constituirea societăţii în nume colectiv” – aproximativ 5-10 pagini şi
4. Referat pe tema: „Constituirea societăţii în comandită” – aproximativ 5-10 pagini şi se
5. Referat pe tema: „Actul de constituire a societăţii în nume colectiv” – aproximativ 5-10
6. Referat pe tema: „Înregistrarea societăţii cu răspundere limitată” – aproximativ 5-10
7. Referat pe tema: „Înregitrarea societăţii pe acţiuni” – aproximativ 5-10 pagini şi se
8. Referat pe tema: „Formarea capitalului social al societăţii pe acţiuni” – aproximativ 5-10
9. Referat pe tema: „Formarea capitalului social al societăţii cu răspundere limitată” –
11. Referat pe tema: „Structura organizatorică a societăţii cu răspundere limitată” –
12. Referat pe tema: „Structura organizatorică a societăţii pe acţiuni” – aproximativ 5-10
84
TEMA 12
Statutul juridic al societăţilor cooperatiste: cooperativa de producţie;
cooperativa de întreprinzător;
1.1 Subiectele temei

 să relateze despre noţiunea de 1. Noţiunea şi esenţa societăţii cooperatiste.
cooperativă de întreprinzător şi cea de 2. Cooperativa de întreprinzător. Noţiunea şi
producţie; constituirea.
 să descrie drepturile şi obligaţiile Organele cooperativei de întreprinzător:
membrilor cooperativei de producţie şi a Drepturile, obligaţiile şi răspunderea membrilor
cooperativei de întreprinzător; cooperativei de producţie.
 să descrie organele fiecărei forme de Patrimoniul cooperativei. Formarea şi
cooperative; modificarea capitalului social. Particularităţile
 să explice procedura de constituire a încetării activităţii cooperativei prin reorganizare
fiecărei forme de cooperative; şi lichidare.
 să facă comparaţie între societatea 3. Cooperativa de producţie. Noţiunea şi
comercială de societatea cooperatistă constituirea.
arătând priorităţile şi specificul unei Organele cooperativei de producţie. Drepturile,
forme faţă de alta; obligaţiile şi răspunderea membrilor
 să facă comparaţie între cooperativa de cooperativei de producţie.
întreprinzător de cooperativa de producţie Patrimoniul cooperativei. Formarea şi
evidenţiind specificul fiecărei forme; modificarea capitalului social.
Particularităţile încetării activităţii cooperativei
 să aibă abilitatea de a întocmi proiecte de
prin reorganizare şi lichidare.
documente necesare pentru înregistrarea,
funcţionarea formelor de cooperative
inclusiv procesele-verbale, hotărările,
cererile etc.
 să aibă abilitatea de a întocmi documente
de contestare a actelor emise de organele
cooperativei sau de autorităţile publice în
privinţa cooperativei.

3. Legea nr.73/2001 privind cooperativele de întreprinzător.
4. Legea nr.1007/2002 privind cooperativele de producţie.
1.3. Literatura:
1. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, vol. II, Tipografia Centrală, Chişinău,
2006.
2. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor. Chişinău, 2011, p 435-454 .
3. Cristian Gheorghe Drept comercial European Editura CH Beck, 2009
4. Vonica Romul Petru. Dreptul societăţilor comerciale, Lumina Lex, Bucureşti, 2000,
p.483-516.
85
5. Браун Мартин. Основы немецкого торгового и хозяйственного право,
Зарегистрированный кооператив, Издательство БЕК, Москва, 1995, c. 54-62.
6. Гражданское и торговое право капиталистических государств, Москва, 1993,
c.171-177.
8. Вахитов К. И. История потребительской кооперации России. Учебное пособие -
М., 1998. Часть 1.
1.4. Teste grilă
1. Cooperativa este:
a) o intreprindere fondata de doua si mai multe persoane juridice si (sau) persoane fizice
care si-au asociat bunurile in scopul desfasurarii in comun a unei activitati de
antreprenoriat, sub aceeasi firma, in baza contractului de constituire (de societate)
incheiat intre acestea;
b) asociația benevolă de persoane fizice și persoane juridice, organizată pe principii
corporative în scopul favorizării și garantării, prin acțiunile comune ale membrilor săi,
a intereselor lor economice și a altor interese legale;
c) societatea comercială al cărei capital social este divizat în părţi sociale conform actului
de constituire şi ale cărei obligaţii sînt garantate cu patrimoniul societăţii.
2. Cooperativa de întreprinzător este:

a) asociația benevolă de persoane fizice și persoane juridice, organizată pe principii
corporative în scopul favorizării și garantării, prin acțiunile comune ale membrilor săi,
a intereselor lor economice și a altor interese legale;
b) o persoană juridică lucrativă, fondată de cel puţin 5 persoane fizice şi/sau juridice, care
au calitatea de întreprinzător, în scopul de a activa în comun pentru eficientizarea
propriei activităţi, obţinerea de profit sau realizarea de economii;
c) o întreprindere înființată de către 5 sau mai multe persoane fizice în scopul
desfășurării în comun a activității de întreprinzător obţinerea de profit sau realizarea
de economii.
3. Cota preferențială a membrilor asociați la Cooperativa de Întreprinzător:

a) nu acordă drept la vot, dar acordă dreptul preferențial la dividende;
b) nu acordă dreptul la dividende, dar acordă dreptul la vot;
c) acordă dreptul preferențial la dividend si acordă dreptul la vot.
4. Membrii Cooperativei de întreprinzător pot fi de mai multe categorii (indicați

versiunea greșită):
a) membri care pot deține doar o cotă ordinară;
b) membri care dețin o cotă ordinară şi pot deţine o cotă preferenţială;
c) membrii asociaţi care deţin numai o cotă preferenţială.
5. Membrii care dețin cel puțin 10% din numărul total de voturi, au următoarele
drepturi suplimentare:
a) Includerea chestiunilor în ordinea de zi;
b) Convocarea AGM;
c) Efectuarea controalelor/audit.
86
1.5. Speţe
Nr. 1
Cetăţeanul Arion, membru al cooperativei de producţie „Veliceni”, a depus o cerere prin care
a declarat că se retrage din cooperativă şi a cerut să i se restituie cota de participare şi
dividendele. Peste 10 zile el a primit răspuns de la organul executiv al cooperativei prin care i
s-a comunicat că el a fost exclus din cooperativă încă acum 3 luni în urmă în legătură cu
neaducerea integrală a cotei de participare.
Cetăţeanul Arion s-a adresat după consultaţie unui avocat şi a prezentat un bon de plată în
care se arăta că el a achitat cota de intrare în cooperativă. Consultaţi:
 care organ poate decide excluderea membrului din cooperativă şi pentru ce temei?
 care este deosebirea între cota de intrare şi cota de participare?
 va fi restituită cota de participare membrului exclus?
Nr. 2
Cetăţeanul Sava, membru al cooperativei de producţie „Ghiocel”, s-a adresat cu o acţiune în
judecată privind anularea hotărârii Adunării Generale, afirmând că el nu a fost informat în
modul stabilit de lege despre adunarea generală şi că aceasta nici nu a fost deliberativă. În
referinţă, preşedintele cooperativei cere respingerea acţiunii, arătând că Dl. Sava a participat
la adunare, a votat pentru adoptarea tuturor hotărârilor şi că lui nu i s-a încălcat nici un drept.
Ulterior, Dl. Sava a cerut instanţei să interzică desfăşurarea adunării generale ordinare a
membrilor cooperativei care a inclus în ordinea de zi chestiunea cu privire la excluderea lui
din cooperativă.
Va fi anulată hotărârea Adunării Generale a membrilor cooperativei din motivul că
reclamantul nu a fost informat în modul stabilit de lege? Dar dacă adunarea nu a fost
deliberativă?
Poate instanţa să interzică desfăşurarea adunării generale?
Nr. 3
Trei locuitori ai comunei Vrăbiuţa, lucrători din sfera socială (un profesor, un medic şi un
lucrător de la reţelele electrice), au decis să constituie o cooperativă de întreprinzător şi să
colecteze laptele şi legumele de la locuitorii comunei şi să le realizeze la alte pieţe. De sine
stătător au elaborat actele de constituire şi împreună cu alte acte necesare înregistrării le-au
prezentat organului de înregistrare.
Peste 7 zile au primit răspuns prin care li se refuza înregistrarea cooperativei, pe motiv că
fondatorii nu sunt în drept să constituie cooperativa de întreprinzător.
Ce norme legale a invocat registratorul?
Nr. 4
Cetăţeanul Podgoreanu, membru al cooperativei de întreprinzător, a atacat în judecată
hotărârea Adunării Generale a membrilor cooperativei. În susţinerea opiniei sale, reclamantul
a arătat că el este membru al cooperativei, însă, participând la adunare, lui nu i s-a acordat
dreptul de vot.
În referinţa sa, preşedintele cooperativei a spus că Dl. Podgoreanu este membru al
cooperativei de întreprinzător, însă deţine o cotă preferenţială, iar aceasta nu acordă
deţinătorului său drept de vot.
Câte categorii de asociaţi sunt în cooperativa de întreprinzător?
Ce fel de cote pot deţine membrii cooperativei de întreprinzător şi care este deosebirea între
acestea?
1.6. TESTE
87
1. Definiţi noţiunea de cooperativă.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
1. Explicaţi deosebirea dintre ,,cooperativa de producţie” şi ,,cooperativă de

întreprinzător”.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
3. Numiţi principalele drepturi ale membrilor cooperativei de întreprinzător.

a. ________________________________________________________________
b. ________________________________________________________________
c. ________________________________________________________________
d. ________________________________________________________________
4. Indicaţi organele cooperativei de întreprinzător.

a. ________________________________________________________________
b. ________________________________________________________________
c. ________________________________________________________________
d. ________________________________________________________________
5. Membrul cooperativei de întreprinzător deţine în capitalul cooperativei:

a. parte socială;
b. acţiune de tezaur;
c. cotă de participare ordinară;
d. parte de interes;
e. cotă de participare preferenţială.
6. Răspunderea membrului cooperativei de întreprinzător:

a. membrul cooperativei de întreprinzător nu răspunde pentru obligaţiile cooperative;
b. membrul cooperativei de întreprinzător răspunde pentru obligaţiile cooperativei cu întreg
patrimoniul său;
c. membrul cooperativei de întreprinzător suportă riscul activităţii cooperativei în limita
valorii cotelor ce le deţine în capitalul social.
7. Distingeţi societatea comercială de societatea cooperatistă.

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
8. Idenitificaţi documentul de constituire a cooperativei de producţie;

a. Contractul de constituire al cooperativei.
88
b. Statutul cooperativei.
c. Regulamentul cooperativei.
d. Contractul de constituire şi statutul.
9. Membrul cooperativei de producţie răspunde pentru obligaţiile cooperativei după

cum urmează:
a. răspunde cu toată averea pentru obligaţiile cooperativei;
b. nu răspunde pentru obligaţiile cooperativei, ci suportă riscul activităţii cooperativei în
limitele valorii cotei deţinute, iar statutul ar putea prevedea răspundere suplimentară
pentru obligaţiile cooperativei;
c. membrul cooperativei nu răspunde şi nici nu suportă riscul activităţii ineficiente a
cooperativei.
10. În calitate de aport la capitalul social al cooperativei de producţie pot fi aduse:

a. orice bunuri aflate în circuitul civil cu excepţia terenurilor agricole, bunurilor
neînregistrate, precum şi activitatea fondatorilor desfăşurată la constituirea
cooperativei;
b. exclusiv mijloace băneşti;
c. mijloace băneşti şi orice bunuri aflate în circuitul civil.
11. Coopeativa de producţie poate fuziona cu:

a. alte cooperative de producţie;
b. alte cooperative de producţie şi cu societăţi comerciale de orice formă;
c. oricare persoane juridice de drept privat.
Nr. de puncte Nota

32-33 10
28-32 9
24-27 8
20-23 7
16-19 6
11-15 5
7-10 4
4-6 3
0-5 2

(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Societăţile cooperatiste”
(cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în limba engleză şi în limba
franceză) – se evaluează cu maxim nota 8.
cooperative de producţie – se evaluează cu maxim nota 8.
3. Referat pe tema: „Constituirea cooperativei de producţie” – aproximativ 5-10 pagini şi
4. Referat pe tema: „Patrimoniul cooperativei de producţie” – aproximativ 5-10 pagini şi se
5. Referat pe tema: „Actul de constituire a cooperativei de întreprinzător” – aproximativ 5-
10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.
89
TEMA 13
Statutul juridic al întreprinderilor de stat şi municipale
1.1. Subiectele temei:

1. Întreprinderea de stat. Noţiunea şi
 să definească noţiuna de întreprindere de stat şi constituirea întreprinderii de stat.
de întreprindere municipale; Patrimoniul întreprinderii de stat şi gestiunea
 să caracterizeze: operaţiunile necesare pentru lui. Drepturile asupra bunurilor transmise
constituirea întreprinderii de stat şi întreprinderii întreprinderii de stat.
municipale; drepturile pe care le are Organele întreprinderii de stat: Competenţa
întreprinderea de stat şi cea municipală asupra organelor şi modul de activitate a acestora.
bunurilor ce intră în activul lor. 2. Întreprinderea municipală. Noţiunea şi
 să descrie structura organizatorică a constituirea întreprinderii municipale.
întreprinderii de stat şi a celei municipale Patrimoniul întreprinderii municipale şi
referindu-se la fiecare organ al lor; gestiunea lui. Drepturile asupra bunurilor
 să aibă abilitatea de a: elabora documentele transmise întreprinderii municipale.
necesare pentru constituirea şi funcţionarea Organele întreprinderii municipale: Competenţa
întreprinderii de stat şi întreprinderii municpale; organelor şi modul de activitate a acestora.
deosebi întreprinderea de stat de alte persoane
juridice cu scop lucrativ;
1.2. Acte normative:

