Subiecte pentru testele la disciplina „DREPTUL AFACERILOR”

Subiectul 1. Noţiunea de drept al afacerilor

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Relataţi despre noţiunea de “drept al afacerilor” şi raporturile juridice pe care le
reglementează, referindu-vă inclusiv la noţiunile de “drept comercial”, „dreptul
antreprenoriatului”, „drept economic”, „drept civil”.Drept al afacerilor – un ansamblu de
norme juridice care reglementeaza relatiile sociale patrimoniale si nepatrimoniale ce apar intre
persoane in legatura cu desfasurarea activitatii de intreprinzator, precum si relatiile care apar in
cazul interventiei statului in aceasta activitate. Dreptul afacerilor reglementeaza raporturile juridice
care apar in legatura cu activitatea economica aducatoare de profit intre PF si PJ, care au calitatea de
intreprinzator:---R.j.care apar in legatura cu dobindirea, mentinerea si incetarea calitatii de
intreprinzatorm inclusiv relatiile corporative (inregistrarea intreprinzatorilor, reorganizarea si
lichidarea intreprinzatorilor PJ, incetarea activitatii intreprinzatorilor PF);---R.j.ce apar in activitatea
de intreprinzator in legatura cu obtinerea de profit (incheierea si executarea diferitor contracte
comerciale, extragerea, cultivarea si producerea de bunuri, executarea de lucrari si prestare de
servicii);--R.j.care apar intre autoritatile publice si persoanele care au calitatea de intreprinzator
(legate de eliberarea licentelor, autorizatiilor etc.)
Dreptul comercial reglementeaza relatiile sociale patrimoniale si nepatrimoniale din sfera activitatii
de comert,la care participa persoanele care au calitatea de comerciant. De regula, dreptul comercial
isi are originea in lege speciala – cod comercial.Dreptul antreprenoriatului -Conceptul de drept
economic este mai larg decit cel de drept al afacerilor, notiunea de activitae economica incorporeaza
si alte activitati decit cele care au scop obtinerea de profit.De exemplu, dreptul economic francez
are ca parti componente dreptul concurentei, dreptul distributiei si protectia consumatorului.
Aparitia in interiorul dreptului civil a dreptului afacerilor este un proces firesc al specializarii
dreptului. Normele dreptului afacerilor sunt incorporate atit in Codul Civil, cit si in acte legislative
speciale. Ele pot fi sistematizate in functie de caracterul omogen al relatiilor pe care le
reglementeaza, relatii ce apar in legatura cu defasurarea, de catre PF si PJ care au calitatea de
intreprinzator, a activitatii economice aducatoare de profit.
1.2. Clasificaţi izvoarele dreptului afacerilor după forţa juridică, evidenţiind rolul uzanţelor,
practicii judecătoreşti, doctrinei şi a actelor corporative.
Sunt considerate izvor al dreptului afacerilor actele normative cu prevederi care reglementeaza
raporturile dintre intreprinzatori. Dupa forta lor juridica, actele normative au urmatoarea ierarhie:
1. Constitutia – stabileste factorii de baza ai economiei : piata,libera intitiativa, concurenta loiala,
inviolabilitatea investitiilor Pfsi PJ. Se tine cont si de hotaririle Curtii Constitutionale de
interpretare a Constitutiei.
2. Acordurile si conventiile internationale - Constitutia obliga la respectarea conventiilor si
pactelor internationale privind drepturile omului si la respectarea altor tratate la care RM este
parte.
3. Legile (organice si ordinare) – deosebirea dintre legea organica si cea ordinara conta in modul
lor de aprobare: legea organica (2 lecturi, votul majoritati deputatilor alesi), legea ordinara (cu
votul majoritatii deputatilor prezenti la sedinta Parlamentului). In cazul in care doua norme
legale contravin una alteia, se aplica norma speciala in detrimentul normei generale. Exceptie :
daca e lege ordinara si lege organica, se aplica prevederile legii organice. Exemplu : Codul civil
este lege organica si contine norme juridice generale, insa Legea cu privire la SA este lege
ordinara, chiar daca contine norme juridice speciale. Legi organice : Cod Civil, cu privire la
SRL, cu privire la CNPF, cu privire la reglementarea prin licentiere a unor genuri ale activ de
intreprinz.Legi ordinare : cu privire la SA, cu privire la BNM, cu privire la patenta de
intreprinzator.
4. Ordonantele si hotaririle Guvernului – dispozitiile ordonantelor dobindesc forta de lege daca
Parlamentul nu respinge proiectul de lege privind aprobarea ordonantelor sau nu adopta o lege
care reglementeaza domeniul respectiv.
Hotaririle GUV – adoptate in scopul punerii in executare a legilor, fara a cuprinde norme juridice
primare. (ex: Hot.G. cu privire la reglementarea monopolurilor).
5. Actele BNM si ale CNPF – actele BNM cu caracter normativ sunt obligatorii pentru institutiile
financiare. (ex: Regulamentul BNM cu privire la licentierea bancilor). Actele normative ale
CNPF sunt obligatorii pentru participantii la piata financiara nebancara. (ex: Hotarirea CNPF
cu privire la aprobarea Regulilor Bursei de Valori a Moldovei).
 6. Actele autoritatilor AP centrale (Agentii Nationale, Ministere, Departamente) – ANRE, Agentia
Nationala pentru Protectia Concurentei, CN Audiovizualului.
7. Actele autoritatilor publice locale – consiliul local aproba planul urbanistic general si planul de
amenajare a teritoriului unitatii administrativ teritoriale.
8. Actele corporative – care contin norme de conduita pentru membrii sai (actele de constituirea a
PJ, hotaririle adunarii generale a asociatilor, actele organului executiv).
Uzantele comerciale – norme e conduita neconsfintite de lege, dar recunoscute si aplicate pe
parcursul unei perioade indelungate intr-un anumit domeniu. Ele sunt aplicate mai frecvent in
raporturile juridice cu element de extranietate.Practica judecatoreasca - pentru aplicarea corecta si
uniforma a legislatiei, CSJ generalizeaza din oficiu, practica examinarii de catre instantele
judecatoresti a unor anumite categorii de pricini, adopta si da publicitatii hotariri explicative privind
aplicarea corecta a normelor de drept si solutionarea justa a cauzelor.
Doctrina dreptului nu este izvor al dreptului afacerilor. Totusi ea joaca un rol deosebit de important
in procesul de studiere si aplicare a normelor juridice ce fac obiectul disciplinei.
1.3. Unii autori afirmă că „raporturile juridice dintre autorităţile publice şi persoanele private
sunt raporturi de drept public reglementate de dreptul administrativ”. Alţii afirmă că
„raporturile juridice dintre stat şi persoanele fizice şi juridice ce apar în legătură cu
desfăşurarea activităţii de întreprinzător sunt reglementate de dreptul afacerilor”. Dovediţi
care din autorii menţionaţi au dreptate. Sunt necesare niste mecanisme prin care statul sa
intervina in activitatea de intreprinzator a persoanelor private pentru a le limita spatial de libertate.
Statul reglementeaza activitatea intreprinzatorilor prin norme juridice imperative. Raporturile
juridice de drept public dintre AP si intreprinzator sunt de urmatoarele categorii:-Ce apar in legatura
cu inmatricularea intreprinzatorului in Registrul de stat si efectuarea de modificari in acest registru;
-Ce apar in legatura cu obtinerea de autorizatii/licente pentru unele genuri de activitate de
intreprinzator-Ce apar in legatura cu incalcarea regulilor concurentei;-Ce apar in legatura cu tinerea
corecta a evidentei contabile de catre intreprinzator;-Ce apar in legatura cu insolvabilitatea
intreprinzatorului.

Subiectul 2. Noţiunea şi clasificarea activităţii de întreprinzător

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Relataţi despre elementele activitatăţii de întreprinzător din definiţia acesteia.
Definitia- Activitate de intreprinzator- activitatea de fabricare a productiei, de executare a lucrarilor
si de prestare a serviciilor, desfasurata de cetateni si asociatiile acestora in mod independent, din
proprie initiativa, in numele si cu riscul propriu, sub raspunderea lor patrimoniala, in scopul
asigurarii unei surse de venituri permanenta.
Elementele- pag. 50-56: 1)practicata de cetateni si de asociatiile lor;2)independenta;3)din proprie
initiativa;4)in nume propriu;5)pe riscul propriu si sub raspundere patrimoniala proprie;
6)permanenta;7)aducatoare de beneficii;8)profesionista;9)legala.
Activitatea independentă presupune libertatea întreprinzătorului în alegerea obiectului viitoarei
activităţi şi a metodelor de lucru, inadmisibilitatea imixtiunii în afacerile private. Întreprinzătorul
activează din propria voinţă şi în interesul său propriu.Activitatea independentă a întreprinzătorului
are, totuşi, anumite limite, astfel că nu putem vorbi de libertate totală. Independenţa lui poate fi
limitată de actele normative, dar numai în măsura necesară asigurării securităţii statului, ordinii
publice, sănătăţii, drepturilor şi libertăţilor legale ale altor persoane etc.
Activitatea din proprie iniţiativă este activitatea care se exercită prin propriul spirit de întreprinzător
şi propria ingeniozitate. Iniţiativa trebuie să fie raţională, întemeiată, reală şi legală. Nimeni nu poate
fi obligat să practice activitatea de întreprinzător.Activitatea în nume propriu este desfăşurată de
întreprinzător sub denumirea de firmă proprie, dacă este persoană juridică cu scop lucrativ, iar de
întreprinzătorul individual sub numele său, care trebuie să fie inclus în denumirea de firmă.
Denumirea de firmă şi numele individualizează întreprinzătorul în activitatea sa.
Activitatea pe riscul propriu şi sub răspunderea patrimonială proprie. Riscul activităţii de
întreprinzător, spre deosebire de alte noţiuni juridice ale riscului, poate fi definit ca activitatea
acestuia pe piaţă, în condiţiile incerte referitoare la posibilul câştig sau pierdere, când cel care ia
decizia, nefiind în stare să prevadă faptul dacă va obţine profit sau va suferi pierderi, trebuie, totuşi,
să opteze pentru una din deciziile optime.Răspunderea materială a întreprinzătorului este diversă, în
funcţie de forma organizatorico-juridică, şi intervine atunci când activitatea sa este ineficientă sau
când nu şi-a onorat obligaţiile.Activitatea în scopul asigurării unei surse de venit permanent.
 Activitatea de întreprinzător presupune obţinerea sistematică a unei surse de venit, ca rezultat al
unei activităţi continue, şi nu ocazionale.Activitate profesionista-prin specialitatea concreta ,cu
atitudine de cunostinte ,echipament loc special,automobilcu utilajul respectiv.Astfel intrepr este
chemat sa raspunda fat de consumator ,chiar dac el nu este producatoul bunului vindut ,trebuie sa
cunoasca calitatile bunului.Activitate legala- sa fie desfasurata in mod transparent si cu respectare
dispozitiilor legala,fiind inregistrat corespunzator .Pers care desf activitati ilegale de intreprinzator
poarta rasp contraventionala sau penal,precum se interzice pseudoactivitatea de intreprinzator in
vederea acoperiri unor genuri de activitate ilicite.
1.2. Clasificaţi genurile activităţii de întreprinzător după criteriile cunoscute.
Genurile activitatii de intreprinzator – pag. 56-64.
Genurile activităţii de întreprinzător pot fi deduse din definiţia dată la art.1 al Legii nr. 845/1992 cu
privire la antreprenoriat şi întreprinderi: fabricarea producţiei, executarea lucrărilor şi prestarea
serviciilor. Conform doctrinei,ceea ce nu se include in definiţie ,nu a fost indicată cea mai
răspândită activitate – comercializarea mărfurilor şi a produselor. Mai sunt şi alte genuri de
activitate reglementate de legislaţie: activităţile bancare, de investiţii, operaţiunile cu valorile
mobiliare, de asigurare etc. În legislaţia altor state acţiunile întreprinse de agenţii economici în
procesul activităţii lor sunt denumite acte sau fapte de comerţ (Franţa, România). Tipurile activităţii
de întreprinzător După importanţa pentru societate, activităţile de întreprinzător pot fi clasificate
în: activităţi interzise; activităţi monopol de- stat; activităţi monopoluri naturale, activităţi supuse
licenţierii; activităţi practicate în baza patentei de întreprinzător; activităţi care pot fi practicate liber,
fără autorizaţie specială..Doctrina romana:1)operatiuni de interpunere de schimb ;2)operatiuni care
realizeazaorganizarea si desfasurarea activitatii de productie ,adica intreprinderile.3)operatiunile
conexe .Doctrina engleza:1)activitati de extragere a bunurilor materiale; 2)activitati de prelucrae a b
materiale; 3)activitati de punere in circulatie a bunurilor materiale –cumparare vinzare.Clasificarea
activitatii de intreprinzator dupa diferite criterii: 1) activităţi interzise; 2)activităţi monopol de-
stat;3) activităţi monopoluri naturale,4) activităţi supuse licenţierii; 5)activităţi practicate în baza
patentei de întreprinzător; 6)activităţi care pot fi practicate liber, fără autorizaţie specială.
1.3. Argumentaţi dacă următoarele activităţi pot fi calificate ca fiind de întreprinzător: a) actvitatea
avocatului-NU; b) activitatea persoanei care comercializează cărţi la tarabă-DA; c) activitatea
angajatului-NU; d) activitatea instituţiei de învăţământ-DA; e) activitatea acţionarului-NU; f)
activitatea păstorului-DA; g) activitatea agentului brokerului la bursa de valori-NU, h) activitatea
notarului-NU; i) activitatea frizerului invitat la domiciliul clientului-DA; Nu au calitatea de
intreprinzatori actionarii ,asociatii cu rasp limitata si nici membrii coperativei , deoarece o au
societile comerciale insele,iar de a fi asociat nu inseamna de a participa neaparat la activitatea de
intreprinzator a societatii,astfel detinerea actiunilor nuinseamna practicarea activitatii de
intreprenzator .Astfel Lg 845 /1992 activitatea de munca individuala are carcter de intreprinzator si
se desfasoara sub forma de organizare juridica a Intreprinzatorului Individual sau in baza patentei
a) Legea cu privire la avocatură stabilește expres că avocatura nu constitue active.
De întreprinzător; b) poate fi calificat astfel, deoarece acest gen de activit. e prevăzut în legea cu
privire la patenta de întreprinzător și respectiv nu e prevăzut sau interzis de alte legi , mai ales că
patenta de întreprinzător se eliberează pentru practicarea active. de întreprinzător; c) nu poate,
deoarece activ. de salariat nu întrunește în sine elementele constitutive ale active. de întreprinzător
(activ. Independent, în nume propriu, pe riscul și sub răspunderea patrimonială proprie) și în plus
activ. Salariatului intră sub incidența raporturilor sociale de muncă; d) poate, dacă e instituție de
învățămînt privat, pentru acest gen de activ. fiind prevăzută necesitatea obținerii licenței; e)nu poate
fi, deoarece se consider că pers. Jur. Va practica activ. De întreprinzător (adică soc. Pe acțiuni) iar nu
acționarul care face parte din ea, chiar și dacă e singurul fondator; f) poate dacă întrunește
elementele constitutive; g)legea licențierii unor genuri de activ. h)nu e active. De întreprinzător,
expres prevăzut în lege; i)similar cu f).

Subiectul 3. Natura juridică a activităţii de întreprinzător

nr. Conţinutul subiectului

2.1. Caracterizaţi noţiunea activităţii de întreprinzător, referindu-vă şi la noţiunile activitate
economică, antreprenoriat, afaceri. Activitate de intreprinzator- activitatea de fabricare a
productiei, de executare a lucrarilor si de prestare a serviciilor, desfasurata de cetateni si asociatiile
acestora in mod independent, din proprie initiativa, in numele si cu riscul propriu, sub raspunderea
 lor patrimoniala, in scopul asigurarii unei surse de venituri permanenta.Despre activitate economica
– pag.45 Sunt activitati economice acele activitati umane de producere,circulatie si repartirie a
bunurilor materiale si imateriale care au ca scop satisfacere cerintelor de consum nintrerupt ale
omului pentru asigurarea existentei lui.Se evidentiaza 2 categorii de activitati:a)o activitate
economica care reprezinta fie actiuni de confectionare(extragere si cultivare), de prestare a
serviciilor,fie actiuni de punere in circulatie a bunurilor si srviciilorde la producator la consumator
numita activitate economicaaducatoare de profit ,activitate de intreprinzator sau afacere care isi are
rationament si finalitate in majorarea valorilor patrimoniale puse in circulatie.b)activitate economica
de consum , necomercial.Despre afaceri – in trimiterile de la pag.46.Activitatea de întreprinzător
(afacerile) reprezintă un mijloc legal deacumulare a bogăţiilor, de asigurare a existenţei materiale şi
spirituale. Această activitate apare o dată cu formarearelaţiilor de piaţă, adică cu apariţia
produselor destinateschimbului de mărfuri. Relaţiile de piaţă, fiind economicedupă conţinut, apar în
procesul de producere, repartiţie şiconsum al bunurilor materiale şi nemateriale. Deşi sunt obiective,
adică predeterminate de factori economici, nu apar spontan, ci prin voinţa oamenilor, devenind astfel
obiectulreglementării normelor de drept şi dobândind prin aceasta caracter juridic.onf codului fiscal
afacere-orice activitate,conform legistlatiei,exceptia muncii prestate in baza de contract ,desf de pers
in urma careia se obtine venit ,acesta fiind sau nu scopul activitatii. Afacerile – operațiuni social
utile de extragere, creare sau dobîndire de bunuri, pentru a fi comercializate, astfel încît suma de
bani primită ca plată să acopere toate cheltuelile suportate și să asigure persoanei obținerea unui
profit.
2.2. Comparaţi activităţile monopol de stat cu activităţile monopol natural.
1) Monopol de stat – desfasurate exclusive de organe ale statului sau de PJ constituite de stat. Este
situatia in care un numar limitat de agenti economici sunt investiti de catre AAP cu drept exclusive
de a desfasura anumite activitati aducatoare de profit. Activitati monopol de stat : supravegherea si
tratamentul bolnavilor de narcomanie, de boli contaioase sau deosebit de periculoase; confectionarea
ordinelor si medaliilor; producerea emblemelor care confirma achitarea impozitelor si a taxelor de
stat; prestarea serviciilor postale si confectionarea timbrelor postale; producerea si comercializarea
tehnicii militare speciale si de lupta, a substantelor explosive, a armelor; evidenta de stat,
inregistrarea de stat si inventarierea tehnica a bunurilor immobile, restabilirea documentelor pentru
dreptul de proprietate si administrarea acestor bunuri; imprimarea si baterea monedei, imprimarea
hirtiilor de valoare de stat; efectuarea lucrarilor astronomo-geodezice, gravimetrice,
hidrometeorologice. 2 )(Monopol natural – situatia in care producerea, transportarea,
comercializarea, procurarea marfurilor si grupurilor de marfuri fungibile, prestarea anumitor tipuri
de servicii, in virtutea unor factori de ordin natural, economic sau tehnologic se afla sub controlul
direct al unuia sau mai multi agenti econ. Dezavantajul – lipsa de concurenta, risc sporit, influienta
negative asupra pietii bunurilor si serviciilor. Statul poate interveni in activitatea acestor societati
comerciale pentru a proteja interesele consumatorilor de posibilele abuzuri.Monopol natural sunt
activitatile legate de exploatarea:căile ferate magistrale cu zonele lor de protecţie, instalaţiile de cale,
construcţiile de arbă şi serviciile de exploatare a acestora; --staţiile şi punctele de tiraj pentru
prelucrarea tehnologică şi trecerea garniturilor de tren (materialului rulant);-- gările feroviare;--
autostrăzile, construite din contul bejetelor republican şi locale, cu zonele de protecţie, construcţiile
de arbă şi serviciile de întreţinere şi exploatare a acestora-- căile nevigabile naturale şi artificiale, cu
sistemele de navigaţie şi condiţiile navigabile asigurate;--porturile fluviale, instalaţiile portuare,
debarcaderele şi danele de acostare de folosinţă generală pe căile de comunicaţie pe ape naturale, cu
serviciile de întreţinere şi exploatare a lor;-- întreprinderile pentru toate tipurile de transport în
comun, cu exepţia taximetrilor;-- reţele magistrale de telecomunicaţii;--reţele de televiziune şi
radiodifuziune pentru difuzarea radioprogramelor de stat:--reţele publice de radiodifuziune prin fir;--
reţele de telecomunicaţii internaţionale;-- reţeaua de difuziune a presei periodice. în complexul
termico-energetic:întreprinderile staţionare de producere a energiei electrice şi termice, conectare la
sistemul energetic unic;--reţelele electrice de toate tensiunile şi reţelele termice magistrale ale
sistemului energetic unic;-- reţelele de gaze şi obiectivele sistemului unic de gazificare, transportul
prin conducte.-- întreprinderile şi organizaţiile, care exploatează reţelele şi comunicaţiile de
aprovizionare cu energie termică, conductele de apă şi canalizare; ---serviciile pentru colectarea
gunoiului şi curăţirea zăpezii;--întreprinderile pentru prestarea serviciilor rituale;--întreprinderile
pentru înmormîtarea substanţelor radioactive (noxelor) şi a altor substanţe dăunătoare.--
aeroporturile, complexele de construcţii şi mijloace tehnice ale aeroporturilor, sistemelor de dirijare
a circulaţiei aeriene, de comunicaţie dintre navele aeriane şi de asigurare a securităţii decolării şi
 aterizării aeronavelor.
2.3. Societatea comercială “Tablă” SRL a procurat din Germania utilaje pentru confecţionarea
numerelor de înmatriculare a automobilelor, tractoarelor, remorcilor etc. Pe parcursul anilor
1995-2001 societatea a acordat regulat servicii de confecţionare a numerelor tuturor
solicitanţilor. „Tablă” SRL avea contract şi cu Poliţia Rutieră care, fiind responsabilă de
înmatricularea automobilelor, le punea la dispoziţia proprietarilor de automobile. Prin Hotărârea
Guvernului nr.1229 din 13.11.2001 s-a stabilit că producţia şi livrarea tuturor numerelor de
înmatriculare a mijloacelor de transport se pun în sarcina S.A. “Artmet”, stabilind prin aceasta
monopolul unui singur producător asupra producerii numerelor de înmatriculare. Este oare
confecţionarea numerelor de înmatriculare o activitate monopol de stat? Ce trebuie să
întreprindă SRL „Tablă” pentru a desfăşura activitatea de confecţionare a numerelor de
înmatriculare? Raspuns : confectionarea numerelor de inmatriculare nu reprezinta o activitate
monopol de stat – nu este prevazuta in lista exhaustiva prevazuta prin Hotarirea Guvernului cu
privire la reglementarea monopolurilor. De asemenea, conform Legii privind reglementarea prin
licentiere a activitatii de intreprinzator, nu este prevazut ca pentru confectionarea numerelor de
inmatriculare este necesara eliberarea licentei.

Subiectul 4. Licenţierea activităţii de întreprinzător.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Relataţi despre noţiunea de licenţă referindu-vă la ea ca la autorizaţie de a desfăşura activitatea
de întreprinzător şi ca drept al titularului de licenţă – pag. 66-67. Art. 2 al legii cu privire la
reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator din 2001 avem notiunea: licenţă - act
administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de licenţiere în procesul de reglementare a
activităţii de întreprinzător, ce atestă dreptul titularului de licenţă de a desfăşura, pentru o perioadă
stabilită, genul de activitate indicat în aceasta, integral sau parţial, cu respectarea obligatorie a
condiţiilor de licenţiere; Licenta –manifestare de vointa a statului de a autoriza subiecul sa desfs
genul respectiv de activitate.,pe de alta parte confirma dreptul titularului dea desfasura acest gen de
activitate.Licenta este un act oficial ,eliberat de aut publica pentru lientiere,ce atesta dr titularului de
licenta de a desfs intro anumita perioada genul de activitate indicat in ea cu respectarea obligatorie a
uno conditii.Licenta poat fi considerata si un bun ,conf practicii judecatoresti CEDO,care da nastere
Pentru titularul ei o speranta rezonabikla si de durata privind obtinerea avantajelor ce rezulta din
activitatea carei obiectul acesteia..Licenta fiind privita si ca un bun patrimonial al intreprinzatorului
1.2. Comparaţi procedura de licenţiere a activităţii de transport de pasageri(de către Camera de
Licenţiere; cu taxa de 3250 lei; pe un termen de 5 ani)Pentru obţinerea licenţei, conducătorul
întreprinderii sau organizaţiei ori persoana împuternicită de acesta sau persoana fizică depune la
autoritatea de licenţiere personal, prin scrisoare recomandată sau prin postă electronică (sub formă
de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate,
semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine:a) denumirea, forma juridică de organizare,
sediul, IDNO al întreprinderii sau alorganizaţiei;b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a
cărui desfăsurare solicitantul de licenţă intenţionează să obţină sau să prelungească licenţa;c)
asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectarea
condiţiilor de licenţiere la desfăsurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă si pentru
veridicitatea documentelor prezentate.La declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei se
anexează:a) copia certificatului de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei (art. 10 alin.
(2) lit. a) din Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de
întreprinzător);b) copiile certificatelor de înmatriculare (înregistrare) a vehiculelor, eliberate în
modulstabilit, ori certificatelor de înmatriculare (înregistrare) a vehiculelor însoţite de un
altdocument ce atestă dreptul la utilizarea acestora sau, după caz, certificatelor deînmatriculare
(înregistrare) eliberate pe numele persoanei juridice (Regulamentulcirculaţiei rutiere, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009);c) copia contractului individual de muncă cu privire la
angajarea persoanei responsabile de activitatea de transport si securitatea circulaţiei transportului
auto, cu anexarea copiei diplomei de studii în domeniul transportului auto (art. 16 lit. l) din
Regulamentul transporturilor auto de călători si bagaje, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 854
din28.07.2006);d) copia contractului individual de muncă cu privire la angajarea persoanei
responsabile decontrolul medical al conducătorilor auto, cu anexarea copiei diplomei de studii
despecialitate (Art. 16 lit. l) din Regulamentul transporturilor auto de călători si bagaje, aprobat prin
Hotărîrea Guvernului nr. 854 din 28.07.2006, art. 4 din Legea nr. 264 din
27.10.2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic).Documentele pot fi însoţite si de copii pe
suport electronic.Solicitarea altor documente se interzice.
Documentele se depun în original sau în copie cu prezentarea concomitentă a
originalului.*Documentele care se verifică prin procedura ghiseului unic în cadrul Camerei de
Licenţiere.1. ÎNREGISTRAREA DECLARAŢIEI
Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea sau cererea de reperfectare a licenţei si documentele anexate
la ea se înregistrează conform borderoului, a cărui copie se expediază (se înmînează) solicitantului
de licenţă, cu menţiunea privind data înregistrării declaraţiei, autentificată prin semnătura persoanei
responsabile a Camerei de Licenţiere.Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea sau cererea de
reperfectare a licenţei nu se înregistrează în cazul în care:
a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective;
b) documentele au fost perfectate cu încălcarea cerinţelor indicate mai sus. Despre refuzul
înregistrării declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau cererii de reperfectare a licenţei,
solicitantul de licenţă este informat în scris în cel mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării, indicîndu-
se temeiurile refuzului. După înlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul înregistrării
declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o nouă declaraţie, care se
examinează în modul stabilit.
2. DECIZIA PRIVIND ELIBERAREA/PRELUNGIREA/REPERFECTAREA LICENŢEI SAU
PRIVIND RESPINGEREA DECLARAŢIEI PEN ELIB/ PRELUNGIREA/REPERFECTAREA
LICENŢEICamera de Licenţiere, în baza declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea
licenţei si documentelor anexate, adoptă decizia privind eliberarea/prelungirea sau reperfectarea
licenţei sau privind respingerea declaraţiei în cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării
acesteia. Solicitantul poate, în ultima zi a termenului de adoptare a deciziei, să formeze numărul de
tel. 022 82-07-57 (orele 8.00-17.00) pentru a obţine informaţia despre decizia adoptată de Camera
de Licenţiere. Informaţia despre adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea sau reperfectarea
licenţei se comunică solicitantului cel tîrziu în ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei.
Temei pentru respingerea declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei este
depistarea de către Camera de Licenţiere a datelor neveridice în documentele prezentate de către
solicitantul de licenţă. În caz de respingere a declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau
reperfectarea licenţei, solicitantul poate depune o nouă declaraţie după înlăturarea cauzelor care au
servit drept temei pentru respingerea declaraţiei precedente.
3. PERFECTAREA LICENŢEILicenţa se perfectează în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu
ziua primirii documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Menţiunea
despre data primirii documentului, care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei, se face pe
borderoul documentelor primite de la solicitantul de licenţă.Dacă solicitantul, în termen de 30 de
zile de la data la care i s-a expediat (înmînat) înstiinţarea despre adoptarea deciziei privind
eliberarea licenţei, nu a prezentat nemotivat documentul ce confirmă achitarea taxei pentru
eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licenţa perfectată, Camera de Licenţiere
este în drept să anuleze decizia privind eliberarea licenţei sau să adopte decizia privind
recunoasterea licenţei ca fiind nevalabilă.Titularul de licenţă nu este în drept să transmită licenţa sau
copia de pe aceasta altei persoane. Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de
întreprinzător stabileste principiul aprobării tacite în cazul depăsirii de către Camera de Licenţiere a
termenului stabilit pentru eliberarea, reperfectarea licenţei si în lipsa unei comunicări scrise din
partea acesteia, cu excepţiile prevăzute de legea respectivă sau de legile ce reglementează expres
activităţile licenţiate. În cazul survenirii unei astfel de situaţii, solicitantul de licenţă se prezintă la
Camera de Licenţiere cu prezentarea dovezilor de încadrare în condiţiile legale ale aprobării tacite si
de neobţinere a răspunsului în termenul prevăzut de lege. În astfel de situaţii, Camera de Licenţiere
perfectează licenţa în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii documentului care
confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Răspunsul negativ, dat în termenele prevăzute de
lege, nu echivalează cu aprobarea tacită.
----------------------------- cu activitatea farmaceutică(de către Camera de Licenţiere - Taxa pentru
eliberarea licenţei pentru unităţile farmaceutice, cu excepţia unităţilor farmaceutice veterinare, din
localităţile rurale este de 2340 lei. Taxa pentru eliberarea licenţei pentru activitatea farmaceutică
veterinară în localităţile rurale este de 390 de lei. Taxa pentru eliberarea licenţei pentru asistenţă
veterinară în localităţile rurale nu se percepe; pe un termen de 5 ani).DOCUMENTELE
NECESARE PENTRU OBŢINEREA LICENŢEIPentru obţinerea licenţei, conducătorul
intreprinderii sau organizaţiei ori persoana imputernicităde acesta sau persoana fizică depune la
autoritatea de licenţiere personal, prin scrisoarerecomandată sau prin postă electronică (sub formă de
document electronic cu semnăturădigitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate,
semnată de persoana care depunedeclaraţia, ce conţine:
a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al intreprinderii sau al organizaţiei;b)
genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăsurare solicitantul de licenţă
intenţionează să obţină licenţă;c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a
responsabilităţii pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăsurarea genului de activitate
pentru care se solicită licenţă si pentru veridicitatea documentelor prezentate.La declaraţia pentru
eliberarea licenţei se anexează:a) Copia de pe certificatul de inregistrare de stat a intreprinderii sau
organizaţiei (art. 10 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin
licenţiere a activităţii de intreprinzător);b) Copia extrasului din registrul bunurilor imobile sau a
contractului de locaţiune aimobilului, unde se va desfăsura activitatea licenţiată, cu anexarea
schemei, intocmite de solicitantul de licenţă, privind amplasarea incăperilor si suprafaţa lor (cu
indicarea destinaţiei acestora) (Art. 4 alin. (4) din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din
28.03.1995; Art. 36 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din
25.02.1998; Hotărirea cu privire la aprobarea si implementarea Regulilor si normativelor sanitaro-
epidemiologice „Privind amplasarea, dotarea si exploatarea intreprinderilor si instituţiilor
farmaceutice” nr. 11 din 29.09.2005, aprobată de Medicul Sef sanitar de stat al Republici
Moldova);c) Copia autorizaţiei sanitare de funcţionare a intreprinderii sau instituţiei farmaceutice,
eliberată de serviciul sanitaro-epidemiologic teritorial (Art. 21 alin. (1) si 42 alin. (5) din Legea
nr.10-XVI din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice);
d) Copia autorizaţiei Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor al Republicii Moldova
pentru utilizare a obiectivelor si incăperilor destinate activităţilor legate de circulaţia substanţelor
narcotice si psihotrope si a precursorilor (Art. 7 alin. (2) lit. a) si art. 40 alin. (1) si alin.(2) din Legea
nr. 382-XIV din 06.05.1999 cu privire la circulaţia substanţelor narcotice si psihotrope si a
precursorilor);e) Copiile diplomelor de absolvire a instituţiei superioare sau medii de specialitate in
domeniul farmaceutic ale specialistilor (după caz, certificatele de echivalare a diplomelor obţinute in
străinătate, eliberate in modul stabilit) (Art. 22 alin. (1) si alin. (2) si art. 27 alin. (1) din Legea
nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea farmaceutică);f) Copia certificatului ce confirmă
perfecţionarea continuă a cunostinţelor specialistului (Art. 9 alin. (3) si art. 10 alin. (1) si (3) din
Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din 28.03.1995);g) Copiile carnetelor de muncă ale
specialistilor cu inscrierea respectivă despre angajarea in funcţia dată (pentru conducătorii unităţilor
farmaceutice si filialelor acestora) (Art. 143 lit. e) art. 22 alin. (4) din Legea nr.1456-XII din
25.05.1993 cu privire la activitateafarmaceutică; Pct. 1, 2 si 4 din Regulamentul privind
completarea, păstrarea si evidenţa carnetului de muncă, aprobat prin Hotărirea Guvernului nr. 1449
din 24.12.2007 privind carnetul de muncă.);h) Adeverinţa eliberată de autoritatea administraţiei
publice locale privind numărul de locuitori (Art. 19 alin. (5) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993
cu privire la activitatea farmaceutică).Documentele pot fi insoţite si de copii pe suport electronic.
Solicitarea altor documente se interzice.Documentele se depun in original sau in copie cu
prezentarea concomitentă a originalului.*Documentele care se verifică prin procedura ghiseului
unic în cadrul Camerei de Licenţiere.
ELIBERAREA LICENŢEI 1. ÎNREGISTRAREA DECLARAŢIEI Declaraţia pentru eliberarea
licenţei si documentele anexate la ea se inregistrează conform borderoului, a cărui copie se
expediază (se inminează) solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data inregistrării declaraţiei,
autentificată prin semnătura persoanei responsabile a Camerei de Licenţiere.
Declaraţia pentru eliberarea licenţei nu se inregistrează in cazul in care:a) aceasta a fost depusă
(semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective;b) documentele au fost perfectate cu
incălcarea cerinţelor indicate mai sus.Despre refuzul inregistrării declaraţiei pentru eliberarea
licenţei, solicitantul de licenţă este informat in scris in cel mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării,
indicindu-se temeiurile refuzului. După inlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul
inregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o nouă
declaraţie, care se examinează in modul stabilit.
2. DECIZIA PRIVIND ELIBERAREA/RESPINGEREA DECLARAŢIEI PENTRU
ELIBERAREA LICENŢEICamera de Licenţiere, in baza declaraţiei pentru eliberarea licenţei si
documentelor anexate, adoptă decizia privind eliberarea licenţei sau privind respingerea declaraţiei
in cel mult 5 zile lucrătoare de la data inregistrării acesteia. Solicitantul poate, in ultima zi a
 termenului de adoptare a deciziei, să formeze numărul de tel. 022 82-07-57 (orele 8.00-17.00)
pentru a obţine informaţia despre decizia adoptată de Camera de Licenţiere. Informaţia despre
adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei se comunică solicitantului cel tirziu in ziua lucrătoare
imediat următoare adoptării deciziei. Temei pentru respingerea declaraţiei pentru eliberarea licenţei
este depistarea de către Camera de Licenţiere a datelor neveridice in documentele prezentate de
către solicitantul de licenţă. In caz de respingere a declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul
poate depune o nouă declaraţie după inlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru
respingerea declaraţiei precedente.
3. PERFECTAREA LICENŢEILicenţa se perfectează in termen de 3 zile lucrătoare, incepind cu
ziua primirii documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Menţiunea
despre data primirii documentului, care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei, se face pe
borderoul documentelor primite de la solicitantul de licenţă.Dacă solicitantul, in termen de 30 de
zile de la data la care i s-a expediat (inminat) instiinţarea despre adoptarea deciziei privind
eliberarea licenţei, nu a prezentat nemotivat documentul ce confirmă achitarea taxei pentru
eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licenţa perfectată, Camera de Licenţiere
este in drept să anuleze decizia privind eliberarealicenţei sau să adopte decizia privind recunoasterea
licenţei ca fiind nevalabilă.Titularul de licenţă nu este in drept să transmită licenţa sau copia de pe
aceasta altei persoane. Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de intreprinzător
stabileste principiul aprobării tacite in cazul depăsirii de către Camera de Licenţiere a termenului
stabilit pentru eliberarea, reperfectarea licenţei si in lipsa unei comunicări scrise din partea acesteia,
cu excepţiile prevăzute de legea respectivă sau de legile ce reglementează expres activităţile
licenţiate. In cazul survenirii unei astfel de situaţii, solicitantul de licenţă se prezintă la Camera de
Licenţiere cu prezentarea dovezilor de incadrare in condiţiile legale ale aprobării tacite si de
neobţinere a răspunsului in termenul prevăzut de lege. In astfel de situaţii, Camera de Licenţiere
perfectează licenţa in termen de 3 zile lucrătoare, incepind cu ziua primirii documentului care
confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Răspunsul negativ, dat in termenele prevăzute de
lege, nu echivalează cu aprobarea tacită.
1.3. Camera de Licenţiere a decis retragerea licenţei SRL „Titan” pentru activitatea particulară de
detectiv şi pază. Ca motiv al retragerii Camera a indicat că titularul de licenţă a desfăşurat
activitatea de depozitare şi folosire a substanţelor explozive. Administratorul SRL „Titan” solicită
răspuns la următoarele întrebări: a) poate să fie retrasă licenţa pentru un gen de activitate dacă
societatea nu a încălcat modul de desfăşurare a acestui gen, ci a desfăşurat o altă activitate ?; b)
poate SRL „Titan” să obţină o altă licenţă pentru genul de activitate ?; c) Este în drept Camera
de Licenţiere să retragă licenţa de activitate? d) care sunt temeiurile de retragere a licenţei pentru
acest gen de activitate; Elaboraţi o notă informativă cu răspunsuri la întrebări.
Legea privind activitatea particulara de detectiv si paza spune din 2003:
Articolul 5. Licenţierea şi restricţia activităţii particulare de detectiv şi de pază
(1) Activitatea particulară de detectiv şi de pază se desfăşoară în bază de licenţă, eliberată, în
coordonare cu Ministerul Afacerilor Interne, în modul stabilit de legislaţie, luîndu-se în considerare
particularităţile stipulate în prezenta lege. Persoanelor fizice şi juridice care nu dispun de licenţă
pentru activitatea de detectiv şi de pază li se interzice prestarea serviciilor prevăzute la art.(6).
(2) Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor pentru activitatea de detectiv şi de pază se efectuează în
centre specializate de învăţămînt, stabilite de Guvern. Licenta se retrage daca se incalca prevederile
art.6 : Articolul 6. Genurile de activităţi particulare de detectiv şi de pază
(1) În activitatea particulară de detectiv este permisă prestarea următoarelor servicii:a)
colectarea, în bază de contract, a informaţiilor, importante pentru apărarea drepturilor şi intereselor
legitime ale persoanelor fizice şi juridice; b) colectarea de probe în cauze civile în bază de contract
încheiat cu participanţii la proces;c) studierea pieţei, colectarea de informaţii pentru negocieri,
depistarea partenerilor de afaceri insolvabili sau care nu insuflă încredere;d)
protejarea întreprinderilor şi a firmelor contra spionajului industrial;e) colectarea de date biografice
sau de altă natură pentru persoana cu care se încheie contractul, cu acordul ei scris;f) identificarea
autorilor sau a expeditorilor de scrisori anonime, a colportorilor; g) identificarea locului de aflare a
persoanelor dispărute; h) căutarea bunurilor pierdute; i) colectarea de date în cauze penale pentru
acordarea de ajutor organelor de drept în bază de contract încheiat cu participanţii la proces.
(2) În activitatea particulară de pază este permisă prestarea următoarelor servicii: a) ocrotirea
vieţii şi sănătăţii, paza bunurilor, executarea gărzii de corp; b) paza fizică şi tehnică a localurilor şi a
teritoriilor;c) proiectarea, instalarea şi întreţinerea sistemelor de alarmare, a componentelor acestora,
 precum şi exploatarea dispeceratelor de monitorizare a alarmelor; d) paza şi însoţirea încărcăturilor
importante, a bunurilor personale;e) patrularea, în comun cu organele de drept, a zonelor
criminogene;f) acordarea de ajutor organelor de drept la menţinerea ordinii publice, la asigurarea
securităţii oamenilor; g) informarea publicului în probleme de protecţie contra acţiunilor
ilicite.Hotarirea Guvernului cu privire la reglementarea unor genuri de activitate nr.110 din 98,
prevede ca Ministerul Afacerilor Interne licentiaza: folosirea substanţelor explozive, mijloacelor de
explodare şi pirotehnică;(astfel, licenta pentru activitatea data nu poate fi retrasa, iar agentul
economic din speta trebuie sa obtina licenta pentru a doua activitate realizata cu depozitarea
substantelor explozive)Nu poate să retragă licența, deoarece în conformitate cu art.19 alin.(8) al
legii cu privire la licențierea unor genuri de activitate: În cazul în care se depistează încălcări ale
condiţiilor de licenţiere, autoritatea de licenţiere, în termen de 15 zile lucrătoare de la data întocmirii
actului de control, emite prescripţia privind lichidarea încălcărilor, cuprinzînd recomandările privind
modul de remediere a tuturor deficienţelor identificate, precum şi avertizarea despre posibila
suspendare sau retragere a licenţei dacă încălcările depistate nu vor fi lichidate în termenul stabilit.
Ca condiție de licențiere care a fost încălcată e nerespectarea cadrului legislativ și normative în
vigoare la desfășurarea activității licențiate (conform ordinului Min. Economiei privind condițiile de
licențiere). Titularul de licenţă, primind prescripţia privind lichidarea încălcărilor condiţiilor de
licenţiere, este obligat, în termenul indicat în prescripţie, să prezinte autorităţii de licenţiere
informaţia privind lichidarea încălcărilor. c) Decizia camerei de licențiere privind retragerea licenței
poate fi contestată în instanța de judecată.

Subiectul 5. Obligaţia întreprinzătorului de a obţine licenţă.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Relataţi despre organul/ele de stat împuternicite de a elibera licenţe.Conf LG pr reglem prin
licentiere a activ de INTREPRINZATOR NR 451 DIN 2011 art 6 Autorităţile de licenţiere sînt:a)
Camera de Licenţiere; b) Banca Naţională a Moldovei; c) Comisia Naţională a Pieţei Financiare;d)
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică;e) Agenţia Naţională pentru Reglementare în
Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei;f) Consiliul Coordonator al Audiovizualului.Se
supun reglementării prin licenţiere următoarele genuri de activitate: a) de către Camera de
Licenţiere:1) activitatea de audit;2) activitatea de evaluare a bunurilor imobile; 3) activitatea
burselor de mărfuri; 4) activitatea cu metale preţioase şi pietre preţioase; funcţionarea caselor de
amanet; 5) activitatea în domeniul jocurilor de noroc: organizarea şi desfăşurarea loteriilor (cu
excepţia monopolului de stat exercitat în condiţiile Legii nr. 285-XIV din 18 februarie 1999 cu
privire la jocurile de noroc), întreţinerea cazinourilor, exploatarea automatelor de joc cu cîştiguri
băneşti, stabilirea mizelor la competiţiile sportive;6) importul şi păstrarea alcoolului etilic; importul,
păstrarea şi comercializarea angro a producţiei alcoolice şi/sau a berii importate;7) fabricarea
alcoolului etilic, producţiei alcoolice, berii şi/sau păstrarea, comercializarea angro a alcoolului etilic,
a producţiei alcoolice şi a berii produse de producătorii autohtoni;8) importul articolelor de tutun;
importul şi/sau prelucrarea industrială a tutunului; fabricarea articolelor din tutun şi/sau
comercializarea angro a articolelor din tutun şi a tutunului fermentat;9) activitatea farmaceutică
veterinară şi/sau asistenţa veterinară (cu excepţia activităţii desfăşurate de serviciul veterinar de
stat); 10) importul şi/sau comercializarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor;11)
transportul auto de călători în folos public 12) activitatea de proiectare pentru toate categoriile de
construcţii, urbanism, instalaţii şi reţele tehnico-edilitare, reconstrucţii, restaurări 13) construcţiile de
clădiri şi/sau construcţiile inginereşti, instalaţiile şi reţelele tehnico-edilitare, reconstrucţiile,
consolidările, restaurările14) extragerea substanţelor minerale utile şi/sau îmbutelierea apelor
minerale şi naturale potabile;25) activitatea farmaceutică, inclusiv cu folosirea preparatelor
narcotice şi/sau psihotrope, desfăşurată de întreprinderile şi/sau instituţiile farmaceutice (pentru
întreprinderile şi instituţiile nou-create, pînă la obţinerea certificatului de acreditare), cu excepţia
cazurilor cînd se modifică ori se completează genul de activitate;26) fabricarea, comercializarea,
asistenţa tehnică şi reparaţia dispozitivelor medicale, inclusiv a opticii; 27) acordarea asistenţei
medicale de către instituţiile medico-sanitare private (pentru instituţiile nou-create, pînă la obţinerea
certificatului de acreditare), cu excepţia cazurilor cînd se modifică ori se completează genul de
activitate;28) activitatea legată de plasarea în cîmpul muncii a cetăţenilor în ţară şi/sau în străinătate,
activitatea de încadrare/înscriere a studenţilor în programe de schimb educaţional-cultural care
prevăd componenta de angajare remunerată în cîmpul muncii pe o perioadă determinată de timp, în
 perioada vacanţei de vară; 29) activitatea de turism;30) activitatea de depozitare a cerealelor cu
eliberarea certificatelor de depozit pentru cereale; 31) activitatea magazinelor duty-free, inclusiv
pentru deservirea corpului diplomatic 32) activitatea de broker vamal;b) de către Banca Naţională
a Moldovei: 33) activitatea băncilor şi unităţilor de schimb valutar (altele decît băncile); c) de
către Comisia Naţională a Pieţei Financiare: 34) activitatea asigurătorilor (reasigurătorilor),
brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare; 35) activitatea de gestiune a activelor fondurilor
nestatale de pensii; 36) activitatea asociaţiilor de economii şi împrumut; 37) activitatea
profesionistă pe piaţa valorilor mobiliare; 38) activitatea birourilor istoriilor de credit;d) de către
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică: 39) importul şi comercializarea cu
ridicata şi/sau cu amănuntul a benzinei, motorinei şi/sau a gazului lichefiat la staţiile de
alimentare;40) producerea energiei electrice; transportul energiei electrice şi/sau activitatea de
dispecerat central; distribuţia energiei electrice; furnizarea energiei electrice la tarife reglementate
sau nereglementate;41) producerea şi/sau stocarea gazelor naturale; producerea combustibilului
regenerabil; transportul gazelor naturale; distribuţia şi/sau furnizarea gazelor naturale la tarife
reglementate sau nereglementate e) de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în
Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei: 42) utilizarea frecvenţelor sau canalelor radio
şi/sau a resurselor de numerotare în scopul furnizării reţelelor şi/sau serviciilor de comunicaţii
electronice; 43) serviciile de creare, implementare şi de asigurare a funcţionării sistemelor
informaţionale automatizate de importanţă statală, inclusiv a produselor program;f) de către
Consiliul Coordonator al Audiovizualului: 44) activitatea de emisie pentru difuzarea serviciilor de
programe pe cale radioelectrică terestră şi/sau prin orice alte mijloace de telecomunicaţii decît cele
radioelectrice terestre. Genurile de activitate neindicate mai sus se desfăşoară fără licenţe sau fără
alte acte administrative cu efect similar, cu excepţia autorizaţiilor, stabilite expres prin lege, pentru
confirmarea unor cerinţe tehnice, norme separate sub un anumit aspect. Licenţa pentru
comercializarea resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase, de baterii de acumulatoare
uzate, inclusiv în stare prelucrată, către agenţii economici aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova
care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, precum şi pentru exportul acestora se eliberează pe
bază de concurs, conform regulamentului aprobat de Guvern.
1.2. Analizaţi procedura legală de eliberare a licenţei, termenul de valabilitate şi încetarea valabilităţii
licenţei. (din carte pag 68- 72).art 11 LG Articolul 11. Decizia privind eliberarea/prelungirea
licenţei sau privind respingerea declaraţiei pentru eliberarea licenţei
(1) Autoritatea de licenţiere, în baza declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei şi
documentelor anexate, adoptă decizia privind eliberarea/prelungirea licenţei sau privind respingerea
declaraţiei în cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. (2) Prin derogare de la
prevederile alin.(1), în cazurile expres stabilite de legile care reglementează activitatea licenţiată
respectivă, poate fi stabilit un termen mai mare pentru adoptarea de către autoritatea de licenţiere a
deciziei privind eliberarea/prelungirea licenţei sau privind respingerea declaraţiei pentru
eliberarea/prelungirea licenţei. (3) Informaţia despre adoptarea deciziei privind
eliberarea/prelungirea licenţei se comunică solicitantului cel tîrziu în ziua lucrătoare imediat
următoare adoptării deciziei.(4) Temei pentru respingerea declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea
licenţei este depistarea de către autoritatea de licenţiere a datelor neveridice în documentele
prezentate de către solicitantul de licenţă. (5) În caz de respingere a declaraţiei pentru
eliberarea/prelungirea licenţei, solicitantul poate depune o nouă declaraţie după înlăturarea cauzelor
care au servit drept temei pentru respingerea declaraţiei precedente.(6) Licenţa se consideră eliberată
dacă autoritatea de licenţiere nu răspunde solicitantului de licenţă în termenele prevăzute de lege.
După expirarea termenului cumulativ stabilit pentru înştiinţarea despre refuzul înregistrării
declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei, despre respingerea acesteia sau despre adoptarea
deciziei privind eliberarea/prelungirea licenţei, cu condiţia lipsei unei comunicări scrise despre
temeiurile refuzului înregistrării şi/sau respingerii declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei,
solicitantul de licenţă poate desfăşura activitatea pentru care a solicitat licenţa.(7) În cazul survenirii
situaţiei prevăzute la alin.(6), autoritatea de licenţiere perfectează licenţa în condiţiile art.14 alin.
(1). (8) Procedura aprobării tacite, prevăzute la alin.(6), se aplică tuturor licenţelor, cu excepţia celor
emise de autorităţile de reglementare din sectorul financiar (bancar şi nebancar), în domeniul
activităţilor care vizează regimul armelor de foc, muniţiilor şi explozibililor. (9) Răspunsul negativ,
dat în termenele prevăzute de lege, nu echivalează cu aprobarea tacită.Aprobare tacita
exceptie:BNM si Comisia Nationala a pietii Financiare ,activitati ce vizeaza armele de foc ,munitii
si explozivi
1.3. Societatea cu răspundere limitată „ArahnidImob”, principalul gen de activitate al căreia era
vânzarea - cumpărarea bunurilor imobile, precum şi evaluarea acestora, s-a adresat la un avocat
cu următoarele întrebări:Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de activitate
desfăşurate?- pentru activitatea de evaluare a bunurilor => DA LG nr 451 din 2001 pr reglementarea
prin licentiere a activitatii de Intreprinzator art 8 aln (1) lit a pct 2
Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor imobile?
Cerinţele şi condiţiile necesare obligatorii pentru solicitantul sau titularul de licenţă la
desfăşurarea genului respectiv de activitate: a) Desfăşurarea activităţii licenţiate în conformitate cu
cadrul legislativ şi normativ; b) Respectarea restricţiilor privind activitatea şi independenţa
evaluatorului (art. 23 al Legii nr. 989-XV din 18.04.2002 cu privire la activitatea de evaluare); c)
Semnarea raportului de evaluare doar de evaluatorii indicaţi în licenţă (art. 11 alin (4) al Legii nr.
989-XV din 18.04.2002 cu privire la activitatea de evaluare).
Care este lista documentelor necesare pentru obţinerea licenţei?Pentru obţinerea licenţei,
conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana împuternicită de acesta sau persoana fizică
depune la autoritatea de licenţiere respectivă personal, prin scrisoare recomandată sau prin poştă
electronică (sub formă de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit
de această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine:
a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al organizaţiei ori
numele, prenumele, adresa şi IDNP al persoanei fizice; b) genul de activitate, integral sau parţial,
pentru a cărui desfăşurare solicitantul de licenţă intenţionează să obţină licenţă sau să o
prelungească;c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii
pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru care se
solicită licenţă şi pentru veridicitatea documentelor prezentate.
La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează: a) copia de pe certificatul de înregistrare de
stat a întreprinderii sau organizaţiei ori de pe buletinul de identitate al persoanei fizice;b)
documentele suplimentare în conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementează
activitatea licenţiată pentru care se solicită licenţa. Documentele se depun în original sau în copii,
inclusiv pe suport electronic, cu prezentarea originalelor pentru verificare, cu excepţia celor stabilite
spre verificare prin procedura ghişeului unic.La declaraţia pentru prelungirea licenţei se anexează
numai documentele care necesită actualizare sau conţin date diferite de cele prezentate la momentul
eliberării licenţei. Solicitarea altor documente decît cele prevăzute de lege se interzice.Documentele
se depun în original sau în copie. Datele din documentele şi informaţiile depuse se verifică prin
procedura ghişeului unic.Indicaţi organele specializate antrenate în eliberarea licenţei pentru genul
respectiv de activitate. Autoritatea de licenţiere este Camera de Licenţiere. Accesul pentru public şi
consultaţiile sunt organizate în Sala de recepţionare a documentelor (timpul de audienţă: Luni –
Vineri de la 8.30 pînă la 15.00). Consultaţiile sînt asigurate de doi specialişti pentru fiecare
domeniu, numele cărora şi altă informaţie despre ei nu sunt accesibile publicului. Toate consultaţiile
şi adresările se înregistrează.

Subiectul 6. Suspendarea şi retrarea licenţei pentru activitatea de întreprinzător

2.1. Descrieţi cum influenţează obţinerea licenţei asupra capacităţii de exerciţiu a titularului de
licenţă–pag.66 Ca institutie juridica ,licentierea este o interventie a statului in activitatea
economica care doar la o abordare superficiala pare a fi o limitare a dr de activitate de
intreprinzator si o restringere a capacitatii civile a subiectelor. O activit a statului ,licentierea nu
numai ca autorizeaza intreprinzatorul sa practice anumita actvitate economica ,dar si exercita fata
de el o functie de control ,asigurind astfel respectarea legalitatii ,protectia drepturilor ,intereselor si
sanatatii cetatenilor ,apararea securit statului si ocrotirea mostenirii culturale a poporului ,altor
interese publice
2.2. Comparaţi temeiurile şi procedura de suspendare a licenţei cu procedura şi temeiurile de
retragere a licenţei. Articolul 20. Suspendarea temporară şi reluareavalabilităţii licenţei
(1) Licenţa poate fi suspendată temporar în conformitate cu prevederile Legii cu privire la
principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător. (2) Drept temei pentru realizarea
acţiunilor prevăzute de lege pentru suspendarea temporară a licenţei servesc:
a) cererea titularului de licenţă privind suspendarea acesteia;
b) neachitarea anuală, în termenul stabilit, a taxei pentru licenţă;
c) nerespectarea de către titularul de licenţă a termenului de depunere a cererii de eliberare a
duplicatului licenţei pierdute sau deteriorate;d) desfăşurarea de către filială şi/sau altă subdiviziune
 separată a titularului de licenţă a activităţii licenţiate fără copia autorizată de pe licenţă, în cazurile
cînd obligativitatea obţinerii copiilor autorizate de pe licenţă este stabilită prin lege. (3) Decizia
privind suspendarea temporară a licenţei se aduce la cunoştinţă titularului de licenţă în termen de 3
zile lucrătoare de la data emiterii ei. Termenul de suspendare temporară a licenţei nu poate depăşi 2
luni, dacă legile care reglementează activitatea licenţiată respectivă nu prevăd altfel. (4) Titularul
de licenţă este obligat să înştiinţeze în scris autoritatea de licenţiere despre înlăturarea
circumstanţelor care au dus la suspendarea temporară a licenţei. (5) Decizia privind reluarea
valabilităţii licenţei se adoptă de autoritatea de licenţiere în temeiul hotărîrii instanţei de judecată
care a emis hotărîrea de suspendare a acesteia, în termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii
înştiinţării. Decizia se aduce la cunoştinţă titularului de licenţă în termen de 3 zile lucrătoare de la
data adoptării acesteia. (6) Termenul de valabilitate a licenţei nu se prelungeşte pe perioada de
sistare temporară a acesteia
Articolul 21.Retragerea licenţei - (1) Licenţa poate fi retrasă în conformitate cu prevederile Legii
cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător. (2) Drept temei
pentru realizarea acţiunilor prevăzute de lege în vederea retragerii licenţei servesc: a) cererea
titularului de licenţă privind retragerea acesteia; b) decizia cu privire la anularea înregistrării de
stat a titularului de licenţă; c) depistarea unor date neautentice în documentele prezentate autorităţii
de licenţiere; d) stabilirea faptului de transmitere a licenţei sau a copiei de pe aceasta altei persoane
în scopul desfăşurării genului de activitate licenţiat;
e) neînlăturarea, în termenul stabilit, a circumstanţelor care au dus la suspendarea temporară a
licenţei; f) nerespectarea a doua oară a prescripţiilor privind lichidarea încălcărilor ce ţin de
condiţiile de licenţiere; g) neachitarea lunară şi trimestrială, în termenul stabilit, a taxei pentru
licenţă. (3) Licenţa se retrage şi în alte cazuri prevăzute expres de legile ce reglementează genul de
activitate licenţiat. (4) Menţiunea referitoare la data şi numărul deciziei privind retragerea licenţei
se înscrie în registrul licenţelor nu mai tîrziu de ziua lucrătoare imediat următoare adoptării
deciziei. (5) În cazul retragerii licenţei, taxa pentru licenţă nu se restituie. (6) Titularul de licenţă
este obligat, în decurs de 10 zile lucrătoare de la data adoptării deciziei de retragere a licenţei, să
depună la autoritatea de licenţiere licenţa retrasă.
2.3. Societatea cu răspundere limitată „Imobilestim” SRL, principalul gen de activitate al căreia era
vânzarea - cumpărarea bunurilor imobile, precum şi evaluarea acestora, s-a adresat la un
avocat cu următoarele întrebări: Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de
activitate desfăşurate? Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor
imobile? Care este lista documentelor necesare pentru obţinerea licenţei? Indicaţi organele
specializate antrenate în eliberarea licenţei pentru genul respectiv de activitate.
Pentru vinarea-cumararea bunurilor imobile nu este necesara licenta; insa pentru evaluarea
bunurilor imobile, cf. art.8 alin.(1) punctul 2 al Legii privind reglementarea prin licentiere a
activitatii de intreprinzator va fi necesara licenta eliberata de Camera de Licentiere.Docum
necesare sunt prev. de art.10 al legii privind reglementarea prin licentiere a activitatii de
intreprinzator: (1) Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori
persoana împuternicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere respectivă
personal, prin scrisoare recomandată sau prin poştă electronică (sub formă de document electronic
cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată de persoana
care depune declaraţia, ce conţine: a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al
întreprinderii sau al organizaţiei ori numele, prenumele, adresa şi IDNP al persoanei fizice;b) genul
de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de licenţă intenţionează să
obţină licenţă sau să o prelungească;c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de
licenţă a responsabilităţii pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de
activitate pentru care se solicită licenţă şi pentru veridicitatea documentelor prezentate.
(2) La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează:a) copia de pe certificatul de înregistrare
de stat a întreprinderii sau organizaţiei ori de pe buletinul de identitate al persoanei fizice; b)
documentele suplimentare în conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementează
activitatea licenţiată pentru care se solicită licenţa. Documentele se depun în original sau în copii,
inclusiv pe suport electronic, cu prezentarea originalelor pentru verificare, cu excepţia celor
stabilite spre verificare prin procedura ghişeului unic.(21) La declaraţia pentru prelungirea licenţei
se anexează numai documentele care necesită actualizare sau conţin date diferite de cele prezentate
la momentul eliberării licenţei (3) Solicitarea altor documente decît cele prevăzute de prezentul
articol se interzice.(4) Documentele se depun în original sau în copie. Datele din documentele şi
 informaţiile depuse se verifică prin procedura ghişeului unic.(5) Declaraţia pentru eliberarea/
prelungirea licenţei şi documentele anexate la ea se înregistrează conform borderoului, a cărui
copie se expediază (se înmînează) solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data înregistrării
declaraţiei, autentificată prin semnătura persoanei responsabile a autorităţii de licenţiere (6)
Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei nu se înregistrează în cazul în care: a) aceasta a
fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective; b) documentele au fost
perfectate cu încălcarea cerinţelor prezentului articol. (7) Despre refuzul înregistrării declaraţiei
pentru eliberarea/prelungirea licenţei, solicitantul de licenţă este informat în scris în cel mult 3 zile
lucrătoare din ziua adresării, indicîndu-se temeiurile refuzului.(8) După înlăturarea cauzelor ce au
servit temei pentru refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă
poate depune o nouă declaraţie, care se examinează în modul stabilit.