1. Codul civil nr.1107/2002.
2. Legea cu privire la întreprinderea de stat nr.146-XIII din 16.06.1994, Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr.2.
3. Regulamentul – model al întreprinderii municipale aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr.387 din 06.06.1994, MO, 1994, nr.2.
5. Legea nr.121/04.05.2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice.
6. Hot.Guv. nr.770/1994 privind aprobarea unor acte normative vizînd funcţionarea Legii
întreprinderii de stat.
1.3. Literatura:
1. Roşca Nicolae ; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor. vol. II, Tipografia Centrală,
Chişinău, 2006.
2. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor. Chişinău, 2011, p.469-475.
p.315-345.
6. Попондупуло В.Ф; Яковлева В.Ф. Коммерческое право, Издательство С-
Петербурского университета, Санкт-Петербург, Том I, 1997, c.128-132.
7. Экономика муниципального сектора под ред. А.В. Пикулькина. - М.: ЮНИТИ-
ДАНА, 2008.
90
1.4. Teste grilă
1. Hotărârea privind înființarea Întreprinderii de stat se adoptă:

a) de Guvern;
b) de Parlament;
c) de Ministerul Economiei.
2. Întreprinderea de stas se constituie în baza:

a) Statutului;
b) Deciziei fondatorului;
c) Statutului și deciziei fondatorului.
3. Întreprinderea de stat este gestionată de:

a) Consiliul de Administrație și administrator;
b) Adunarea generală și administrator;
c) Fondator și administrator.
4. Întreprinderea municipală poate fi fondată:

a) Doar de o unitate administrative-teritorială;
b) De una sau mai multe unitati administrative – teritoriale;
c) De o unitate administrativ-central-municipală.
5. Înstrăinarea bunurilor întreprinderii municipale poate fi efectuată doar în temeiul:

a) deciziei administratorului;
b) deciziei fondatorului;
c) deciziei Consiliului de administrație.
11. Gestiunea Întreprinderii Municipale este efectuată de:

a) administrator sau consiliul directorilor;
b) administrator și consiliul directorilor;
c) administrator.
1.5. Speţe
Nr. 1
Camera Înregistrării de Stat a înregistrat Întreprinderea de Stat „Tabăra de Odihnă Mugurel”
în baza hotărârii Consiliului raional Orhei. Procurorul a înaintat o acţiune pentru a declara
nulă înregistrarea Întreprinderii de Stat menţionate şi, implicit, a deciziei Camerei Înregistrării
de Stat.
Instanţa de fond a satisfăcut acţiunea Procurorului. Instanţa de Apel, însă, la cererea Camerei
Înregistrării de Stat, a anulat hotărârea instanţei de fond şi a respins acţiunea procurorului.
Procurorul a atacat cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie.
Cum va proceda instanţa supremă? Argumentaţi.
Nr. 2
Consiliul or. Călăraşi a decis să înfiinţeze o întreprindere municipală pentru gestionarea şi
repararea drumurilor din oraş. În legătură cu aceasta, a decis înzestrarea acestei întreprinderi
cu patrimoniul necesar. Ulterior adoptării deciziei, juristul Primăriei a menţionat că
întreprinderea municipală nu poate fi constituită în Călăraşi, deoarece Călăraşul nu este
municipiu. Este mai util să se constituie o societate cu răspundere limitată în care or. Călăraşi
ca unitate administrative-teritorială să fie în calitate de asociat unic cu acelaşi obiect de
activitate.
91
Sunt corecte obiecţiile juristului primăriei?
Poate oare unitatea administrative-teritorială să constituie societăţi comerciale? Dar
întreprinderi municipale?
1.6. TESTE
1. Persoanele juridice de drept privat care au capital public al statului şi a unităţilor
administrative sunt:
a. persoanele juridice de drept public şi instituţiile publice;
b. întreprinderile de stat şi întreprinderile municipale;
c. întreprinderea de stat, întreprinderea de arendă, întreprinderea colectivă, întreprinderea
individuală;
d. orice persoană fizică sau juridică.
2. Întreprinderile de stat pot fi constituite de:

a. Societăţile comerciale în care statutul are majoritatea voturilor;
b. Guvernul şi autorităţile publice centrale cărora Guvernul le-a delegate competenţa;
c. Guvernul, unităţile territorial-administrative şi municipiul Chişinău.
3. Actele de constituire a întreprinderii de stat sunt:

a. Decizia de constituire şi statutul;
b. Contractul de constituire şi statutul;
c. Contractul de constituire şi Regulmentul întreprinderii de stat.
4. Indicaţi actele necesare pentru a fi prezentate Camerei Înregistrării de stat pentru

înregistrarea întreprinderii de stat:
a. _____________________________________________________________________
b. _____________________________________________________________________
c. _____________________________________________________________________
d. ____________________________________________________________________
e. ____________________________________________________________________
f. ____________________________________________________________________
g. ____________________________________________________________________
5. Organele întreprinderii de stat sunt:

a. Adunarea generală a fondatorilor; consiliul de supraveghere, administratorul şi
comisia de cenzori;
b. Fondatorul, consiliul de administrare, administratorul;
c. Fondatorul, consiliul de administrare, consilului de supraveghere şi managerul.
6. Enumeraţi principalele atribuţii ale administratorului întreprinderii de stat:

a. ___________________________________________________________________
b. ___________________________________________________________________
c. ___________________________________________________________________
d. ___________________________________________________________________
e. ___________________________________________________________________
f. ___________________________________________________________________
g. ___________________________________________________________________
92
7. Întreprinderea de stat este în drept:
a. Fără acordul fondatorului să intre în uniuni de persoane juridice, să participe cu
bunuri la fondarea întreprinderii private, să gajeze bunurile transmise de fondatori;
b. Să săvârşească orice acte juridice premise de codul civil şi alte acte legislative;
c. Doar cu acordul fondatorului să intre în uniuni de persoane juridice, să participe cu
bunuri la fondarea întreprinderii private, să gajeze bunurile transmise de fondatori.
8. Fondatorul întreprinderii de stat răspunde pentru obligaţiile acesteia după cum

urmează:
a. răspunde cu tot patrimonial său pentru obligaţiile întreprinderii de stat;
b. nu răspunde, dar suportă riscul cu valoarea bunurilor transmise în gestiunea
întreprinderii de stat;
c. nu răspunde pentru obligaţiile întreprinderii de stat, precum nici întreprinderea de stat
nu răspunde pentru obligaţiile fondatorului său.
9. Întreprinderea de stat poate să participe la constituirea:

a. unei societăţi comerciale;
b. unei întreprinderi municipale;
c. unei cooperative de producţie.
10. Dreptul de a constitui o întreprindere municipală îl are:

a. Unităţile adminsitrativ-teritoriale care au statutul de municipiu;
b. Orice unitate administrativ teritorială;
c. Unităţile administrativ teritoriale de nivelul II (Centrele raionale şi municipiul
Chişinău şi Bălţi).
11. Actele de constituire a întreprinderii municipale sunt:

a. Contractul de constituire şi statutul întreprinderii municipale;
b. Statutul şi Regulamentul întreprinderii de stat;
c. Hotărârea autorităţii publice locale competente şi statutul întreprinderii municipale.
Nr. de puncte Nota

32-33 10
28-32 9
24-27 8
S20-23 7
16-19 6
11-15 5
7-10 4
4-6 3
0-5 2

(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Întreprinderile cu capital
public (întreprinderile de stat şi întreprinderile municipale)” (cu preferinţă în limba română;
ca excepţie în limba rusă, în limba engleză şi în limba franceză) – se evaluează cu maxim
nota 8.
93
întreprinderi de stat – se evaluează cu maxim nota 8.
3. Referat pe tema: „Constituirea întreprinderii de stat” – aproximativ 5-10 pagini şi se
4. Referat pe tema: „Patrimoniul Întreprinderii de stat” – aproximativ 5-10 pagini şi se
5. Referat pe tema: „Administratorul întreprinderii de stat” – aproximativ 5-10 pagini şi se
6. Referat pe tema: „Consiliul de administrare a întreprinderii de stat” – aproximativ 5-10
TEMA 14
Sisteme societare. Filiale şi reprezentanţe.
1.1 SUBIECTELE TEMEI:

 să definească despre noţiunile: de sistem 1.Sistemele societare. Uniunile de persoane
societar; concern; grup financiar – industrial; de juridice, concernele, grupurile financiar-
filială; de reprezentanţă industriale. Noţiunea şi caracterele sistemului
 să caracterizeze formele de sisteme societare; societar.
filiala, sucursala, reprezentanţa; 2.Uniunea de persoane juridice. Noţunea şi
 să descrie operaţiunile necesare pentru modul de constituire. Funcţionarea organelor
înregistrarea sistemului societate prceum şi cel uniunii. Particularităţile încetării activităţii
al filialei şi a reprezentanţei; uniunii. Particularităţi ale uniunii de
 să compare difeite forme de sisteme societare cooperative.
între ele evidenţiind particularităţile fiecăruia, 3.Concernul. Noţiune. Concerne verticale şi
inslusiv concernul vertical cu concernul concerne orizontale.
orizontal; statutul întreprinderii dominante cu 4.Grupul financiar–industrial. Noţiune,
cel al întreprinderii dominate; filiala cu constituire, funcţionare şi administrarea.
societatea filială;filiala cu reprezentanţa; Activitatea grupei financiar industriale..
 să aibă abilitatea de întocmi documentele 5.Alte sisteme societare. Holdingul,Trust,
necesare pentru înregistrarea uniunilor de sindicat, întreprindere multinaţională.
întreprinderi, filialelor şi reprezentanţelor 6.Filialele şi reprezentanţele persoanei
precum şi a notelor informative privind juridice. Filiala persoanei juridice. Noţiunea
răspunderea întreprinderii dominante pentru şi particularităţile filialei. Constituirea: actul de
obligaţiile întreprinderii dominate precum şi constituire şi înregistrarea filialei.
răspunderea întreprinderii dominate pentru Administrarea filialei. Patrimoniul filialei.
obligaţiile întreprinderii dominante; Desfiinţarea filialei. Reprezentanţele
întreprinderii. Noţiune. Constituirea: actul de
constituire şi înregistrarea Patrimoniul
reprezentanţei. Actele juridice ale
reprezentanţei. Desfiinţarea reprezentanţei.
7. Societate filială. Noţiune.

întreprinzătorilor individuali, MO nr. 184-187 din 30.11.2007;
4. Legea nr.1134/1997 cu privire la societăţile pe acţiuni, MO nr.1-4 din 01.01.2008;
94
5. Legea nr.1418/2000 cu privire la grupele financiar-industriale, MO nr. 27-28 din
06.03.2001;
6. Legea nr.81/2004 cu privre la intestiţiile în activitatea de întreprinzător, MO nr 64-66 din
23.04.2004;
7. Regulamentul privind filialele, reprezentanţele şi oficiile secundare ale băncilor, aprobat
prin HCA al BNM nr. 84 din 28.04.2011, MO nr. 110-112/874 din 08.07.2011.
1.3. Literatura:
1. Roşca Nicolae. Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor. vol. II, Tipografia Centrală, Chişinău,
2006.
2. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul Afacerilor. Chişinău, 2011, p.479-484.
3. Bârsan C.; Dobrinoiu V.; Ţiclea A.; Toma M. Societăţi comerciale. Organizarea.
Funcţionarea. Răspunderea, Bucureşti, 1993, p. 177-195.
4. Cărpenaru Stanciu. Drept comercial român, Bucureşti, 2004, p. 195-197.
5. Pătulea V.; Turianu C. Curs rezumat de drept al afacerilor, Bucureşti, 1993, p. 55.
6. Roşca N.; Baieş S. Dreptul afacerilor, Chişinău, 1997, p. 173-185.
7. Păun Ana Cristina. Societăţi mamă şi filiale, Revista de drept comercial, nr.4, 1994.
8. Cărpenaru Stanciu; Predoiu Cătălin; David Sorin; Pipera Gheorghe. Societăţile
comerciale. Reglementare, doctrină, jurisprudenţă. ALL BECK, Bucureşti, 2002, p.126.
9. Vonica Romul Petru. Dreptul societăţilor comerciale, Lumina Lex, Bucureşti, 2000, p.86.
1.4. Teste grilă
1) Filiala are următoarele caractere:
a. Este persoană juridică independentă şi fondatorul poate doar să participe la adunarea

generală a filialei, având drept de vot;
b. Nu este persoană juridică și poate desfășura activitate de întreprinzător în numele
fondatorului;
c. Este persoană juridică subordonată celei fondatoare și are ca scop reprezentarea
intereselor persoanei juridice fondatotare în afara sediului ei.
2) Actele de constituire ale filialei sunt:

a. Statutul şi regulamentul filialei;
b. Regulamentul filialei;
c. Contractul de constiure, statul şi regulamentul filialei.
3) Societatea afiliată are următoarele caractere:

a) Este persoană juridică independentă din punct de vedere juridic, majoritatea
participaţiunilor în capitalul social sau majoritatea voturilor în ea aparţinând unei alte
persoane juridice;
b) Nu este persoană juridică și are ca scop expansiunea activității de întreprinzător a
persoanei juridice fondatoare;
c) Este persoană juridică subordonată celei fondatoare și are ca scop reprezentarea intereselor
persoanei juridice fondatotare în afara sediului ei.
95
4) Concernele verticale sunt:
a. Concern vertical contractual; concern orizontal, concern vertical de fapt, concern –
holding;
b. Concern vertical contractual; concern vertical întâmplător, concern vertical de fapt;
c. Concern vertical contractual; concern vertical prin incorporare, concern vertical de fapt.
5) Filialele persoanelor juridice străine se pot constitui în Republica Moldova:

a) Similar modului de constituire a filialelor persoanelor juridice înregistrate în Republica
Moldova;
b) În formă de societate cu răspundere limitată sau societate pe acțiuni cu fondator unic;
c) În formă de sucursală sau reprezentanță, fără persoanalitate juridică.
6) Reprezentanţa este:
a) persoană juridică independent ce practică activitate de întreprinzător;
b) subdiviziune separată a persoanei juridice situată în afara sediului acesteia, care o
reprezintă şi îi apără interesele;
c) persoană juridică subordonată celei fondatoare și are ca scop reprezentarea intereselor
persoanei juridice fondatotare în afara sediului ei.
7) Reprezentanţa prin natura ei este:

a) agenţie ce practică activitate de producere, de executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor
pentru clientelă;
b) un intermediar dintre întreprinderea care a înfiinţat-o şi terţele persoane care contractează
cu ea;
c) un intermediar dintre filială şi clientele.
8) Actul de constituire şi funcţionare a reprezentanţei este:

a) actul de constituire;
b) statutul şi contractul de constituire;
c) regulamentul aprobat de organul de conducere al întreprinderii.
9) Cu privire la modul de răspundere a uniunilor de persoane:

a) uniunea răspunde pentru obligaţiile asociaţilor săi;
b) uniunea răspunde solidar şi nelimitat pentru obligaţiile asociaţilor săi;
c) uniunea nu răspunde pentru obligaţiile asociaţilor săi.
10) O trăsătură comună a uniunilor de persoane juridice de orice formă este:

a) existenţa unei structuri dominante;
b) existenţa unei structuri dominante şi unor structuri dominate;
c) existenţa unor structuri dominate.
1.5 .Speţe
Nr.1.
Administratorul filialei ,,SRL Prima” a încheiat un contract de prestare a serviciilor juridice
de reprezentare în instanţa de judecată cu Biroul Asociat de Avocaţi ,,Ionescu şi Frunzescu”.
După ce avocatul a studiat materialele dosarului, a întocmit referinţa la cererea de chemare în
judecată, administratorul Filialei a comunicat Biroului de Avocaţi că Administratorul SRL
,,Prima” nu doreşte să achite preţul indicat în acest contract deoarece spune că administratorul
filialei nu avea dreptul să-l semneze. Explicaţi dacă administratorul filialei are dreptul să
încheie contracte de prestări servicii în numele persoanei juridice?
96
Nr. 2
Trei societăţi comerciale au creat o uniune de întreprinderi cu scopul ca aceasta să coordoneze
activitatea societăţilor fondatoare, să le reprezinte şi să apere interesele lor comune. Cu
timpul, la societăţile prezente au aderat încă două societăţi comerciale cu genuri de activitate
similare.
La sfârşitul anului financiar, una din societăţile care au aderat la uniune a cerut repartizarea
dividendelor proporţional cu patrimoniul transmis către uniune. Ceilalţi fondatori ai uniunii au
refuzat.
Explicaţi refuzul celorlalţi fondatori ai uniunii.
Identificaţi deosebirile şi asemănările uniunii de concern.
Nr.3
Asociaţii majoritari ai societăţilor comerciale ,,Petrom”, ,,Lucoil” şi ,,Tirex-petrol” au decis să
fondeze o societate pe acţiuni, în capitalul social al căreia să transmită părţile sociale şi
acţiunile deţinute de ei în societăţile menţionate. Camera Înregistrării de Stat a respins cererea
de înregistrare a societăţii pe acţiuni, invocând avizul negativ al autorităţii publice cu funcţii
de protecţie a concurenţei.
Argumentaţi legalitatea/ilegalitatea acţiunilor Camerei Înregistrării de Stat.
1.6. Teste
1. Definiţi noţiunea de ,,sistem societar”:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
2. Indicaţi actele necesare pentru înregistrarea filialei.

a. _____________________________________________________________________
b. _____________________________________________________________________
c. _____________________________________________________________________
d. _____________________________________________________________________
e. _____________________________________________________________________
3. Explicaţi deosebirea dintre filială şi reprezentanţă.

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
4. Explicaţi diferenţa dintre filială şi societate filială?

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
5. Concernele verticale sunt:

a. Concern vertical contractual; concern orizontal, concern vertical de fapt, concern –
holding;
97
b. Concern vertical contractual; concern vertical întâmplător, concern vertical de fapt;
c. Concern vertical contractual; concern vertical prin îcorporare, concern vertical de fapt;
6. Explicați deosebirea dintre concernul vertical şi concernul orizontal:

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
7. Actele de constituire a grupei financiar-industrială:

a. Contractul de constituire şi statutul grupei financiar industriale;
b. Contractul de constituire a grupei financiar industriale;
c. Hotărârea fondatorilor şi statutul grupei financiar industriale.
18. Sunt considerate sisteme societare:

a. Uniunea de persoane juridce, uniunea cooperativelor de întreprinzător, concernele,
holdingurile, grupele financiar industriale, trustul, sindicatul, întreprinderea multinaţională;
b. Uniunea societăților pe acțiuni, Camera de comerţ şi industrie, concernele, holdingurile,
grupele financiar industriale, trustul, sindecatul, întreprinderea multinaţională;
c. Uniunea întreprinderilor agricole, patronatul întreprinderilor industriale; uniunea
întreprinzătorilor străini, asociaţia investitorilor, holdingurile, grupele financiar-industriale,
trustul, sindicatul, întreprinderea municipală.
Nr. de puncte Nota

32-33 10
28-32 9
24-27 8
20-23 7
16-19 6
11-15 5
7-10 4
4-6 3
0-5 2

(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Filialele şi
reprezentanţele persoanelor juridice” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în
limba rusă, în limba engleză şi în limba franceză) – se evaluează cu maxim nota 8.
(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Uniunile persoanelor
juridice” (cu preferinţă în limba română. ca excepţie în limba rusă, în limba engleză şi
în limba franceză) – se evaluează cu maxim nota 8.
filiale – se evaluează cu maxim nota 8.
unuiuni de persoane juridice (grupe financiar-industriale, asociaţii de cooperative de
producţie) – se evaluează cu maxim nota 8.
98
5. Referat pe tema: „Constituirea filialei persoanei juridice” – aproximativ 5-10 pagini şi se
6. Referat pe tema: „Statutul juridic al holdingului” – aproximativ 5-10 pagini şi se
7. Referat pe tema: „Statutul juridic al grupului financiar-industrial” – aproximativ 5-10
Tema 15.
Supravegherea şi controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător. Răspunderea
întreprinzătorilor pentru încălcarea reglementărilor legale la desfăşurarea activităţii de
întreprinzător
1.1. Subiectele Temei

 să definească noţiunea control de stat; 1. Controlul de stat asupra activităâţii de
răspundere juridică; principiile proporţionalităţii întreprinzător; Noţiunea de control de stat.
şi echităţii la efectuarea controlului de stat; Tipurile de control: Supravegherea pieţei
 să identifice tipurile de control de stat; privind securitatea generală a produselor;
autorităţile publice comptente de a controla Supravegherea metrologică privind
întreprinzătorii; condiţiile răspunderii juridice; reglementările tehnice; Supravegherea pieţee
tipurile de răspundere juridică; privind protecţia concurenţei; Supravegherea
 să deosebească tipurile de control de stat; privind respectarea cerinţelor activităţii
tipurile de răspundere juridică a licenţiate; Alte tipuri de control: (financiar;
întreprinzătorilor; fiscal, sanitar epidimiologic, asupra utilizării
 să consulte întreprinzătorii privind procedura surselor financiare publice etc.).
de desfăşurare a controlului; Principiile echităţii şi proporţionalităţii la
 să aibă aptitudinea de a contesta actele de efectuarea controlului de stat asupra activităţii
control efectuate de autorităţile publice şi de întreprinzător şi suspendarea activităţii de
deciziile de sancţionare a acestora şi de a întreprinzător;
întocmi diferite documente necesare efectuării Actul de control întocmit autoritatea
controlului sau protejării întreprinzătorului de împuternicită de a face control şi decizia de
organele de control; aplicare a sancţiunii; Contestarea actului de
control;
2. Răspunderea juridică pentru încălcarea
normelor legale la desfăşurarea activităţii de
întreprinzător.
Noţiunea de răspundere juridică. Trăsăturile,
funcţiile şi condiţiile răspunderii juridice.
Răspunderea civilă, contravenţională, penală;
Contravenţii ce pot fi săvârşite de persoane
juridice ce desfăşoară activitate de
întreprinzător. Sancţiuni aplicabile persoanelor
juridice. Modul de contestare a Deciziilor şi
hotărârilor autorităţilor publice prin care se
aplică sancţiuni.

1. Codul civil, nr.1107/2002;
2. Legea nr. 131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător,
MO nr. 181-184 din 31.08.2012;
99
întreprinzător;
5. Legea nr. 231/2010 cu privire la comerţul interior //Monitorul Oficia al Republicii
Moldoval, nr. 265-276, din 19.08.2016;
6. Legea privind securitatea generală a produselor nr. 422/2006 //Monitorul Oficial al
Republicii Moldoval nr. 36-38/145, din 16.03.2007;
7. Legea privind activitatea de reglementare tehnică nr. 420/2006//Monitorul Oficial al
Republicii Moldoval nr. 36-38/141, din 16.03.2007;
8. Legea privind produsele alimentare nr. 78/2004 //Monitorul Oficial al Republicii
Moldoval nr. 83-87/431, din 28.05.2004;
9. Legea privind protecţia consumatorilor nr. 105/2003 //Monitorul Oficial al Republicii
Moldoval nr. 176-181, din 21.10.2011;
1.3. Literatura:
1. Алексеева Д.Г.; Андреева Л.В.; Андреев В.К. Россиское предпринимательское
право, Москва, 2008, с.102-130.
1.4. Teste grilă
1. În legătură cu ţinerea controalelor de stat legea prevede ţinerea următoarelor

Registre :
a) Registrul de control al Guvernului şi al Cancelariei Guvernului;
b) Registrul de stat al controalelor, Registrul controalelor şi Condica de înregistrare a
controalelor;
c) Registrul de control al Curţii de Contruri şi Registrul de control al Parlamentului.
2. Controalele asupra întreprinzătorilor pot fi de următoarele tipuri:

a) Control primar, control secundar şi control facultativ;
b) Control planificat, control inopinant;
c) Control direct, control de stat şi control repetat.
3. Organul de control este obligat să păstreze toate documentele ce ţin de realizarea

controlului:
a) timp de 3 ani;
b) timp de 5 ani;
c) timp de 7 ani.
4. Autoritatea de monitorizare a controalelor:

a) Curtea de Conturi;
b) Cancelaria de Stat;
c) Guvernul.
5. Controlul se efectuează în baza:

a) procesului verbal;
b) deciziei de control;
c) delegaţiei de control.
6. Indiferent de temeiul şi tipul controlului, acesta nu poate fi efectuat mai mult de:
a) 5 zile;
b) 10 zile;
c) 15 zile.
100
7. În cazul controalelor inopinate, termenul controlului poate fi prelungit de către
conducătorul organului de control în baza unei decizii motivate cu încă:
a) 3 zile;
b) 5 zile;
c) 10 zile.
8. Persoana supusă controlului are dreptul să prezinte dezacordul cu procesul verbal

de control aducînd probe suplimentare ce confirmă poziţia sa:
a) în termen de 5 zile lucrătoare de la semnarea procesului-verbal de control;
b) în termen de 10 zile lucrătoare de la semnarea procesului-verbal de control;
c) în termen de 15 zile lucrătoare de la semnarea procesului-verbal de control.
9. Suspendarea activităţii de întreprinzător a persoanei fizice sau juridice se face:

a) Prin procesul verbal de efectuare a controlului;
b) Prin decizia conducătorului organului care efectuiază controlul;
c) Prin hotărârea instanţei de judecată.
10. Nulitatea rezultatelor controlului se stabileşte, la cererea persoanei interesate, de

către:
a) Curtea de Conturi;
b) organul care a efectuat controlul sau de către instanţa de judecată;
c) Consiliul Național de Soluționare a Disputelor în Domeniul Controlului de Stat.
1.5. Speţe
Nr. 1
La 30.12.2016, SRL „Tincor” a importat 34 800 kg de hârtie de tip „Amicus
profesional” 500xA4 împachetată în 13 920 pachete, iar pachetele împachetate în 2 784 cutii
în sumă totală de 419 676,07 lei.
La 26.02.2017, Agenţia pentru protecţia consumatorilor a întocmit un act de control
prin care a stabilit încălcărea dispoziţiilor art.20 alin.(5) şi (6) din Legea nr.105/2003 privind
protecţia consumatorilor de către SRL „TONCAR”.
La 19.03.2017, în baza Actului de control menţionat, APC-ul aplicând dispoziţiile
art.20 alin.(2), (3) din Legea nr.105/2003, a adoptat Decizia nr.01153 privind aplicarea
sancţiunilor economice faţă de SRL „Toncar” în sumă de 51 973,36 lei pentru importul şi
plasarea pe piaţă a 3 375 kg de hârtie fără informare completă, veridică şi corectă a
consumatorilor.
SRL ,,Toncar” s-a adresat către Agenţia pentru protecţia consumatorilor cu o cerere
prealabilă pentru anularea Deciziei nr.01153 din 19.03.2017, această cerere, însă, a fost
respinsă. SRL „Toncar” consideră că, sancţiunea aplicată faţă de sine este fără temei juridic
ori hârtia importată nu a fost destinată consumatorilor, ci este materie primă pentru societăţile
poligrafice din Republica Moldova. Materia primă a fost importată de SRL „Toncar” şi apoi
livrată altor societăţi comerciale din R. Moldova în baza Legii vânzării de mărfuri
nr.134/1994 şi a Legii nr. 231/2010 cu privire la comerţul interior. SRL ,,Toncar” consideră că
importul de hârtie efectuat nu este în raport cu consumatorii şi nu cade sub incidenţa Legii
privind protecţia consumatorilor şi solicită o consultaţie juridică.
Întocmiţi o notă informativă şi explicaţi SRL „Toncar” dacă are sau nu dreptate.
Dacă ajungeţi la concluzia că SRL „Toncar” se poate adresa cu o cerere în judecată
întocmiţi un proiect de cerere.
1.5. Teste.
101
1. Definiţi noţiunea de „control de stat”.
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
2. Identificaţi autorităţile publice care au dreptul de a controla întreprinzătorii privaţi

cu privire la respectarea de către aceştia a condiţiilor de desfăşurare a activităţii de
întreprinzător.
a. Agenţia pentru protecţia consumatorilor.
b. Parlamentul R. Moldova.
c. Curtea Constituţională.
d. Camera de licenţiere.
e. Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice
f. Procuratura.
g. Serviciul de protecţie şi pază de stat.
h. Serviciul protecţiei civile şi situaţiilor excepţionale.
3. Explicaţi în ce constă esenţa principiului echităţii şi proporţionalităţii la efectuarea

controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător şi suspendarea activităţii de
întreprinzător.
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
4. Indicaţi drepturile persoanei supuse controlului.