Subiectul 7. Evidenţa contabilă.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Determinaţi importanţa evidenţei contabile pentru fondatorii persoanei juridice şi pentru
însăşi persoana juridică.Evidenta contabila asigura inregistrarea cronologica si sistemarica,
prelucrarea si pastrarea informatiei cu privire la patrimoniu, cheltuielile de fabricare si circulatie,
decontarile, obligatiile, drepturile si rezultatele obtinute, utilizate atit pentru necesitatile proprii,
cit si in relatiile cu actionarii, clientii, furnizorii, bancile, organelle fiscal si cu alte PF/PJ.
Evidenta contabila permite detinerea controlului operatiunilor patrimoniale efectuate si
furnizeaza informatia necesara pentru determinarea patrimoniului national.Astfel contabilitatea
este principalul instrument de gestiune a patrimoniului intreprinzatorulu .Iar administrarea
patrimoniului destinat activitateii de intreprinzator cere subiectului cunoasterea tuturor
operatiunilor economice(procurate)si desfacerea marfurilor,prelucrarea materiilor prime
,executarea lucrarilor si prestarilor serviciilor.
1.2. Analizaţi ciclul contabil. Ciclul contabil al entităţii cuprinde: a) întocmirea documentelor
primare şi centralizatoare;--Sunt doc primare:xontractele,facturile de eliberare sau receptionare
a marfurilor ,dispozitiile de plata ,tabelele de evidenta,ordinele administratorului si altele
asemenea foi daca sunt intocmite pe suport de hirtie fie electronic.Pentru a fi valabile
documentele primare întocmite vor conţine următoarele elemente obligatorii: a) denumirea şi
numărul documentului; b) data întocmirii documentului;c) denumirea, adresa, IDNO (codul
fiscal) al entităţii în numele căreia este întocmit documentul;d) denumirea, adresa, IDNO (codul
fiscal) al destinatarului documentului, iar pentru persoanele fizice - codul personal; e) conţinutul
faptelor economice; f) etaloanele cantitative şi valorice în care sînt exprimate faptele economice;
g) funcţia, numele, prenumele şi semnătura, inclusiv digitală, a persoanelor responsabile de
efectuarea şi înregistrarea faptelor economice.La întocmirea documentelor primare, pentru
persoanele neînregistrate ca subiecţi ai activităţii de întreprinzător, respectarea prevederilor alin.
(6) lit.d) nu este obligatorie. Documentele primare primite de entitate într-o limbă străină, alta
decît cea engleză şi rusă, vor fi traduse în limba de stat, cu expunerea tranzacţiei respective.
Persoanele care întocmesc şi/sau semnează documentele primare răspund în conformitate cu
art.44.Corectări în documentele primare care justifică operaţiunile de casă, bancare, de livrare şi
achiziţie a bunurilor economice şi a serviciilor nu se admit. b) evaluarea şi recunoaşterea
elementelor contabile;-- Evaluarea şi recunoaşterea elementelor contabile se efectuează în
conformitate cu prevederile Standartele Internationale de Raportare Financiara,cu Standardele
Nationale de Contabilitate si alte acte normtaive.Procedura de evaluare si de recunoastere a
elementelor contabile este o procedura tehnica si necesita studii speciale.c) reflectarea
informaţiilor în conturile contabile;-- Entitatea care aplică sistemul contabil în partidă dublă
este obligată să ţină evidenţa activelor, capitalului propriu, datoriilor, consumurilor, cheltuielilor
şi veniturilor în baza conturilor contabile. Nomenclatorul grupelor de conturi contabile şi
metodologia privind utilizarea acestora sînt stabilite în Planul general de conturi contabile, care
se elaborează şi se aprobă de Ministerul Finanţelor. d) întocmirea registrelor contabile;--
Registrul contabil va conţine următoarele elemente obligatorii:a) denumirea registrului; b)
denumirea entităţii care a întocmit registrul;c) data începerii şi finisării ţinerii registrului şi/sau
perioada pentru care se întocmeşte acesta d) data efectuării faptelor economice, grupate în ordine
cronologică şi/sau sistemică; e) etaloanele de evidenţă a faptelor economice; f) funcţia, numele,
prenumele şi semnăturile persoanelor responsabile de întocmirea registrului.Registrele contabile
se întocmesc pe suport de hîrtie sau în formă electronică. Dacă registrul contabil este întocmit în
 formă electronică, entitatea, la solicitarea organelor autorizate, este obligată să imprime pe cont
propriu copia acestuia pe suport de hîrtie. Registrele contabile obligatorii sînt Cartea mare sau
balanţa de verificare şi alte registre centralizatoare, care servesc drept bază pentru întocmirea
rapoartelor financiare. Nomenclatorul şi structura registrelor contabile pentru instituţiile publice
se elaborează şi se aprobă de Ministerul Finanţelor.e) inventarierea elementelor contabile;--
operatiune de comparae a datelor din documenteleprimare si registrele contabile cu obiectele
materiale detinute de intreprinzator sau procedeu de control şi autentificare documentară a
existenţei elementelor contabile care aparţin şi/sau se află în gestiunea temporară a
entităţii;Entitatea are obligaţia să efectueze inventarierea generală a elementelor de activ şi pasiv,
cel puţin o dată pe an pe parcursul desfăşurării activităţii sale, în cazul reorganizării sau încetării
activităţii, precum şi în cazurile prevăzute de Regulamentul privind inventarierea, aprobat de
Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei.Modul şi regulile de efectuare a inventarierii se
elaborează şi se aprobă de Ministerul Finanţelor.Regulile specifice de efectuare a inventarierii în
ramurile respective se elaborează de organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi
de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi de alte organe autorizate şi se aprobă de
Ministerul Finanţelor f) întocmirea balanţei de verificare, a Cărţii mari şi a rapoartelor
financiare.raport financiar - totalitate sistematizată de indicatori ce caracterizează situaţia
patrimonială şi financiară, existenţa şi fluxul capitalului propriu şi al mijloacelor băneşti ale
entităţii pe o perioadă de gestiune; Entităţile de interes public întocmesc şi prezintă rapoarte
financiare semianuale şi anuale.Entităţile, cu excepţia instituţiilor publice şi a entităţilor
menţionate la alin.(1), întocmesc şi prezintă rapoarte financiare anuale.Rapoartele financiare
semianuale cuprind: a) bilanţul contabil condensat; b) raportul de profit şi pierdere condensat c)
raportul privind fluxul mijloacelor băneşti condensat; d) raportul privind fluxul capitalului
propriu condensat; e) notele explicative selectate.Rapoartele financiare anuale cuprind:
a) bilanţul contabil b) raportul de profit şi pierdere;c) raportul privind fluxul mijloacelor
băneşti;d) raportul privind fluxul capitalului propriu;e) notele explicative, inclusiv anexele la
rapoartele financiare.Suplimentar la rapoartele financiare, entitatea va prezenta anual raportul
conducerii şi raportul auditorului, în cazul în care auditul este obligatoriu.Rapoartele financiare se
întocmesc în conformitate cu prevederile prezentei legi, ale standardelor de contabilitate şi vor
oferi imaginea reală şi fidelă a elementelor contabile ale entităţii.Rapoartele financiare se
întocmesc cu utilizarea datelor inventarierii pentru autentificarea existenţei şi stării activelor şi
datoriilor. Rapoartele financiare reflectă valoarea elementelor aferente perioadelor de gestiune
curentă şi precedentă. Dacă această valoare nu este comparabilă, datele perioadei precedente vor
fi ajustate. Absenţa comparabilităţii şi orice ajustare vor fi prezentate în notele explicative.
1.3. Cetăţeanul Pruteanu solicită consultaţie cu privire la obligativitatea ţinerii evidenţei contabile
de către: a) titularul patentei de întreprinzător; b) întreprinderea individuală; c) societatea cu
răspundere limitată. De asemenea el solicită ai explica deosebirea dintre diferite sistemuri de
ţinere a evidenţei contabile. Întocmiţi o notă informativă cu răspunsul la aceste întrebări.
Raspuns :a)Titularul patentei de intreprinzator nu este obligat sa tina evidenta contabila.
b)Intreprinzatorul individual tine contabilitate in partida simpla.c)SRL – tine contabilitate in
partida simpla daca nu are obligatia sa tina evidenta contabila in partida dubla sau daca depaseste
limitele a doua din criteriile: 1. Totalul veniturilor din vinzari- cel mult 3mln lei ; 2. Valoarea de
bilant a activelor pe termen lung- cel mult 1 mln lei; 3. Nr mediu scriptic al personalului in
perioada de gestiune – cel mult 9 persoane. Daca se depasesc aceste criterii, atunci SRL va tine
contabilitate in partidua dubla simplificata.d)Deosebirea dintre diferite sisteme contabile. – pag
75-76 din carte.Contabilitate financiara –un sistem de ,grupare, prelucrare si sistematizare a
informatiei privind existenta si miscarea activelor ,capitalului propriu ,datoriilor ,venituilor si
cheltuielilor in expresie valorica pentru intocmirea rapoartelor financiare.Ea se intocmeste cu o
anumitta regularitate si s e prezinta periodic ,sub forma de raport financiar,organelor de stat
competente.Contabilitate de gestiune (manageriala)-reprezinta un sistem de colectare
,prelucrare ,pregatire si transmitere a informatiei pentru planificarea calculelor costurillor
,verificarea si analiza executorilor bugetelor ,in scopul pregatirii rapoartelor interne pentru luarea
deciziilor manageriale.,fiind de uz intern . Conform Lg contabilitatii sistemul contabil poate fi in
in partida simpla sau dubla .Iar sitemul tinut in partida dubla poate fi simplificat sau
complet.1.Sistem contabil în partidă simplă - sistem contabil care prevede reflectarea unilaterală
a faptelor economice, utilizînd înregistrarea în partidă simplă conform metodei “intrare-ieşire”;2
sistem contabil simplificat în partidă dublă - sistem contabil ce prevede reflectarea faptelor
 economice în baza dublei înregistrări, cu aplicarea variantelor simplificate ale planului de conturi
contabile, registrelor contabile şi rapoartelor financiare; 3.sistem contabil complet în partidă
dublă - sistem contabil care prevede reflectarea faptelor economice în baza dublei înregistrări, cu
aplicarea planului de conturi contabile, registrelor contabile şi rapoartelor financiare; ;
c) SRL pot utilize pentru tinerea contabilitatii sistemul simplificat al partidei duble
sistem contabil complet оn partidг dublг - sistem contabil care prevede reflectarea faptelor
economice оn baza dublei оnregistrгri, cu aplicarea planului de conturi contabile, registrelor
contabile єi rapoartelor financiare;
sistem contabil оn partidг simplг - sistem contabil care prevede reflectarea unilateralг a faptelor
economice, utilizоnd оnregistrarea оn partidг simplг conform metodei “intrare-ieєire”; se
utilizeaza daca activitatea e bazata pe munca individuala a membrilor unei familii si volumul
annual al vinzarilor nete nu depaseste limita de 1 mln lei, iar valoarea totala de bilant a
mijloacelor fixe limita de 350 mii lei

Subiectul 8. Noţiunea de concurenţă.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Descrieţi condiţiile de existenţă a concurenţei şi funcţiile concurenţei – CONDITIILE –
pag.83:1)liberalizarea comertului;-fiecare intreprinzator este in drept sa-si aleaga domeniul de
activitate,libera alegere de aprodice si /sau vinde marfurile ,de a presta servicii cerute pe
piata,conf Constitutiei-libera initiativa economica ,statul asigura libertatea comertului si
activitatii de intreprinzator 2)existenta unui numar suficient de agenti economici privati;
-Legiuitorul permite inregistrare pf ca intrep individual si a participa la constiturea pj cu scop
lucrativ .Concurenta inceteaza a fi eficenta in cazul cind furnizorii sau cnsumatorii pierd alegerea
a partenerului de afaceri .Nr mic de agenti economici transforma piata in monopolsau
monopson.3)liberlizarea preturilor si tarifelor-Intreprinzatorii isi stabilesc in mod independent
preturile si tarifele la productie sau la serviciile prestate in baza de contract .Insa sunt tarife
releentate prin acte legistlative-pentru energie electrica ,gaze naturale,criterii la preturile pentru
produsele petroliere ,medicamentele ,transportul de pasageri,asigurarea populatiei cu apa ,servicii
postale.Se stabileste lista marfurlor importate la preturi libere;4)asigurarea unui cadru legal.care
sa sanctioneze si sa previna concurenta ilicita.Libera concurenta este asigurata de un cadru
normativ ce interzic un sir de actiuni ce aduc la denaturarea si suprimarea concurentei ,cu abuz la
situatoa dominanta pe piata,acordurile anticoncurentiale ,acte de concurenta neloiala,actiunile
autoritatilor adm publice care limiteaza concurenata. FUNCTIILE – pag.85:1)regulator al cererii
si ofertei;-echilibru intre cerere si oferta astfele la produsele care se duce lipsa preturile cesc ,iar
cind cererea de piata este satisfacuta preturile scad.2)factor determinant la stabilirea preturilor
marfurilor si serviciilor; --impiedica impunerea preturilor de mono[ol si obtinerea de
suprabeneficiicare de asemenea au caracter de monopol. 3)mecanism al repartizarii profitului
intre agentii economici implicati in productia si dstributia marfurilor.Pentru a se mentine pe piata
si a obtine profit ,intreprinzatorii au dr de a utilza intrumesnte ca :reducerea cheltuielior de
productie si a pretului de cost,producere si prestari de o calitate mai inalta ,stabilirea unui termen
de garntie intensificarea publicitatii comerciale,alte condiii favorizante.
1.2. Clasificaţi actele care suprimă concurenţa după criteriile cunoscute – Uneleactiuni interzise
intrpr isi au origine in operatiuni cu elemente de extraniette :operatiuni de dumping ,importul
marfurilor subventionale,importul in proportii mari cu scopul subminarii si chia la inlaturarii de
ppe piata a producat nationali
 practicile monopoliste, care sunt:1. abuzul de situatie dominanta-adica pozitia pe care o
intreprindere singura sau cu altele este in masura de a domina pretul unui bun,serviciu sau
respectiv unui grup de bunuri ,servicii; 2. acordurile anticoncurentiale;--orice intelegeri
expressau tacit ,intre agentii economici ,precum si orcie decizii de asociere sau practici
concertate intre acestia ,care au ca obiect sau pot avea ca efect restringerea impidicarea sau
denaturrea concurentei lor pe piata Acordurile anticoncurenţiale sînt, în special, cele îndreptate
spre: a) stabilirea directă sau indirectă a preţurilor de cumpărare sau de vînzare sau a oricăror
alte condiţii de tranzacţionare; b) limitarea sau controlul producerii, comercializării, dezvoltării
tehnice sau investiţiilor;c) împărţirea pieţelor sau surselor de aprovizionare;d) participarea cu
oferte trucate la licitaţii sau la orice alte forme de concurs de oferte; e) limitarea sau
împiedicarea accesului pe piaţă şi a libertăţii exercitării concurenţei de către alte întreprinderi,
precum şi acordurile de a nu cumpăra sau de a nu vinde către anumite întreprinderi fără o
justificare rezonabilă; f) aplicarea, în raporturile cu partenerii comerciali, a condiţiilor inegale la
prestaţii echivalente, creînd astfel acestora un dezavantaj concurenţial; g) condiţionarea
încheierii contractelor de acceptare de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin
natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor
contracte. 3. concentrarile economice—concentrarea economica este un fenomen
pozitiv,unirea capitalurilor inlesneste cooperare,insa acapararea a segmentelor de mari proprtii
ale pietii de o singura societate comerciala devine periculoasa ,astfel in cadrul reorganizarii
crearii si extinderii agentilor economici ,holdingurle ,corporatiilor transnationale si grupuri
industraiale statul exercita control.-Agentia Natinala are astfel de functii de a impiedica
abuzurile de sitautie dominanta pe piataO operaţiune de concentrare economică are loc în cazul
în care modificarea de durată a controlului rezultă în urma: a) fuzionării a două sau mai multor
întreprinderi independente anterior ori mai multor părţi ale unor întreprinderi independente
anterior; sau b) preluării, de către una sau mai multe persoane care controlează deja cel puţin o
întreprindere ori de către una sau mai multe întreprinderi, fie prin achiziţionarea de valori
mobiliare (părţi sociale) sau de active, fie prin contract ori prin alte mijloace, a controlului
direct sau indirect asupra uneia ori mai multor întreprinderi sau părţi ale acestora, inclusiv prin
crearea unei societăţi în comun care îndeplineşte în mod durabil toate funcţiile unei entităţi
economice autonome.nu împiedică punerea în aplicare a unei oferte publice sau a unei serii de
tranzacţii cu valori mobiliare, inclusiv cu valori mobiliare convertibile în alte tipuri de valori
mobiliare, acceptate în vederea tranzacţionării pe o piaţă de tipul bursei de valori, prin care se
dobîndeşte controlul de la vînzători diferiţi, cu condiţia ca:a) concentrarea economică să fie
notificată fără întîrziere Consiliului; şi b) cel care dobîndeşte controlul să nu exercite drepturile
de vot aferente valorilor mobiliare în cauză sau să facă acest lucru numai pentru a menţine
valoarea integrală a investiţiei sale în temeiul unei derogări acordate de Plenul Consiliului
Concurenţei în conformitate cu alin. (6). Plenul Consiliului Concurenţei poate acorda, la cerere,
o derogare de la obligaţiile impuse la alin. (1) sau (5). Cererea pentru acordarea unei derogări
trebuie justificată. Nu constituie operaţiuni de concentrare economică situaţiile în care: a)
controlul este dobîndit şi exercitat de către un lichidator sau administrator desemnat prin
hotărîre judecătorească sau de către o altă persoană împuternicită de autoritatea publică pentru
îndeplinirea unei proceduri de lichidare, de insolvabilitate sau altei proceduri similare; b)
băncile şi participanţii profesionişti la piaţa financiară nebancară ale căror activităţi includ
operaţiuni cu valori mobiliare pe cont propriu sau pe contul terţilor deţin temporar valori
mobiliare ale unei întreprinderi pe care le-au dobîndit în vederea revînzării, cît timp ele nu
exercită drepturile la vot conferite de valorile mobiliare pentru a determina comportamentul
concurenţial al întreprinderii în cauză ori le exercită numai în vederea pregătirii înstrăinării
integrale sau parţiale a întreprinderii în cauză sau a activelor acesteia ori revînzării valorilor
mobiliare în cauză, cu condiţia ca înstrăinarea sau revînzarea să aibă loc în termen de pînă la 12
luni de la data dobîndirii. Plenul Consiliului Concurenţei poate prelungi acest termen, la cerere,
în cazul în care respectivele bănci sau participanţii profesionişti la piaţa financiară nebancară
pot dovedi că revînzarea nu a fost posibilă, în condiţii rezonabile, în termenul stabilit; c)
întreprinderile, inclusiv grupurile de întreprinderi, realizează operaţiuni de restructurare sau de
reorganizare a propriilor activităţi.
 concurenta neloiala-incalcare obligatiei comerciantului de a folosi in activitatile
comerciale sau industriale numai procedee oneste ,corecte care sunt: 1) Discreditarea
concurenţilor-Este interzisă discreditarea concurenţilor, adică defăimarea sau punerea în pericol
a reputaţiei sau credibilităţii acestora prin: a) răspîndirea de către o întreprindere a informaţiilor
false despre activitatea sa, despre produsele sale, menite să îi creeze o situaţie favorabilă în
raport cu unii concurenţi; b) răspîndirea de către o întreprindere a unor afirmaţii false despre
activitatea unui concurent sau despre produsele acestuia, afirmaţii ce dăunează activităţii
concurentului.2)Instigarea la rezilierea contractului cu concurentul - Este interzisă instigarea,
din interes sau în interesul persoanelor terţe, la rezilierea neîntemeiată a contractului cu
concurentul unei alte întreprinderi, la neîndeplinirea sau la îndeplinirea necorespunzătoare a
obligaţiilor contractuale faţă de concurentul respectiv prin acordarea sau oferirea, mijlocit sau
nemijlocit, de recompense materiale, compensaţii sau de alte avantaje întreprinderii parte a
contractului. 3) Obţinerea şi/sau folosirea ilegală a secretului comercial al concurentului- Se
interzice obţinerea şi/sau folosirea de către o întreprindere a informaţiilor ce constituie secret
comercial al concurentului, fără consimţămîntul lui, dacă acestea au adus sau pot aduce atingere
 intereselor legitime ale concurentului.4) Deturnarea clientelei concurentuluiEste interzisă
deturnarea clientelei concurentului realizată de întreprinderi prin inducerea în eroare a
consumatorului cu privire la natura, modul şi locul de fabricare, la caracteristicile principale,
inclusiv utilizarea, cantitatea produselor, preţul sau modul de calculare a preţului
produsului.5)Confuzia Sînt interzise orice acţiuni sau fapte care sînt de natură să creeze, prin
orice mijloc, o confuzie cu întreprinderea, produsele sau activitatea economică a unui
concurent, realizate prin:a) folosirea ilegală, integrală sau parţială a unei mărci, embleme de
deservire, denumiri de firmă, a unui desen sau model industrial sau a altor obiecte ale
proprietăţii industriale de natură să creeze o confuzie cu cele folosite în mod legal de către o altă
întreprindere; b) copierea ilegală a formei, a ambalajului şi/sau a aspectului exterior al
produsului unei întreprinderi şi plasarea produsului respectiv pe piaţă, copierea ilegală a
publicităţii unei întreprinderi, dacă aceasta a adus sau poate aduce atingere intereselor legitime
ale concurentului.
1.3. Mai mulţi întreprinzători din or. Hânceşti s-au adresat în instanţa de judecată cu o cerere
pentru a anula o clauză din contractul de arendă semnat de Primăria or. Hânceşti şi SRL
“VOCO”. Potrivit acestui contract a fost transmis în arendă un lot de 20 de ari pentru a
organiza o piaţă comercială. Prin contract Primăria s-a obligat ca după darea în exploatare a
pieţei, să retragă autorizaţiile de comerţ tuturor micilor întreprinzători care comercializează
mărfuri în raza de 1 km de la piaţă. După ce piaţa a început să funcţioneze, Primarul a retras
autorizaţiile de comerţ mai multor întreprinzători care activau în raza de 1 km de la piaţa nou
formată. În referinţa Primăriei a fost menţionat că motivul retragerii autorizaţiilor este
necesitatea de a face ordine în oraş precum şi cel de onorare a obligaţiei contractuale faţă de
SRL “VOCO”. Cum va fi soluţionat litigiul? Instanta de judecata va stabili clauza contractuala
conform careia primaria s’a obligat sa retraga dreptul de a vinde de la comerciantii din raza de 1
km de la piata ce urmeaza a fi deskisa, ca clauza de concurenta neloiala, care in esenta sa prezinta
un acord anticoncurential. Astfel, claua respectiva va fi anulata si va fi interzisa retragerea
autorizatiilor tuturor acelor agenti economici mici.

Subiectul 9. Concurenţa neloială.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Relataţi despre noţiunea de concurenţă neloială şi evidenţiaţi actele de concurenţă neloială
reglementate în legislaţia R. Moldova. LEGE CONCURENŢEINr. 183 din 11.07.2012
Concurenta neloiala – incalcarea obligatiei comerciantului de a folosi in activitatile comerciale
sau industriale numai procedee oneste, corecte, ceea ce ii permite agentului economic obtinerea
unor avantaje neintemeiate in detrimentul reputatiei si obtinerii profitului de catre alti agenti
economici. concurenţă neloială – orice acţiune, realizată de întreprinderi în procesul concurenţei,
care este contrară uzanţelor oneste în activitatea economică; 1). Instigarea la rezilierea
contractului cu concurentul Este interzisă instigarea, din interes sau în interesul persoanelor terţe,
la rezilierea neîntemeiată a contractului cu concurentul unei alte întreprinderi, la neîndeplinirea
sau la îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale faţă de concurentul respectiv
prin acordarea sau oferirea, mijlocit sau nemijlocit, de recompense materiale, compensaţii sau de
alte avantaje întreprinderii parte a contractului.2) Obţinerea şi/sau folosirea ilegală a secretului
comercial al concurentului--Se interzice obţinerea şi/sau folosirea de către o întreprindere a
informaţiilor ce constituie secret comercial al concurentului, fără consimţămîntul lui, dacă
acestea au adus sau pot aduce atingere intereselor legitime ale concurentului.3) Deturnarea
clientelei concurentului--Este interzisă deturnarea clientelei concurentului realizată de
întreprinderi prin inducerea în eroare a consumatorului cu privire la natura, modul şi locul de
fabricare, la caracteristicile principale, inclusiv utilizarea, cantitatea produselor, preţul sau modul
de calculare a preţului produsului.4) Confuzia-- Sînt interzise orice acţiuni sau fapte care sînt de
natură să creeze, prin orice mijloc, o confuzie cu întreprinderea, produsele sau activitatea
economică a unui concurent, realizate prin:a) folosirea ilegală, integrală sau parţială a unei mărci,
embleme de deservire, denumiri de firmă, a unui desen sau model industrial sau a altor obiecte
ale proprietăţii industriale de natură să creeze o confuzie cu cele folosite în mod legal de către o
altă întreprindere; b) copierea ilegală a formei, a ambalajului şi/sau a aspectului exterior al
produsului unei întreprinderi şi plasarea produsului respectiv pe piaţă, copierea ilegală a
publicităţii unei întreprinderi, dacă aceasta a adus sau poate aduce atingere intereselor legitime
ale concurentului. 5)Discreditarea concurenţilor--Este interzisă discreditarea concurenţilor, adică
 defăimarea sau punerea în pericol a reputaţiei sau credibilităţii acestora prin:a) răspîndirea de
către o întreprindere a informaţiilor false despre activitatea sa, despre produsele sale, menite să îi
creeze o situaţie favorabilă în raport cu unii concurenţi;
b) răspîndirea de către o întreprindere a unor afirmaţii false despre activitatea unui concurent sau
despre produsele acestuia, afirmaţii ce dăunează activităţii concurentului.
1.2. Comparaţi „acte de concurenţă neloială” cu actele autorităţilor publice ce pot afecta
concurenţa. Articolul 12. Interzicerea acţiunilor sau inacţiunilorautorităţilor şi instituţiilor
administraţieipublice centrale sau locale de restrîngere, împiedicare sau denaturare a
concurenţei (1) Sînt interzise orice acţiuni sau inacţiuni ale autorităţilor şi instituţiilor
administraţiei publice centrale sau locale care restrîng, împiedică sau denaturează concurenţa,
precum:a) limitarea drepturilor întreprinderilor de procurare ori comercializare; b) stabilirea de
condiţii discriminatorii sau acordarea de privilegii pentru activitatea întreprinderilor, în cazul în
care acestea nu sînt prevăzute de lege;c) stabilirea de interdicţii sau restricţii, neprevăzute de lege,
pentru activitatea întreprinderilor;d) impunerea, directă ori indirectă, a întreprinderilor de a se
asocia ori de a se concentra sub orice formă.(2) În cazuri excepţionale, Guvernul, autorităţile şi
instituţiile administraţiei publice centrale sau locale sînt în drept să realizeze acţiunile sau
inacţiunile prevăzute la alin. (1) pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale şi
catastrofelor şi pentru prevenirea epidemiilor, în conformitate cu Legea nr. 212-XV din 24 iunie
2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război.
3) Faptele autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice realizate contrar prevederilor alin. (1)
constituie încălcări ale prezentei legi. (4) Persoanele cu funcţie de răspundere din cadrul
autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice poartă răspundere, în conformitate cu Codul
contravenţional, pentru nefurnizarea informaţiilor, a documentelor solicitate de Consiliul
Concurenţei sau pentru furnizarea de informaţii şi documente neautentice sau incomplete.
Articolul 13. Modul de executare a deciziilor Consiliului Concurenţei privind acţiunile sau
inacţiunile autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale sau locale de restrîngere,
împiedicare sau denaturare a concurenţei (1) În cazul în care autorităţile şi instituţiile
administraţiei publice centrale sau locale nu execută sau nu se conformează, în termenul stabilit,
măsurilor dispuse prin decizie de către Consiliul Concurenţei, în scopul restabilirii mediului
concurenţial, acesta înaintează acţiune în contencios administrativ, solicitînd instanţei, după caz,
anularea în tot sau în parte a actului care a condus la restrîngerea, împiedicarea sau denaturarea
concurenţei, obligarea autorităţii sau instituţiei în cauză să emită un act administrativ sau să
efectueze o măsură ce se impune
1.3. O persoană juridică străină titular al mărcii de producţie „Adidas” s-a adresat în instanţa de
judecată din Moldova cu o cerere către SRL „Piele” şi a indicat că ultima vinde pantofi cu
marca de producţie ce-i aparţine fără permisiunea respectivă. SRL „Piele” în referinţă a
menţionat că importă încălţămintea din China şi nu poartă nici o vină pentru că încălţămintea
poartă marca respectivă. 1 Ce drepturi are titularul mărcii de producţie? -Legea cu privire la
protectia marfurilor, 2008:Înregistrarea mărcii conferă titularului dreptul exclusiv asupra
acesteia. Titularul mărcii este în drept să interzică terţilor să utilizeze în activitatea lor comercială,
fără consimţămîntul său: a) un semn identic cu marca pentru produse şi/sau servicii identice cu
cele pentru care marca este înregistrată;b) un semn care, din cauza identităţii ori similitudinii cu
marca înregistrată şi identităţii ori similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn şi de
marcă, generează riscul de confuzie în percepţia consumatorului; riscul de confuzie include şi
riscul de asociere între semn şi marcă; c) un semn identic ori similar cu marca pentru produse
şi/sau servicii diferite de cele pentru care marca este înregistrată cînd aceasta din urmă a dobîndit
un renume în Republica Moldova, iar persoana terţă, în urma folosirii semnului, fără motive
justificate, profită de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau le aduce atingere
acestora.Titularul mărcii poate cere să fie interzise următoarele acţiuni ale terţilor:a) aplicarea
semnului pe produse sau pe ambalaje, precum şi utilizarea lui în calitate de ambalaj, în cazul
mărcilor tridimensionale; b) oferirea produselor spre comercializare sau comercializarea ori
stocarea lor în aceste scopuri sau, după caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn; c)
importul sau exportul produselor sub acest semn d) utilizarea semnului pe documentele de
afaceri şi în publicitate; e) multiplicarea, stocarea sau comercializarea semnului în scopurile
menţionate la lit.a)-d).Dreptul exclusiv asupra mărcii produce efecte pentru terţi începînd cu data
publicării în BOPI sau cu data înscrierii în Registrul internaţional a datelor referitoare la
înregistrarea mărcii. Totodată, poate fi cerută o despăgubire rezonabilă, în limita prejudiciului
 cauzat, pentru acele fapte, săvîrşite după publicarea cererii de înregistrare a mărcii, care vor fi
interzise după publicarea înregistrării mărcii. Instanţa judecătorească sesizată să se ocupe de
cazul respectiv nu poate să decidă în fond atîta timp, cît datele referitoare la înregistrarea mărcii
nu au fost publicate.2 Cum urmează a fi soluţionat litigiul?În cazul cînd s-a constatat încălcarea
drepturilor, instanţa de judecată poate ordona, la cererea reclamantului, luarea de măsuri cu
privire la produsele cu care s-a încălcat dreptul asupra unei mărci şi, în cazurile corespunzătoare,
cu privire la materialele şi instrumentele care au servit la crearea şi fabricarea acestor produse.
Printre măsuri vor figura în special:a) retragerea provizorie a produselor din circuitul comercial
b) retragerea definitivă a produselor din circuitul comercial; sau c) distrugerea produselor, în
cazul în care marca nu poate fi înlăturată de pe acestea fără a le deteriora, precum şi în cazul în
care înlăturarea mărcii nu va fi suficientă pentru a exclude încălcarea de drepturi. (2) Măsurile
specificate la alin.(1) se realizează din contul pîrîtului, cu excepţia cazului cînd există motive
temeinice care se opun acestui lucru.(3) La examinarea cererii de aplicare a măsurilor corective,
instanţa de judecată se va conduce de principiul echităţii, de proporţia între gravitatea încălcării şi
remedierile ordonate, precum şi de interesele persoanelor terţe.Asigurarea executării hotărîrii
judecătoreşti: În cazul în care a emis o hotărîre de constatare a încălcării unui drept asupra
mărcii, instanţa de judecată, la cererea titularului, poate lua măsuri de asigurare a executării
hotărîrii împotriva contravenientului, prin care acesta va fi somat să înceteze orice acţiune ce
constituie încălcare a drepturilor titularului. În acest scop, instanţa poate cere depunerea de către
contravenient a unei cauţiuni sau garanţii echivalente corespunzătoare. Titularul de drepturi poate
cere dispunerea acestor măsuri şi împotriva intermediarilor ale căror servicii sînt utilizate de un
terţ pentru a încălca drepturile sale asupra mărcii.Măsurile de alternativa : În cazul în care a
cauzat neintenţionat sau din imprudenţă un prejudiciu material prin încălcarea drepturilor asupra
mărcii, contravenientul va fi obligat de instanţa de judecată, la cererea persoanei interesate, la
plata unor despăgubiri pecuniare în locul măsurilor de asigurare a drepturilor prevăzute de
prezentul capitol. La stabilirea cuantumului despăgubirilor pecuniare se va lua în considerare cel
puţin valoarea royalty datorată către titularul de drepturi în cazul utilizării autorizate a drepturilor
asupra mărcii titularului. Despăgubirile: La cererea părţii lezate, pîrîtul care a încălcat drepturile
asupra unei mărci cu bună ştiinţă sau avînd motive rezonabile de a şti acest lucru va repara
titularului de drepturi pagubele pe care acesta le-a suportat în mod real din cauza încălcării
drepturilor sale. La stabilirea despăgubirilor: a) se va ţine cont de toate aspectele relevante, cum
ar fi consecinţele economice negative, inclusiv beneficiul ratat, suferite de partea lezată,
beneficiile realizate pe nedrept de pîrît şi, după caz, de alte aspecte, cum ar fi dauna morală
cauzată titularului de drept prin încălcarea drepturilor sale; saub) poate fi fixată, ca alternativă, o
sumă unică pe baza unor elemente, cum ar fi, cel puţin, valoarea royalty sau încasările care ar fi
fost datorate în cazul în care pîrîtul ar fi cerut autorizaţia de a utiliza marca respectivă. În cazul
cînd a comis o încălcare din neştiinţă sau fără a avea motive rezonabile de a şti acest lucru,
contravenientul se obligă să recupereze beneficiile ratate sau pagubele aduse titularului de
drepturi, stabilite conform legii.