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
5. Indicaţi obligaţiile persoanei supuse controlului.

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
102
6. De care din următoarele principii trebuie să ţină cont organele de control la
efectuarea controlului întreprinzătorilor privaţi ?
a. legalitatea şi respectarea competenţei stabilite de lege;
b. nevinovăţiei;
c. neadmiterea aplicării sancţiunilor care nu sunt stabilite de lege;
d. tratarea dubiilor apărute la aplicarea legislaţiei în favoarea întreprinzătorului;
e. efectuarea cheltuielilor de control din contul statului;
f. inviolabilităţii;
g. prescrierea recomandărilor pentru înlăturarea încălcărilor constatate în urma
controlului;
h. prezumţia bunei credinţe;
i. dreptul de a ataca acţiunile organului de control.
7. Dacă ca rezultat al controlului întreprinzătorului controlorul descoperă încălcări

ale condiţiilor de desfăşurare a activităţii, el întreprinde una din următoarele
măsuri.
a. suspendă activitatea întreprinzătorului supus controlului;
b. informează procurorul;
c. întocmeşte actul de control;
d. adoptă decizia de amendare;
e. retrage licenţa.
8. Dacă se descoperă că întreprinzătorul a desfăşurat activitate de întreprinzător

fără licenţă sau după ce licenţa a expirat întreprinzătorul răspunde după cum
urmează:
a. Întreprinzătorul persoană fizică este radiat din registrul de stat, iar întreprinzătorul
persoană fizică este dizolvat şi lichidat în modul stabilit de lege;
b. Se suspendă activitatea întreprinzătorului;
c. Tot profitul realizat de întreprinzător în perioada cât a durat încălcarea se încasează la
buget şi i se aplică o amendă în aceeaşi mărime.
9. Activitatea de întreprinzător a întreprinzătorului persoană fizică sau juridică

care a încălcat prevederile legale indicate în licenţă sau în autorizaţie se suspendă
după cum urmează:
a.În cazurile prevăzute de lege prin hotărârea organului ce a eliberat licenţa sau
autorizaţia.
b. În cazurile prevăzute de lege prin hotărârea instanţei de judecată;
c. De regulă, prin hotărârea instanţei de judecată, iar în cazurile prevăzute de lege prin
hotărârea organului ce a eliberat licenţa sau autorizaţia cu adresarea imediată în
instanţă.
10. Licenţa sau autorizaţia de desfăşurare a activităţii de întreprinzător se retrage:
a. De către instanţa de judecată la cererea procurorului dacă nu au fost înlăturate, în
termenul stabilit, circumstanţele care au dus la suspendarea temporară a licenţei,
precum şi dacă a doua oară nu au fost respectate prescripţiile privind lichidarea
încălcărilor ce ţin de condiţiile de licenţiere;
b. De către instanţa de judecată dacă nu au fost înlăturate, în termenul stabilit,
circumstanţele care au dus la suspendarea temporară a licenţei sau autorizaţiei, precum
şi dacă a doua oară nu au fost respectate prescripţiile privind lichidarea încălcărilor ce
ţin de condiţiile de licenţiere sau autorizaţiei;
103
c. De către autoritatea publică care a eliberat licenţa sau autorizaţia dacă a doua oară nu
au fost respectate prescripţiile privind lichidarea încălcărilor ce ţin de condiţiile de
licenţiere cu adresarea ulterioară în instanţa de judecată cu cererea de retragere.
Nr. de puncte Nota

32-33 10
28-32 9
24-27 8
20-23 7
16-19 6
11-15 5
7-10 4
4-6 3
0-5 2

(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Controlul asupra activităţii
întreprinzătorilor” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în limba
engleză şi în limba franceză) – se evaluiază cu maxim nota 8.
2. Referat pe tema: „Respectarea legalităţii la efectuarea controlului de stat asupra activităţii
de întreprinzător” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.
3. Referat pe tema: „Procedura legală de suspendare a activităţii de întreprinzător” –
4. Referat pe tema: „Procedura legală de contestare a actelor emise de organele de control” –
Tema 16.
Administrarea şi deetatizarea patrimoniului public.

 să definească noţiunea de deetatizare; de 1.Noţiunea de administrare a patrimoniului
administrare a proprietăţii de stat; public. Organele competente de a administra
 să identifice obiectele proprietăţii de stat proprietatea publică;
pasibile şi nepasibile de a fi privatizate; 2. Noţiunea de deetatizare (privatizare).
 să compare contractul de vânzare cumpărare 3. Subiectele ce participă la procesul deetatizării;
dintre o autoritate publică şi o persoană privată 4. Obiectele deetatizării. Bunuri nepasibile de a fi
în mod obişnuit cu contractul de vânzare – transmise în propietate privată.
cumpărare încheiat în procesul deetatizării; 5. Modalităţile de privatizare: reorganizarea
 să consulte persoanele private privind întreprinderii de stat şi a întreprinderii municipale
procedura de deetatizare a bunurilor statului şi în societăţi comerciale; vânzarea acţiunilor la
a unităţilor administrativ teritoriale; bursă; vânzarea bunurilor la licitaţie; vânzarea
 să aibă abilităţi de a întocmi proiecte de bunrilor la concurs.
documente necesare în procesul de deetatizare 6. Particularităţile deetatizării unor categorii de
a proprietăţii de stat; bunuri;
104
de participare la licitaţii la concursuri etc., 7. Trecerea dreptului de proprietate asupra
precum şi de participare la eventualele litigii bunului privatizat;
legate de privatizarea proprietăţii publice; 8. Nulitatea contractului de vânzare cumpărare
încheiat în procesul privatizării;

1. Constituţia;
2. Codul civil, nr.1107/2002;
întreprinzător;
4. Legea nr.121/2007 cu privire la administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice;
5. Legea nr. 534/1995 cu privire la concesiuni;
6. Regulamentul privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr.136/2009;
7. Regulamentul cu privire la organizarea şi desfăşurarea concursurilor comerciale şi
investiţionale de privatizare a proprietăţii publice aprobat prin hotărârea Guvernului
nr.919/2008
1.3. Literatura:
1. Emil Bălan, Drept administrativ al bunurilor, București, 2007.
2. Ciobanu Alexandru-Sorin. Inalienabilitatea și imprescriptibilitatea domeniului public în
dreptul român și în dreptul francez. București: Editura Universul Juridic, 2012.
1.4. Teste grilă
1. Organele care gestionează bunurile ce aparţin domeniului public sunt:
a) Agenţia Proprietăţii publice, Curtea de Conturi;

b) Guvernul prin organele centrale de specialitate şi Agenţia Proprietăţii Publice precum şi
consiliile locale;
c) Parlamentul şi Preşedintele Republicii Moldova.
2. Bunurile domeniului public

a) nu pot fi înstrăinate, nici prin privatizare sau depunere în capitalul social al unei persoane
juridice, nu se pot constitui obiect al gajului sau al unei alte garanţii reale, nu pot fi supuse
urmăririi silite, nici chiar în cazul insolvabilităţii persoanei juridice care le gestionează.
b) pot fi înstrăinate doar altor state şi organizaţiilor internaţionale cu acordul expres al
Preşedintelui Parlamentului şi a Ministerului de Finanţe;
c) pot fi înstrăinate în modul stabilit de Agenţia Proprietăţii Publice cu acordul Guvernului.
3. La privatizare pot participa în calitate de cumpărători:

a) statele străine, întreprinderile de stat şi întreprinderile municipale;
b) persoane fizice şi persoane juridice de drept privat din Republica Moldova şi din
străinătate cu excepţia întreprinderilor de stat şi municipale;
c) persoane juridice de drept public şi instituţiile publice.
4. La privatizare nu pot participa în calitate de cumpărători:

a) persoane fizice şi persoane juridice de drept privat din Republica Moldova şi din
străinătate cu excepţia întreprinderilor de stat şi municipale;
b) asociaţiile de cetăţeni şi uniunile de întreprinderi;
105
c) persoanele juridice de drept public, instituţiile publice, întreprinderile de stat/municipale,
societăţile comerciale în al căror capital social pachetul de acţiuni sau cota socială
proprietate publică constituie cel puţin 25%.
5. Termenul concesiunii nu poate depăși:

a) 30 de ani;
b) 50 de ani;
c) 99 de ani.
6. Obiect al privatizării pot fi următoarele bunuri proprietate publică:

a) părţile sociale;
b) publicaţiile periodice „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”,
c) pasajele subterane pentru pietoni.
7. Din bunurile nepasibile de privatizare fac parte:

a) obiectivele a căror activitate constituie monopol natural;
b) căile de comunicaţie;
c) întreprinderile de stat ca complexe patrimoniale unice.
1.5. Speţe
Nr. 1
Agenţia Proprietăţii Publice a vândut prin concurs investiţional Întreprinderea de Stat Complexul
Hotelier „Codru” din mun. Chişinău la preţ de 50 mln. lei. Curtea de Conturi verificând
corectitudinea privatizării a constat că statul prin această vânzare a fost prejudiciat cu aproximativ
120 mln. lei. În baza acestei Hotărâri a Curţii de Conturi, Procurorul General a intentat un proces
în nulitatea contractului de vânzare-cumpărare a Întprinderii de Stat Compexul hotelier Codru. În
referinţa sa Agenţia Proprietăţii Publice dar şi cumpărătorul a indicat că privatizarea s-a
desfăşurat cu respectarea legislaţiei în vigoare la preţul indicat de un evaluator licenţiat la un preţ
de 4000 lei metru pătrat de spaţiu.
Explicaţi procedura de privatizare a proprietăţii de stat referându-vă la eventualele încălcări
evidenţiate şi la eventuala soluţie a instanţei de judecată.
1.6. Teste
1. Destingeţi bunurile statului proprietate publică de bunurile statului proprietate

privată.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
2. Evidenţa bunurilor proprietate publică se ţine în:

a) Registrul persoanelor juridice.
b) Registrul bunurilor imobile.
c) Registrul patrimoniului public.
3. Bunurile proprietate publică:

a) pot fi privatizate de persoanele fizice şi juridice;
b) pot fi transmise cu titlu gratuit în cazul trecerii acestor bunuri dintr-un domeniu al
proprietăţii publice în altul, precum şi în cazul transmiterii persoanelor fizice care merită;
c) sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, în particular.
106
4. Privatizarea se efectuează prin una din următoarele modalităţi:
a) vînzare la Bursa de Valori, vînzare la licitaţie cu strigare; vînzare prin concurs comercial
sau investiţional, inclusiv în bază de proiecte individuale.
b) vînzarea la licitaţii şi prin negocieri directe.
c) vînzarea la concursuri investiţionale, la licitaţii şi prin negocieri directe.
5. La privatizarea bunurilor publice nu pot participa:

a) persoane fizice, persoane juridice private, precum şi asociaţii ale acestora.
b) persoana juridică şi alt participant la privatizare care exercită control asupra acestei
persoane juridice sau persoana juridică ce exercită control asupra unui alt participant la
privatizare.
c) persoanele juridice ai căror administratori sunt soţi, rude sau afini pînă la gradul doi
inclusiv, sau la care aceste persoane deţin, singuri sau împreună, control asupra unui alt
participant la privatizare.
6. Explicaţi deosebirea privatizării prin licitaţie de privatizarea prin concurs

investiţional.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
7. Numiţi 3 temeiuri de anulare a contractului de vânzare-cumpărare încheiat ca

rezultat al privatizării.
a. _______________________________________________________________________
b. _______________________________________________________________________
c. _______________________________________________________________________
Nr. de puncte Nota

32-33 10
28-32 9
24-27 8
20-23 7
16-19 6
11-15 5
7-10 4
4-6 3
0-5 2

(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Administrarea şi
deetatizarea patrimoniului” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în
2. Pregătirea unui portofoliu care să includă cel puţin 10 hotărâri judecătoreşti care au ca
obiect administrarea şi deetatizarea patrimoniului public – se evaluează cu maxim nota
8.
107
3. Referat pe tema: „Administrarea patrimoniului public în R. Moldova” – aproximativ 5-
4. Referat pe tema: „Procedeie de privatizare a patrimoniului public în R. Moldova” –
5. Referat pe tema: „Folosirea patrimoniului public în activitatea de întreprinzător” –
Tema 17
Reglementarea juridică a investiţiilor în activitatea de întreprinzător

Reglementarea juridică a investiţiilor.
 să definească noţiunile de investitor, Noţiunea de investitor şi investiţie. Tipurile de
investiţie, garanţie a investitorului, facilităţi ale investiţii.
investitorului; persoană juridică cu investiţii Factorii economici care influenţează volumul
străine. investiţiilor.
 să aibă abilitatea de a întocmi proiecte de Garanţiile şi facilităţile legale acordate
documente şi note informative privind investitorilor.
procurarea părţii sociale în capitalul unei SRL Întreprinderi cu investiţii străine. Particularităţile
naţionale de către o persoană străină, privind constituirii şi funcţionării.
protecţia drepturilor investitorului;
 să consulte clienţii privind posibilitatea de
prelungire a unor facilităţi acordate
investitorilor străini;