Subiectul 10. Actul de constituire a persoanei juridice cu scop lucrativ.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Descrieţi condiţiile de valabilitate ale actului de constituire a persoanei juridice cu scop
lucrativ- pag. 140, care sunt:1)conditii de fond: capacitatea consimtamintul, obiectul si
cauza;2)conditii de forma: scrisa, semnatura privata , autentificata notarial, arpbat prin acte
administrative, dupa caz.3)conditii specifice:* aportul fondatorilor; *affectio societatis (intentia
de a crea o societate); *obtinerea si impartirea beneficiilor. Prin conditile de valabilitate se inteleg
acele cerinte impuse de lg pentru ca un astfel de act sa produca efecte fata de pers care l-au
semnat sau care au aderat la el ulteriorActul de constituire este supus aceleasi elemente ca si
acsta din urma. Aportul fondatorilor –se intelege contributia unei persoane la o activitate ,este
obligator si pentru societate civila si pentru societate comerciala.Sub aspect juridic prin aport –
obligatiape care si-o asuma fiecare asocat ,de a aduce in societate un anumit bu ,o valoare
patrimoniala,lingvistic desemneaza chiar bunul adus in societate .Daca nu se varsa aportul
,fondatorul va raspunde pentru daune interese ,si sanctionat cu excluderea.Intentia de a crea o
societate-de a conlucra pe principii de egaitate in vederea impartirii beneficiile si infruntarea
solidara a riscurilor.Element psihologic de a colobora in comunprin exercitarea dr cum ar fi de
luarea a deciziilor si la exercitarea controlului asupra activittii societatii .In cadrul SNC –
 elementul personal,participarea personala este o conditie indenspensabila iar elementul material
poate lipsi cu desavirsire . Obtinerea si impartirea beneficiilor si participare la pierdri
Participarea la beneficii si pierderi in impartirea lor(profit-rezultatul pozitiv) ,iar daca activitatea
este ineficienta de a suporta daune-rezultatul negativ Beneficiul se calculeaza doar cind activele
nete ale societatii au o valoare mai mare decit capitalul,Principiul proportionalitatii la beneficii
,conform participatiunii la capitalul social ,se interzice clauza leoonina-nimeni nu poate avea dr
la intreg profitrealizt de societate si nimeni nu poate fi absolvit de pierderi suferite de ea.
1.2. Comparaţi actul de constituire a societăţii comerciale cu actul de constituire a unei
întreprinderi de stat arătând care sunt pers. care au dreptul să le aprobe, clauzele obligatorii
ale acestor acte constitutive şi actele normative care le reglementează.
STATUTUL-MODEL al întreprinderii de stat Clauze obligatorii:1)Cl privind
individualizarea viitoarei pers juridice :denumire Întreprinderea de Stat IS si sediul (numărul,
data şi denumirea completă a hotărîrii Guvernului şi sau a ordinului organului abilitat) Sediul
Întreprinderii, (adresa poştală). Întreprinderea poate încheia contracte în numele său, îşi poate
asuma obligaţii, poate fi reclamant sau pîrît în instanţele judecătoreşti.2)Clauze privind
indentificare fondatorilor –daca in calitate de fondator prticipa statul sau unit adm terit ,fiinf PJ
de dr public ,se identifica prin aceleasi date ca si PJ de drept privat .3)Clauze pr carcteristicele
PJ pr obiectul de activitate-activitatea care urmaeaza a fi practicata de pj cu scop lucrativ-
intreprinderea dobîndeşte dreptul de persoană juridică din momentul înregistrării ei de stat la
Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale,in caz intreprinderi de stat
este o activitate ce I se permite ei a o desfasura ,fie activitati ce necesita licentaÎntreprinderea este
agent economic şi desfăşoară activitate de întreprinzător pe baza proprietăţii ce i-a fost transmisă
în gestiune. Activitatea Întreprinderii este reglementată de Codul civil, nr.1107-XV din 6 iunie
2002, Legea nr.146-XIII din 16 iunie 1994 cu privire la întreprinderea de stat, Legea nr.845-XII
din3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, alte legi şi acte normative şi de
prezentul Statut.Genurile ce constitue monopol de sta sau monopol natural sunt indicate de HG nr
582 1995 ,durata-perpetua,insa pot form ape un termen sau pina la o anumita data ,capital
social-marimea capitalului I participatiunea fiecarui fondator ,nu mai mici decit cuantumul
prevazut de lg sau cel indicat de actul de constituire . Patrimoniul Întreprinderii aparţine în
totalitate statului şi se formează din următoarele surse:a) depuneri materiale ale Fondatorului în
capitalul social;b) profitul net înregistrat din activitatea economico-financiară a Întreprinderii;c)
suma uzurii şi amortizării calculate;d) investiţii capitale şi dotaţii de la buget;e) bunuri transmise
cu titlu gratuit;f) alte surse legale. Capitalul social se formează din următoarele surse a) aportul
Fondatorului în mijloace băneşti şi bunuri aflate în circuitul civil;b) investiţii capitale din contul
subvenţiilor şi profitului net;c) bunuri transmise cu titlu gratuit;d) drepturi patrimoniale (drepturi
de folosinţă a mijloacelor fixe, terenurilor, resurselor naturale); e) alte surse neinterzise de
legislaţie
La prezentul Statut se anexează actul de inventariere a bunurilor Întreprinderii, aprobat de
Fondator, avînd indicate în el componenţa, cantitatea şi valoarea bunurilor la data aprobării
Statutului, inclusiv suma mijloacelor băneşti din conturile Întreprinderii. Pentru bunurile imobile,
suplimentar, se va indica adresa poştală şi, după caz, numărul cadastral.4)Clauze pr dr si oblig
a) să deschidă conturi proprii în instituţiile financiare înregistrate în Republica Moldova şi în alte
ţări, precum şi să beneficieze de mijloacele depuse pe aceste conturi;b) să încheie contracte
privind acordarea sau obţinerea unor împrumuturi în mărime de c)să determine direcţiile şi modul
de utilizare a întregii proprietăţi ce i-a fost transmisă în gestiune;
d) să stabilească legături economice şi comerciale cu orice parteneri, inclusiv din străinătate, să
extindă activitatea de întreprinzător;f) să stabilească preţurile şi tarifele la producţia proprie, la
serviciile prestate etc., precum şi normativele sau fondul de retribuire a muncii, cu excepţia
cazurilor în care, conform legislaţiei, preţurile, tarifele şi alţi indicatori se reglementează de către
stat; Întreprinderea este obligată:a) să asigure integritatea, folosirea judicioasă şi reproducţia
lărgită a bunurilor de stat, transmise în gestiune;b) să onoreze obligaţiile ce decurg din legislaţie
şi contractele încheiate;c) să încheie contracte (acorduri) de muncă cu cetăţenii angajaţi;d)
să achite integral plăţile salariale conform contractelor (acordurilor) încheiate, independent
de starea financiară a Întreprinderii;f) să execute hotărîrile ministerelor, altor autorităţi
administrative centrale şi ale autorităţilor administraţiei publice locale privind protecţia socială a
invalizilor şi altor persoane cu posibilităţi de muncă limitate;Întreprinderea nu este în drept sa dea
in arenda gaj comercializeze caseze bunurile, fără autorizaţia Fondatorului.Modul unei atare
 investiţii este determinat de către legislaţia statului în care sînt plasate investiţiile şi de legislaţia
Republicii Moldova;h) să transmită fondurile fixe şi alte active.V. Organele de conducere ale
Întreprinderii Fondatorul îşi exercită drepturile de gestionar al Întreprinderii prin intermediul
Consiliului de administraţie şi Administratorului Întreprinderii (organul executiv). Fondatorul
adoptă decizii privind modificarea capitalului social al Întreprinderii, operarea modificărilor şi
completărilor în Statut, reorganizarea sau lichidarea Întreprinderii.Consiliul de administraţie
este organul colegial de administrare a Întreprinderii, reprezintă interesele statului şi îşi exercită
activitatea în temeiul Legii nr.146-XIII din 16 iunie 1994 cu privire la întreprinderea de stat,
prezentului Statut şi Regulamentului Consiliului de administraţie al Întreprinderii, aprobat de
Fondator.Consiliul de administraţie se desemnează de către Fondator pe un termen de (pînă la 3)
ani, ţinîndu-se cont de propunerile Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei şi
Comerţului, colectivului de muncă.Componenţa numerică a Consiliului de administraţie se
stabileşte de Fondator, în număr de (număr impar, nu mai mic de 3) persoane, în funcţie de
indicii economico-financiari (personalul scriptic, volumul de afaceri şi alţi indici) ai
Întreprinderii.În componenţa Consiliului de administraţie intră, în mod obligatoriu, reprezentanţi
ai Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei şi Comerţului, reprezentanţi ai Fondatorului şi
ai colectivului de muncă. În componenţa Consiliului de administraţie pot intra, de asemenea,
reprezentanţi ai altor ministere şi autorităţi administrative centrale, specialişti în domeniul de
activitate al Întreprinderii, specialişti în economie şi în drept. Lichidarea Întreprinderii se
efectuează de către comisia de lichidare, constituită prin hotărîrea Fondatorului, căreia i se
transmit toate împuternicirile privind conducerea activităţii curente a Întreprinderii.Modificările
şi completările statutului intră în vigoare la data înregistrării lui la Camera Înregistrării de Stat a
Ministerului Dezvoltării Informaţionale.Pentru actul de constituire a societatii comerciale,
avem: semnarea acestuia de catre fondatorii societatii comerciale, care pot fi atit PF cit si PF
cetateni ai RM, cit si cetati straini si PJ straine; actul de constituire trebuie sa fie aprobat de
Camera Inregistrarii de Stat a RM. Clauzele obligatorii ale acestuia sunt: denumirea persoanei
juridice; sediul PJ; identificarea fondatorilor; clauza privind obiectul de activitate a PJ; durata
activitatii PJ; capitalul social al PJ si aporturile fondatorilor; clauza privind drepturile si
obligatiile fondatorilor; claua privind structura atrinutiile, modul de constituire si functionare a
organelor PJ, clauza privind modul de reprezentare; clauza privind reorganizarea, dizolvarea si
lichidarea PJ clauza privind filialele si reprezentantele PJ.
1.3. În instanţa de judecată a fost depusă o cerere privind nulitatea societăţii pe acţiuni invocându-
se motivul că actul de constituire al acestei societăţi nu corespunde prevederilor legii. Lipsa
căror clauze din actul de constituire servesc drept temei de nulitate a societăţii comerciale?
Ca temei de nulitate a actului de constituire a societatii comerciale sunt lipsa clauzelor din acest
act cum sunt:a) numele, locul si data nasterii, domiciliul, cetatenia si datele din actul de identitate
al fondatorului persoana fizica; denumirea, sediul, nationalitatea, numгrul de оnregistrare al
fondatorului persoanг juridica; b) denumirea societatii; c) obiectul de activitate;d) participatiunile
asociatilor, modul si termenul lor de varsare;e) valoarea bunurilor constituite ca participatiune оn
naturг si modul de evaluare, dacг au fost fгcute asemenea aporturi;
f) sediul;g) structura, atributiile, modul de constituire єi de functionare a organelor societatii;h)
modul de reprezentare; i) filialele єi reprezentantele societatii;Deasemenea ca lista clauzelor
care in cazul lipsei duc la nulitatea societatii pe actiuni, deoarece anume despre aceasta se
vorbeste in speta, am putea enumera si:a) cuantumul capitalului social; b) numarul, tipul si
valoarea nominala a actiunilor; clasele de actiuni si numгrul de actiuni de fiecare clasa; c)
msrimea aportului si numarul de actiuni atribuit fiecarui fondator; d) modul de tinere a registrelor
societatii;f) ordinea de incheiere a contractelor cu conflict de interese.

Subiectul 11. Întreprinzătorii – subiecte ale dreptului afacerilor

1.1 Identificaţi persoanele care au calitatea de întreprinzător făcându-le o scurtă caractistică. Pag.96.
Intreprinzatorul –pf sau pj inregistrata in registrul de stat sau luata in evidenta in modul stabilit de
lg care desfasoara profesional si cu cunostinte in cauza ,in nume si pe propriul risc activitati
permanente de fabricare si comercilizare a bunurilor ,de executare a lucrarilor si prestarilor de
servicii catre consumatori sau alte categorii de pers in scopul de a obtine profit.Sunt intreprinzatori
persoanele care se ocupa de afaceri ,adica cele ce desfasoara activitate de intreprinzator ,fiind
dobindita prin inregistrarea in mod stabilit de lg.Statul si unitatile adm teritoriale sunt si ele pj , insa
de dr public,ele participa la relatiile civile si ralatiile comerciale pe picior de egalitate.
 (BNM,CNPF,consiliul coordonator al aodiovizualului…)
PF –subiect al dr afacerilorConform art. 26 Cod Civil al R.M., persoana fizică are dreptul să
practice activitatea de întreprinzător, fără a constitui o persoană juridică, din momentul înregistrării
de stat în calitatede întreprinzător individual sau în alt mod prevăzut de lege. PF, ca întreprinzător
individual, poatedesfăşura activitatea de întreprinzătordaca are capacitate de exercitiu si dacă:a)a
înregistrat o întrepr individu; b) a înregistrat o gospodărie ţărănească;c)a dobândit patenta
de întreprinzător. Capacitate de exercitiu-majorat 18 ani ,s-au casatorit ori emenicipare.Activitate de
intreprizator individual nu poate fi realizata prin reprezentare.PJ subiectsunt de drept public si de
drept privat .PJ de drept public ele nu au calitate de intreprinzatori si nu desfasoara afaceri in nume
propriu .Statul poate constitui participa la constituirea unor pj ,societati comerciale –SA SRL,ca
fondator ,asociat actionar.Unitatile adm terit sunt in dr sa infiinteze, sa gestioneze IM care desfasoara
activitati de intreprinzator , participa la constituirea SA si SRL,daca decide consiliul local.Unele
operatiuni economice ale statului si ale altor pj de dr public sunt de aceiasi natura juridica ca si
activitate de intreprinzator ,de ex,arendarea bunurilor ce le apartin ,transmiterea dr de pospectiune si
exploatare a dr afacerilor,acordare de credit..PJ de drept privat-pot avea scop lucrativ (comercial) si
scop nelucrativ necomercial.. Această clasificareare la origine scopul pe care şi-1 propun fondatorii
la constituirea persoanei juridice. Dacă ei îşipropun să obţină beneficiu, o astfel de persoană are scop
lucrativ, asupra ei dobândind drepturi patrimoniale şi transmisibile. Dacă îşi propun alte scopuri
decât obţinerea de profit (de exemplu,ocrotirea naturii, protecţia salariaţilor, susţinerea culturii,
artelor, învăţământului, ), fondatorii vor constitui o persoană juridică cu scop nelucrativ dobândind
asupra ei, de regulă, drepturi nepatrimoniale şi netransmisibile. Spunem „de regulă",deoarece
tehnica juridică a avansat în ultimii ani astfel încât a permis constituirea unor organizaţii
necomerciale asupra cărora există drepturi patrimoniale.Persoane juridice cu scop lucrativ sunt
societăţile comerciale (Codul civil, art.106-170), întreprinderile de stat şi municipale (Codul civil,
art.179 şi Legea nr.146/1994 cu privire la întreprinderea de stat160),
cooperativele de producţie şi cooperativele de întreprinzător . Fondatorii societăţilor comerciale
urmăresc scopul de a obţine beneficii din activitatea societăţii şi a le împărţi între ei cu titlu de
dividend.Acelaşi scop, în principiu, este urmărit şi de fondatorii întreprinderilor de stat şi
municipale,precum şi de membrii cooperativelor de întreprinzător şi a cooperativelor de producţie.
Altfel spus, persoanele juridice cu scop lucrativ sunt constituite şi gestionate de fondatori,
asociaţi,membri, acţionari pentru obţinerea anumitor foloase materiale. Acestui scop îi este
dedicată întreaga viaţă socială a acestor persoane juridice, din care considerent, legiuitorul a interzis
donaţiile dintre ele.Persoanele juridice cu scop lucrativ iau naştere
(dobândesc calitatea de subiect) prin înregistrare de stat şi înmatriculare în Registrul de stat al
întreprinderilor, fapt demonstrat de certificatul de înregistrare, eliberat de Camera înregistrării de
Stat. Persoana juridică cu scop nelucrativ (necomercial) se fondează pentru satisfacereaintereselor
spirituale, profesionale, culturale, ştiinţifice, sociale etc, ceea ce necesită mijloace materiale,
inclusiv băneşti, obţinute din cotizaţiile de membru, din donaţii, dar şi din activităţieconomice
aducătoare de profit. Prin urmare, în anumite condiţii, şi persoanele juridice cu scopnelucrativ au
dreptul, cu titlu de excepţie, să desfăşoare activitate de întreprinzător. În acest sens, art.60 alin.(3)
din Codul civil dispune că o persoană juridică poate desfăşura numaiactivitatea prevăzută de lege şi
de actul de constituire. în dezvoltarea acestei dispoziţii,legiuitorul determină că organizaţiile
necomerciale sunt în drept să desfăşoare orice activitateneinterzisă de lege care ţine de realizarea
scopurilor prevăzute de statut sau care decurg dinele. Dacă o astfel de activitate este supusă
licenţierii, organizaţia necomecială o va putea desfăşura doar după ce va obţine licenţă.
Venitul realizat de organizaţia necomercială dinactivitatea de întreprinzător nu poate fi împărţit între
membrii ei, ci este destinat realizăriiscopurilor propuse, membrii neavând drepturi patrimoniale
transmisibile faţă de ea..
I. PF:1)intreprinzator indiviual,ce s-a inregistrat la Camera inreg de stat2)titularul patentei
de intreprinzator de la Inspectoratul Fiscal3)gospodria taraneasca
II. PJ 1.Pj de dr public nu au calitate de Intrepr (statul ,unitatile adm teritoriale,)
BNM,CPFP,ANRE,Consiliul adudio,Curtea de Conturi. 2Pj de dr privat a)PJ cu scop lucrativ sunt
1.societatile comerciale(SNC ,SC ,SRL ,SA) 2.cooperatiste (cooperativa de intreprinzatori,
cooperativa de productie)3.intreprinderi(Intreprinderea de stat si intrep municipale).
b)PJ fara scop lucrativ,ce desfasra activitate de intreprinzator(asociatiile, institutiile, fundatiile)
1.2 Comparaţi noţiunea de întreprinzător cu cea de: a) agent economic; b) întreprindere; c)
antreprenor; d) comerciant; e) persoană juridică; pag. 97-101. a)Agent economic inseamna
 persoana care desfasoara activitate de intreprinzator sau care tine evident contabila , sau care , in
genere desfasoara o activitate ecomomica, astfel evident contabila e tinuta de un cerc mai mare de
persoane, inklusiv de cele ce nu desfasoara activitate de intreprinzator, ca avocatii, notarii,ambasade,
organizatii de binefacere , etc.si activitatea economika in sensul de activitate care are ca obiect
bunuri material e desfasurata de un cerc mai larg de persoane. Rezulta ca not de agent economic are
un sens mai larg, incluzind atit intreprinzatorii , cit si alte subiecte.
b) intreprindere termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect.Ca subiect distinct
de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea cu privire la
antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind inseparabil de patrimonial
fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare
nici nu pot fi distinct de fondator.Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea
e un complex patrimonial unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate
servi ca un obiect al diferitor contracte.Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de
intreprinzator nu corespunde notiunii intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr.
c)antreprenor legiuitorul nostru a utilizat termenul de antreprenor pentru a desemna toate pers care
desfasoara activitate de antreprenoriat, astfel intelegem ca acesta ar fi un sinonim al cuvintului
intreprinzator. Insa acest termen mai are un sens juridic consacrat , prin care desemneaza partea
contarctului de anrepriza.. prin urmare antreprenorul e un intreprinzator, dar nu toti intreprinzatorii
sunt antreprenori.d)comerciant in legislatiile altor state in sensul termenulu nostrui de intreprinzator
se foloseste termenul comerciant,adica pers fiz sau jur ce desfasoara o activitate comerciala,adica
savirseste fapte de comert cu character professional.in legislatia moldava comerciantul apare ca
persoana fiz sau jur , inregistrata in calitate de intreprindere , care detine licenta pentru importarea si
comercializarea produselor.prin urmare comerciantul e un intreprinzator care desfasoara afaceri in
domeniul comertului , calitatea de intreprinzator insa o detin si fabricantii sau industriasii.
e)pers jur mdin prevederile codului civil reese ca Persoanг juridicг este organizaюia care are un
patrimoniu distinct єi rгspunde pentru obligaюiile sale cu acest patrimoniu, poate sг dobоndeascг єi
sг exercite оn nume propriu drepturi patrimoniale єi personale nepatrimoniale, sг-єi asume
obligaюii, poate fi reclamant єi pоrоt оn instanюг de judecatг.
Astfel fiind practice asemanatoare cu reglementarea legala a intreprinzatorului cu diferentele ca
intreprinzatorul poate fi deasemenea si persoana fizica , desfasoara activitate economica ca un
profesionist cu skopul de a obtine profit.
1.3 Consultaţi cetăţeanul Pruteanu, explicându-i forma de organizare juridică care poate fi utilizată
la desfăşurarea activităţii de întreprinzător în domeniul:
a) schimbului valutar - Pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul de a efectua operaţiuni de
schimb valutar în numerar cu persoane fizice următoarele categorii de rezidenţi, denumiţi, în sensul
prezentei legi, unităţi de schimb valutar:---banca licenţiată care efectuează operaţiuni de schimb
valutar în numerar cu persoane fizice prin intermediul punctelor sale de schimb valutar;---casa de
schimb valutar - persoană juridică rezidentă constituită conform legislaţiei Republicii Moldova,
avînd ca gen unic de activitate efectuarea pe teritoriul Republicii Moldova a operaţiunilor de schimb
valutar în numerar cu persoane fizice;---persoana juridică rezidentă ce prestează servicii hoteliere,
care efectuează operaţiuni de cumpărare a numerarului în valută străină/cecurilor de călătorie în
valută străină de la persoane fizice prin intermediul propriului punct de schimb valutarb) activităţii
de asigurare - Activitatea de asigurare (reasigurare) poate fi desfăşurată exclusiv de către asigurători
(reasigurători), sub formă de societate pe acţiuni, inclusiv cu investiţii străine, care deţin licenţă de
activitate.c) comerţul cu produse alcoolice şi tutun - intreprinzator individual, SRL/SA care detin
licenta in acest sens.d) reparaţia tehnicii de uz casnic – in baza patentei, forma de intreprinzator
individual, SRL. e) jocurile cu noroc - SRL sau SA.f) comerţul cu produse petroliere -
Participanţi la piaţa produselor petroliere pot fi persoanele juridice care sînt titulari de licenţă sau de
autorizaţie tehnică, excepţie făcînd consumatorul, şi care au reşedinţă în Republica Moldova.
Participanţii la piaţa produselor petroliere beneficiază de drepturi egale, indiferent de tipul de
proprietate şi de forma juridică de organizare. Este inadmisibilă favorizarea unor participanţi prin
acordarea de înlesniri neprevăzute de lege, precum şi limitarea directă sau indirectă a drepturilor şi
intereselor legitime. Participanţii la piaţa produselor petroliere sînt în drept să înfiinţeze asociaţii,
uniuni şi alte forme de asociere în scopuri ce nu contravin legislaţiei, inclusiv reglementărilor liberei
concurenţe.

Subiectul 12. Întreprinzător Individual – titular al patentei de întreprinzător.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Identificaţi drepturile şi obligaţiile întreprinzătorului individual – titular al patentei de întreprinzător
făcând o caracteristică a acestora – pag. 114.
1.2. Determinaţi actele necesare pentru eliberarea patentei de întreprinzător la desfăşurarea activităţii de:
a) Comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete şi din autovehicule în pieţe şi în alte locuri
autorizate; b) predarea limbilor străine; c) arat şi alte lucrări de cultivare a pământului cu mijloace
tehnice; d) reparaţie a locuinţelor; e) organizare a disco-cluburilor; f) servicii veterinare şi
zootehnice.(1) Solicitantul patentei depune cerere la inspectoratul fiscal teritorial pe raza căruia îşi
are domiciliul sau la locul de desfăşurare a activităţii preconizate. În cazul prevăzut la alin.(7),
solicitantul depune cererea la primăria respectivă.(2) În cerere se indică: a) prenumele, numele şi
domiciliul solicitantului; b) genul de activitate de întreprinzător pentru exercitarea căreia se solicită
patenta;c) durata patentei; d) tipul mijlocului de transport şi numărul de înmatriculare al acestuia,
dacă se prevede că acest mijloc de transport va fi utilizat la desfăşurarea activităţii menţionate.
A)Pentru comertul cu amanuntul la o taraba va aplica la primaria impreuna cu cererea si
autorizatia de la APL cu privire la permisiunea de a utiliza teritoriul respectiv pentru o asemenea
actiitate; plus bonul de plata a taxei de patenta;B) Pentru predarea limbilor straine, solicitantul va
mai prezenta actul ce confirmă calificarea solicitantului în domeniul limbilor străine(diploma),bonul
de plată a taxei p/u patentă;C) Pentru arat si alte lucrari de cultivare a pamintului cu mijloace
tehnice, actele ce confirmă dreptul a/a mijloacelor tehnice care vor fi utilizate(contract de
arendă,actul de proprietate),bonul de plată a taxei p/u patentă;D)Pentru reparatia locuintelor, va
depune actul care confirma calificarea solicitantului in domeniul constructiilor si reparatiei
locuintelor, plus bonul de plata a texei de patenta;E)Pentru organizarea discocluburilor, va anexa si
documentul care confirma dreptul de proprietate sau dreptul de locatiune asupra spatiului in care isi
va desfasura activitatea plus bonul de plata a taxei de patenta;F) Servicii veterinare si zootehnice, va
anexa documentul ce atesta calificarea solicitantului in domeniul veterinariei si zootehniei un
document de studii de specialitate, plus bonul de plata a taxei de patenta.
1.3. Inspectoratul fiscal a emis o prescripţie prin care a prevenit cet. Tigreanu că începând cu data de 20
decembrie i se suspendă patenta deoarece el a comercializat îmbrăcăminte, încălţăminte şi cărţi deşi
nu titularul de patentă nu are acest drept. Cet. Tigreanu s-a adresat avocatului după asistenţă juridică
şi a întrebat în ce cazuri încetează patenta şi în ce cazuri se suspendă, care este organul competent de
a suspenda patenta şi dacă cu adevărat comercializarea îmbrăcămintei, încălţămintei şi cărţilor este
interzisă. Conform legii cu privire la patenta de intreprinzator, cartile , imbracamintea si
incaltamintea intra sub incidenta marfurilor care pot fi comercializate de catre titularul patentei
de itnreprinzator. Articolul 9. Suspendarea patentei (1) Patenta se suspendă: a) în baza cererii
titularului patentei în legătură cu boala lui, în limitele termenelor stabilite de legislaţia muncii;
b) în cazul neexecutării obligaţiilor prevăzute la art.3 alin.(7) lit.a), b) şi d) şi a prevederilor alin.(8);
c) în cazul neachitării în termen a taxei pentru perioada următoare de valabilitate a patentei;
(2) La expirarea perioadei de timp pentru care patenta a fost suspendată şi după înlăturarea
cauzelor ce au condus la suspendarea patentei, valabilitatea ei se restabileşte şi se prelungeşte pe
perioada respectivă.(3) În cazul depistării de către organele de control a cazurilor de continuare a
activităţii în baza patentei suspendate conform alin.(1) lit.b) şi c), acestea informează autoritatea
fiscală teritorială sau primăria care a eliberat sau a prelungit durata patentei despre cele depistate,
indicînd, în mod obligatoriu, numărul şi seria patentei.
Articolul 8. Încetarea valabilităţii patentei (1) Valabilitatea patentei încetează: a) odată cu
expirarea duratei patentei;b) în cazul în care titularul patentei renunţă la patentă pe calea depunerii
cererii respective; c) în baza cererii titularului patentei în legătură cu pierderea capacităţii de muncă,
confirmată de concluzia respectivă a comisiei medicale;d) în cazul decesului titularului patentei;e) în
cazul aplicării faţă de titularul patentei a unor sancţiuni administrative; f) în cazul în care se constată
transmiterea patentei către o altă persoană; g) în cazul în care durata patentei nu este prelungită în
decurs de 12 luni consecutive de la data suspendării ei pentru neachitarea în termen a taxei pentru
patentă. (2) Dacă valabilitatea patentei încetează în temeiurile indicate la alin.(1) lit.c) şi d),
titularului patentei sau moştenitorilor acestuia li se restituie suma plătită pentru perioada nefolosită.