1. Constituţia Republicii Moldova.
2. Codul civil nr.1107/2002.
3. Codul fiscal.
6. Legea nr.1134/1997 cu privire la societăţile pe acţiuni.
7. Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător din 18.03.2004
//Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 64-66/344 din 23.04.2004.
8. Legea nr. 171 din 11.07.2012 privind piaţa de capital, MO nr. 193-197/665 din
14.09.2012.
9. Hotărârea nr 56/11 din 14.11.2014 cu privire la aprobarea Regulamentului privind
licenţierea şi autorizarea pe piaţa de capital, MO nr. 1-10/11 din 16.01.2015.
10. Hotărîrea nr. 49/3 din 26.08.2015 cu privire la aprobarea Regulamentului privind
serviciile şi activităţile de investiţii, MO nr. 324-329/2295 din 04.12.2015.
1.3.Literatura:
1. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, vol. II, Tipografia Centrală, Chişinău,
2006.
2. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor. Chişinău, 2011, p. 502-508, 537-545.
3. Darovanaia Ala. Bazele funcţionării pieţelor de capital, Editura ASEM, Chişinău, 2005,
p.183-284.
4. Перчинская Н.; Доду К. Фондовый рынок Молдовы, Кишинев, 2001, c.120-151.
5. Каламагин А.; Лебедев В. О некоторых вопросах правового регулирования
иностранных инвестиций// Revista Naţională de drept, 2001, p.18-21.
108
6. Anghelache Gabriela, Dardac Nicolae, Stancu Ion. Pieţe de capital şi Burse de valori,
Bucureşti, 1992.
p.280-297.
8. Круглова Н.Ю. Хозяйственное право, Москва, 1999, c. 420-455, 595-601.
10. Богатырев А. Инвестиционное право, Москва, 1999.
11. Вознесенская Н. К вопросу о правовом регулировании иностранных инвестицийв
России // Государство и право, 2001, nr.6.
12. Трапезников В. Гарантии прав иностранных инвесторов // Российская юстиция,
2001, nr.12.
1.4. Teste grilă
1. În cazul în care fondator al întreprinderii cu investiţii străine este o persoană juridică

străină, Legea 220/2007 prevede că pe lîngă alte documente necesare înregistrării,
trebuie să prezinte:
a) cazierul judiciar al administratorului persoană fizică străină, eliberat de organul
competent din ţara sa de reşedinţă şi din RM;
b) actele de constituire ale persoanei juridice străine şi extrasul din registrul naţional din
ţara de reşedinţă a investitorului;
c) ambele.
2. Investitorii îşi pot plasa investiţiile pe întreg teritoriul Republicii Moldova în toate
domeniile activităţii de întreprinzător dacă:
a) respectă interesele securităţii naţionale şi prevederile legislaţiei antimonopol;
b) normele de protecţie a mediului înconjurător, de ocrotire a sănătăţii populaţiei şi
ordinea publică;
c) ambele.
3. În Republica Moldova pot fi înfiinţate întreprinderi cu investiţii străine sub

formă de:
a) întreprinderi mixte;
b) întreprinderi cu capital străin;
c) ambele.
4. Pentru a desfăşura activitate de întreprinzător, investitorii străini pot dobîndi, în

conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, dreptul de proprietate asupra:
a) bunurilor imobile de pe teritoriul Republicii Moldova;
b) terenurilor cu destinaţie agricolă;
c) terenurilor din fondul silvic.
5. Întreprinderea cu investiţii străine are dreptul:

a) să înfiinţeze asociaţii şi organizaţii internaţionale;
b) să facă parte din asociaţii şi organizaţii internaţionale;
c) ambele.
6. Contribuţiile de asigurări sociale şi asistenţa socială a lucrătorilor din întreprinderile

cu investiţii străine se fac în conformitate cu:
a) tarife unice în valută străină
b) tarife unice în moneda naţională a Republicii Moldova;
c) la alegere de către întreprindere.
109
7. Reprezentanţele întreprinderilor nerezidente se înregistrează pe teritoriul Republicii
Moldova:
a) cu drept de persoană juridică şi fără dreptul de a desfăşura activitate economică;
b) fără drept de persoană juridică şi cu dreptul de a desfăşura activitate economică;
c) fără drept de persoană juridică şi fără dreptul de a desfăşura activitate economică.
8. Filialele şi reprezentanţele înfiinţate în Republica Moldova de întreprinderi rezidente

cu investiţii străine:
a) sînt persoane juridice.
b) nu sînt persoane juridice.
9. Investiţiile sub formă de mijloace băneşti se fac de către:

a) investitorii autohtoni numai în moneda naţională a RM, iar investitorii
străini şi în valută străină.
b) investitorii autohtoni numai în moneda naţională a RM, iar investitorii străini doar
în valută străină.
c) investitorii autohtoni cît și cei străini numai în moneda naţională a RM.
10. Politica de stat în domeniul activităţii investiţionale este elaborată şi promovată de

către:
a) Ministerul Economiei;
b) Guvern;
c) ambele.
1.5. Speţe
Nr. 1
O societate şi o persoană fizică din România, dorind să înfiinţeze o societate comercială
în Republica Moldova, au solicitat Camerei Înregistrării de Stat înregistrarea acesteia. Fiind în
calitate de registrator, consultaţi, potenţiali fondatori ai unei societăţi comerciale cu investiţii
străine şi răspundeţi la următoarele întrebări:
a) Care formă de organizare juridică poate îmbrăca societatea înfiinţată?
b) Ce documente trebuie să prezinte fiecare asociat în vederea înregistrării societăţii?
c) Va beneficia societatea înfiinţată de careva facilităţi (vamale, fiscale, etc.)?
d) Care este deosebirea dintre întreprindere cu investiţii străine şi întreprindere mixtă?
e) Care este deosebirea între o reprezentanţă a unei societăţi străine în Republica
Moldova şi întreprinderea cu investiţii străine?
Nr. 2
SRL ,,Floarea Soarelui” din or. Timişoara, România, a înregistrat o filială în Republica
Moldova pentru a desfăşura activităţi agricole de cultivare a porumbului şi floarea soarelui.
Pentru a desfăşura activităţile propuse, după înregistrare administratorul filialei a iniţiat
negocieri cu proprietarii de terenuri din Republica Moldova în scopul arendării unor terenuri
şi cumpărării altor terenuri. Notarul a menţionat că Filiala SRL ,,Floarea Soarelui” nu va
putea procura şi poseda terenuri agricole şi respectiv nu-şi va putea realiza scopul. Investitorul
a solicitat consultanţă cu privire la posibilitatea cumpărării şi arendării terenurilor agricole.
Întocmiţi o notă informativă cu explicaţiile solicitate de investitor.
Nr. 3
Recomandaţi cet. Pelescu I. soluţii pentru investirea propriilor mijloace financiare în
valorile mobiliare ale emitenţilor din R. Moldova, referindu-vă la:
110
a) riscurile pe care le are dacă investeşte în fondul de investiţie sau în societăţi pe acţiuni
care desfăşoară activităţi productive;
b) la restricţiile legale de investire a mijloacelor fondului de investiţie în acţiunile şi
obligaţiunile altor emitenţi;
c) la dreptul sau obligaţia fondului de investiţie de a repartiza dividende.
Nr. 4
Două persoane fizice au decis să constituie o cooperativă de întreprinzător cu statut de
fond de investiţii. Pentru acesta ei au elaborat actele de constituire, au depus în capitalul social
20 000 lei şi au prezentat actele necesare organului de înregistrare. Registratorul a examinat
actele şi a respins cererea de înregistrare, motivând că înregistrarea nu poate fi efectuată din
mai multe cauze, inclusiv necorespunderea formei de organizare, a mărimii capitalului social
etc.
Care este forma de organizare necesară pentru a înfiinţa un fond de investiţii?
Care este capitalul social minimal pentru fondul de investiţii?
Numiţi alte criterii obligatorii pentru constituirea unui fond de investiţii.
Nr. 5
Administratorul SRL „OTTT” la 1 decembrie 2016 a depus la Camera Înregistrării de
Stat cererea de majorare a capitalului său social din contul aportului unui cetăţean străin care
urma până la 15 ianuarie 2017 să importe în Moldova şi să depună în capitalul social utilaje
de conservare a legumelor. Camera Înregistrării de Stat a refuzat înregistrarea modificării în
actele de constituire, indicând că înregistrarea poate fi efectuată doar după importul utilajelor
în R. Moldova şi predarea lor SRL „OTTT”.
SRL „OTTT”, dorind să beneficieze de facilităţile fiscale prevăzute de Codul fiscal şi
Hotărârea Guvernului nr.145 din 26.02.2014 şi considerând ca decizia este neîntemeiată, a
atacat-o în judecată.
Cum urmează a fi soluţionat litigiul?
1.6. Teste
1. Selectaţi factorii care duc la creşterea volumului investiţiilor.
a. siguranţa investitorului contra exproprierii.
b. neîncrederea în instanţele judecătoreşti.
c. naţionalizarea unor întreprinderi de interes major pentru societate.
d. aplicarea uniformă a legislaţiei.
e. lipsa impedimentelor la retragerea capitalului investit.
2. Numiţi 5 forme de investiţii.

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
3. Identificaţi afirmaţia corectă

a. Conform principiului garanţiei contra exproprierii, investiţiile nu pot fi expropriate ori
supuse unor măsuri cu efect similar care privează, în mod direct sau indirect,
investitorul de titlul de proprietate sau de controlul asupra investiţiei.
b. Conform principiului garanţiei contra exproprierii, investiţiile nu pot fi expropriate ori
supuse unor măsuri cu efect similar, decât pentru cauză de utilitate publică.
111
c. Investiţiile nu pot fi expropriate, însă activitatea investiţională poate fi întreruptă silit în
condiţiile stabilite de lege.
4. Investitorii străini
a. beneficiază de un statut privilegiat faţă de investitorii autohtoni, conform legislaţiei.
b. beneficiază de aceleaşi garanţii şi facilităţi legale ca şi investitorii autohtoni.
c. au unele garanţii suplimentare prevăzute de legislaţie.
d. beneficiază de facilităţi fiscale doar în cazul reinvestirii profitului.
5. Filiala persoanei juridice străine se înregistrează ca:

a. întreprindere.
b. filială.
b. reprezentanţă.
c. sucursală.
d. persoană juridică naţională.
e. societate cu răspundere limitată cu asociat unic.
6. Societatea pe acţiuni este calificată ca fond de investiţii dacă:

a. cel puţin 35% din activele ei sunt constituite din valorile mobiliare ale altor emitenţi.
b. cel puţin 50% din profitul obţinut se repartizează ca dividende.
c. investeşte cel puţin 70% din valoarea de piaţă a activelor nete în valorile mobiliare ale
altor emitenţi.
d. investeşte cel puţin 25% din valoarea de piaţă a activelor nete în valorile mobiliare ale
altor emitenţi.
e. investeşte cel puţin 10% din activele nete în valorile mobiliare ale altei societăţi pe
acţiuni.
7. Definiţi tipurile de fonduri de investiţii.

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
8. Stabiliţi organele suplimentare ale fondului de investiţii faţă de societatea pe acţiuni.

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
9. Fondul de investiţii are dreptul să-şi înceapă activitatea

a. din momentul înregistrării de stat.
b. din momentul obţinerii licenţei de la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.
c. din momentul obţinerii licenţei de la Comisia Naţională a Pieţei Financiare.
d. din momentul înregistrării acţiunilor la Comisia Naţională a Pieţei Financiare.
10. Clasificaţi fondurile de investiţii după diferite criterii.

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
112
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
11. Fondurile de investiţii diversificate:

a. pot investi mijloace în cel mult 25% din valorile mobiliare ale unui emitent.
b. au obligaţia de a investi cel puţin 10% din valoarea activelor nete în valorile mobiliare
ale altor emitenţi.
c. nu au obligaţia de a investi activele proprii în proporţia stabilită pentru fondurile
specializate având posibilitatea diversificării portofoliului investiţional.
Nr. de puncte Nota

32-33 10
28-32 9
24-27 8
20-23 7
16-19 6
11-15 5
7-10 4
4-6 3
0-5 2

(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Investiţii în Republica
Moldova” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în limba engleză şi
în limba franceză) – se evaluează cu maxim nota 8
2. Referat pe tema: „Investiţii străine în Republica Moldova” – aproximativ 5-10 pagini şi
3. Referat pe tema: „Facilităţi legale acordate investitorilor în Republica Moldova”. –
4. Referat pe tema: „Investiţii în capitalul social al persoanelor juridice din Republica
Moldova” –aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.
5. Referat pe tema: „Constituirea întreprinderilor cu capital străin în Republica Moldova” –
Tema 18
Reglementarea juridică a sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii

 să definească noţiunile de microîntreprindere, 1. Noţiunea de: microîntreprindere;
întreprindere mică, întreprindere mijlocie; întreprindere mică; întreprindere mijlocie.
 să compare avantajele acordate 2. Formele de organizare juridică a
microîntreprinderilor, întreprinderilor mici sau microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi
mijlocii cu cele acordate rezidenţilor în zonele mijlocii.
libere. 3. Modul de calificare a întreprinderii ca fiind
 să aibă abilităţi de întocmi prioecte de microîntreprindere, întreprindere mică sau
documente, note informative privind modul de mijlocie.
obţinere a statului de microîntreprindere,
113
întreprindere mică sau mijlocie, de obţinere a 4. Mecanisme de susţinere a micilor afaceri.
facilităţilor, de trecere dintr-o categorie în alta.