Subiectul 13. Întreprinzătorul individual

nr. Conţinutul subiectului
2.1. Relataţi despre procedura înregistrării de stat a întreprinzătorului individual, referindu-vă şi la
cazurile în care înregistrarea nu se admite. Pag. 108-109Articolul 28. Procedura înregistrării de
 stat a întreprinzătorilor individuali (1) Pentru înregistrarea de stat a întreprinzătorilor individuali se
depun următoarele documente:a) cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul
înregistrării de stat;b) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.(2) Depunerea
documentelor la înregistrarea de stat a întreprinzătorilor individuali se efectuează în modul stabilit la
art.8. (3) La înregistrarea de stat se verifică identitatea şi capacitatea de exerciţiu ale persoanei
fizice.(4) Registratorul, în termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii documentelor, adoptă
decizia de înregistrare sau de a refuza înregistrarea. (6) Documentele depuse de către
întreprinzătorul individual împreună cu decizia de înregistrare se păstrează în dosarul de evidenţă în
arhiva organului înregistrării de stat.
Articolul 30. Refuzul înregistrării întreprinzătoruluiindividual.Înregistrarea de stat a
întreprinzătorului individual nu se admite în cazul în care: a) persoana fizică este deja înregistrată în
calitate de întreprinzător individual; b) persoana respectivă este lipsită, prin hotărîrea instanţei de
judecată, de dreptul de a practica activitate de întreprinzăto În cazurile prevăzute la alin.(1),
registratorul adoptă decizia de a refuza înregistrarea. Inregistrarea de stat nu poate fi refuzată pentru
motive de inoportunitate.Refuzul înregistrării de stat nu poate împiedica depunerea repetată a
documentelor în vederea înregistrării dacă au fost înlăturate cauzele care au servit drept temei pentru
refuzul înregistrării. Decizia de a refuza înregistrarea poate fi contestată în instanţa de judecată şi
poate fi anulată numai de instanţa de judecată.
2.2. Comparaţi drepturile, obligaţiile şi răspunderea întreprinzătorului individual cu cele ale
titularului patentei de întreprinzător.1)Intreprinzatorul individual. Are dreptul de a desfasura orice
gen de activitate neinterzis de lege, cu exceptia celor care se desfasoara doar de catre persoane
juridice. Respectiv, pentru unele genuri de activitate intrepr ind trebuie sa obtina licenta. Pentru a
activa, intr ind are obligatia sa se inregistreaza la CIS. El are dreptul sa utilizeze munca salariatilor.
El este obligat sa plateasca toate taxele si impozitele prevazute de lege. De asemenea, este obligat sa
tina evidenta contabila in partida simpla. Raspunderea este nelimitata, personala, cu toate bunurile
persoanei care desfasoara activitate de intreprinzator sub forma de intreprinzator
individual.2)Titularul patentei de intreprinzator. Are dreptul sa desfasoare activitate de
intreprinzator daca a obtinut patenta de intreprinzator, eliberat de Inspectoratul fiscal teritorial de la
domiciliul PF sau de la locul unde aceasta urmeaza sa-si desfasoare activitatea., sau de catre
primarie (daca in localitate nu exista oficiu al inspectoratului fiscal). Este obligat, pina la inceperea
activitatii, sa achite taxa pentru patenta.Este obligat sa desfasoare doar activitatile prevazute in
anexa legii cu privire la patenta de intreprinzator. Are dreptul sa se asocieze cu alti titulari de patenta
pentru a desfasura in comun activitate de intr, dar nu are dreptul sa transmita patenta catre o alta
persoana. Titularul raspunde pentru transmiterea patentei catre o alta persoana, fiind sanctionat cu
suspendarea patentei. Nu are dreptul sa utilizeze munca salariatilor. Este in drept sa desfasoare
activitate in baza patentei pe intreg teritoriul tarii, daca in patenta nu este stabilit altfel. Nu este
obligat la tinerea evidentei contabile si nici la efectuarea operatiunilor de casa. Nu are dreptul sa
comercializeze produse alcoolice si articole de tutun. Trebuie sa respecte drepturile consumatorilor,
sa prezinte (la cerere) actele de provenienta a marfurilor si factura, inclusiv dovada de plata a taxei
vamale. Titularul patentei raspunde cu tot patrimoniiul sau, exceptie: bunurile care nu pot fi
urmarite.Astfel Iipoate angaja salariati,iar tit patentei nu .2)II este obligat sa tina contabilitate ,tit
patentei nu 3) Titularii patente nu pot desasura activitt supuse licentierii trebuie sa se inregistreze nu
poate comercializa marfuri supuse accizei ,ncesar a fi inregistrat ca PJ 4)Patenta poate fi valabila si
pe o raza redusa 5)Tit patentei nu achita impozite pe venit separat,se include in patenta

2.3. Consultaţi întreprinzătorul individual cu privire la genurile de activitate pe care acesta le poate
desfăşura:a) activitate de asigurare – nu b) comerţul cu băuturi spirtoase şi articole din tutun –
trebuie sa obtina licenta.c) activitate în domeniul jocurilor de noroc – nu d) activitate de schimb
valutar- nu e) organizarea disco-cluburilor-DA Titularii patente nu pot desasura activitt supuse
licentierii trebuie sa se inregistreze si nu poate comercializa marfuri supuse accizei ,ncesar a fi
inregistrat ca PJ .HG din 1995 nr 212 despre aprob reg de comercializare cu amanuntul a bauturilor
aloolice

Subiectul 14. Noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Relataţi despre formele de persoane juridice cu scop lucrativ-pag.124. Avem 4 forme: SA; SRL,
SNC, SC. Societăţile comerciale pot avea forma de societate în nume colectiv, societate în
 comandită, societate cu răspundere limitată sau societate pe acţiuni. Fondatorii societăţilor
comerciale la constituire pun în comun anumite bunuri pentru a desfăşura activităţi de întreprinzător
în scopul realizării şi distribuirii între ei a beneficiilor.În conformitate cu prevederile art.106 alin.2 al
C. civ. societatea comerciala poate fi constituita doar sub forma de societate în nume colectiv
(SNC), de societate în comandita (SC), de societate cu raspundere limitata (SRL) si de societate pe
actiuni (SA).Deosebirea dintre diferitele forme ale societatilor comerciale au drept criteriu
întinderea raspunderii asociatilor fata de terti pentru obligatiile societatii. Pe baza acestui criteriu,
legea defineste fiecare forma juridica de societate comerciala.a) Societatea în nume colectiv este
societatea comerciala ai carei membri practica, în conformitate cu actul de constituire, activitate de
întreprinzator în numele societatii si raspund solidar si nelimitat pentru obligatiile acesteia (art.121
C. civ.) (la momentul înregistrarii de stat este obligatoriu de varsat cel putin 40% din aportul
subscris daca statutul nu prevede o suma mai mare). Pj formata prin vointa mai multor pers
exprimata in act de constituire ,prin care acestia convin sa puna in comunanumite bunuri pentru a
desf activit de intrepr ,a realiza si imparti beneficii,asociatii raspund pentr obligatiile sale nelimitat si
solidar.Adm si reprezent se face de insusi asociati ,modific actului de constituire si conducerea
societ se adopta u vot unanim.b) Societatea în comandita este societatea comerciala în care, de
rând cu membrii care practica în numele societatii activitate de întreprinzator si poarta raspundere
solidara nelimitata pentru obligatiile acesteia (comanditati), exista unul sau mai multi membri-
finantatori (comanditari) care nu participa la activitatea de întreprinzator a societatii si suporta în
limita aportului depus riscul pierderilor ce rezulta din activitatea societatii (art. 136 C. civ.).actul de
constituire al societatii în nume colectiv poate fi modificat numai prin votul unanim al tuturor
asociatilor.La momentul înregistrarii societatii în comandita, comanditarul este obligat sa verse cel
putin 60 % din participatiunea la care s-a obligat.PJ formata prin vointa a 2 sau m.m pers prin act de
constituire convin a desf activ de intrepr pentru a realiza si imparti bneficii ,societate in unii
asociati-comanditatii raspund nelimitat si solidar,iar altii-comanditarii-suporta riscul activit acesteia
in limitele partii sociale detinute.c) Societatea cu raspundere limitata este societatea comerciala
al carei capital social este divizat în parti sociale conform actului de constituire si ale carei obligatii
sunt garantate cu patrimoniul societatii (art.145 C. civ.).Aici se impune o precizare legat de
înstrainarea partii sociale, deoarece, cu toate ca este vorba de bunuri mobile, potrivit art.152 C. civ.
actul juridic de înstrainare a partii sociale se autentifica notarial iar orice clauza contrara este nula
(la momentul înregistrarii de stat este obligatoriu de varsat cel putin 40% din aportul subscris daca
statutul nu prevede o suma mai mare).d) Societatea pe actiuni este societatea comerciala al carei
capital social este divizat în actiuni si ale carei obligatii sunt garantate cu patrimoniul societatii
(art.156 C. civ.).Capitalul social al societatii pe actiuni se varsa integral pâna la înregistrarea de stat
în cazul în care aportul este în numerar si, în termen de 30 de zile de la înregistrare daca aportul este
în natura (art.158 C. civ.).
Avem 3 tipuri de societati comerciale: de tip inchis de tip deschis, hibrid.
1.2. Comparaţi noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ cu noţiunile de a) societate comercială
b) societate civilă; c) întreprindere; d) agent economic; e) întreprinzător-in carte nu-i.
a)societatea comerciala poate fi definite ca o PJ fondata in baza actului de constituire prin care
asociatii convin sa puna in comun anumite bunuri pentru exercitarea activitatii de intreprinzator , in
scopul realizarii si impartirii beneficiilor rezultate,in asa mod se poate afirmativ de concluzionat ca
persoana juridical cu scop lucrativ inglobeaza in sine societate comerciala , avind un caracter mai
vast , mai intrind cooperativele si intreprinderile de stat si municipal ;b)societatea civila -chiar in
urma constituirii prin contract civil intocmit in forma autentica nu-si schimba natura civila, iar
persoana juridica cu scop lucrativ de la bun inceput reprezinta o persoana juridica care poate
practica o multitudine de activitati premise de lege, pe cind societatea civila doar acelea care le pot
desfasura asociatii ei;c)intreprindere- Articolul 3 legea cu privire la antreprenoriat si
intreprinderi 1992: Întreprinderea 1. Forma organizatorico-juridică a activităţii de antreprenoriat
este întreprinderea. 2. Întreprinderea constituie un agent economic cu firmă (titulatură) proprie
înfiinţată de antreprenor în modul stabilit de legislaţie. 3. Întreprinderea are dreptul de persoană
juridică sau de persoană fizică, în conformitate cu prezenta Lege. Întreprinderea-persoană juridică şi
întreprinderea-persoană fizică au aceleaşi drepturi şi obligaţii, cu excepţia răspunderii patrimoniale
pentru obligaţiile lor 4. Întreprinderea devine subiect de drept din momentul înregistrării de stat.
Termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect.Ca subiect distinct de dr e aparenta
datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea cu privire la antreprenoriat si
intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind inseparabil de patrimonial fondatorului , nici
 raspundere personala, deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare nici nu pot fi
distinct de fondator.Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un
complex patrimonial unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate
servi ca un obiect al diferitor contracte.Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de persoana
jur ku skop lukrativ nu corespunde notiunii intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr.
a) intreprinzatorul in comparatie cu persoana juridica cu scop lucrativ poate fi si persoana
fizica ce desfasoara legal activitate producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta ,
in nume propriu ,cu riscul si sub raspunderea proprie cu scopul de a obtine venit;
b) agent economic prezinta o notiune mult mai larga decit persoana juridica cu scop lucrativ ,
tinind de drept public, in drept fiscal reprezentind persoana care practica activitate de
intreprinzator , iar in contabilitate oana care are obligigatia de a prezenta rapoarte orgoanului
competent. , astfel cuprinzind atat persoana juridica cu si fara scop lucrativ de drept public,
precum si pers fizica ce practica activitate de intreprinzator.
--)persoana juridica fara skop lukrativ se deosebeste essential de pers juridika ku skop lucrati,
insasi din denumirea acestora rezulta diferentierea de skopuri si mijloacele de realizarea a acestora,
cele fara skop nelukrativ se fondeaza pentru satisfacea intereselor spiritual,profesionale cultural
,sociale etc.
--) pers juridika de drept public se difera essential de cea cu skop lukrativ prin faptul ca din cea de
dr public fac parte statul ,unitatile adm-ter, alte autoritati publice, pe cind din cele cu skop lukrativ
societatile comerciale, intreprinderile de stat si municipal, cooperativele de productie si de
intreprinzator .
1.3. Procurorul a înaintat o cererea de chemare în judecată şi a solicitat instanţei de a anula
înregistrarea SRL “VERDICT”, deoarece fondatorii acesteia sunt în incopatibilitate şi nu au
dreptul să desfăşoare alte activităţi remunerate decât funcţia pe care o ocupă. În motivaţie a fost
indicat că unul din fondator este procuror, al doilea este membru al Curţii Constituţionale, iar al
treilea a fost ales deputat în Parlament. Cum trebuie să procedeze instanţa? Conform legislatiei in
vigoare, deputatul Parlamentului RM, procurorii, si judecatorii pot contribui la constituirea unui
SRL.I n alt aspect este si faptul ca poti fi fondator/actionar de companii. Deci nu esti in drept sa
desfasori activitate operativa de administrare, nu poti fi membra a organelor de ocnducere al
acesteia.ConformLg cu privire la procuratura ,Lg cu priv la statutul judecatorilo:li se interzic sa
desfasoare orice alta activitate remunerata ,cu exceptia celei stiintifico didactica Astfel nu pot fi
fondatorii SNC, asociati si nici comanditati ,nici la cooperativa de productie .Insa au capacitatea de
a fi fondatori la SA SRL ,calitatea de asociat presupune participarea la benificii ,dar nu si o activitate
de munnca proprie in aceste societati,se reduce la dr de dividente .

Subiectul 15. Înregistrarea de stat a persoanei juridice cu sop lucrativ

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Numiţi acţiunile exercitate de registrator privind luarea deciziei asupra înregistrării cererii de
înregistrare a persoanei juridice. Registratorul verifica legalitatea actelor prezentate, capacitatea
juridica si identitatea fondatorilor, verifica respectarea tuturor conditiilor de constituire, decide
asupra cererii de inregistrare prin acceptare si emiterea deciziei de inregistrare. Registratorul este
persoană împuternicită pentru înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi întreprinzătorilor
individuali. Registratorul activează în cadrul oficiului teritorial al Camerei. În funcţia de registrator
se angajează prin concurs persoane licenţiate în drept. Regulamentul privind modul de desfăşurare a
concursului pentru ocuparea funcţiei de registrator se aprobă de organul înregistrării de stat.
(2) Registratorul: a) examinează cererile cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice,
cu privire la înregistrarea modificărilor operate în actele de constituire şi în datele înscrise în
Registrul de stat, cu privire la înregistrarea reorganizării, suspendării sau reluării activităţii, precum
şi cererile de radiere din Registrul de stat;b) verifică identitatea a administratorului şi fondatorilor
persoanei juridice ,în conformitate cu baza de date a Registrului de stat al populaţiei; c) autentifică
actele de constituire ale persoanelor juridice, precum şi modificările operate în actele de constituire
şi în datele înscrise în Registrul de stat;d) înregistrează persoanele juridice, sau refuză înregistrarea
acestora, adoptînd decizia respectivă; d1) legalizează copiile şi extrasele din actele de constituire
păstrate în dosarul de evidenţă al persoanei juridice2) certifică specimenul semnăturii ce va fi
folosită în actele persoanei juridice, dacă legea prevede depunerea acestu e) examinează cererile
repetate cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice, cu privire la înregistrarea
modificărilor operate în actele de constituire şi în datele înscrise în Registrul de stat, cu privire la
 înregistrarea reorganizării, suspendării sau reluării activităţii, precum şi cererile de radiere din
Registrul de stat, verifică respectarea de către solicitant a cerinţelor indicate în decizia precedentă
privind refuzul înregistrării de stat;f) primeşte în audienţă şi acordă consultaţii în problemele
înregistrării de stat a persoanelor juridice şi întreprinzătorilor individuali; g) prezintă informaţie cu
privire la înregistrarea de stat autorităţilor administraţiei publice locale şi inspectoratelor fiscale
teritoriale;h) ţine evidenţa persoanelor juridice în oficiul teritorial respectiv şi prezintă Camerei
informaţia respectivă; i) asigură integritatea şi păstrarea permanentă a dosarelor de evidenţă;j) alte
atribuţii ce ţin de înregistrarea de stat a persoanelor juridice.
1.2. Comparaţi natura juridică a actului de înregistrare emis de Camera Înregistrării de Stat cu alte
acte administrative cu caracter normativ sau ne normativ. Prin actul de inregistrare emis de
Camera se da nastere unei pj si se certifica legitimitatea aparitiei ,existentei ei ulterioara ca subiect
de drept.Aceasta deosebire este o particularitate a actului de inregistrare de multitudinea de acte adm
cu carcter normativ sau nenormativ.Deosebirea se manifesta specialla declararea nulitatii
inregistrarii .Astfel daca se pronunta nulitatea unui act adm ,instanta poateobliga organul adm sau
functionarul sa satisfaca cerintele reclamantului ori sa lichideze consecintele negative ale actului
ilegal..Nu se poate proceda la fel si in cazul pronuntarii unei hot de nulitate a pj.La fel nulitatea
actului de inregistrare nu duce la imediata pierdere a personalitatii juridice a societatii
comerciale..Ea trebuie sa-si previna creditorii si sa satisfaca toate cerintele ,ulterior isi inceteaza
existenta. Registrul de stat al intreprinderilor se inregistreaza si se tine de catre Camera Inregistrarii
de Stat pe cind registrul actionarilor se tine de catre Societatea pe actiuni. In conformitate cu
Legea privind inregistrarea de stat a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali Tinerea
Registrului de stat consta оn оnscrierea оn acesta a datelor despre persoanele juridice, inclusiv
filialele si reprezentantele acestora, оnregistrate, reorganizate si lichidate,despre modificarile operate
оn actele de constituire si a altor date despre persoanele juridice, precum si a datelor privind
obtinerea si оncetarea calitatii de оntreprinzator individual de catre persoanele fizice. In
conformitate cu prevederile CC registrul actionarilor trebuie sa contina denumirea, sediul, si
numarul de inregistrare al societatii emitente, numarul de inregistrare al fiecarei emisiuni acordat de
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare; numele, alte date din actul de identitate, domiciliul
actionarului; denumirea, numarul de inregistrare si sediul actionarul; numarul de actiuni tipul, clasa
si valoarea nominala a actiunilor detinute de fiecare actionar; data la care fiecare actionar a dobindit
sau a instrainat actiuni. Registrul trebuie sa mai aiba o rubrica speciala in care s ementioneaza
sechestrul, gajul sau o alta grevare a actiunilor fiecarui actionar. Sint diferite aceste 2 registre si prin
efectele pe care le are inscrierea datelor in ele. Astfel efectul juridic al inregistrarii persoanei juridice
sau intreprinzatorului individual in Registrul de stat al intreprinderilor consta in faptul ca acestea din
urma exista si au capacitate civila atita timp cit sint inregistrate, iar radierea lor atrage
imposibilitatea practicarii activitatii de intreprinzator. Registrul actionarilor pe de alta parte serveste
ca sursa de informatie pentru societatea emitenta, actionari si pentru Comisia nationala a valorilor
mobiliare, privind orice persoana inregistrata in calitate de posesor sau detonator nominal de actiuni
precum si operatiunile effectuate in baza acestor actiuni.
1.3. Consultaţi clientul privind procedura de înregistrare a fiecărei forme de persoane juridice cu
scop lucrativ, în special care sunt cazurile (temeiurile) de neadmitere a înregistrării de stat a
persoanei juridice. Capitolul II din legea nr220/ 2007. Articolul 13. Refuzul înregistrării de stat a
persoanei juridice în cazurile: a) nedepunerii tuturor documentelor necesare pentru înregistrare;
b) necorespunderii actelor de constituire sau altor documente depuse pentru înregistrare cerinţelor
prevăzute de lege;c) încălcării procedurii legale de constituire, reorganizare, lichidare, suspendare
sau reluare a activităţii persoanei juridice, de modificare a actelor de constituire ale persoanei
juridice; c1) constituirii unei noi persoane juridice de către fondatorul persoanei juridice radiată din
Registrul de stat ca rezultat al aplicării art.1741 din Codul fiscal - în decursul a 3 ani; [Art.13 al.(1),
lit.c1)f) modificat prin LP235 din 26.10.12, MO248-251/07.12.12 art.812]d) încălcării, din motive
neîntemeiate, a termenului de depunere a documentelor pentru înregistrarea modificărilor operate în
actele de constituire sau în datele înscrise în Registrul de stat; e) stabilirii interdicţiei de înregistrare,
emisă de instanţa judecătorească sau de executorul judecătoresc;f) gajării, sechestrării sau grevării în
alt mod a părţii sociale din capitalul social sau a întreprinderii în calitate de complex patrimonial
unic. (2) În cazurile prevăzute la alin.(1), registratorul adoptă decizia de a refuza înregistrarea. (3)
Înregistrarea de stat nu poate fi refuzată pentru motive de inoportunitate.(4) Refuzul înregistrării de
stat nu poate împiedica depunerea repetată a documentelor în vederea înregistrării dacă au fost
înlăturate cauzele care au servit drept temei pentru refuzul înregistrării.
 Subiectul 16. Înregistrarea de stat a societăţii comerciale.
nr. Conţinutul subiectului
1.1. Numiţi actele necesare pentru înregistrarea de stat a SRL cu 3 fondatori, unde un fondator este
statul Republica Moldova, al doilea fondator este o persoană juridică străină şi al treilea fondator
este un cetăţean al Republicii Moldova. Cf Legii cu privire la inrgistrarea PJ si intreprinzatorului
individual-Actele necesare sunt:-cererea de inregistrare;-actul de constituire al societatii care
urmeaza sa fie inregistrata; -actele de identitate ale fondatorilor:a)cetatean al R.M: buletinul de
identitateb)pers.jur.:extras din registrul pers.jur.,copia de pe certificatul de inregistrare si de pe actul
de constituire,certificatul de bonitate care demonstreaza solvabilitatea sau capacitatea ei de a varsa
aportul la care s-a obligat,toate in forma autentica traduse in limba romana si legalizate; c)statul se
reprezinta prin organele sale sau intreprinderile formate de acesta, si respectiv va fi denumirea
organului sau intreprinderii.-bonul de plata al taxei de timbru;-bonul de plata a taxei de inregistrare;
-actul bancar;-actul de evaluare a bunurilor care se transmit ca aport in natura la capitalul social;
a)statul prezinta avizul organului de stat care exercita dreptul de proprietar in numele statului,adica
Guvernul imputernicit prin lege.(4) Pentru înregistrarea de stat a persoanelor juridice cu investiţii
străine, pe lîngădocumentele prevăzute la alin.(1) şi (2), se vor depune: a) extrasul din registrul
naţional din ţara de origine a investitorului; b) actele de constituire ale persoanei juridice străine;
c) cazierul judiciar al administratorului persoană fizică străină, eliberat de organul
competent din ţara sa de origine şi din Republica Moldova.
1.2. Comparaţi registrul de stat al persoanelor juridice cu registrul acţionarilor evidenţiind destinaţia,
deţinătorul şi conţinutul.I.Registrul actionarilor – SA este obligata sa tina un registru al
actionarilor,cu exceptia societatilor care emit actiuni la purtator. Registrul reprezinta un sistem unic
de evidenta a detinatorilor de actiuni si a operatiunilor cu actiunile SA. Legislatia prevede ca
registrul actionarilor este o lista de persoane ce permite identificarea persoanelor care au calitatea de
actionar,a persoanelor care au alte drepturi asupra actiunii.Registrul este, pentru societatea
emitenta,pentru actionari si pentru comisia nationala a valorilor mobiliare o sursa de informatie
asupra executarii dispozitiilor de transmitere a actiunilor, de colectare si pastrare a informatiei
privind actiunile si documentele care implica operarea de modificari in registru. SA poate sa detina
registrul actionarilor de sinestatator ori sa il incredinteze unui registrator. Actele juridice savirsite cu
actiuni trebuie consemnate in registrul actionarilor.II.Registrul de stat al intreprinderilor – este o
lista de societati comerciale pers.jur. si date informative despre ele. In el se inscriu: denumirea
completa si prescurtata a societatii,sediul, obiectul principal de activitate, termenul pentru care a fost
constituita, marimea capitalului social, data si numarul de inregistrare, numele registratorului, alte
date. Registrul se tine in mod computerizat si manual. Cel manual are prioritate. Efectul juridic al
inregistrarii se exprima prin faptul ca societatea ca pers.jur. exista atita cit figureaza in registrul de
stat. In numele societatii neinregistrate nu se pot incheia acte juridice si nu se poate practica
activitate de intreprinzator,altfel societatea va fi sanctionata. Societatea este in drept sa faca
modificari in registru dar numai prin hotarirea a organului suprem de decizie.
1.3. Consultaţi fondatorului unic, al cărei cereri de înregistrare a SRL a fost respinsă de Camera
Înregistrării de Stat pe motivul că “prinsul peştelui în Marea Nordică” nu este reglementat de
legislaţia R. Moldova şi din această cauză nu poate fi înregistrată o societate comercială care îşi
propune un astfel de obiect de activitate. Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi
stabileste la art 10, al (1) ca intreprinderea este in drept sa practice orice genuri de activitate, cu
exceptia celor interzise de lege. Se va actiona conform principiului ceea ce nu este interzis este
permis. Totusi solicitantul va trebui sa reformuleze sintagma inclusa in documentele de inregistrare
a PJ respective si sa depuna din nou actele penrtu inregtistrare, deja cu modificarile operate.

Subiectul I7. Obligaţiile asociatului societăţii comerciale.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Descrieţi obligaţiile asociatului societăţii comerciale. Obligatiille patrimoniale Membrul
societăţii comerciale este obligat: a) sa transmită participaţiunea la capitalul social in ordinea,
mărimea, modul si termenele prevăzute in actul de constituire;Obligatii nepatrimoniale b) sa nu
divulge informaţia confidenţiala despre activitatea societăţii; c) sa comunice imediat societăţii
faptul schimbării domiciliului sau a sediului, a numelui sau a denumirii, alta informaţie necesara
exercitării drepturilor si îndeplinirii obligaţiilor societăţii si ale membrului ei; d) sa îndeplinească
alte obligaţii prevăzute de lege sau de actul de constituire.(2) Fără acordul societăţii de persoane,
 membrul nu are dreptul sa practice activităţi similare celei pe care o practica societatea. Acordul
membrilor se prezumă, până la proba contrara, pentru activităţile despre care membrii erau informaţi
la data acceptării in calitate de membru.(3) In cazul in care membrul încalcă prevederile alin.(2),
societatea poate cere repararea prejudiciului sau cesiunea drepturilor si obligaţiilor sau a beneficiului
care rezulta din actele încheiate. Cererea privind repararea prejudiciului sau cesiunea drepturilor si
obligaţiilor sau a beneficiului se prescrie in termen de 3 luni de la data la care membrii au aflat sau
trebuiau sa afle despre încheierea actului, dar nu mai târziu de un an de la data încheierii actului
juridic.Principala obligaţie a asociatului societăţii comerciale este transmiterea aportului
(participaţiunii) la care se obligă prin actul de constituire. Asociatul unic trebuie să verse aportul
său indiferent de natura acestuia, până la data înregistrării societăţii comerciale (vezi art.112 alin.(4).
Acţionarii au obligaţia să verse întregul aport în numerar datorat pentru acţiunile subscrise de
asemenea până la înregistrarea societăţii (art.34 alin.(4), iar aportul în natură pentru acţiunile
subscrise se transmit în termen de o lună de la data înregistrării de stat. Asociaţii altor forme de
societăţi transmit aportul în modul stabilit de actul de constituire însă cu respectarea dispoziţiilor
art.113 alin.(3) şi art.112 alin.(3). Obligaţia pusă în sarcina asociatului prin alin.(1) lit. c) este una
imperfectă. Societatea nu-l poate sancţiona pe asociat pentru neonorarea obligaţiei respective, ci
asociatul suportă consecinţele toate consecinţele negative ce vor surveni. De exemplu, acţionarul nu
poate invoca faptul că nu a fost informat despre convocarea adunării generale dacă el nu a
comunicat despre schimbarea adresei sau a sediului său. Succesorul poate să nu fie admis la
adunarea generală dacă în Registrul acţionarilor nu i-a fost înscris numele sau denumirea.Fiecare
asociat are obligaţia să păstreze informaţia confidenţială ce ţin de afacerile societăţii. Care
informaţie este considerată confidenţială pentru societate trebuie să decidă organul executiv.
Organul executiv stabilind care informaţie este confidenţială trebuie să ţină cont de dispoziţiile Legii
nr.171/1994 cu privire la secretul comercial. Încălcarea obligaţiei de confidenţialitate duce la
dreptul societăţii de a pretinde despăgubiri de la persoana vinovată.
1.2. Comparaţi modalitatea şi termenul de transmitere a aportului asociaţilor SRL cu cea a:
a) asociatului comanditar – statutul juridic al acestuia este asemanator cu cel al asociatului SRL.
Termen de varsare a aportului este prevazut doar pentru comanditari : pina la inregistrarea de stat –
cel putin 60% din valoarea aportului la care s-au obligat, restul – nu mai tirziu de 6 luni de la data
inregistrarii.b) acţionarilor-fondatori ai societăţii pe acţiuni – persoana care subscribe actiuni contra
mijloacelor banesti este obligata sa le transmita integral pina la inregistrarea societatii, iar cel care
subscribe si se obliga sa transmita aporturi in natura – in cel mult 1 luna de la data inregistrarii SA.
c) asociatului unic al societăţii cu răspundere limitată – varsa integral aportul in numerar pina la
data inregistrarii societatii comerciale, iar aportul in natura – in cel mult 30 zile de la inregistrarea de
stat a SRL.Pentru asociatii SRL - legea obliga fondatorii sa verse in numerar cel putin 40% din
aportul subscris pina la inregistrare, si restul 60% timp de 6 luni de la data inregistrarii SRL.
1.3. Cetăţeanul Verega, asociat al SRL „Buleandra”, a înaintat o acţiune în instanţa de judecată către
asociatul Luţcan V. prin care solicita excluderea acestuia din societate din motivul că acesta nu a
vărsat întregul aport la capitalul social la care s-a obligat. În acţiune s-a arătat că Dl. Luţcan
trebuia până la 10 noiembrie să verse integral aportul său, însă a trecut mai mult de 20 de zile de
la data când el trebuia să-şi îndeplinească obligaţia, iar aportul nu a fost vărsat. Acţiunea era
întemeiată pe art.116 alin.(1) lit.a) C. civ. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?Raspuns : instanta
urmeaza sa stabileasca daca a fost respectata procedura prealabila. Conform prevederilor Codului
Civil, in cazul in care asociatul nu a varsat in termen aportul, oricare asociat are dreptul sa-I ceara in
scris aceasta, stabilindu-I un termen suplimentare de cel putin 1 luna si avertizindu-l despre
posibilitatea excluderii acestuia din societate. Daca nu varsa aportul in termenul suplimentar,
asociatul pierde dreptul asupra partii sociale si asupra fractiunii varsate, fapt despre care este
notificat.

Subiectul 18. Drepturile asociatului societăţii comerciale

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Descrieţi drepturile asociatului societăţii comerciale- pag. 171: dreptul de creanta; dreptul de a
participa la conducerea si activitatea PJ; dreptul la informatie; dreptul la dividend; dreptul la o
parte din activele societatii inc azul lichidarii acesteea.Prin participrea la fondarea pj si exectarea a
oblig varsate a aportului,fondatorululterior,asociatul, membru dobindeste drept complex fata de
societate numit drept de creanta (drept asupra cotei)care include 3 componente de baza :1) dreptul
de a participa la conducerea si activitatea PJ;2)dreptul la dividend; 3)dreptul la o parte din activele
 societatii inc azul lichidarii acesteea.Dreptul de a participa la conducerea si activitatea PJ-
fondatorii si ulterior asociatii,membrii sunt in drept sa conduca cu pj pe care au constitut-o ,realizata
prin organul suprem (-fondator-IS,IM SRL si SA cu asociat unic;—Adunarea Asociattilor la
SNC si SC; Adunarea generala a asociatilor, actionarilor,membrilor la SRL,SA cooperativa de
productie si de intreprinzator).In cazul cind organul suprem este format din mai multe pers ,dr
fondatorilor de a participa la conducere si activitatea societatii consta in :a)dr de a participa la
sedinte ;b)dr de a expune pct de vedere asupra problemelor de pe ordinea de zi ;c)dr de vot; d)dr de
a fi ales in organul executiv sau de control.Dreptul la dividend;-obtinerea de profit din activitate pj
cu scop lucrativ este esenta si motivul pentru care oamenii se asociaza in astfel de societati,se
repartizeza proportional participatiunii la capitalul social,daca actul de constituire nu prevede
altfel.,paote fi rimestrila sau chiar lunara .repartizarea are loc numai daca activele depasesc valoarea
sumara a capitalului socialsi a celui de rezerva.Dreptul la o parte din activele societatii inc azul
lichidarii acesteea-activele pj care au ramas dupa satisfacerea creantelro sunt transmise de lichidator
membrilor,fondatorilor,aociatilor proportional participatiunii lor la capital socialla 12 luni de la data
ultemei publicari in MO.Dreptul la informatie fiecare fondator are dr de a cunoaste intreaga
informatie despre activitatea pj ,avind acces la doc ei ,actele constitutive s modificarile in aceaste,pr-
vb ale Ad Generale ,ale Consiliului,Comisiei de Cenzori .Se asigura prin dr de a controla personaol
actiitatea pers juridice sau de a cere efectuarea controlului de organul de control dac pj are astfel de
organe.
1.2. Comparaţi dreptul de a participa la conducerea şi activitatea societăţii a asociatului comanditat
cu cel a asociatului societăţii cu răspundere limitatăI.n cadrul societatii in comandita exista 2
categorii de asociati: comanditati si comanditari.1) Administrarea societatii in comandita tine de
competenta exclusiva a asociatilor comanditati. Acestea gestioneaza bani si bunurile transmise
societatii de catre comanditari iar bunurile se repartizeaza intre comanditati si comanditari in
conformitate cu actul de constituire. Atit comanditatii societatii in comandita, cit si asociatii
societatii cu raspundere limitata participa la adunarea generala si au drept de vot. Diferenta este ca
comanditatii SC participa in mod obligatoriu personal la administrarea societatii, pe cind asociatii
SRL pot participa la adunarea generala atit personal cit si prin reprezentanti.2) Comanditatii SC au
dreptul la un singur vot, pe cind numarul de voturi al unui asociat SRL depinde de participarea
acestuia la capital.3) Plus la asta numele comanditatilor se inscrie in Registrul de stat al
Intreprinderilor. 4)In ceea ce priveste reprezentarea societatii in raport cu tertii, comanditatii au atit
dreptul cit si obligatia de a activa pentru si in numele societatii, iar asociatii SRL au dreptul si de
multe ori transmit dreptul de gestiune si reprezentare a societatii unor manageri profesionali-
persoane terte.5) Raspunderea comanditatilor in SC este una nelimitata si solidara, iar cea a
asociatilor SRL este una limitatasi subsidiara.
1.3. Cet. Negrescu, asociat al SRL “IKKEL” în ultimii 3 ani nu a primit dividende. El solicită
consultaţie şi posibilă asistenţă juridică în instanţă cu privire la: a) dreptul de a pretinde la
dividende din activitatea societăţii; b) proporţionalitatea dividendelor c) modalitatea de plată a
dividendelor; d) cazurile de imposibilitate a împărţirii beneficiului între asociaţi. Întocmiţi o notă
informativă şi răspundeţi la întrebările puse precum şi explicaţii dacă are el dreptul să depună o
cerere în instanţă pentru încasarea forţată a sumei dividendului?
a) Asociatul SRL are dreptul la dividende in conformitate cu art 115 alin(1) lit c) CC care stipuleaza
dreptul asociatului societatii comerciale de a participa la repartizarea profitului societatii.
b) atit art 115 CC cit si art 39 alin (2) din Legea cu privire la SRL prevad ca asociatul are dreptul la
un beneficiu repartizat proportional cu marimea partii sale sociale. Art 115 alin(2)CC prevede ca
actul de constituire poate prevedea si o alta modalitate de repartizare a profitului. Art 39 alin (2)
prevede ca modul de distribuire a beneficiului societatii poate fi modificat prin hotarirea adunarii
generale a asociatilor, care se adopta cu votul unanim al asociatilor. NU este admisa insa clauza
lionina prin care asociatul ar pretinde la intreg beneficiul realizat de societate.
c) In conformitate cu art 39 alin (1) si (3) din Legea cu privire la SRL societatea distribuie anual
beneficiul ramas dupa achitarea impozitelor si altor plati obligatorii. Beneficiul se plateste
asociatilor оn forma baneasca, in decurs de 30 de zile de la data adoptarii hotarоrii privind
distribuirea beneficiului, daca adunarea asociatilor nu a stabilit un alt termen.
d) In conformitate cu art 40 din Legea cu privire la SRL societatea nu este in drept sa adopte
hotarire privind distribuirea beneficiului intre asociati 1.pina la varsarea integrala a aporturilor;
2.daca, in urma distribuirii beneficiului, valoarea activelor nete ale societatii va deveni mai mica
decit suma capitalului social si capitalului de rezerva. Societatea nu este in drept sa plateasca
 asociatilor beneficiul a carui distribuire s-a hotarit la adunarea generala a asociatilor daca, la
momentul achitarii, societatea este in stare de insolvabilitate sau poate ajunge in aceasta stare in
urma distribuirii beneficiului. in cazul incetarii circumstantelor mentionate, societatea este obligata
sa plateasca asociatilor beneficiul a carui distribuire s-a hotarit la adunarea generala a asociatilor.
Beneficiul platit contrar reglementarilor stabilite se restituie societatii.