1. Constituţia;
2. Codul fiscal 1163/24.04.97;
4. Legea nr. 179 din 21.07.2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii, MO
nr.306-313 din 16.09.2016;
5. Legea 280/22.07.2004 cu privire la organizaţiile de microfinanţare, MO nr. 280 din
22.07.2004;
6. Legea 279 din 16.12.2016 bugetului de stat pe anul 2017, MO nr.472-477 din
27.12.2016 ;
7. Hotărîrea Guvernului 538/17.05.2007 cu privire la crearea Organizaţiei pentru
dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.
1.3 Literatura:
1. Roşca Nicolae; Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor, ediţia a III-a, Chişinău, 2011, p.509.
2. Каламагин А.; Лебедев В. О некоторых вопросах правового регулирования
иностранных инвестиций,// Revista Naţională de drept, 2001, p.18-21.
3. Бoгaтырeв A.A. Инвестиционое право, Mосквa, 1999.
4. Вознесенская Н. К вопросу о правовом регулировании иностранных инвестицийв
России // Государство и право, №.6, 2001.
5. Трапезников В. Гарантии правиностранных инвесторов // Российская юстиция,
nr.12, 2001.
1.5. Teste grilă
1. Nu pot fi calificate ca întreprinderi micro, mici şi mijlocii:
a) persoanele juridice de drept public;
b) societăţile comerciale şi societăţile cooperatiste;
c) persoanelor fizice care activează în baza patentei de întreprinzător.
2. Corespunderea criteriilor prevăzute pentru statutul de întreprindere micro, mici şi

mijlocii se confirmă de către:
a) Camera Înregistrării de Stat;
b) Camera de Comerţ şi Industrie a RM;
c) Biroul Naţional de Statistică.
3. Cum este calificat agentul economic ce corespunde următoarelor criterii: are cel mult
9 salariaţi, realizează o cifră anuală de afaceri de pînă la 9 milioane de lei sau deţine active
totale de pînă la 9 milioane de lei?
a) micro întreprindere;
b) întreprindere mijlocie;
c) întreprindere mică.
4. Cum este calificat agentul economic ce corespunde următoarelor criterii: are de la 10

pînă la 49 de salariaţi, realizează o cifră anuală de afaceri de pînă la 25 de milioane de lei sau
deţine active totale de pînă la 25 de milioane de lei?
114
5. Cum este calificat agentul economic ce corespunde următoarelor criterii: are de la 50
pînă la 249 de salariaţi, realizează o cifră anuală de afaceri de pînă la 50 de milioane de lei sau
deţine active totale de pînă la 50 de milioane de lei?
6. Criteriul definitoriu constant folosit la clasificarea întreprinderilor mici şi mijlocii în

scopuri statistice este:
cifra anuală de afaceri;
activele sale;
numărul mediu anual de salariaţi
7. La întreprinderile mici și mijlocii, controlul financiar-fiscal de fond se efectuează o

singură dată într-o perioadă de:
a) 1 an;
b) 3 ani;
c) 5 ani.
8. Aprobă politicile de susținere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii:

b) Guvern;
c) ambele.
9. Monitorizarea, coordonarea şi corelarea procesului de implementare a programelor

de susţinere a dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii se efectuează de
către:
b) Guvern;
c) Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor mici şi mijlocii.
10. Întreprinderile debutante beneficiază de facilități fiscale sporite, de asistență

financiară nerambursabilă și de suport informațional, logistic și consultativ pe o
perioadă de:
a) 1 an de la data înregistrării de stat.
b) 3 ani de la data înregistrării de stat.
c) 5 ani de la data înregistrării de stat.
1.5. Speţe
Nr. 1
Care din entităţile menţionate ar putea fi calificate ca întreprinderi micro, mici şi mijlocii?
• desfăşoară activităţi bancare;
• cooperativele;
• schimb valutar;
• jocuri de noroc;
• lombard;
• companii de asigurare;
• companii de administrare a investiţiilor;
• societăţi pe acţiuni.
Argumentaţi răspunsul.
115
Nr. 2
O întreprindere de schimb valutar ce corespundea criteriilor de raportare a societăţilor
comerciale la categoria de întreprindere micro a decis să se înregistreze în calitate de agent al
sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.
Numiţi acţiunile ce trebuie să le întreprindă administratorul societăţii pentru a fi
înregistrat în calitate de agent al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.
Care sunt criteriile de raportare a societăţilor comerciale pentru ca acestea să fie
recunoscute ca întreprinderi mici şi întreprinderi mijlocii?
Care întreprinderi nu pot fi declarate agenţi ai sectorului întreprinderilor mici şi
mijlocii?
Care sunt facilităţile şi prin ce se manifestă protecţia acordată agenţilor întreprinderilor
mici şi mijlocii?
Nr. 3
SRL „Onrion” este o societate comercială ce deţine poziţie dominantă pe piaţă şi are 5
salariaţi. La data de 31.03.2017 reprezentanţii SRL „Onrion” au depus o Declaraţie pe proprie
răspundere, la autoritatea care administrează facilităţile fiscale, prin care agentul economic a
declarat că corespunde criteriilor de întreprindere mijlocie şi doreşte să dispună de facilităţi
fidcale. Declaraţia nu a fost acceptată din motivul că nu este avizul Biroului Naţional de
Statistică, iar cînd s-a adresat după aviz, aceasta din urmă a refuzat.
Din speţa propusă deduceţi argumenatrea Biroului Naţional de Statistică.
1.6.Teste.
1. Definiţi noţiunea de „întreprindere mică”.

_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
2. Identificaţi criteriile de determinare a unor întreprinzători ca fiind

microîntreprindere, întreprindere mică sau mijlocie.
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
3. Subliniaţi formele de organizare juridică în care nu se pot constitui

microîntreprinderile, întreprinderile mici sau mijlocii.
a. Întreprinzător individual.
b. Societate pe acţiuni.
c. Societate cu răspundere limitată.
d. Cooperativă de producţie.
e. Societate în comandită.
f. Gospodărie Ţărănească.
g. Întreprindere municipală.
116
4. Agenţii economici sînt calificaţi drept întreprinderi micro, mici sau mijlocii, potrivit
criteriilor stabilite în scopul:
a. efectuării de lucrări statistice privind evoluţia sectorului întreprinderilor mici şi
mijlocii;
b. determinării întreprinderilor mari în scopul impozitării;
c. beneficierii de facilităţile sau de scutirile prevăzute pentru întreprinderile micro, mici
şi mijlocii prin legi şi acte normative ale Guvernului;
d. determinării depistării şi sancţionării monopolurilor şi concernelor ilegale;
e. beneficierii de programele de susţinere a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.
5. Determinaţi implicarea statului în sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii.

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
6. Subliniaţi răspunsurile corecte. Sub incidenţa Legii privind susţinerea sectorului

întreprinderilor mici şi mijlocii nu cad:
a. agenţii economici care deţin o poziţie dominantă pe piaţă.
b. întreprinderile din domeniul jocurilor de noroc.
c. Persoana fizică care activează în baza patentei de întreprinzător;
d. societăţile cu răspundere limitată cu număr mediu scriptic anual de salariaţi de cel mult
249 de persoane, realizează o cifră anuală de afaceri de pînă la 50 de milioane de lei sau
deţine active totale de pînă la 50 de milioane de lei.
e. organizaţiile de microfinanţare.
f. fondurile de investiţii.
g. societăţile pe acţiuni cu număr mediu scriptic anual de salariaţi de cel mult 9 persoane,
realizează o cifră anuală de afaceri de pînă la 9 milioane de lei sau deţine active totale de
pînă la 9 milioane de lei;
h. agenţii economici importatori de mărfuri supuse accizului.
i. băncile.
7. Determinaţi sarcinile principale ale Organizaţiei pentru dezvoltarea sectorului

întreprinderilor mici şi mijlocii.
a. ________________________________________________________________
b. ________________________________________________________________
c. ________________________________________________________________
d. ________________________________________________________________
e. ________________________________________________________________
f. ________________________________________________________________
g. ________________________________________________________________
8. Întreprinderile mici şi mijlocii în anul 2017 plătesc impozitul pe venit :

a. 18 %.
b. 3 %.
c. 13 %.
d. 0 %.
Nr. de puncte Nota

29-30 10
117
27-38 9
24-26 8
20-23 7
16-19 6
11-15 5
7-10 4
4-6 3
0-5 2

(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Întreprinderilor mici şi
mijlocii” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în limba engleză şi în
limba franceză) – se evaluează cu maxim nota 8.
2. Referat pe tema: „Facilităţi acordate întreprinderilor mici şi mijlocii” – aproximativ 5-10
3. Referat pe tema: „Importanţa reglementării juridice a sectorului de întreprinderi mici şi
mijlocii” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.
4. Referat pe tema: „Formele de organizare juridică a întreprinderilor mici şi mijlocii” –
Tema 19
Reglementarea juridică a activităţii de întreprinzător în zonele economice libere

 să definească noţiunea de zonă economică 1. Reglementarea juridică a activităţii de
liberă; întreprinzător în zonele libere. Noţiunea de
 să cunoască toate zonele înregistrate în R. zonă liberă. Constituirea zonelor libere în
Moldova şi actele normative care le Moldova.
reglementează; modul de constiturie a zonelor 2. Administrarea zonelor libere. Rezidenţii
economice libere; zonelor libere. Regimul vamal, valutar şi
 să compare facilităţile fiscale, vamale şi de altă fiscal al zonei libere. Garanţiile de stat pentru
natură acordate rezidenţilor zonelor economice rezidenţii zonelor libere.
libere în raport cu cele acordate investitorilor 3. Particularităţile reglementării juridice a
străini, microîntreprinderilor şi întreprinderilor zonelor libere în Republica Moldova:
mici; ,,Expo-Bussines Chişinău”, ,,Tvardiţa”,
 să întocmească proiecte de documente ,,Valcaneş”, ,,Taraclia”, ,,Ungheni-Bussines”
necesare pentru a înregistra persoana juidică în ,,Otaci-Bussines”, „Bălţi”, Aeroportul liber
calitate de rezident în zonele libere; „Măcruleşti”, Portul Internaţional liber
 să consulte clienţii privind posibilitatea de „Giurgiuleşti”.
prelungire a unor facilităţi acordate rezidenţilor
zonelor liberei;

1. Legea privind zonele economice libere nr.440/2000, MO, 2000, nr.108-109.
2. Legea nr. 1295 din 25.07.2002 privind Zona Economică Liberă ,,Ungheni-Business”, MO
nr. 113-114 din 05.08.2002.
3. Legea nr. 1565 din 26.02.98 privind Zona Antreprenoriatului Liber ─ Parcul de Producţie
,,Otaci-Business”, MO nr. 036 din 23.04.1998.
118
,,Taraclia”, MO nr. 36-37 din 23.04.1998.
,,Valkaneş”, MO nr. 36-37 din 23.04.1998.
6. Legea nr. 626 din 03.11.95 privind Zona Antreprenoriatului Liber ,,Tvardiţa”, MO nr. 78-
80 din 12.07.2001.
7. Legea nr. 625 din 03.11.95 cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber ,,Expo-Business-
Chişinău”, MO nr 73 din 28.12.1995.
8. Legea nr. 26 din 04.03.2010 privind Zona Economică Liberă ,,Bălţi”, MO nr. 39-40 din
23.03. 2010.
9. Legea nr.8 din 17.02.2005 cu privire la Portul Internaţional Liber ,,Giurgiuleşti”, MO nr.
36-38 din 04.03.2005.
10. Legea nr. 178 din 10.07.2008 cu privire la Aeroportul Internaţional Liber “Mărculeşti”
MO nr. 143-144 din 05.08.2008.
11. Hotărârea Guvernului nr. 812 din 09.08.2000 cu privire la aprobarea Regulamentului
Zonei Antreprenoriatului Liber ,,Expo-Business-Chişinău” (în redacţie nouă) şi
Regulamentului-tip cu privire la organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru
adjudecarea dreptului de rezident al zonei antreprenoriatului liber (în redacţie nouă).
12. Hotărârea Guvernului nr. 1465 din 13.11.2002 privind aprobarea procedurii de încetare a
funcţionării zonei economice libere şi modul de asigurare a garanţiilor de stat, prevăzute
rezidenţilor acesteia.
13. Hotărârea Guvernului nr. 783 din 17.06.2002 despre aprobarea Concepţiei privind crearea
şi dezvoltarea zonelor economice libere.
14. Codul fiscal al Republicii Moldova, nr. 1163-XIII din 24.04.1997, MO din 08.02.2007
1.3. Literatura:
2. Caraiani Gh.; Cazacu C. Zonele libere, Editura Economică, Bucureşti, 1995;
3. Данко T.П.; Окрут З.M. Свободные экономические зоны, Издательство Инфра M,
Москва, 1998.
4. Marin V. Oportunități investiționale în zonele economice libere//
http://www.zelb.md/fileadmin/downloads/Mat_Prom/ZEL_BALTI_RO_2014.pdf
1.4. Teste grilă
1) Zonele economice libere reprezintă:

a) părţi ale teritoriului vamal al Republicii Moldova, în care pentru investitorii autohtoni şi
străini sînt permise, în regim preferenţial, genuri ale activităţii de întreprinzător, în condiţiile
legii;
b) părţi ale teritoriului vamal al Republicii Moldova, separate din punct de vedere economic,
strict delimitate pe tot perimetrul lor, în care pentru investitorii autohtoni sînt permise, în
regim preferenţial, genuri ale activităţii de întreprinzător, în condiţiile legii;
c) un teritoriu care nu se află sub jurisdicția Republicii Moldova, în care activitățile de
întreprinzător nu sunt supuse impozitării.
2) Zona economică liberă se constituie:

a) Prin lege specială, la propunerea Guvernului;
b) Prin înregistrarea la Camera Înregistrării de Stat, ca persoană juridică cu scop lucrative;
c) Prin Hotărîre de Guvern, ca Întreprindere de Stat.
119
3) Zona liberă este administrată de către:
a) Un administrator persoană fizică sau persoană juridică, desemnat de Guvern;
b) De către un organ de stat cu statut de persoană juridică, format de Guvern;
c) De către un Consiliu de administrație format de Guvern la propunerea Ministerului
Economiei.
4) Rezident al zonei economice libere poate fi:

a) Orice cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid care are dreptul de a
desfășura activitate de întreprinzător;
b) orice persoană fizică sau juridică înregistrată conform legii în calitate de subiect al
activităţii de întreprinzător în Republica Moldova, precum și instituţiile de învăţămînt,
centrele ştiinţifice de cercetare şi alte entităţi care contribuie la sporirea calităţii forţei de
muncă a rezidenţilor;
c) numai persoanele juridice care desfășoară activități industriale sau de comerț și au obținut
statutul de rezident prin concurs.
5) Plățile prin virament între rezidenții zonei libere pot fi efectuate:

a) Atât în monedă națională, cât și în valută străină;
b) Numai în monedă națională, în conformitate cu legislația Republicii Moldova;
c) Numai în valută străină, în conformitate cu acordurile de liber schimb la care Republica
Moldova este parte.
6) Zonele libere se creează pentru o perioadă de cel puţin:

a) 10 ani;
b) 20 de ani;
c) 30 de ani.
7) Decizia privind încetarea înainte de termen a activităţii zonei libere este adoptată:
a) de Guvern, la propunerea Ministerului Economiei;
b) de Parlament, la propunerea Guvernului;
c) de Ministerul Economiei.
8) Procedura de depunere a declaraţiei vamale periodice se stabileşte de:

a) Parlament;
b) Guvern;
c) Serviciul Vamal.
9) Se realizează fără completarea declaraţiei vamale introducerea zilnică în zona liberă

a mărfurilor autohtone în scopuri necomerciale, avînd valoarea totală indicată în
documentele de însoţire a acestora, care nu va depăşi:
a) 1000 de euro;
b) 500 de euro;
c) 300 de euro.
10) Administraţia zonei libere este condusă de un administrator principal, desemnat în

funcţie, prin concurs, prin ordinul ministrului economiei pe un termen de:
a) 3 ani;
b) 4 ani;
c) 5 ani.
120
1.5. Spete
Nr. 1
Unul din rezidenţii principali ai Zonei Antreprenoriatului Liber ,,Tvardiţa” a investit în
dezvoltarea infrastructurii zonei economice în speţă mai mult de 300 milioane de dolari. La
începutul anului 2017, după o perioadă de 8 ani de activitate a acestui rezident pe teritoriul
zonei respective au apărut modificări în legislaţia vamală şi fiscală a Republicii Moldova.
Rezidentul s-a adresat la un avocat cu solicitarea de a fi consultat în privinţa faptului dacă
modificările care îl dezavantajează esenţial pe rezident se vor răsfrînge şi asupra activităţii
acestuia. Ce răspuns va primi rezidentul?
Nr. 2
Societatea comercială „Artesa” a depus o cerere către Ministerul Economiei şi
Infrastructurii Republicii Moldova prin care a solicitat să fie inclusă în lista rezidenţilor care
au dreptul de apractica activitatea de întreprinzător pe teritoriul Zonei Antreprenoriatului
Liber ,,Expo-Business-Chişinău”. În motivaţie, Societatea comercială a menţionat că este o
persoană juridică autohtonă cu scop lucrativ şi va practica producererea industrială a
mărfurilor de export.
Care va fi răspunsul Ministerului Economiei şi Infrastructurii RM?
Nr. 3
Cetăţenii Strătilă. T. şi Feodorov M. au întocmit un proces-verbal al fondatorilor prin
care au decis fondarea unei zone economice libere. În procesul-verbal al adunării fondatorilor
era specificat că dînşii au decis să înfiinţeze zona economică liberă din considerentul că
regimul vamal şi cel fiscal este foarte avantajos pentru genul de activitate principal ales si
anume construcţiile. Procesul-verbal a fost prezentat Camerei Înregistrării de Stat, dar ultima
a refuzat înregistrarea zonei economice libere.
Consideraţi că refuzul a fost întemeiat? Argumentaţi răspunsul.
1.6. Teste
1. Definiţi noţiunea de „Zonă economică liberă”.

________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
2. Zona economică liberă este:
a. Cale de stimulare a exporturilor.
b. Cale de atragere a investiţiilor.
c. Cale de traversare a frontierei de stat.
d. Teritoriu cu frontiere naturale şi artificiale prin care se tranzitează un volum mare de
mărfuri.
e. Teritoriu de desfăşurare a activităţii de antreprenoriat de către toţi întreprinzătorii
doritori.
3. Explicaţi în ce constă scopul creării zonei economice libere.

________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
121
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
.
4. Expuneţi-vă părerea în privinţa faptului la iniţiativa cui poate fi creată concepţia de
creare a zonei economice liberă. (subliniaţi răspunsurile corecte)
a. Administraţia publică locală.
b. Administraţia publică Centrală.
c. Parlament.
d. Grup de cetăţeni.
e. Guvern.
5. Care este statutul juridic al organului de administrarea a zonei economice libere?

________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
6. Subliniaţi subiecţii care nu pot activa în zona economică liberă.

a. Persoana fizică rezident.
b. Persoana fizică nerezident.
c. Persoana juridică publică.
d. Persoan juridică rezident.
e. Persoana fizică deţinător al patentei de întreprinzător.
7. Care este posibilitatea de a dobîndi statutul de rezident al zonei economice libere?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
8. Explicaţi care este specificul regimului vamal în zona economică liberă?

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
9. Explicaţi care este specificul regimului fiscal în zona economică liberă?

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
10. Numiţi zonele libere din Republica Moldova.

a. _______________________________________________________________
b. _______________________________________________________________
c. _______________________________________________________________
d. _______________________________________________________________
e. _______________________________________________________________
f. _______________________________________________________________
g. _______________________________________________________________
122
h. _______________________________________________________________
i. _______________________________________________________________
Nr. de puncte Nota

28-30 10
25-27 9
22-24 8
19-21 7
15-18 6
11-14 5
7-10 4
4-6 3
0-5 2

(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Regimul juridic al
zonelor economice libere” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în
2. Referat pe tema: „Constituirea zonelor economice libere” – aproximativ 5-10 pagini şi
3. Referat pe tema: „Particularităţile de constituire a societăţilor comerciale în zonele
libere” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.
4. Referat pe tema: „Facilităţile fiscale şi vamale acordate rezidenţilor zonelor economice
libere” – aproximativ 5-10 pagini şi se evaluează cu maxim nota 10.
Tema 20
Reglementarea juridică a activităţilor financiare

 să definească noţiunea societate bancare; 1. Noţiune de activitate financiare si tipurile
 să caracterizeze procedura de constituire a lor.
băncii comerciale; Statutul persoanelor juridice care practică
 să numească activităţile de întreprinzător care activităţi financiare. Bănci comerciale,
pot fi desfăşurate de bancă; organizaţii de microfinanţare, asociaţii de
 să compare statutul băncii comerciale cu cel al economii şi împrumut;
altor societăţi pe acţiuni; 2. Noţiune de bancă comercială.
 să aibă abilităţi de a întocmi proiecte de Particularităţile de constituire şi licenţiere.
documente şi note explicative privind Persoanele cu funcţii de răspundere
funcţionarea băncii, contracte, autorizaţii şi alte (administratorii) a societăţii bancare.
documente de complexitate mică şi mijlocie; Patrimoniul băncii: capitalul social, acţiunile.
Particularităţile de reorganizare, dizolvare şi
lichidare a societăţilor bancare.

1. Codul civil, nr.1107/2002.
123
3. Legea 220/19.10.2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a
4. Legea nr.1134/1997 cu privire la societăţile pe acţiuni.
5. Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.1995, Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, nr.78-81 din 13.05.2011.
6. Legea nr. 171 din 11.07.2012 privind piaţa de capital, MO nr. 193-197 din 14.09.2012.
7. Legea nr. 62/2008 privind reglementarea valutară, MO nr. 423-429 din 09.12.2016.
8. Legea nr. 548/1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei, MO nr. 297-300 din
30.10.2015.
9. Legea nr.192 din 12.11.1998 privind Comisia Naţională a Pieţii Financiare, Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, nr. 117-126 din 14.08.2007.
10. Regulamentul BNM cu privire la licentierea băncilor nr.23/09-01 din 15.08.96, Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr.59-60/74 din 12.09.1996.
11. Regulamentului BNM cu privire la exigenţele faţă de administratorii băncii nr. 134 din
01.07.2010, Monitorul Oficial al RM, nr. 91-94 din 03.06.2011.
1.3. Literatura:
2. Burac Victor. Drept bancar, Chişinău, 2001, p.50-58, p.137-179.
3. Darovanaia Ala. Bazele funcţionării pieţelor de capital, Editura ASEM, Chişinău, 2005,
p.183-284.
4. Перчинская Н.; Доду К. Фондовый рынок Молдовы, Кишинев, 2001, c.120-151.
p.280-297.
1.4.Teste grilă
1. Băncile comerciale pot fi formate doar în forma;

a) de societate pe acţiuni şi societate cu răspundere limitată;
b) de societăţilor pe acţiuni de tip închis;
c) societate pe acţiuni.
2. Pentru a fi înregistrate în Registrul de stat al persoanelor juridice Băncile comerciale

trebuie să aibă capitalul social în sumă de ;
a) cel puţin 100 mln. lei;

b) de 20 000 lei;
c) 500 mln. lei.
3. Capitalul social al Băncii comerciale la fondare se formează după cum urmează:
a) doar din aporturi monetare, deoarece acţiunile băncii se achită doar cu mijloace
băneşti;
b) doar din aporturi nemonetare deoarece acţiunile băncii se achită cu bunuri imobile,
c) din aporturi monetare şi nemonetare deoarece acţiunile băncii se achită cu mijloace
băneşti şi bunuri imobile.
4. Bănca comercială este obligată să aibă o structură organizatorică după cum urmează:
a) adunare generală a acţionarilor, comitet de management, consiliu de administrare şi de

supraveghere şi auditor;
b) adunarea generală a acţionarilor, consiliul, organul executiv şi comisia de cenzori.;
124
c) adunarea generală a acţionarilor şi organ executive, iar dacă are mai mult de 50 de
acţionari va avea consiliu şi comisie de cenzori.
5. Hotărârea de lichidare forţată a băncii comerciale, inclusiv pentru cauză de

insolvabilitate poate fi adoptată de către;
a) Judecătoria comercială de circumscripţie Chişinău;

b) Curtea de Apel Chişinău;
c) Bănca Naţională a Moldovei.
6) Eliberarea licenţei de a desfăşura activităţi financiare se efectuează de către:

a) Camera de Licenţiere;
b) Ministerul Economiei;
c) Banca Naţională a Moldovei.
7) Hotărîrea privind lichidarea benevolă a băncii poate fi luată de către adunarea

generală a acţionarilor şi se adoptă:
a) cu votul a cel puţin 3/4 din numărul total de voturi ale acţionarilor reprezentate la
adunare;
b) cu votul a cel puţin 2/3 din numărul total de voturi ale acţionarilor reprezentate la
adunare;
c) cu votul majorităţii simple.
1.5. Spete
Nr. 1
La data de 03.01.2017 o bancă comercială autohtonă a încheiat un acord de închiriere a
spaţiului pentru sediu. În urma ultimului control efectuat s-a constat că banca achita o sumă
exagerată pentru închirierea acestui spaţiu. Mai mult, spaţiul dat în chirie aparţinea unei
persoane juridice al cărui fondator unic era sora administratorului bancii comerciale.
Cum consideraţi, ce măsuri se vor întreprinde după depistarea acestei încălcări?
Există oare un conflict de interese?
Nr. 2
Cîteva persoane fizice îşi doresc să se asocieze şi să fondeze o bancă comercială. Pentru
atingerea acestui obiectiv au solicitat consultaţia unui avocat pentru a afla:
 Pot ei oare să creeze o astfel de societate comercială?
 Care sunt actele necesar e pentru înregistrare ?
 Care este capitalul social minim?
În calitate de avocat, consultaţi fondatorii răspunzînd la întrebările de mai sus.
1.6 Teste.
1. Indicaţi care din operaţiunile enumerate mai jos nu ţin de competenţa Băncii
Naţionale?
a. Acordarea de licenţe insituţiilor financiare.
b. Înregistrarea băncii comerciale.
c. Controale asupra instituţiilor financiare.
d. Autentifică actul de constituire a instituţiilor financiare.
e. Să aplice sancţiuni băncilor comerciale.
f. Emiterea normelor juridice pentru subiectele care operează cu mijloace băneşti.
125
2. Definiţi noţiunea de „bancă comercială”.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
3. Enumeraţi funcţiile principale ale băncilor comerciale.

a. ____________________________________________________________________
b. ____________________________________________________________________
c. ____________________________________________________________________
5. Marcaţi cu ,,A” afirmaţiile adevărată şi cu ,,F” ─ afirmaţiile false de mai jos.
a. Banca dispune de independenţă juridică, operaţională, financiară faţă de orice persoană,

inclusiv faţă de Banca Naţională.
b. Banca dispune de independenţă juridică, operaţională, financiară faţă de orice persoană,
dar dependentă de Banca Naţională şi Guvern.
c. Banca dispune de independenţă juridică, operaţională, financiară faţă de orice persoană,
Banca Naţională, dar dependentă de Guvern.
5. Definiţi noţiunea de „instituţie financiară”.

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
6. Enumeraţi actele necesare pentru înregistrarea unei bănci comerciale.

a. ________________________________________________________________________
b. ________________________________________________________________________
c. ________________________________________________________________________
d. ________________________________________________________________________
7. Capitalul social minim (iniţial) al băncii comerciale este de cel puţin:

a. 50 milioane lei.
b. 10 milioane lei.
c. 100 mii lei.
d. 100 milioane lei.
8. Banca comercială poate fi înfiinţată sub formă de:

a. Societate cu răspundere limitată.
b. Societate pe acţiuni.
c. Întreprindere individuală.
d. Societate cooperatistă.
9. Explicaţi în ce constă esenţa termenului ─ conflict de interese.