Subiectul 19. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Identificaţi persoanele care nu pot fi desemnaţi în funcţie de administrator al unei SRL.
1)Persoanele carora, prin lege sau hotarire judecatoreasca, le este interzisa detinerea functiei de
administrator sau a unei alte functii care acorda dreptul de dispozitie asupra bunurilor materiale;
2)Persoanele cu antecedente penale nestinse pentru infractiuni contra patrimoniului, infractiuni
economice, infractiuni savirsite de persoane cu functie de raspundere sau de persoane care
gestioneaza organizatii comerciale.3)Persoanele care ocupa o functie publica incompatibila cu o alta
functie remunerata.La fel pers fara capacitate de exercitiu .Restrictii:functionarii publici ,procurorii ,
judecatorii,lucartorii organelorde interne si de securiate,pers care fac serviciul militar , deputatii,
ministrii ,Presedintele RM .Persone care prin lege li s-a interzis dr de a ocupa o astfel de functie(au
sav infr din domeniul spalare de bani,evaziune fiscala etc) fie din culpa sau neglijenta a survenit
propria insolvabilitate chiar daca afost director ,membru al comitetului..Lg obliga in cazul SC si
SNCadministratorul sa fie neaparat asociatul sau membru al SNC SC.,precum si interdicti ca o
perspoate fi adm numai intr-o singura pj cu exceptia cind adm este si asociat membru,cnsideram ca
nu poate fi cumulata functia de adm su functia de membru al organului de consucere ai aceleasi pj.
1.2. Analizaţi raportul juridic dintre administrator şi persoana juridică pe care o gestionează.
Pag.177-178. Potrivit art 61 CC raporturile dintre persoana juridical si cei care alcatuiesc organele
sale executive sunt supuse prin analogie regulilor mandatului daca legea sau actul de constituire nu
prevede altfel . Legislatia muncii se aplica raporturilor ce apar intre administrator si societatea
comerciala numai daca administratorul nu are si calitatea de asociat al societatii comerciale.
Raportul juridic dintre societatea comerciala si administratorul sau are temei juridic in contractul de
societate in cazul in care administratorul este si asociat ori in contractul individual de munca
incheiat intre societate si salariat, cind administratorul nu este asociat. In ambele cazuri,
administratorul este imputernicit sa actioneze similar unui mandatar “in numele sip e contul
persoanei juridice”. Asadar raportul dintre administrator si societatea comerciala este un mandate cu
sau fara reprezentare. Mandatul administratorului are o dubla natura: contractuala si legala.
Mandatul este contractual deoarece imputernicirile administratorului rezulta din imputernicirile date
de asociati, concretizate in actele constitutive ale societatii sau in hotaririle adunarii adunarii
generale sau ale consiliului. Relatiile administratorului cu societatea urmeaza a fi reglementate si de
contractul de mandat. Mandatul acordat administratorului este unul general, deoarece se da pentru
toate afacerile societatii si se exercita cu titlu oneros. Natura legala a mandatului rezulta din
generalitatea functiilor exercitate de administrator. In acest sens legea privind SA prevede ca organul
executive poate face orice in vederea indeplinirii obiectului societatii cu exceptia celor ce tin de
competenta adunarii generale a actionarilor sau de consiliul societatii.

1.3. Consultaţi administratorul unei societăţi pe acţiuni care doreşte să vândă o clădire a societăţii cu
2 mln. lei, şi explicaţi-i cum trebuie să procedeze, atunci când capitalul social al societăţii este de
4 mln. lei, iar activele societăţii sunt doar de 3,5 mln. lei. ?????In cazul dat, hotaririle cu privire la
o tranzactie in proportii ce depasesc valoarea activelor societatii potrivit ultimului bilant, in
conformitate cu art 83 alin (2) din Legea privind SA, se iau de catre adunarea generala a
actionarilor. Respectiv urmeaza a fi convocata adunarea generala extraordinara, intrucit nu se spune
in speta daca adunarea generala urmeaza a fi convocata in conf cu prevederile legii mentionate. In
conformitate cu art 53 alin (3) din aceeasi lege, adunarea generala extraordinara se convoaca de
catre organul executiv (administrator) in temeiul deciziei luate de consiliul societatii. Prin urmare in
speta data administratorul trebuie sa convoace adunarea generala extraordinara pentru a hotari
asupra vinderii cladirii in valoare de 2 mln lei. De asemenea in speta data valoarea activelor este mai
mica decit valoarea capitalului social. In conformitate cu art 39 alin (6) din Legea privind SA, daca,
la expirarea celui de-al doilea an financiar sau a oricarui an financiar ulterior, valoarea activelor nete
ale societatii, potrivit bilantului anual al societatii, va fi mai mica decit marimea capitalului social,
 adunarea generala anuala a actionarilor este obligata sa ia hotarire:a) cu privire la reducerea
capitalului social; si/saub) cu privire la majorarea valorii activelor nete prin efectuarea de catre
actionarii societatii a unor aporturi suplimentare, in modul prevazut de statutul societatii; sau
c) cu privire la lichidarea societatii. Prin urmare administratorul societatii date ar trebui sa ia in
considerare una din variantele expuse mai sus intrucit daca nu este luata o decizie in acest sens in
conformitate cu art 158 alin (5) societatea se dizolva.

Subiectul 20. Patrimoniul persoanei juridice cu scop lucrativ.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Descrieţi noţiunea de patrimoniu al persoanei juridice evidenţiind elementele lui-pag. 182.Prin
patrimoniu 1 Prin patrimoniu, în sens juridic, se înţelege o - talitate de drepturi şi obligaţii cu
caracter economic (Codul civil, irt.284 alin.(l)) pe care societatea comercială le are în mod distinct şi
ndependent de cele ale altor subiecte de drept, precum şi de cele ale r-ersoanelor care o alcătuiesc.
Acest sens are o latură activă (drepturile) şi o latură pasivă (obligaţiile).Sensul economic al noţiunii
de patrimoniu include numai o latură activă, adică o totalitate de drepturi (bunuri corporale şi
incorporale) zeţinute de societate, fiind utilizat mult mai frecvent.Distincţia dintre ambele sensuri
este evidentă. Prin urmare, la iplicarea dispoziţiilor legale trebuie identificat sensul adecvat. O
confuzie comite însuşi legiuitorul în definiţia persoanei juridice, date la art. 55 din Codul civil. Este
o imprecizie, care constă în dubla utilizare a :ermenului patrimoniu în diferite sensuri. Indicând că
persoana juridică ire un patrimoniu distinct, legiuitorul evidenţiază un element mdispensabil al
subiectului de drept. în acest sens, juridic, patrimoniul fiind o totalitate de drepturi şi obligaţii cu
caracter economic, este indicată atât latură activă, cât şi latura pasivă. Afirmaţia că persoana uridică
ar răspunde pentru obligaţiile sale cu acest patrimoniu este :ncorectă, deoarece nu se poate ca un
subiect de drept să răspundă cu italitatea de drepturi şi obligaţii pentru obligaţiile sale. Persoana
răspunde cu toate drepturile sale (totalitate de bunuri corporale şi •ncorporale) pentru obligaţiile
asumate. Utilizarea acestui termen cisemantic în definiţia legală nu este justificată din cauza
confuziei pe care o provoacă.Patrimoniul societăţii comerciale este suportul material care oferă
acesteia posibilitatea realizării scopului pentru care a fost înfiinţată, permiţându-i să participe în
nume propriu la raporturile juridice şi să-şi asume drepturile şi obligaţiile pe care această participare
le presupune461. Toate bunurile societăţii comerciale fac parte componentă din patrimoniul (activul)
ei. Iniţial, acesta se constituie din bunurile transmise cu titlu de aport la capitalul social,
suplimentându-se cu bunurile dobândite de societate în procesul activităţii. Bunurile mobile, care se
pot mişca dintr-un loc în altul, fie prin forţă proprie, fie cu ajutorul energiei străine (o masă, un
televizor, un autoturism, o carte) fără aşi pierde forma sau valoarea economică. în aceastâ categorie
intră banii şi hârtiile de valoare, orice alt lucru care nu este imobil
1.2. Clasificaţi după criteriile cunoscute bunurile ce intră în componenţa activului patrimoniului
persoanei juridice cu scop lucrativ-pag.183I.Bunurile corporale,care au o existenta materiala fiind
perceptibile simtului omului.a)bunurile mobile,care se pot misca dintr-un loc in altul fie prin forta
proprie fie cu ajutorul alteia.b)bunuri imobile,care prin natura lor au o asezare fixa si nu pot fi
mutate din loc in loc fara asi pierde valoarea lor economica;c)intreprinderea ca un complex
patrimonial unic; d)mijloacele economice ale intreprinzatorului;e)sursele mijloacele economice.
II.Bunuri incorporale,care au o existenta abstracta,ideala,ele fiind percepute cu ochii.
a)dreptul asupra firmei b)dreptul asupra emblemei c)dreptul asupra marcilor de productie si de
serviciu d)dreptul asupra clientelei si vadului comercial e)dreptul de autor f)dreptul asupra
modelului si desenului industrial g)dreptul asupra inventiilor Bunurile mobile, care se pot mişca
dintr-un loc în altul, fie prin forţă proprie, fie cu ajutorul energiei străine (o masă, un televizor, un
autoturism, o carte) fără aşi pierde forma sau valoarea economică. în aceastâ categorie intră banii şi
hârtiile de valoare, orice alt lucru care nu
este imobil.Bunurile imobile, care, prin natura lor, au o aşezare fixă şi nu pot l'i mutate din loc în
loc fără a-şi pierde valoarea lor economică464. Potrivil art.288 din Codul civil, sunt imobile
terenurile, porţiunile de subsol, obiectivele acvatice separate, plantaţiile prinse de sol prin rădăcini,
clădirile, construcţiile şi orice alte lucrări legate solid de pământ, precum şi tot ceea ce, în mod
natural sau artificial, este încorporat durabil în acesta. Calitatea de imobil o păstrează şi acele
materiale care, fiind separate provizoriu de un teren, sunt destinate reamplasării în alt loc. Prin lege
pot fi considerate imobile şi alte bunuri.Din activul patrimoniului societăţii comerciale poate face
parte şl întreprinderea ca un complex patrimonial unic. Noţiunea de întreprindere are două
sensuri: unul juridic - ca subiect de drepf46'1 inclusiv ca societate comercială, şi altul economic - ca
 un complo patrimonial unic. Deşi, în unele cazuri, o noţiune bisemantică poate provoca unele
confuzii, excluderea unui sens sau a celuilalt din circuil duce la alte deficienţe. Important este ca
persoana care aplică legea s| aibă dexteritatea profesională de a desluşi sensul pe care legiuitorul 1-a
încorporat în norma respectivă466.Prin întreprindere-obiect de drept trebuie înţeles un bun complex
ce cuprinde un ansamblu de bunuri corporale şi incorporale, mobile şi imobile. Acest ansamblu de
bunuri asigură întreprinzătorului, inclusiv societăţii comerciale, unirea factorilor de producţie
(mijloacele de producţie, capitalul şi forţa de muncă) astfel încât, în urma interacţiunii lor, să apară
mărfuri, lucrări şi servicii. Exemplu de întreprindere complex patrimonial unic pot servi fabricile (de
conserve, de vin, de iricotaje, de ciment etc), uzinele (de maşini-unelte, de tractoare), atelierele de
reparaţii, restaurantele, hotelurile etc.In acest sens, întreprinderea apare ca un bun material deosebit
cu însuşiri specifice: a)este destinat activităţii de întreprinzător şi aparţine, de
regulă,întreprinzătorului; b)este distinct de alte bunuri ce aparţin aceleiaşi persoane; c)este un
complex patrimonial unic, care nu reprezintă un ansamblu de lucruri separate, ci un bun complex
neconsumptibil467, destinat să asigure unei activităţi un proces unic. Un subiect de drept,
întreprinzător persoană fizică ori societate comercială, poate avea în proprietate una sau mai multe
întreprinderi-complexe patrimoniale. O societate comercială poate deţine în proprietate o fabrică de
vin, o moară şi un atelier de reparaţie a automobilelor468. O fabrică de încălţăminte şi o fabrică de
mobilă se pot afla concomitent şi în proprietatea unui întreprinzător persoană fizică, şi în
proprietatea unei societăţi comerciale. O fabrică de vin, ca bun complex, poate fi în coproprietatea a
două sau mai multe societăţi comerciale.Potrivit art.817 din Codul civil, proprietarul unei
întreprinderi-complex patrimonial poate să-şi realizeze dreptul de dispoziţie asupra ei înstrăinând-o
prin act de vânzare-cumpărare. De altfel, fiind un bun, întreprinderea poate fi înstrăinată sau dată în
posesiune şi prin alte acte juridice: schimb, act de societate, arendă, ipotecă etc. întreprinderea poate
fi transmisă şi prin succesiune.în caz de înstrăinare a întreprinderii în stare funcţională, în care
procesul de producţie a mărfurilor sau de prestare a serviciilor continuă, poate să apară şi problema
salariaţilor. Deşi preţul întreprinderii poate fi influenţat de acest factor, forţa de muncă nu poate fi
inclusă în componenţa ei ca valoare.Nu considerăm că întreprinderea ar putea încorpora şi obligaţii.
Legiuitorul stabileşte că întreprinderea este un complex patrimonial, adică un ansamblu de bunuri, o
parte a activului societâţii. Obligaţiile (datoriile) însă nu pot fi incluse în activ, deoarece ele sunt prin
excelenţă pasive şi nu pot face parte din bunuri.Bunurile incorporale ocupă în activul
patrimoniului un loc deosebit. Ele au o reglementare specifică, iar succesul ori insuccesul
întreprinzătorului depinde în mare măsură şi de ele. Aceste bunuri explică atât diferenţele care există
în situarea pe piaţă a unei firme consolidate, cu o anumită vechime, faţă de o firmă în curs de
instalare, cît şi eficienţa, diferită, înregistrată de firme cu vechime şi dotări materiale comparabile.
Factorul care produce diferenţa de profit constă tocmai în calitatea diferită a elementelor incorporale
ale fondului de comerţ. Acestea concură la formarea reţelei de relaţii şi parteneri, a clientelei, a
reputaţiei şi creditului în afaceri prin contribuţia calităţilor comerciantului, calitatea mărfurilor,
lucrărilor sau serviciilor oferite, amplasamentul stabilimentului, firma şi mărfurile utilizate etc. Ca
urmare, acestc elemente incorporale au o pondere însemnată în valoarea economică a societăţii
comerciale sau a unei părţi din ea476.Sunt bunuri incorporale: dreptul asupra denumirii de firmă,
dreptul asupra emblemei, dreptul de autor, drepturile asupra mărcii, drepturilc asupra modelelor
industriale, clientela, vadul comercial477 etc.
1.3. Unitatea Administrativ Teritorială „Comuna Vultureni” a transmis în capitalul social al S.A.
„Vulturenii de Jos” un iaz de 10 ha. Camera Înregistrării de Stat a refuzat să înregistreze
societatea cu asemenea bunuri în capitalul social, ori potrivit Constituţiei şi Codului civil, apele şi
pădurile de interes public sunt bunuri ale domeniului public. Juristul Primăriei Comunei
Vultureni a atacat refuzul înregistrării în instanţa de judecată. Cum urmează a fi soluţionat
litigiul ? Instanta va permite inregistrarea societatii respective cu aport la capitalul social a unui iaz
de 10ha, intrucit chiar daca cunoastem faptul ca iazurile sunt in proprietate publica a statului acestea
pot fi transmise cu drept de gestiune economica si societatilor comerciale pentru satisfacerea
necesitatilor activitatii sale.

Subiectul 21. Aportul în natură la capitalul social.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Descrieţi procedura de vărsare a aportului nemonetar la formarea şi majorarea capitalului
social al societăţilor comerciale. Pag. 202-203. Majorarea- pag.207.Aportul in natura la capitalul
social se face cu orice bunuri aflate in circuitul civil:corporale si incorporale.operatiunea de
 transmitere se face dupa regurile similare sunt unele partikularitati bazate pe natura bunului care se
transmite.Bunul se transfera in proprietate prin indicarea acestui fapt in actul de constituire , in cayul
unui bun supus inregistrarii proprietatea se considera transmisa la data inskrierii actului in Registrul
de stat,daca sunt immobile se inskriu in Registrul de iimobile,daca sunt in forma de actiuni sau de
obligatiuni se inskriu in registrul aktionarilor.bunurile corporale care nu sunt pasibile de inregistrare
se transmit in proprietatea societatii prin semnarea unui act intre administrator ei sau o pers
imputernicita de acesta si fondatorul, care varsa aportul si transmite efectiv bunurile.Deasemenea
bunul poate fi transmis in folosinta la formarea si majorarea capitalului social,considrerinduse doar
valoarea pentru utilizarea bunului transmis.O a doua forma de majorarea acapitalului social-prin noi
aporturi –aceasta poate fi depusa de catre asociati ,care au dr sa-si mentina influenta in societate,dar
si de terti.Daca particpiatiunile cresc din contul aporturilor suplimentare ale tututror detinatorilor
,capitalul social se vamajora ,fara a afecta interesele lor.Sau se poate majora prin aporturile
suplimentare neproportinale a unor asociati sau unor terti.
1.2. Stabiliţi interdependenţa dintre noţiunile de „aport la capitalul social”, «participaţiune»
„parte socială”, „acţiune” “aport suplimentar”. Capitalul social se divizeaza in participatiuni
care apartin fondatorilor, numite si parti de interes, parti sociale, actiuni, cote de participare, a caror
valoare are in mod obligatoriu expresie baneasca. Valoarea acestei participatiuni ale asociatului nu
poate fi mai mare decit valoarea aportului varsat la capitalul social de catre acesta. Daca
participatiunilr asociatilor cresc din contul aporturilor suplimentare ale tuturor detinatorilor,
capitalul social se va majora fara a afecta interesele asociatilor. Insa capitalul social se poate majora
prin aporturi suplimentare neproportionale, ale tuturor asociatilor sau numai a unora dintre ei.
Exista o interdependenta enorma, deoarece anume prin aportul in bani sau in natura se formeaza
capitalul social al societatii comerciale care la rindul sau e divizat in participatiuni care apartin
fondatorilor, numite si parti de interes , parti sociale sau in actiuni a caror valoare are in mod
obligatoriu expresie baneaska.Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta,
materializat prin participatiunea acestuia la capitalul social, care poarta denumirea de parte de
interes, parte sociala sau obtine un nr de actiuni.valoarea participatiunii(partii sociale) asociatului
nu poate fi mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta. Partea sociala reprezintг o fractiune
din capitalul social al societгюii al cгrei cuantum se stabileєte оn funcюie de cuantumul aportului єi
include toate drepturile єi obligaюiile asociatului. Acюiunea este un document, care atestг dreptul
proprietarului lui (acюionarului) de a participa la conducerea societгюii, de a primi dividende,
precum єi o parte din bunurile societгюii оn cazul lichidгrii acesteia.
1.3. Recomandaţi soluţii cet. Scurtu V., fondator unic al SRL “MIXT”, care a decis să verse cu titlu
de aport în capitalul social un bun imobil, un automobil, acţiunile pe care le deţine în S.A.
“Tîmplarul” referindu-vă la la termenul de vărsare, modul de evaluare şi de predare a
acestora. In calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, єi bani.
Astfel Scurtu V.A. va trebui sa verse aportul in numerar va fi varsat integral pоnг la оnregistrarea de
stat a societгюii conform art. 18 al.1 din legea privind srl , deoarece e asociat unic, astfel el va trebui
sa verse pina la inregistrare suma de 5400 lei. Aportul оn naturг caimobilul, automobilul, al
asociatului unic va fi vгrsat оn cel mult 30 de zile de la оnregistrarea de stat a societгюii. Dovada
vгrsгrii acestui aport va fi prezentatг organului de оnregistrare оn termen de 10 zile de la vгrsare.
Aportul оn naturг al asociatului unic va fi evaluat de un evaluator independent.Actiunile din SA
Timplarul nu pot fi transmise ca aport la capitalul social, conform CC RM art.114 al.3 Nu se pot
constitui aporturi la formarea sau la majorarea capitalului social al societгюii de capital creanюele єi
drepturile nepatrimoniale, astfel actiunile din SA Timplarul reprezentind creante.Inregistrarea
imobilului va avea lok in Registrul bunurilor immobile, iar inregistrarea automobilului va fi in
Regstrul de stat al transporturilor.

Subiectul 22. Bunurile incorporale ale persoanei juridice cu scop lucrativ.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Identificaţi bunurile incorporale ce se includ în activul persoanei juridice, definindu-le şi
explicându-le esenţa- pag. 184(definitia)+pag. 187 explicatia lor.In activul persoanei juridice se
include urm bunuri incorporale: dr asupra denumirii de firma, dr asupra emblemei, dr asupra
marcilor de productie, dr asupra clienteleisi vadului commercial, dr de autor, dr asupra modelului si
desenului industrial, dr asupra inventiilor. Denumirea de firma identifica persoana juridica din
totalitatea subiectelor de dr. Denumirea se inscrie in Registrul de stat al intreprinderilor si trebuie sa
figureze in toate actele emise de societate comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile
 sub sanctiunea platii de daune-interese. Societatea dobindeste un dr exclusive de utilizare a firmei,
dr de proprietate incorporala. Societatea care si-a inregistrat in modul stabilit firma are dr sa ceara
oricarui subiect de dr care ii utilizeaza ilegal firma sa inceteze a o folosi si sa-I plateasca daune-
interese. Emblema este de asemenea un element de identificare a persoanei juridice, insa spre
deosebire de firma care este un element obligatoriu, emblema este un element facultative. Societatea
comerciala obtine dr exclusive asupra emblemei numai daca aceasta este inregistrata la Agentia de
Stat pentru protectia industriala. Valoarea economica a emblemei depinde de aptitudinea ei de a
atrage clientele, de calitatea marfurilor, produselor, serviciilor societatii, de vechimea utilizarii sale.
Marca de produs si marca de serviciu sint de asemenea elemente de individualizare ale societatii
comerciale. Marca poate fi verbala (constituita din cuvinte, litere, cifre), figurative (avind
reprezentari grafice), combinata (alcatuita din elemente verbale si figurative). Dupa destinatie
marcile sint de fabrica si de comert. Marca de fabrica se foloseste de producator sau de fabricant in
domeniul activitatii industriale, agricole, mestesugaresti. Marca de comert este utilizata de
comerciant sau de distribuitor prin aplicare pe produsele pe care le vinde. Dupa obiect marcile se
impart in marci de productie si marci de serviciu. Dupa titular marcile se impart in marci individuale
si colective. MArca individuala apartine unei singure persoane fizice sau juridice. Marca colectiva
apartine unei uniuni, asociatii economice sau altei asociatii de persoane fizice/juridice. DR asupra
clientelei si a vadului commercial consta in faptul ca fiecare intreprinzator are clientele sa iar alti
intreprinzatori nu au dr sa ademeneasca clientele concurentilor sai prin mecanisme interzise. Vadul
comercial desemneaza obisnuinta consumatorului de a cumpara constant produse si servicii de la un
anumit intreprinzator. Clientela este cauza si efectul vadului. DR de autor consta in dr exclusive a
autorului de a efectua , a permite sau a interzice reproducerea, demonstrarea, interpretarea,
comunicarea publica a operei, traducerea, prelucrarea acesteia. DR de autor este un bun incorporal
care poate fi inclus in patrimonial societatii comerciale in calitate de aport la capitalul social sau
care poate fi dobindit de societate in timpul activitatii. DR societatii asupra modelului sau desenului
industrial apare daca acesta a fost creat de un salariat al soietatii, in baza unui contract de cercetari
stiintifice cu autorul sau in baza unui constract de cesiune a drepturilor incheiat cu autorul. EX:
sticlele pentru bauturi racoritoare. DR asupra inventiilor-autorul inventiei este protejat prin brevetul
de inventie care reprezinta un titlu de stat, eliberat de Agentia de stat pentru protectia industriala.
1.2. Comparaţi “denumirea de firmă” cu „marca de producţie” evidenţiind momentul apariţeie
drepturilor respective şi prioritatea care o acordă legea una faţă de alta în cazul confruntării
acestora.Atit denumirea de firma cit si marca de productie sint semne de individualizare a
intreprinzatorului. Ambele sint elemente incorporale a caror valoare economica principala consta in
puterea lor de a atrage clientele. Dar asa cum sint bunuri diferite intre ele sint deosebiri. Astfel,
denumirea de firma se inscrie in registrul de stat al intreprinderilor, iar marca de productie se
inregistreaza la Agentia de stat pentru protectia proprietatii industriale. Denumirea de firma poate fi
exprimata numai in litere si trebuie sa fie in mod obligatoriu prezenta in toate actele emise de
societatea comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile, sub sanctiunea platii de daune-
interese, iar marca de productie poate fi exprimata atit in litere cit si in reprezentari grafice plane sau
tridimensionale sau in forma mixta sin u este necesar sa fie inclusa in actele incheiate de
intreprinzator. O societate comerciala poate fi titularul mai multor marci dar poate avea o singura
denumire de firma. De asemenea inregistrarea marcii produce efecte pentru o perioada de 10 ani, cu
posibilitatea prelungirii acestui termen cu inca 10 ani, pe cind denumirea de firma e vaalbila pe
parcursul intregii activitati a intreprinzatorului. Marca inregistrata poate fi transmisa spre utilizare
totala sau partiala unor alte persoane, printr-un contract inregistrat la Agentia de stat pentru protectia
proprietatii individuale, pe cind denumirea de firma nu poate fi transmisa tertilor spre
utilizare.Denumirea de firma distinge intreprinzatorul in domeniul sau de activitate, marca de
productie distinge produsele unui agent econoic pe piata de desfacere a acestora. Atit denumirea de
firma cit si marca de productie sint semne de individualizare a intreprinzatorului. Ambele sint
elemente incorporale a caror valoare economica principala consta in puterea lor de a atrage clientele.
Dar asa cum sint bunuri diferite intre ele sint deosebiri. Astfel, denumirea de firma se inscrie in
registrul de stat al intreprinderilor, iar marca de productie se inregistreaza la Agentia de stat
pentru protectia proprietatii industriale. Denumirea de firma poate fi exprimata numai in litere si
trebuie sa fie in mod obligatoriu prezenta in toate actele emise de societatea comerciala, inclusive in
scrisori, contracte, actiuni civile, sub sanctiunea platii de daune-interese, iar marca de productie
poate fi exprimata atit in litere cit si in reprezentari grafice plane sau tridimensionale sau in forma
mixta sin u este necesar sa fie inclusa in actele incheiate de intreprinzator. O societate comerciala
 poate fi titularul mai multor marci dar poate avea o singura denumire de firma. De asemenea
inregistrarea mercii produce efecte pentru o perioada de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii acestui
termen cu inca 10 ani, pe cind denumirea de firma e vaalbila pe parcursul intregii activitati a
intreprinzatorului. Marca inregistrata poate fi transmisa spre utilizare totala sau partiala unor alte
persoane, printr-un contract inregistrat la Agentia de stat pentru protectia proprietatii individuale, pe
cind denumirea de firma nu poate fi transmisa tertilor spre utilizare.
1.3. Consultaţi un investitor străin în privinţa posibilităţii transmiterii unei mărci de producţie cu
titlul de aport la majorarea capitalului social, referindu-vă la modul de evaluare, aprobare a
valorii şi procedura de transmitere a acesteia.Art 114 alin (1) prevede ca aportul in natura la
capitalul social al societatii comerciale poate avea ca obiect orice bunuri aflate in circuitul civil.
Respectiv prin bunuri in acest caz se inteleg atit cele corporale cit si cele incorporale. Marca de
productie fiind un bun corporal poate fi adus ca aport la capitalul social al societatii comerciale.
Valoarea marcii de productie adica echivalentul acesteia in bani urmeaza sa fie aprobata de adunarea
generala si evaluata de catre un expert independent, profesionist si impartial conform bunurilor
aduse ca aport in natura, iar evaluarea acestora trebuie sa se finalizeze cu acel act de evaluare a
marcii de productie, in care sa fie indicate valoarea acesteea, caracteristicile ei, data intocmirii,
persoanele ce l’au intocmit etc.. Aportul in natura urmeaza sa fie varsat in termenul stabilit in actul
de constituire dar nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii societatii comerciale.

Subiectul 23. Capitalul social al societăţii comerciale.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Numiţi 9 reglementări legale prin care se stabileşte capitalul social minimal al unor societăţi
comerciale şi relataţi despre funcţiile capitalului social.a)hotarirea guvernului pentru aprobarea
regulamentului privind modul de organizare si functionarea a caselor de amanet. Pentru municipale
capitalul soc minim - 25 mii $, pentru localitatile rurale-15 mii $;b)legea din 2008 privind
reglementarea valutara. Capitalul min - 500mii lei;c)legea RM din 1999 cu privire la jocurile de
noroc;d)legea din 1997 cu privire la bursele de marfuri - mărimea capitalului social al bursei de
mărfuri trebuie să fie de cel puţin 1 milion de lei;e)legea din 1998 cu privire la piata valorilor
mobiliare. Capital soc. minimal-500 mii lei;f)legea din 1997 cu privire la fondurile de investitii
Capitalul propriu al fondului de investiţii mutual şi cel al fondului de investiţii pe intervale trebuie
să constituie cel puţin 1 milion de lei fiecare, iar capitalul social al fondului de investiţii nemutual
- cel puţin 500 mii de lei;g)legea cu privire la institutiile financiare -100 mln lei;h)legea cu privire
la asigurari;i)legea cu privire la SRL - 5400lei;j)legea cu privire la SA – 20000lei.
Functiile capitalului social:1.baza materiala a PJ. 2. garantie a creditorilor. 3.legatura dintre PJ si
membrii sai.(mai detaliat despre functii la pag.199jos si pag.200)
1.2. Comparaţi noţiunea de capital social cu noţiunile de „patrimoniu”, „activ al societăţii”, „pasiv al
societăţii”, „capital propriu”, „capital vărsat”, „ participaţiune”. Pag.198-199.în literatura
juridică s-a menţionat că, în unele cazuri, capitalul social trebuie delimitat şi de alte noţiuni, cum ar fi
cea de patrimoniu, de active ale societăţii497, de capital propriu şi de capital vărsat.- Capitalul social şi
patrimoniul. Din noţiunea de capital social498 rezultă că acesta este un element al patrimoniului
societăţii, însă nu se confundă cu el. O eventuală confuzie a capitalului social cu patrimoniul societăţii
apare la constituire, atunci când asociaţii varsă integral aporturile la care s-au obligat. Cu alte cuvinte,
aportul în numerar, vărsat la contul bancar al societăţii, este capitalul propriu iniţial al societăţii şi, ca
valoare contabilă, se reflectă, pe de o parte, la pasiv, ca datorie faţă de fondatori, indicând legătura
juridică sau, altfel spus, dependenţa de aceştia, iar pe de altă parte, la activ, ca bani disponibili pe
contul societăţii. Dacă patrimoniul este un ansamblu de drepturi şi obligaţii cu valoare economica ce
aparţin unei persoane, capitalul social este suma valorilor bunurilor aduse de asociaţi ca aport în
societatea comercială pentru formarea activului patrimoniului social499. Patrimoniul este o raărime
variabilă şi depinde de eficacitatea activităţii societaţii comerciale, adică de profit sau pierderi.
Capitalul social este o valoare fixă, menţinută pe întreaga durată a societăţii şi înscrisă în actele
constitutive şi în Registrul de stat, modificarea lui efectuându-se prin proceduri dure.
-Capitalul social şi activul societăţii. Capitalul social ca valoare este echivalentul valorii sumare a
tuturor aporturilor asociaţilor, indiferent de forma în care sunt făcute. De aceea, el indică valoarea
ininimă a laturii active a patrimoniului societăţii, dar nu este activul societăţii. Acesta din urmă este
format din activele proprii ale societăţii (aporturi, rezerve sau beneficii nerepartizate) sau împrumutate
(credite bancare sau comerciale), precum şi din bunurile deţinute de societate la un anumit moment,
indiferent de faptul dacă aceste active sunt aportate de asociaţi, sunt procurate din mijloace proprii
 sau sunt procurate din mijloace atrase. Capitalul social arată nivelul minim al activelor pe care
trebuie să le deţină societatea. Din activele care asigură intangibilitatea capitalului social nu pot fi
plătite dividende. Dacă activitatea, într-o anumită perioadă, s-a dovedit a fi ineficientă, iar societatea
a avut pierderi şi valoarea activelor a scăzut sub mărimea capitalului social, la sfârşitul exerciţiului
financiar organul de decizie şi control al societăţii trebuie să hotărască fie întregirea, fie reducerea
capitalului social la valoarea reală a activelor500. Dacă societatea a activat eficient, la sfârşitul
exerciţiului financiar societatea va obţine beneficii şi asociaţii vor putea participa la împărţirea lor.-
Capitalul social şi pasivul societăţii. Potrivit regulilor de evidenţă contabilă, mărimea capitalului
social figurează la pasiv. Capitalul social, pe lîngă faptul că indică nivelul minim al activelor de care
trebuie să dispună societatea, indica şi sursa acestui patrimoniu, care, în esenţă, nu este altceva decât
datoria societăţii faţă de asociaţii săi. Asociaţii, la rândul lor, au un drept de creanţă complex, care
include atât dreptuii patrimoniale (dreptul la dividende; dreptul la o parte din active în cazul
lichidării societăţii), cât şi drepturi nepatrimoniale (dreptul de a participa la adunarea asociaţilor cu
drept de vot; dreptul la informaţie; dreptul dc control etc), pe care le pot valorifica în modul stabilit
de normele legalc şi statutare. Creanţa asupra societăţii se materializează în cota dc participare la
capitalul social, numită şi participaţiune, parte socială sau acţiune, care poate fi valorificată prin: a)
înstrăinare către o altă persoană; b) retragere din societate (numai în unele forme de societate); c)
obţinerc a unei părţi din active în cazul lichidării societăţii.-Capitalul social şi capitalul propriu.
Capitalul social nu sc confundă integral nici cu capitalul propriu al societăţii. După cum am indicat
anterior, capitalul social indică sursa iniţială a capitalului propriu, şi acestea corespund la constituire,
când societatea a obţinut întregul capital social de la fondatorii săi, dar nu a efectuat nici un fel de
operaţiuni juridice şi, prin urmare, nu a suportat nici cheltuieli, nu a obţinut nici beneficii. După
începerea activităţii, capitalul propriu, pc lângă capitalul social şi capitalul de rezervă, include şi
beneficiile realizate, dar nedistribuite, alte fonduri formate de societate. Din aceasta rezultă că
valoarea nominală a participaţiunii unui asociat (acţionar) reprezintă o fracţiune a capitalului social
(de exemplu, 10% din capitalul social), pe când valoarea contabilă a părţii sociale a asociatului
depinde de capitalul propriu al societăţii, adică cele 10% vor fi suplimentate şi de 10% din capitalul
de rezervă, de 10% din beneficiul nerepartizat şi de 10% din alte fonduri ale societăţii.-Capitalul
social şi capitalul vărsat. Capitalul social se confundă cu capitalul vărsat al societăţii atunci când
asociaţii au transmis integral aporturile la care s-au obligat. Exemplu poate servi dispoziţia art.112
din Codul civil, potrivit căreia asociatul unic varsă integral aportul până la data înregistrării de stat.
De regulă, la constituire capitalul social este mai mare decât cel vărsat. Art.113 stabileşte că, la data
înregistrării de stat a societăţii, fiecare asociat este obligat să verse în numerar cel puţin 40% din
aportul subscris, pe când capitalul social se varsă integral în cel mult 6 luni de la înregistrare.
1.3. Procurorul m. Chişinău a intentat un proces judiciar de dizolvare a SRL „Lombardul Daciei” din
Chişinău. Administratorul lombardului solicită asistenţă juridică şi afirmă că capitalul social al
acestui lombard este de 100 000 lei, pe când capitalul social minimal pentru SRL este mult mai
mic. Consultaţi administratorul şi elaboraţii o notă informativă în care explicaţi care norme au
fost violate şi ce trebuie să întreprindă administratorul pentru a evita dizolvarea?
Raspuns: Administratorul a tinut cont doar de prevederile generale ale Legii cu privire la SRL, unde
este specificat ca capitalul social minim al unei SRL trebuie sa fie de 5400 lei. Insa, pentru
constituirea, organizarea si functionarea caselor de amanet (lombard) sunt reglementari speciale –
capitalul social minimal pentru functionarea caselor de amanet din municipii este de 25000 $ iar, iar
in mediul rural – de 15000$ (Conform Hotaririi de Guvern cu privire la aporbarea Regulamentului
privind modul de organizare si functionare a caselor de amanet (lombard) ). Respectiv,
administratorul , pentru a evita dizolvarea, va trebui sa convoace adunarea generala sis a explice
esenta problemei, iar adunarea generala a societatii urmeaza sa decida majorarea capitalului social al
societatii sau lichidarea acesteia. Legislatia RM prevede expres un capital social prevazut pentru
lombarduri, in functie de amplasament, si anume daca lombardul este in localitati municipale trebuie
sa aiba un capital de cel putin 25000$ SUA iar in localitatile rurale de cel putin 15000$ SUA. Avind
in vedere situatia noastra concreta, lombardul este amplasat in Chisinau, deci este considerat intr-un
municipiu, si deci el nu a respectat norma minima a capitalului social cerut, in conditiile valorii
curente a $ pe piata, avind numai 8, 333$ SUA. Astfel in cadrul acestui lombard nu s-au respectat
prevederile legii si lui ii pot fi anulate atit faptul inregistrarii cit si actele de constituire si poate fi
declarat nul.

Subiectul 24. Majorarea capitalului social al SRL.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Caracterizaţi formele de majorare a capitalului social a SRL- pag.354.Art 33. Majorarea capitalului
social(1) Majorarea capitalului social al societăţii se admite numai după vărsarea integrală a
aporturilor subscrise.(2) Capitalul social se va majora prin: a) mărirea proporţională a părţilor sociale
din contul profitului net al societăţii sau din mijloacele capitalului de rezervă; b) vărsarea aporturilor
suplimentare de către asociaţi şi/sau de către terţii care au devenit asociaţi. (3) Majorarea capitalului
social din contul vărsării unor noi aporturi se efectuează cu respectarea prevederilor art.24 alin. (6).
(4) Înregistrarea modificărilor actului de constituire a societăţii în Registrul de stat al întreprinderilor
şi organizaţiilor în cazul majorării capitalului social se efectuează după vărsarea efectivă a aporturilor.
La înregistrarea de stat se va face dovada vărsării aporturilor.(5) Dacă majorarea capitalului social nu
a avut loc, societatea, în termen de 3 luni de la data adoptării de către adunarea generală a asociaţilor
a hotărîrii pentru modificarea actului de constituire, va restitui asociaţilor aporturile suplimentare
transmise ei. În cazul în care societatea nu a restituit aportul respectiv în termenul stabilit, aceasta este
obligată la plata dobînzii prevăzute de legislaţie.
1.2. Comparaţi procedura de majorare a capitalului social al SRL din contul beneficiului nerepartizat
cu procedura de majorare a capitalului social prin aporturile noilor asociaţi- pag.354-355.
Majorarea CS din contul beneficiilor nerepartizate ale societatii. In acest caz se realizeaza o crestere
de capital daca adunarea generala decide incorporarea beneficiului in capitalul social, concomitant si
cresterea valorii partipaciunilor fiecarui asociat. O crestere similara a capitalului si a apartipatiunilor
are loc in cazul reevaluarii unor tipuri de active ale societatii(a activelor imobile) . in aceste cazuri
partipatiunile tuturor asociatilor cresc proportional si nici unul din ei nu este lezat in drepturi
noi aporturi- acestea pot fi depuse de catre asociati, care au dreptul sa-si mentina influenta in
societate, dar si de terti. CS se poate majora prin aporturile suplimentare, dar neproportionale, ale
tuturor asociatilor,, prin aporturile numai a unor asociati sau prin aporturile unor terti..
1.3. Administratorul SRL „OTTT” la 1 decembrie 2008 a depus la Camera Înregistrării de Stat cererea
de majorarea capitalului său social din contul aportului unui cetăţean străin, care urma până la
15 ianuarie 2009, să importe în Moldova şi să depună în capitalul social utilaje de conservare a
legumelor. Camera Înregistrării de Stat a refuzat înregistrarea modificării în actele de constituire,
indicând că înregistrarea poate fi efectuată doar după importul utilajelor în R. Moldova şi
predarea lui SRL „OTTT”. SRL „OTTT”, dorind să beneficieze de facilităţile fiscale prevăzute de
Codul fiscal şi Hotărârea Guvernului nr.102 din 30.01.2007 şi considerând ca decizia este
neîntemeiată, a atacat-o în judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?Înregistrarea
modificărilor actului de constituire a societăţii în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor
în cazul majorării capitalului social se efectuează după vărsarea efectivă a aporturilor şi includerea
acestora în bilanţul societăţii. La înregistrarea de stat se va face dovada vărsării aporturilor.
Înregistrarea modificărilor actului de constituire a societăţii în Registrul de stat al întreprinderilor şi
organizaţiilor în cazul majorării capitalului social se efectuează după vărsarea efectivă a aporturilor şi
includerea acestora în bilanţul societăţii. La înregistrarea de stat se va face dovada vărsării aporturilor.

Subiectul 25. Majorarea capitalului social al societăţii pe acţiuni.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Descrieţi procedeele de majorare a capitalului social al societăţii pe acţiuni. --Prin incorporarea
beneficiilor si rezervelor.--Prin incorporarea diferentelor rezultate din evaluare.--Prin aporturi
suplimentare in numerar sau in natura.--Prin conversiunea datoriilor in actiuni.--Prin cresterea
valorii nominale a actiunilor.--Prin emisiune suplimentara de actiuni. (pag. 407-409)
Formele de majorare a CS sunt:a) mărirea proporţională a părţilor sociale din contul beneficiului net
al societăţii sau din mijloacele capitalului de rezervă; b) vărsarea aporturilor suplimentare de către
asociaţi şi/sau de către terţii care au devenit asociaţi.

1.2. Comparaţi procedura majorării capitalului social prin majorarea valorii nominale a acţiunilor cu
procedura de majorare a capitalului social prin emisiunea suplimentară de acţiuni.
Pag.408-409.majorarea CS din contul beneficiilor nerepartizate ale societatii. In acest caz se
realizeaza o crestere de capital daca adunarea generala decide incorporarea beneficiului in capitalul
social, concomitant si cresterea valorii partipaciunilor fiecarui asociat. O crestere similara a
capitalului si a apartipatiunilor are loc in cazul reevaluarii unor tipuri de active ale societatii(a
activelor imobile) . in aceste cazuri partipatiunile tuturor asociatilor cresc proportional si nici unul
 din ei nu este lezat in drepturinoi aporturi- acestea pot fi depuse de catre asociati, care au dreptul sa-
si mentina influenta in societate, dar si de terti. CS se poate majora prin aporturile suplimentare, dar
neproportionale, ale tuturor asociatilor,, prin aporturile numai a unor asociati sau prin aporturile unor
terti..
1.3. Acţionarul Vlădescu a atacat hotărârea adunării generale a acţionarilor S.A. „Rădeanu”, prin care
a fost decisă majorarea capitalului social din contul beneficiilor nerepartizate. În motivarea sa,
reclamantul a arătat că majorarea capitalului social s-a făcut numai pentru acţiunile ordinare
emise de societate. Reclamantul deţine acţiuni preferenţiale de aceeaşi valoare nominală ca şi
acţiunile ordinare şi, deci, în rezultatul majorării capitalului social trebuie să crească şi valoare
nominală a acţiunilor preferenţiale. În referinţă S.A. „Rădeanu” a menţionat că, potrivit actului său
de constituire, majorarea se face numai pentru acţiunile ordinare, dar nu şi pentru cele
preferenţiale. Cum trebuie soluţionat litigiul?Despre actiune ordinara si preferentiala – la pagina
417. Înregistrarea modificărilor actului de constituire a societăţii în Registrul de stat al
întreprinderilor şi organizaţiilor în cazul majorării capitalului social se efectuează după vărsarea
efectivă a aporturilor şi includerea acestora în bilanţul societăţii. La înregistrarea de stat se va face
dovada vărsării aporturilor.

Subiectul 26. Reducerea capitalului social al SRL.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Caracterizaţi formele de reducere a capitalului social al SRL-pag.355.Articolul 34. Reducerea
capitalului social(1) Societatea este în drept, iar în cazurile prevăzute de lege este obligată, să-şi
reducă capitalul social. (2) Capitalul social al societăţii poate fi redus prin:a) reducerea proporţională
a valorii nominale a tuturor părţilor sociale; b) stingerea părţilor sociale dobîndite de societate.
(3) Dacă reducerea capitalului social nu este motivată de pierderi, restituirea către asociaţi a unor
fracţiuni din aporturi se efectuează de către societate numai după înregistrarea de stat a modificărilor
operate în actele de constituire, modificări determinate de reducerea capitalului social, dar nu mai
tîrziu de 3 luni de la data înregistrării de stat.(4) Societatea nu poate reduce capitalul social sub
minimul stabilit de prezenta lege.
1.2. Comparaţi procedura de reducere a capitalului social al SRL şi împărţirea unor active între
asociaţi cu procedura de reducere a capitalului social în legătură cu diminuarea activelor sub
mărimea capitalui social stabilit de actul de constituire-pag.355.Reducerea prin impartirea afectiva
a unor active- in cazul cind organul suprem considera ca activele societatii nu sunt utilizate eficient
in active de intreprinzator, iar pentru atingerea scopului propus sint suficiente active mai mici, poate
decide micsorarea CS si impartirea activelor intre asociati a activelor neutilizate. Dupa informarea
creditorilor si satisfacerea creantelor fata de creditori care se opun, societatea prezinta CÎS actele cu
privire la reducere. Restituirea activelor se poate face in bani sau in naturaReducerea in legatura cu
diminuarea activelor –in cazul in care societatea activeaza ineficient si valoarea activelor societatii
sint sub nivelul marimii CS, societatea trebuie sa decida fie suplimentarea activelor si egalarea lor cu
marimea declarata a CS fie reducerea CS pina la nivelul activelor nete.
1.3. Asociatul SRL „OTTT” Cătalin Sudoreanu a depus la Camera Înregistrării de Stat o cererea de
dizolvare a SRL în legătură cu faptul că activul societăţii s-a diminuat şi constituie doar 40 % din
mărimrea capitalului social declarat. Cum urmează să fie soluţionat litigiul?CÎS ii va refuza
cererea de dizolvare societatii deoarece temeiul invocat de asociat nu este prevazut in CC ca un temei
de dizolvarea. In acest caz legea SRL (art.35) prevede ca societatea este obligate sa reduca CS daca
valoarea activelor nete ale societatii este mai mica decit CS dupa expirarea celui de-al 2 an financiar
si a fiecarui an financiar urmator.Agentul economic e obligate sa decida reducerea CS. Dacă,
societatea nu va reduce capitalul său social, la cererea creditorilor sau a Inspectoratului Fiscal
Principal de Stat ea poate fi lichidată prin hotărîre judecătorească, dar nu dizolvata.CÎS ii va refuza
cererea de dizolvare societatii deoarece temeiul invocat de asociat nu este prevazut in CC ca un temei
de dizolvarea. In acest caz legea SRL prevede ca societatea este obligate sa reduca CS daca valoarea
activelor nete ale societatii este mai mica decit CS dupa expirarea celui de-al 2 an financiar si a
fiecarui an financiar urmator. AG e obligate sa decida reducerea CS. Dacă, societatea nu va reduce
capitalul său social, la cererea creditorilor sau a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat ea poate fi
lichidată prin hotărîre judecătorească.

Subiectul 27. Societatea în comandită (SC).

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Descrieţi noţiunea şi caracterele societăţii în comandită.Notiune: SC este o societate constituita prin
asociere, pe baza deplinei increderi a doua sau mai multe persoane, care pun in comun anumite bunuri
pentru a desfasura activitate comerciala in scopul impartirii beneficiilor si care raspund pentru
obligatiile sale, dupa caz, nelimitat si solidar (comanditati) sau in limita aportului lor (comanditari).
Caracterele: Caracterul decisiv al elementului intuit personae – incredere reciproca deplina;
Caracterul solidar si nelimitat al raspunderii comanditatilor si caracterul limitat al raspunderii
comanditarilor.Legislatia nu impune un capital social minimNumarul de asociati nu poate fi mai mic de
2 (un comanditar si un comanditat) si nu poate depasi cifra de 20. Societatea in comandita este o
societate comerciala in care in care de rind cu membrii care practica in numele societatii , activitatea
de intreprinzator si poarta raspundere solidara ne limitata pentru obligatiile acesteia(comanditati) exista
unul sau mai multi membri finantatori (comanditari) care nu participa la activitatea de intreprinzator a
societatii,dar suporta in limita aportului depus,riscul pierderilor ce rezulta din activitatea acestuia
-asociatia se bazeaza pe deplina incredere a membrilor societatii;la asa forma de societate recurg numai
rudele si prietenii apropiati care isi cunosc calitatile profesionale si personale-capitalul social este
devizat in participatiuni (cote parti), care nu sunt reprezentate prin titluri de valoare; participatiunea la
capitalul social de dreptul la un singur vot daca actul de constituire nu prevede altfel-obligatiile
societatii sunt garantate cu patrimoniul social precum si cu raspunderea nelimitata si solidara a
asociatilor-societatea in comandita are doua categorii de asociati: comanditatii care raspund pentru
obligatiile sociale nelimitat si solidar, si comanditarii, care raspund numai in limita aportului depus in
societate
1.2. Comparaţi drepturile asociaţilor societăţii în comandită cu drepturile asociaţilor societăţii în
nume colectiv. SC se deosebeste de SNC prin existenta a doua categorii de asociati : comanditari si
comanditati, care au drepturi specifice.
Comanditatii: (pag.317)De a conduce societatea si de a lua parte la activitatea ei.-De administrare--
De reprezentare--La informatie--La o parte din beneficiu--La retragere din societate--La active in
caz de lichidare a societatii.Comanditarii: (pag.318)--De a conduce societatea si de a lua parte la
activitatea ei.--La informatie si control asupra activitatii comanditatilor.--La o parte din
beneficiu.--La retragere din societate.--La active in caz de dizolvare a societatii.
Drepturile asociatilor SNC: (pag.307)--De a participa la conducerea si activitatea societatii.--La
informatie privind activitatea societatii.--La o parte din beneficiu.--La o parte din active in caz de
lichidare a societatii--De retragere din societate.
Dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii.In societatea in nume colectiv acest
drept are la baza intentia asociatilor de a colabora voluntar in activitatea de intreprinzator.Fiecare
asociat are dreptul de a participa cu drept de vot la sedintele asociatilor, de regula avind dreptul la
un singur vot.Cel care a contribuit la formarea capitalului social cu un aport mai mare,poate sa aiba
mai multe voturi.Fiecare asociat are dreptul de actiona de sine statator in numele societatii daca
acest act nu prevede altfel.Acest drept in societatea in comandit se deosebeste de societatea in
nume colectiv prin faptul ca exista 2 categorii de asociati: comanditati si comanditari.Comanditatii
participa la conducerea si la activitatea societatii prin intermediul adunarii asociatilor,avind dreptul
la un singur vot,participarea comanditatilor la activitatea societatii include si administrarea si
reprezentarea.Comanditarii pot sa exercite acest drept numai participind la adunarile asociatilor cu
drept de vot si numai in prob care nu intra in competenta exclusiva a comanditatilor. Comanditarii
nu participa la activitatea de intreprinzator a societatii nu au dreptul sa participe la conducerea si la
administrarea societatii si nici sa o reprezinte.
-Dreptul la informatie privind activitatea societatii.acest drept este asemanataor in ambele
societati,adica fiecare asociat are dreptul sa ia cunostinta de cartile contabile si de alte documente
ce privesc activitatea societatii .Numia ca in societatea in comandita, comanditarii exercita acest
drept fara a se implica in activitatea comanditatilor
-Dreptul la o parte din beneficiu.in societatea in nume colectiv veniturile se repartizeaza intre
membrii ei proportional participantilor la capitalul social,asociatul care presteaza servicii pentru
societate cu titlu de aport social poate pretinde la o parte din beneficiile societatii,dar in societatea
in comandita, aportul asociantului comanditat constind in munca si servici,care nu se iau in
considerare la formarea si majorarea capitalului social,asociantul tre sa obtina o plata pentru
efortul fizic si intelecyual depus pentru societate.aceasta plata se face prin atribuirea unei parti din
beneficiul obtinut de societate,dar comanditarul are dreptul sa primeasca partea ce I se cuvine din
veniturile societatii proportional participatiunii sale la capitalul social.cota comanditarilor se va
imparti intre acestia proportional participatiunii la capitalul social
 -Dreptul la active in caz de likidare a societatii.Daca societatea in nume colectiv se likideaza atunci
activele se impart intre asociatii proportional cotelor detinute daca actul de constituire nu prevede
altfel,daca societatea in comandita se dizolva,comanditatii pot pretinde la o parte din activele ce
depasesc capitalul social, dar comanditarii au dreptul fata de comanditati la recuperarea aporturilor
din patrimoniul societatii ramas dupa satisfacerea tuturor creantelor.Din activele ramase dupa
satisfacerea creantelor se restituie mai intil comanditarilor active in suma egala valorii aporturilor
cu care acestia au contribbuit la formarea si majorarea capitalului social.
-Dreptul la retragere din societate.Asociatul societatii in nume colectiv este in drept sa se retraga
din societate informind ceilalti asociati cu cel putin 6 luni inainte, asociatul poate primi cota-parte
din capitalul social in natura sub forma de bunuri ale societatii,asociatul comanditat la fel ca si
asociatul in nume colectiv cind se retrage trebuie sa anunte pe restul cu 6 luni inainte de
aceasta,dar nu poate pretinde la o parte din activele ce suplinesc capitalul social.Comanditarul are
dreptul sa se retraga din societate la sfir anului financiar si sa primeasca o parte din activele ei
proportional participatiunii sale la capitalul social in modul stabilit de actul de constituire.
1.3. Argumentaţi includerea în denumirea de firmă a societăţii în comandită a cuvântului
„ciobanu” şi a numelui cetăţeanului „Jardan” care are statutul de comanditar al acestei
societăţi, explicând efectele pe care le generează aceste includeri.Raspuns: denumirea SC trebuie
sa include sintagma in limba de stat “societate din comandita” sau abrevierea “SC”, numele sau
denumirea comanditatilor. Daca nu sunt incluse numele sau denumirea tuturor comanditatilor, in
denumirea societatii trebuie sa se include numele sau denumirea a cel putin unu dintre comanditati
si sintagma in limba de stat “si compania” sau abrevierea “si Co”. Daca denumirea societatii
contine numele sau denumirea comanditarului (ca in cazul din speta noastra), acesta raspunde
nelimitata si solidar, ca si asociatii comanditati. Denumirea SC trebuie sa includa sintagma in
limba de stat ,, societatea in comandita ,, sau abrevierea ,,SC,, numele sau denumirea
comanditatilor. EX ,, SC movileanu si popescu,,. Daca sint mai multi se scrie SC movileanu si
Compania….sau Co..Daca dnumirea societatii contine numele sau denumirea comanditarului
acesta raspunde nelimitat ca si asociatii comanditati si, impreuna cu ei raspunde solidar

Subiectul 28. Adunarea generală a societăţii cu răspundere limitată (SRL).

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Numiţi atribuţiile ce ţin de competenţa exclusivă şi neexclusivă a adunării generale a SRL.
Articolul 49. Competenţa adunării generale a asociaţilor(1) De competenţa exclusivă a adunării
generale a asociaţilor ţin: a) modificarea şi completarea actului de constituire, inclusiv adoptarea lui
într-o nouă redacţie b) modificarea cuantumului capitalului social;
c) desemnarea membrilor consiliului societăţii şi a cenzorului, eliberarea înainte de termen a
acestora;d) urmărirea pe cale judiciară a membrilor consiliului societăţii şi a cenzorului pentru
prejudiciile cauzate societăţii;e) aprobarea Regulamentului consiliului societăţii; f) aprobarea dărilor
de seamă ale consiliului societăţii, a rapoartelor cenzorului sau a avizelor auditorului independent; g)
aprobarea bilanţului contabil anual; h) adoptarea hotărîrii privind repartizarea între asociaţi a
profitului net;) privind reorganizarea societăţii şi aprobarea planului de reorganizare; j) adoptarea
hotărîrii de lichidare a societăţii, numirea lichidatorului şi aprobarea bilanţului de lichidare;
k) aprobarea mărimii şi modului de formare a fondurilor societăţii; l) aprobarea mărimii şi a modului
de achitare a remuneraţiei membrilor consiliului societăţii şi cenzorului;m) aprobarea în prealabil a
încheierii contractelor prin care societatea transmite proprietatea sau cedează, cu titlu gratuit, drepturi
unor terţi, inclusiv asociaţilor;n) înfiinţarea filialelor şi reprezentanţelor societăţii;o) aprobarea
fondării altor persoane juridice;p) aprobarea participării în calitate de cofondator al altor persoane
juridice. (2) Dacă actul de constituire nu prevede altfel, de competenţa adunării generale a
asociaţilor ţin: a) desemnarea şi eliberarea înainte de termen a administratorului; b) aprobarea dării de
seamă anuale şi evaluarea activităţii administratorului; c) urmărirea pe cale judiciară a
administratorului pentru prejudiciile cauzate societăţii; d) aprobarea mărimii şi modului de achitare a
remuneraţiei administratorului; e) aprobarea planului de afaceri al societăţii; f) aprobarea
regulamentelor interne ale societăţii; g) adoptarea altor hotărîri atribuite de lege sau de actul de
constituire în competenţa adunării generale a asociaţilor.
1.2. Analizaţi procedura de convocare şi desfăşurare a adunării generale a asociaţilor SRL, cu referire
la modul de informare a asociaţilor, deliberativitatea adunării, modul de adoptare a hotărârilor şi
întocmire a procesului verbal- pag.333-340.Articolul 52. Hotărîrea privind convocarea adunării
generale a asociaţilor- În hotărîrea privind convocarea adunării generale a asociaţilor vor fi indicate
 data, ora, locul desfăşurării, ordinea de zi a adunării, informaţiile şi documentele care vor fi puse la
dispoziţia asociaţilo Articolul 53. Obligaţia transmiterii informaţiei şi documentelor necesare pentru
participarea la adunarea generală a asociaţilor (1) Administratorul este obligat să expedieze fiecărui
asociat hotărîrea privind convocarea adunării generale a asociaţilor, informaţia şi documentele
necesare. Aceeaşi obligaţie o au asociaţii, consiliul societăţii sau cenzorul în cazul în care aceştia
convoacă adunarea generală a asociaţilor. (2) Informaţia şi documentele necesare pentru dezbaterea
chestiunilor incluse suplimentar în ordinea de zi la cererea asociaţilor se aduc la cunoştinţa tuturor
asociaţilor în termenul şi în modul stabilit la art.55 alin. (4). (3) Înştiinţarea privind convocarea
repetată a adunării generale a asociaţilor se transmite asociaţilor prin scrisoare recomandată,
expediată cu cel puţin 8 zile înainte de data ţinerii adunării. (4) Actul de constituire poate prevedea şi
alte condiţii şi termene de informare a asociaţilor. Articolul 54. Înştiinţarea asociaţilor despre
convocarea adunării generale a asociaţilor(1) Hotărîrea privind convocarea adunării generale a
asociaţilor se aduce la cunoştinţa fiecărui asociat prin scrisoare recomandată, expediată cu cel puţin
10 zile înainte de data ţinerii adunării.(2) Actul de constituire al societăţii poate prevedea publicarea
unui aviz despre convocarea adunării generale a asociaţilor.(3) Participarea asociatului sau a
reprezentantului lui la adunarea generală a asociaţilor acoperă orice viciu al neînştiinţării şi/sau
încălcării modalităţii şi a termenelor de înştiinţare.Adunarea generală a asociaţilor este deliberativă
dacă numărul de voturi reprezentat este suficient pentru adoptarea a cel puţin unei chestiuni incluse în
ordinea de zi.Articolul 58. Adoptarea hotărîrilor adunării generale a asociaţilor (1) Hotărîrile adunării
generale a asociaţilor se adoptă: 1) cu votul unanim al asociaţilor pentru: a) obligarea asociaţilor la
aporturi suplimentare; b) modificarea modului de distribuire a profitului net al societăţii; c)
completarea ordinii de zi; d) transformarea societăţii într-o altă formă în care asociaţii poartă
răspundere nelimitată;2) cu cel puţin trei pătrimi din voturile tuturor asociaţilor pentru: a)
modificarea şi completarea actului de constituire; b) lichidarea societăţii, numirea lichidatorului şi
aprobarea bilanţului de lichidare; c) reorganizarea societăţii şi aprobarea planului de reorganizare;
d) acordul prealabil pentru încheierea contractelor, prin care societatea transmite proprietatea sau
cedează, cu titlu gratuit, drepturi terţilor, inclusiv asociaţilor societăţii; e) înfiinţarea filialelor şi
reprezentanţelor societăţii; f) aprobarea fondării altor persoane juridice;g) aprobarea participării în
calitate de cofondator al altor persoane juridice; h) excluderea unor chestiuni din ordinea de zi;
3) cu cel puţin jumătate din voturi pentru:a) aprobarea dărilor de seamă şi a rapoartelor
administratorului şi ale cenzorului; b) repartizarea profitului net între asociaţi; c) desemnarea şi
eliberarea înainte de termen a administratorului şi cenzorului; d) aprobarea mărimii şi modului de
achitare a remuneraţiei administratorului şi cenzorului; e) aprobarea regulamentelor interne; f)
adoptarea altor hotărîri ce ţin de competenţa adunării generale a asociaţilor. (2) Hotărîrile se adoptă
prin vot deschis, dacă actul de constituire nu prevede altfel.
1.3. Prin hotărârea adunării generale a SRL „PINUL” din 2.12.2007 a fost exclus asociatul Nichifor..
deoarece el nu a vărsat integral aportul la capitalul social, pe care trebuia să-l verse încă până la 1
noiembrie 2004, precum şi nici nu a participat la ultimele 3 adunări generale, a pierdut legătura
cu societatea. Adunarea de asemenea a decis să nu-i restituie asociatului exclus partea din aport
vărsată, or, societatea a suferit prejudiciu în legătură cu nevărsarea integrală a aporturilor.
Asociatul exclus consideră hotărârea ilegală şi a atacat-o in instanţă. Cum urmează a fi soluţionat
litigiul? (2) Asociatul se exclude din societate prin hotărîre judecătorească.(3) Asociatul exclus din
societate nu are dreptul la o parte proporţională din patrimoniul societăţii, dar are dreptul numai la o
sumă de bani ce reprezintă valoarea contabilă a părţii sociale la data excluderii, dacă hotărîrea
judecătorească nu prevede altfel. Valoarea părţii sociale a asociatului exclus din societate se restituie
acestuia în decurs de 6 luni de la data excluderii, dar numai după ce a reparat prejudiciul cauzat
societăţii. Obligaţia de reparare a prejudiciului subzistă în partea neacoperită prin aportul vărsat.
(4) Asociatul exclus din societate răspunde pentru pierderi şi are dreptul la profit net pînă la data
excluderii sale. Plata profitului net se face în termen de 30 de zile de la data adoptării hotărîrii privind
distribuirea acestuia sau de la data-limită de adoptare a unei astfel de hotărîri.(5) Asociatul exclus din
societate poartă răspundere faţă de terţi pentru operaţiunile făcute de societate pînă la data rămînerii
definitive a hotărîrii de excludere. Dacă, în momentul excluderii lui din societate, există operaţiuni în
curs de executare, asociatul este obligat să suporte consecinţele executării lor şi, prin derogare de la
prevederile alin. (3), nu va putea pretinde valoarea părţii sociale ce i se cuvine decît după terminarea
acelor operaţiuni.

Subiectul 29. Partea socială a asociatului societăţii cu răspundere limitată (SRL).

Conţinutul subiectului
Definiţi noţiunea de “parte socială” a asociatului SRL relatând despre coraportul cu capitalul social şi
despre dependenţa valorii ei de aportul depus. Reprezinta acea fractiune din capitalul social al SRL,
detinuta de fiecare asociat al societatii, a carei marime se stabileste in dependenta de marimea aportului
varsat si include toate drepturile si obligatiile asociatului. Daca societatea este constituita dintr-un singur
asociat, acesta destine o parte sociala egala cu capitalul social. Partea sociala este indivizibila, daca actul de
consituire nu prevede altfel.
Comparaţi noţiunea de „parte socială” cu noţiunile de „certificat al părţii sociale”, „extras din registrul
de stat al persoanelor juridice”, „aport la capitalul social”.--SRL elibereaza asociatului care a varsat
aportul integral un certificate prin care se atesta detinerea partii sociale si marimea ei. (certificat al partii
sociale)--Persoanei juridice, ca dovada a inscrierii ei in registrul de stat, i se elibereaza extrase din acest
registru. Extrasul demonstreaza ca o asemenea persoana juridica exista cu adevarat, iar datele inscrise sunt
veridice. In extras se cuprinde informatie inclusive despre cuantumul partii sociale a fiecarui asociat.
--Aport la capitalul social reprezinta suma valorilor bunurilor aduse de asociati pentru formarea
patrimoniului social al societatii. Partea sociala detinuta de un asociat este stabilita in functie de marimea
aportului varsat de acest asociat. a) certificatul a partii sociale- societatea elibereaza asociatului care a
varsat apotrul integral un certificat de confirmare a executarii obligatiei de aport. c) aport- Capitalul
social al societăţii se constituie din aporturile asociaţilor şi reprezintă valoarea minimă a activelor,
exprimată în lei, pe care trebuie să le deţină societatea. Aportul asociatului la capitalul social al societăţii
este prezumat a fi în numerar, dacă actul de constituire nu prevede altfel.Pînă la data înregistrării de stat a
societăţii, fiecare fondator va trebui să verse în numerar în contul societăţii cel puţin 40% din suma
aportului subscris, dacă legea sau actul de constituire nu prevăd o proporţie mai mare. Fiecare asociat va
trebui să verse integral aportul subscris în cel mult 6 luni de la data înregistrării societăţii. Dreptul societăţii
de a reclama aportul de la asociat se prescrie în termen de 3 ani de la înregistrarea de stat a societăţii. În
calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, şi bani. În perioada de
activitate a societăţii, asociaţii nu pot cere restituirea aportului lor vărsat în capitalul social.Asociatul care
nu a vărsat în termenul stabilit aportul este obligat să repare prejudiciile cauzate societăţii dacă
angajamentul asumat a generat aceste prejudicii. Dacă administratorul societăţii nu cere asociatului să verse
neîntîrziat aportul şi să acopere prejudiciul cauzat prin întîrziere, fiecare asociat este în drept, în limitele
termenului de prescripţie, să ceară, în numele societăţii, vărsarea aportului şi repararea prejudiciilor.Suma
totală a aporturilor nu poate fi mai mică decît cuantumul capitalului social. Asociaţii nu pot fi eliberaţi de
obligaţia de a vărsa aportul. Creanţa societăţii privind transmiterea aportului nu poate fi stinsă prin
compensaţie. Faţă de obiectul aportului în natură nu poate fi opus dreptul de retenţie întemeiat pe o creanţă
care nu se referă la acest obiect. În cazul reducerii capitalului social al societăţii, asociaţii pot fi eliberaţi de
obligaţia de a vărsa aport în cuantum ce nu depăşeşte suma cu care a fost redus capitalul social.
Cetăţeanul Codreanu asociat al SRL „TAUR” s-a adresat în judecată cu cererea de a anula contractul
de vânzare-cumpărare a părţii sociale încheiat între asociatul SRL „VIBOR” (cedent) şi cetăţeanul
Nicolăescu (cesionar). Principalul motiv invocat de reclamant a fost încălcarea dreptului de preemţiune
ce-l are asupra părţii sociale în caz de cesiune a acesteia. Cum urmează a fi soluţionat litigiul ?
Raspuns: Dreptul la instrainare libera a pertii sociale este limitat prin dreptul de preemtiune de care
beneficiaza ceilalti asociati. Daca asociatul doreste sa instraineze partea sa sociala si nu respecta dreptul de
preemtiune , ceilalti asociati dobindesc dreptul de a reclama drepturile si obligatiile cumparatorului.
Asociatii astfel vor dobindi parti sociale sau fractiuni din acestea de la asociatul care instraineaza partea sa
sociala. Pentru a evita eventualele conflicte dintre solicitantii partii sociale propuse spre vinzare, legea
prevede distribuirea acesteia proportional participatiunii detinute de fiecare solicitant. Dreptul asupra partii
sociale apare in momentul inregistrarii in Registrul de stat al PJ. Creditorii asociatului pot urmări partea
socială numai în temeiul titlului executoriu în cazul în care creanţele nu pot fi satisfăcute din contul altor
bunuri ale asociatului. Dreptul creditorilor asupra părţii sociale se exercită cu respectarea dreptului de
preemţiune al celorlalţi asociaţi şi al societăţii. Asociatul care intenţionează să înstrăineze parţial sau
integral partea socială transmite o ofertă scrisă administratorului societăţii. Acesta aduce oferta la cunoştinţa
tuturor asociaţilor în termen de 15 zile de la data transmiterii. În cazul vînzării părţii sociale sau a unei
fracţiuni din ea cu încălcarea dreptului de preemţiune, fiecare asociat poate, în decursul a 3 luni de la data
încheierii actului juridic, să ceară pe cale judiciară ca drepturile şi obligaţiile cumpărătorului să treacă la el.
Actul juridic de înstrăinare a părţii sociale se autentifică notarial

Subiectul 30. Dezmembrarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Numiţi actele necesare pentru înregistrarea a două personae juridice care au luat naştere în
rezultatul divizării-pag.218-221.Actele necesare1)cererea de inregistrare ;2)proiectl planului prin de
dezmembrare prin divizare;3)hotarirea de dezmembrare prin divizare adoptate de org suprem al
pj;4)actele de constituire al pj care iau nastere prindivizare ; 5)actele de constituire ale pj care se
dizolva MO in care au fost publicate avizele cu privire la reorganizare prin dezmembrare; 6)actele
care demonstreaza garantarea dr sau satisfacrea creantelro creditorilordac au fost inaintate cerinte ;
7)dovada de plata a taxei de inregistrae; 8)bilantul de repartitie a patrimoniului semnat de adm
persoanei juridice care se dizolva ; 9)actul de predare primire a bunurilor si documentelor ,semnate de
adm pj care se dizolva si de adm pj care se constitue.Operatiuni necesare:a) negocierea si elaborarea
planului de dezmembrareb) aprobarea lui de catre organul supreme al SC care se dezmembreazac)
notificarea CÎS cu privire la initierea reorganizariid) informarea creditorilor si publicarea avizului in
MO cu privire la dezmembrare;e) satisfacerea cerintelor sau dupa caz garantarea drept creditorilor;
f) prezentarea actelor necesare inregistrarii dezmembrarii.g) inregistra dezmembrarii in CÎS.
1.2. Comparaţi procedura de divizare cu cea de separare, analizând distinct doar acele operaţiuni care le
deosebesc- pag.218-223Operatiunile care le deosebesc: a) divizare- societatea comerciala isi pierde
calitatea de subiect de drept prin dizolvare;la separare societatea comerciala nu isi pierde
personalitatea juridica;b) divizare- iau fiinta 2 sau mai multe PJ;separare- iau fiinta una sau mai
multe PJ;c) divizare- transmiterea patrimoniului de la societatea comerciala care se divizeaza la
societatea care se constituie;separare- transmiterea unei parti din patrimoniu societatii care se
dezmembreaza la societatea care se constituie.
1.3. Adunarea Generală a acţionarilor a hotărât dezmembrarea S.A. „Autotransportatorul” prin
separarea din ea a unei societăţi cu răspundere limitată. Camera înregistrării de stat a respins
înregistrarea reorganizării şi ca temei a invocat două argumente: a) Societatea care se
reorganizează nu a retras din circulaţie o parte din acţiunile sale şi b) Hotărârea de reorganizare
trebuie să fie adoptată cu ¾ din numărul total de voturi, pe când adunarea generală a votat cu 2/3
din numărul acţionarilor prezenţi. S.A. „Autotransportatorul” a atacat decizia Camerei
Înregistrării de Stat în judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?Cf CC art.81, hotarirea
adunarii generale cu privire la reorganizarea societatii se realizeaza cu 2/3 din voturi , nu cu ¾ asa
cum a mentionat CIS.Referitor la actiunile SA, care se alfa in circuit la momentul dezmembrarii,
despre acestea nu avem reglemetari exprese in legislatie, dar totusi daca acestea nu afecteaza procesul
dezmembrarii atunci ele pot sa ramina in circuit, in caz contrar, SA va retrage din circulatie actiunile
sale si va purcede ulterior la dezmembrarea SA.

Subiectul 31. Fuziunea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Numiţi actele necesare de a fi prezentate pentru înregistrarea unei societăţi pe acţiuni rezultate din
fuziunea a două societăţi cu răspundere limitată:1Cererea de inregistrare a fuziunii, conform
modelului aprobat de organul inregistrarii de stat.2 Proiectul contractului de fuziune.3Hotarirea de
reorganizare adoptata de adunarea generala a fiecarei societati cu raspundere limitata participante la
fuziune.4Actele de constituire ale societatilor cu raspundere limitata.5Actul de consituire al societatii
pe actiuni nou-create.6Documentul ce confirma acceptarea de catre creditori a garantiilor oferite sau
ce confirma plata datoriilor.7Actul de transmtere.8Autorizatia de fuziune, daca e necesara.9Copia
avizelor de reorganizare prin fuziune a persoanelor juridice, publicate in MO. 10 .Documentul ce
confirma achitarea taxei de inregistrare.
1.2. Comparaţi efectele produse de fuziunea prin contopire cu efectele produse de absorbţie
evidenţiind operaţiunile necesare de a fi efectuate pentru înregistrarea absorbţiei unei persoane
jurdice de o altă persoană juridică. Pag 211-pag217.a) contopire- patrimonial trece prin succesiune
la noua societate comerciataabsorbtie- patrimonial pers absorbite trece la pers absorbantab) contopire-
2 sau mai multe SC se unesc pentru a constitui o noua SC- se creaza un nou subiect.. absorbtie-o SC
incorporeaza una sau mai multe societati
1.3. Întocmiţi un proiect de contract de fuziune prin absorbţie, potrivit căreia SRL „Vultureni”, care
are capitalul social de 500 000 lei şi 2 asociaţi cu părţi sociale egale absoarbe SRL „Ciocârlia”, cu
4 asociaţi cu părţi sociale egale şi capitalul social de 400 000 lei. Proiectul contractului de
fuziune prin absorbtie trebuie sa contina:1Denumirea si sediul persoanelor juridice implicate in
procesul de reorganizare : societ absorbanta si cea absorbita.2Forma fuziunii – absorbtia.3Avantajele
fuziunii.4Drepturile si obligatiile (patrimoniul) care urmeaza a fi trecute de la PJ care se dizolva la
 cea absorbanta.5Datele de identitate ale asociatilor PJ absorbite, participatiunile pe care acestia le
detin in ea si care le vor detine in PJ absorbanta.6Data la care urmeaza sa fie elaborate si semnat actul
de transmitere a drepturilor si obligatiilor de la PJ care se dizolva la PJ absorbanta.7Se anexeaza actul
de constituire a PJ absorbante si propunerile de modificare a acestuia facute in legatura cu absorbtia.
(1) În scopul fuziunii, organul împuternicit al persoanei juridice elaborează proiectul contractului
de fuziune. (2) În proiectul contractului de fuziune trebuie să se indice:a) forma (felul) fuziunii; b)
denumirea şi sediul fiecărei persoane juridice participante la fuziune;c) fundamentarea şi condiţiile
fuziunii; d) patrimoniul care se transmite persoanei juridice beneficiare;e) raportul valoric al
participaţiunilor; f) data actului de transmitere, care este aceeaşi pentru toate persoanele juridice
implicate în fuziune La proiectul contractului de fuziune se anexează proiectul actului de constituire
al persoanei juridice care se constituie.(4) Proiectul contractului de fuziune se întocmeşte în scris. (5)
Dacă contractul de fuziune aprobat este afectat de o condiţie, acesta se desfiinţează cu efect retroactiv
în cazul în care condiţia nu s-a realizat timp de un an de la data aprobării. Contractul poate prevedea
un termen mai scurt sau un termen de prevenire.

Subiectul 32. Transformarea unei personae juridice dintre formă organizatorică în alta
nr. Conţinutul subiectului
1.1. Descrieţi noţiunea de reorganizare prin tranformare-pag.228Transformarea- este o operatiune prin
care societatea , pe parcursul existentei, trece de la o forma juridica la alta, isi schimba forma initiala
Transformarea persoanei juridice are ca efect schimbarea formei sale juridice de organizare prin
modificarea actelor de constituire în condiţiile legii.Transformarea persoanei juridice trebuie să
întrunească şi condiţiile prevăzute de lege pentru forma juridică de organizare în care se transformă

1.2. Analizaţi operaţiunile pe care le implică transformarea unei societăţi cu răspundere limitată în
societate pe acţiuni. –pag.228-229.procedura de transformare implica urmat operatiunia) elaborarea
actului de constituire al societatii in care se transformab) informarea asociatilor despre transf si
aducerea la cunostinta lor a proiectului actului de constituire,c) convocarea si desfasurarea AG a
asociatilord) adoptare hot de transformare si formarea a organelor specifice societatii in care se
transforma e) informarea creditorilor despre transformar f) publivarea anuntului in MO al RM
g) prezentarea actelor necesare pentru inregistrarea transformari

1.3. Ion Pruteanu, fondator al gospodăriei ţărăneşti, a vândut 5 tone grâu pentru însămânţare
societăţii în nume colectiv “Tulescu şi compania”,cu condiţia că ultima va plăti preţul peste un an.
După ce împrumutul a ajuns la scadenţă, Pruteanul s-a adresat la societatea debitoare să-i
plătească preţul pentru grâu, dar cumpărătorul nu i-a răspuns. Pruteanu s-a adresat cu o cerere în
instanţa de judecată pentru a încasa forţat suma datorată de la societatea debitoare şi membrii
acesteia. În referinţa depusă la instanţă de către administratorul societăţii debitoare s-a arătat că
SNC “Tulescu şi compania” a fost transformată în SRL “Tulescu”, care are un capital social de
5400 lei, iar persoanele care au fost membri ai SNC nu mai sunt asociaţi ai SRL, deoarece şi-au
vândut partea lor socială imediat după transformare. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?
Societatea debitoare fata de Ion Pruteanu va trebui sa’i restituie suma de bani datorata, intrucit la
transformarea unei societati comerciale toate datoriile acesteea trec (se transfera) societatii
transformate, astfel SRL “Tulescu” va fi obligata sa’i intoarca datoria lui Pruteanu Ion. În cazul
reorganizării societăţii în nume colectiv în societate pe acţiuni, în societate cu răspundere limitată sau
în cooperativă, asociaţii continuă, în termen de 3 ani, să răspundă solidar şi nelimitat pentru obligaţiile
născute pînă la reorganizare. Asociatul nu este absolvit de răspundere nici în cazul în care, pînă la
expirarea termenului de 3 ani, înstrăinează dreptul de participaţiune la capitalul social. În cazul
reorganizării societăţii în nume colectiv în societate pe acţiuni, în societate cu răspundere limitată sau
în cooperativă, asociaţii continuă, în termen de 3 ani, să răspundă solidar şi nelimitat pentru obligaţiile
născute pînă la reorganizare. Asociatul nu este absolvit de răspundere nici în cazul în care, pînă la
expirarea termenului de 3 ani, înstrăinează dreptul de participaţiune la capitalul social

Subiectul 33. Dizolvarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Definiţi noţiunea de dizolvare explicînd efectele ce le produce ea asupra persoanei juridice.
Dizolvarea este o operatiune prin care PJ cu scop lucrative pune capat activitatii sale de intreprinz,
fiind privata de dreptul incheierii a noi acte juridice ce tin de obiectul activitatii. Dizolvarea nu
 inseamna insa desfiintarea imediata a persoanei juridice. Ea continua sa existe pentru a indeplini toate
operatiunile de lichidare a patrimoniului, dobindit in timpul existentei sale, avind in consecinta o
capacitate juridica restrinsa. Dizolvarea este o operatiunie juridical prin care societatea comerciala
pune capat activitatii sale de intreprinzator , fiind private de dreptul incheierii a noi acte jur ce tin de
obiectul activitatii. Dizolvarea nu inseamna insa desfiintarea imediata a societatii comerciale.
Temeiurile de dizolvare sunt stabilite de CC art 86 si prevede urmatoarele moduri de dizolvare 1)
voluntara la initiative societatii 2) fortata la decizia inst jud.Dizolvarea fortata se face prin act judect.
Temeiurile de dizolvare fortata sunt stab de cc:1)Constituirea soc, este viciata – au fost inculcate
conditiile de fond sau de fosrma ale actului de constituire sau dispozitiile legale-Lipsa acutului de
constituire sau neautentificarea lui notariala (se considera ca actul lipseste sau nu-I autentificat
notarial , daca nu se afla in dosar cu doc de constit. -Obiectul active este illicit sau contrat ordinii
publice ( obiectul activit . este illicit daca : actele normative interzic desfasurarea unei astfel de
activitati sau pentru practicarea acestui gen de activitatea se aplica pedeapsa penala sau
administrative; activitatea este permisa numai intreprinderilor de stat; societ tre sa obtina autoriz
organului de stat pina la inregistrare)-Actul de constituuire nu prevede denumirea societatii ,
participatiunile asociatilor, marimea capitatlului social subscris ori scopul societatii.-Dispozitiile
legale privind capitalul social minim nu a fost respectat-Toti fondatorii au fost incapabili la datat
constituirii societatii.2)Actul de constituire nu corespunde preevederilor legale ( stucnci cind adunarea
generala a asociatilor introduce , ulterior constituirii, modificari in acest act, iar modificarile contravin
dispozitiilor legale3)Forma juridical a societatii comerciale nu corespunde celei stabilite de
lege4)Activitatea societatii contravene ordinii publice (contravene ordinii publice daca practica un
gen de activitaeta interzis de lege sau genul de activitatea desfasurat este monopol de
stat)5)Activitatea societatii contravene grav actului de constituire( daca se incalca dispozitiile)6)Alte
cazuri stabil. de lege.
1.2. Clasificaţi temeiurile de dizolvare a persoanei juridice cu scop lucrative după criteriile cunoscute
caracterizând fiecare din aceste temeiuri.Dizolvarea poate fi voluntara sau fortata.
Temeiuri de dizolvare voluntara:1Expirarea termenului pentru care societatea a fost constituita. 2
Atingerea scopului propus. 3Imposibilitatea atingerii scopului propus. 4Adoptarea hotaririi de
dizolvare de catre organul supreme al societatii.Temeiuri de dizolvare fortata:1 Constituirea PJ este
viciata: lipsa actului de constituire sau neautentificarea lui notariala; obiectul activitatii este ilicit sau
contrar ordinii publice; actul de consituire nu prevede denumirea societatii, participatiunile
asociatilor, marimea capitalului social ori scopul societatii; dispozitiile legale privind capitalul social
minim nu au fost respectate; toti fondatorii la data consituirii societatii erau incapabili.
2Actul de constituire nu corespunde prevederilor legii. 3Forma PJ nu corespunde celei stabilite de
lege.4Activitatea PJ contravine ordinii publice. 5Activitatea PJ contravine grav actului sau de
constituire.(caracterizarea detaliata : pag. 231- 236) 2 Constituirea societatii este viciata atunci cind
au fost inculcate conditiile de fond sau de forma ale actului de constituire sau dispozitiile legale. Este
important ca temeiurile dizolvarii sa existe la momentul inregistrarii de stat a societatii si nu dupa
inregistrare. Ceea ce priveste activoteatea contravene ordinii publ . aceasta survine dup ace a fost
iregistrata societatea. De asemeanea poate aparea si forme de raspundere ca penala, administrativa.
1.3. Procurorul mun. Chişinău, în baza art.87 Cciv. a înaintat o acţiune de a lichida SRL
«Buzduganul« care desfăşoară activitatea farmaceutică şi după retragerea licenţei de către
Camera de Licenţiere. SRL „Buzdugan” în referinţa sa a motivat că, potrivit legii, nu se poate
solicita lichidarea deoarece activitatea farmaceutică nu este unicul gen de activitate desfăşurat.
Societatea desfăşoară şi alte genuri de activitate şi respectă cerinţele legale de practicare a
acestora. Are dreptul procurorul să intenteze un proces în lichidarea a SRL? Cum urmează a fi
soluţionat litigiul? Constituirea societatii este viciata atunci cind au fost inculcate conditiile de fond
sau de forma ale actului de constituire sau dispozitiile legale. Este important ca temeiurile dizolvarii
sa existe la momentul inregistrarii de stat a societatii si nu dupa inregistrare.
Ceea ce priveste activoteatea contravene ordinii publ . aceasta survine dup ace a fost iregistrata
societatea. De asemeanea poate aparea si forme de raspundere ca penala, administrativa.

Subiectul 34. Lichidatorul persoanei juridice cu scop lucrativ

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Numiţi actele necesare a fi prezentate de către lichidator la organul de înregistrare pentru radierea
persoanei juridice- pag.240-242Actele necesare radierii:1 cererea de radiere 2 bilantul de lichidare
 3actele de constituire in original certificatul de inregistrare 4 extras din registru precum societatea
care se lichideaza nu este fondator al unei alte societati 5 actul ce confirma onorarea obligatiilor
impozitare 6 actul ce dovedeste inchiderea conturilor bancare 7 actul de predare spre nimicire a
stampilelor numerele M.O in care au fost publicate avizele
1.2. Comparaţi atribuţiile lichidatorului cu cele ale administratorului persoanei juridice şi ale
administratorului fiduciar insistând în special asupra acelor care-i deosebesc-pag.240-242+pag.
238-239.Procedura de lichidare --informara creditorilor nsi inaintarea creantelor. Lichidatorul are
obligastia de a informa creditorii despre procedura de lichidare care a inceput despre dreptul de a
cere intr-un anumit termen satisfacerea creantelor publicind in M.O in doua editii consecutive un aviz
si in termen de 15 zile il informeaza pe fiecare creditor cunoscut despre lichidare. Lichidatorul trebuie
sa informeze si angajatii societatii despre dizolvarea acesteia si data disponibilizarii lor. Legiuitorul
stabileste ca fiecare creditor poate sa-si formuleze creantele in termen de 6 luni de la data ultimei
publicatii a avizului. Creantele pot fi inaintate si mai tirziu in termenul de prscriptie si pina la radierea
societatii din registru. Daca creantele sint intemeiate acestea trebuie sa fie recunoscute si satisfacute.
Creditorul este in drept in cazul cind creanta a fost respinsa de lichidator sa inainteze in termen dev 30
zile de la data informarii despre respingere o actiune in instanta de judecata a carei hotarire este
definitiva. Elaborarea proiectului bilantului de lichidare. Lichidatorul este obligat sa elaboreze in
decurs a 15 zile de la expirarea termenului de inaintare a creantelor un proiect a bilantului de lichidare
care sa reflecte valoarea de bilant si valoarea de piata a activelor. Daca din proiectul de bilant rezulta
un excedent al pasivelor fata DE ACTIVE LICHIDATORUL ESTE OBLIGAT SA DEPUNA IN
INSTANTA O CERERE de intentare a procesului de insolvabilitate. Cererea trebuie depusa in cel
mult o luna de la constatarea insolvabilitatii. El trebuie sa aduca la cunostinta organului care la
desemnat despre insolvabilitate. Lichidatorul solicita acordul creditorilor de a continua lichidarea
societatii fara a depune cerere introductiva. Daca creditorii accepta satisfacerea creantelor in proportii
reduse lichidatorul poate continua indeplinirea formalitatilor de lichidare.Lichidarea activului
societatii comerciale. Operatiunea de transformare a bunurilor societatii in bani si de incasare a
creantelor de la debitorii societatii. In perioada de inaintare a creantelor de catre creditori societatea
isi continua activitatea executind contracte, incheiaste inainte de data dizolvarii si primind executarea
de la debitorii din raporturile in care societatea are calitatea de creditor. Lichidatorul nu poate cere
executarea contractelor neajunse la scadenta. In cazul in care debitorii nu-si onoreaza obligatiile
ajunse la scadenta lichidatorul poate intenta impotriva lor procese judiciare, inclusive de
insolvabilitate, in scopul incasarii datoriilor. Lichidatorul intreprinde masuri de iunstrainare a
bunuriulor materiale din activul patrimoniului pentru a le transforma in bani.lichidarea pasivului
societatii comerciale consta in operatiunea de plata a datoriilorpe care societatea le are fata de
creditori. Lichidatorul este obligat sa plateasca fiecarui creditor imediat ce creanta acestuia a ajuns la
scadenta. Daca plata nu a fost facuta la timp creditorul trebuie sa fie despagubit atit pentru prejudicial
efectiv cit si pentru venitul ratat. Un loc aparte ocupa creantele cetatenilor fata de care societatea
raspunde in cvalitate de debitor in cazul unui prejudiciu cauzat sanatatii sau in legatura cu decesul
acestora. In cazul in care societatea se lichideaza prin hotarire judecatoreasca din active se vor stinge
si cheltuielile de judecata. Soarta activelor ramase dupa satisfacerea cerintelor creditorilor este
elaborate un proiect de impartire a activelor care este aprobat de adunarea generala sau instantei.
Instanta trebuie sa organizeze o sedinta a asociatilor societatii si sa le aduca la cunostinta proiectul.
Adunarea generala poate sa revina asupra hotaririi de lichidare daca patrimoniul nu a fost inca
impartit intre asociati. Activele ramase se transmit asociatilor proportional participatiunii lor. Activele
se impart dupa 12 luni de la data ultimei publicari in M.O. marimea activelor ramase si principiile de
repartizare sint reflectate in raportul lichidatorului. Transmiterea banilor se face prin act sub
semnatura private.
1.3. Cet. Tigreanu s-a adresat către lichidatorul Cooperativei de producţie “IKKEL” să-I restituie suma
de 50.000 lei aceasta fiind o datorie pentru merele vândute cu doi ani în urmă. Lichidatorul în
scrisoarea de răspuns a menţionat că reeşind din informaţia care a primit-o de la fostul
administrator, datoria a fost plătită încă un an în urmă. Pe de altă parte lichidatorul a menţionat
că cet. Tigreanu a omis termenul de 6 luni de la data ultimei publicaţii în Monitorul Oficial şi
respectiv dacă nu s-a adresat în termenul stabilit de codul civil nu mai este în drept să pretindă
suma menţionată.Cet. Tigreanu poate sa se adreseze in instanta de judecata cu cererea sa fata de
lichidatorul IKKEL, insa ultimul poate depune cerere de regres fata de administratorul IKKEL.
Debitorul trebuie sa despagubeasca pe creditor si conform C.C. acesta raspunde si p-u prejudiciul
cauzat.chiar daca creditorul a omis termenul de 6 luni de la data publicatiei in monitorul oficial,
 acesta are dreptul sa se adreseze in instanta de judecata timp de 3ani de la lichidarea cooperativei.
Debitorul fiind nu poate aduce ca argumente ca nu a cunoscut despre datorie din cauza ca fostul
administrator nu l-a informat sau l-a informat gresit.Deci conform C.C. debitorul in toate cazurile este
obligat sa intoarca datoria cu exceptia cazului furtuit.

Subiectul 35. Lichidarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Descrieţi principiile ce definesc statutul societăţii aflate în lichidare.1Personalitatea juridical
subzista pentru nevoile lichidarii.2Lichidarea persoanei juridice se face in interesul membrilor si este
menita sa apere interesele acestora.3Lichidarea societatii este obligatorie. Lichidarea este guvernata
de urmatoarele principia care defines statutul juridic al societatii aflate in lichidare:1)Lchidarea
juridica a societati subzista pentru nevoile lichidarii (societatea comerciala continua sa existe si dupa
dizolvarea in masura in care este necesar pentru lichidarea patrimoniului.organele societatii comer
continua sa existe in forma de pina la dizolvare ori in alta forma. Adunarea generala a asociatilor nu-
si pierde atributiile. Dupa desemnarea lichidatorului , ea mai are si alte competente – aprobarea
bilantului de lichidare, de a reveni asupra hot de lichidare, modificarea proiectului de impartire a
activelor. Capacitea soc, este una restrinsa, deoarece se efectuiaza numai operatiunile necesare
lichidarii si radierii societatii din registru de stat.2)Lichidarea societati se face in interesul asociatior _
(interesul asociatilor este pe prim plan .)3)Lichidarea societatii este obligatore Mai detaliat pag.238-
239.
1.2. Argumentaţi legalitatea desfăşurării procedurii de lichidare analizând separat fiecare operaţiune a
procedurii de lichidare. De la pag.242- pina la 247.Procedura de lichidare informarea creditorilor nsi
inaintarea creantelor. Lichidatorul are obligastia de a informa creditorii despre procedura de lichidare
care a inceput despre dreptul de a cere intr-un anumit termen satisfacerea creantelor publicind in M.O
in doua editii consecutive un aviz si in termen de 15 zile il informeaza pe fiecare creditor cunoscut
despre lichidare. Lichidatorul trebuie sa informeze si angajatii societatii despre dizolvarea acesteia si
data disponibilizarii lor. Legiuitorul stabileste ca fiecare creditor poate sa-si formuleze creantele in
termen de 6 luni de la data ultimei publicatii a avizului. Creantele pot fi inaintate si mai tirziu in
termenul de prscriptie si pina la radierea societatii din registru. Daca creantele sint intemeiate acestea
trebuie sa fie recunoscute si satisfacute. Creditorul este in drept in cazul cind creanta a fost respinsa
de lichidator sa inainteze in termen dev 30 zile de la data informarii despre respingere o actiune in
instanta de judecata a carei hotarire este definitiva. Elaborarea proiectului bilantului de lichidare.
Lichidatorul este obligat sa elaboreze in decurs a 15 zile de la expirarea termenului de inaintare a
creantelor un