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
126
10. Explicaţi care persoane sunt considerate cu funcţie de răspundere şi care sunt
atribuţiile sale.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Nr. de puncte Nota

28-30 10
25-27 9
22-24 8
19-21 7
15-18 6
11-14 5
7-10 4
4-6 3
0-5 2

(secţiuni) extrase din manuale şi alte cărţi dedicate subiectului „Regelemntarea juridică
a activităţilor financiare” (cu preferinţă în limba română; ca excepţie în limba rusă, în
2. Referat pe tema: „Particularităle de constituire a băncilor comerciale” – aproximativ 5-
3. Referat pe tema: „Licenţierea băncilor comerciale” – aproximativ 5-10 pagini şi se
4. Referat pe tema: „Structura organizatorică a băncilor comerciale” – aproximativ 5-10
5. Referat pe tema: „Particularităţile de constituire a caselor de schimb valutar” –
6. Referat pe tema: „Particularităţile de constituire a organizaţiilor de microfinanţare” –
127
MODELE DE SUBIECT PENTRU EXAMENUL LA DISCIPLINA
,,DREPTUL AFACERILOR”:
Subiectul 1. Noţiunea de drept al afacerilor
nr. Conţinutul subiectului puncte

1.1. Relataţi despre noţiunea de drept al afacerilor şi raporturile juridice pe care le 3 pct.
reglementează, referindu-vă inclusiv la noţiunile de drept comercial”, „dreptul
antreprenoriatului”, „drept economic”, „drept civil”.
1.2. Clasificaţi izvoarele dreptului afacerilor după forţa juridică, evidenţiind rolul 5 pct.
uzanţelor, practicii judecătoreşti, doctrinei şi a actelor corporative.
1.3. Unii autori afirmă că „raporturile juridice dintre autorităţile publice şi persoanele 7 pct.
private sunt raporturi de drept public reglementate de dreptul administrativ”. Alţii
afirmă că „raporturile juridice dintre stat şi persoanele fizice şi juridice ce apar în
legătură cu desfăşurarea activităţii de întreprinzător sunt reglementate de dreptul
afacerilor”. Dovediţi care din autorii menţionaţi au dreptate.
Subiectul 2. Activitatea de întreprinzător

1.1. Relataţi despre elementele activităţii de întreprinzător din definiţia acesteia. 3 pct.
1.2. Clasificaţi genurile activităţii de întreprinzător după criteriile cunoscute. 5 pct.
1.3. Argumentaţi dacă următoarele activităţi pot fi calificate ca fiind de întreprinzător: 7 pct.
a) actvitatea avocatului; b) activitatea persoanei care comercializează cărţi la
tarabă; c) activitatea angajatului; d) activitatea instituţiei de învăţământ; e)
activitatea acţionarului; f) activitatea păstorului; g) activitatea agentului brokerului
la bursa de valori; h) activitatea notarului.
Subiectul 3. Noţiunea de concurenţă

1.1. Descrieţi condiţiile de existenţă a concurenţei şi funcţiile concurenţei. 3 pct.
1.2. Clasificaţi actele care suprimă concurenţa după criteriile cunoscute. 5 pct.
1.3. Mai mulţi întreprinzători din or. Hânceşti s-au adresat în instanţa de judecată cu o 7 pct.
cerere pentru a anula o clauză din contractul de arendă semnat de Primăria or.
Hânceşti şi SRL ,,VOCO”. Potrivit acestui contract a fost transmis în arendă un lot
de 20 de ari pentru a organiza o piaţă comercială. Prin contract Primăria s-a obligat
ca după darea în exploatare a pieţei, să retragă autorizaţiile de comerţ tuturor
micilor întreprinzători care comercializează mărfuri în raza de 1 km de la piaţă.
După ce piaţa a început să funcţioneze, Primarul a retras autorizaţiile de comerţ
mai multor întreprinzători care activau în raza de 1 km de la piaţa nou formată. În
referinţa Primăriei a fost menţionat că motivul retragerii autorizaţiilor este
necesitatea de a face ordine în oraş, precum şi cel de onorare a obligaţiei
contractuale faţă de SRL ,,VOCO”. Cum va fi soluţionat litigiul?
Subiectul 4. Întreprinzătorii – subiecţi ai dreptului afacerilor

1.1. Identificaţi persoanele care au calitatea de întreprinzător făcându-le o scurtă 3 pct.
caractistică.
1.2. Comparaţi noţiunea de întreprinzător cu cea de: a) agent economic; b) 5 pct.
128
întreprindere; c) antreprenor; d) comerciant; e) persoană juridică;
1.3. Consultaţi cetăţeanul Pruteanu, explicându-i forma de organizare juridică care 7 pct.
poate fi utilizată la desfăşurarea activităţii de întreprinzător în domeniul: a)
schimbului valutar; b) activităţii de asigurare; c) comerţului cu produse alcoolice şi
tutun; d) reparaţia tehnicii de uz casnic; e) jocurilor cu noroc; f) comerţului cu
produse petroliere.
Subiectul 5. Noţiunea de persoană juridică cu scop lucrative

1.1. Relataţi despre formele de persoane juridice cu scop lucrativ. 3 pct.
1.2. Comparaţi noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ cu noţiunile de: a) 5 pct.
societate comercială b) societate civilă; c) întreprindere; d) agent economic; e)
întreprinzător.
1.3. Procurorul a înaintat o cererea de chemare în judecată şi a solicitat instanţei de a 7 pct.
anula înregistrarea SRL ,,VERDICT”, deoarece fondatorii acesteia sunt în
incopatibilitate şi nu au dreptul să desfăşoare alte activităţi remunerate decât
funcţia pe care o ocupă. În motivaţie a fost indicat că unul din fondator este
procuror, al doilea este membru al Curţii Constituţionale, iar al treilea a fost ales
deputat în Parlament. Cum trebuie să procedeze instanţa?
Subiectul 6. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrative

1.1. Identificaţi persoanele care nu pot fi desemnaţi în funcţie de administrator al unei 3 pct.
SRL.
1.2. Analizaţi raportul juridic dintre administrator şi persoana juridică pe care o 5 pct.
gestionează.
1.3. Consultaţi administratorul unei societăţi pe acţiuni care doreşte să vândă o clădire a 7 pct.
societăţii cu 2 mln. lei, şi explicaţi-i cum trebuie să procedeze, atunci când
capitalul social al societăţii este de 4 mln. lei, iar activele societăţii sunt doar de 3,5
mln. lei.
Subiectul 7. Fuziunea persoanelor juridice cu scop lucrative

1.1. Numiţi actele necesare ce trebuie prezentate pentru înregistrarea unei societăţi pe 3 pct.
acţiuni rezultate din fuziunea a două societăţi cu răspundere limitată.
1.2. Comparaţi efectele produse de fuziunea prin contopire cu efectele produse de 5 pct.
absorbţie evidenţiind operaţiunile necesare de a fi efectuate pentru înregistrarea
absorbţiei unei persoane jurdice de o altă persoană juridică.
1.3. Întocmiţi un proiect de contract de fuziune prin absorbţie, potrivit căreia SRL 7 pct.
„Vultureni”, care are capitalul social de 500 000 lei şi 2 asociaţi cu părţi sociale
egale absoarbe SRL „Ciocârlia”, cu 4 asociaţi cu părţi sociale egale şi capitalul
social de 400 000 lei.
Subiectul 8. Dizolvarea persoanelor juridice cu scop lucrative

1.1. Definiţi noţiunea de dizolvare explicînd efectele ce le produce ea asupra persoanei 3 pct.
129
juridice.
1.2. Clasificaţi temeiurile de dizolvare a persoanei juridice cu scop lucrative după 5 pct.
criteriile cunoscute caracterizând fiecare din aceste temeiuri.
1.3. Procurorul mun. Chişinău, în baza art.87 Codul civil a înaintat o acţiune de a 7 pct.
lichida SRL ,,Buzduganul” care desfăşoară activitatea farmaceutică şi după
retragerea licenţei de către Agenșia Servicii Publice. SRL „Buzdugan” în referinţa
sa a motivat că, potrivit legii, nu se poate solicita lichidarea, deoarece activitatea
farmaceutică nu este unicul gen de activitate desfăşurat. Societatea desfăşoară şi
alte genuri de activitate şi respectă cerinţele legale de practicare a acestora. Are
dreptul procurorul să intenteze un proces în lichidarea a SRL? Cum urmează a fi
soluţionat litigiul?
Subiectul 9. Lichidarea persoanelor juridice cu scop lucrative

1.1. Descrieţi principiile ce definesc statutul societăţii aflate în lichidare. 3 pct.
1.2. Argumentaţi legalitatea desfăşurării procedurii de lichidare analizând separat 5 pct.
fiecare operaţiune a procedurii de lichidare.
1.3. Casa Naţională a Asigurărilor Sociale (CNAS) a depus o cerere în instanţa de 7 pct.
judecată pentru încasarea forţată de la Cooperativa Agricolă de Producţie
„Fazanul” a plăţilor obligatorii în sumă de 40 000 lei pe care pârâtul le datora. În
locul referinţei, pe adresa instanţei a sosit o informaţie de la sediul pârâtului
potrivit căreia CAP „Fazanul” nu are sediu pe această adresă ori aceasta a fost deja
lichidată. Ulterior, CNAS a stabilit că lichidarea CAP „Fazanul” s-a făcut cu
încălarea legii, ori avizul cu privire la lichidarea cooperativei nu a fost publicat în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, creditorii nu au fost înştiinţaţi în modul
stabilit despre iniţierea procedurii de lichidare. De asemenea, s-a stabilit că potrivit
bilanţului de lichidare, CAP „Fazanul” a împărţit între membrii cooperativei bunuri
în valoare de 75 000 lei. Explicaţi cum urmează să procedeze CNAS pentru a
încasa suma creanţei.
Subiectul 10. Întreprinderea de stat (ÎS)

1.1. Definiţi noţiunea şi caracterele întreprinderii de stat. 3 pct.
1.2. Explicaţi dacă poate sau nu întreprinderea de stat să participe la constituirea: a) 5 pct.
unei societăţi comerciale; b) a unei întreprinderi municipale; c) a unei cooperative.
1.3. Administratorul întreprinderii de stat ,,Mileniul trei” a semnat un contract de 7 pct.
ipotecă cu SRL “Moldova - Invest” prin care a garantat cu un imobil obligaţia
Cooperativei de Producţie “Plai” de transmitere a roadei de mere din anul viitor.
Notarul a refuzat să semneze contractul de ipotecă menţionând că Întreprinderea de
stat nu are dreptul de proprietate asupra bunurilor deţinute şi, respective, nu le
poate gaja. Consultaţi administratorul şi explicaţii de ce întreprinderea de stat nu
are dreptul de proprietate asupra bunurilor sale şi în ce condiţii ea ar putea să
gajeze bunurile.
130

DR Af - Caiet de Sarcini

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DR Af - Caiet de Sarcini

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nicolae ROȘCA, Olga TRETIACOV, Olga OJOG, Natalia BACALU,

Victoria HÎNCU, Cristina MARTIN

Prezenta lucrare metodico-didactică a fost elaborată în conformitate cu programa

Destinat studenţilor de la Facultatea de Drept a USM

© N. Roşca, O. Tretiacov, O.Ojog, N. Bacalu, V. Hîncu, C. Martin, 2017

1.1. Subiectele temei

Obiective Unităţi de conţinut

1.2. Actele normative

1.4. Teste grilă

1. Dreptul afacerilor reprezintă ansamblul de norme juridice care reglementează:

2. Materia juridică care se include în disciplina Dreptul afacerilor mai poartă

3. Perioadele instorice de dezovoltare a dreptului afacerilor:

4. Primele coduri comerciale au fost elaborate după cum urmează în:

6. Acte legislative care reglementează statutul juridic al întreprinzătorilor sunt:

7. În domeniul dreptului afacerilor (comercial) au scris şi au publicat cursuri de

8. Principii speciale ale Dreptului afacerilor sunt:

9. Principiul libertăţii activităţii de întreprinzător presupune:

a) posibilitatea subiectului de a-şi alege forma de organizare a activităţii de întreprinzător,

a) dezvoltarea institutului de persoană juridică; internaţionalizarea normelor de drept privat;

11. Guvernul Republicii Moldova este în drept:

a) să adopte ordonanţe; hotărâri; dispoziţii regulamente şi instrucţiuni,

2. Indicaţi care din raporturile juridice menţionate nu sunt reglementate de

3. Numiţi perioadele de dezvoltare a „Dreptului afacerilor (comercial)” în lume

5. Explicaţi în ce constă principiul libertăţii activităţii de întreprinzător.

7. Numiţi 3 categorii de relaţii patrimoniale şi 3 categorii nepatrimoniale ce sunt

8. Numiţi 4 legi organice şi 4 legi ordinare care se includ în dreptul afacerilor.

10. Numiţi cel puţin 3 principii ale Dreptului afacerilor.

11. Numiţi cel puţin 3 tendinţe moderne ale Dreptului afacerilor.

Fiecare test se evaluează cu 3 puncte.

Nr. de puncte Nota

1.7. Lucrul individual

1.1. Subiectele temei

Obiective Unităţi de conţinut

1Portofoliul se întocmeşte în formă electronică şi în formă materială şi se susţine în faţa profesorului.

1.2. Actele normative:

1. Activitatea de întreprinzător poate fi desfăşurată doar de către:

a) persoanele fizice şi persoanele juridice;

2. Dreptul de a desfăşura activitate de întreprinzător presupune următoarele:

a) dreptul de a alege semna contracte, dreptul la protecţie judiciară, dreptul de a obţine

3. Momentul din care apare dreptul persoanei fizice de a desfăşura activitatea de

a) de la naşterea persoanei fizice;

4. Momentul din care apare dreptul persoanei juridice de a desfăşura activitatea de

a) de la depunerea cererii de înregistrare şi/sau obţinerea licenţei;

5. Persoana juridică de drept privat cu scop lucrativ sunt în drept să desfoare:

6. Activităţile ce pot fi practicate în baza patentei de întreprinzător sunt:

7. Întreprinzătorul nu este în drept:

9. Mecanismul care permite părţilor implicate în activitatea de afaceri să acorde

a) Mașina de casa și control;

10. Care din urmatoarele activități nu corespunde criteriilor de clasificare a

2. Care activităţi pot fi practicate de întreprinderile de stat (menţionaţi un singur

3. Care activităţi pot fi practicate de societăţile comerciale private (menţionaţi un

5. Identificaţi momentul apariţiei dreptului de a desfăşura activitatea de

6. Explicaţi corelaţia dintre capacitatea de exerciţiu a persoanei şi dreptul de a

7. Care din următoarele persoane nu au dreptul de a desfăşura activitatea de

8. Clasificaţi genurile activităţii de întreprinzător după criteriile cunoscute.

10. Identificaţi activităţile care pot fi practicate de întreprinzătorul individual.

11. Selectaţi activităţile de întreprinzător menţionate de legiuitorul Moldovei ca

Fiecare test se evaluează cu 3 puncte.

Nr. de puncte Nota

1.7. Lucrul individual

1.2. Actele normative:

1.4. Teste grilă

1. Intervenția statului în activitatea de întreprinzător: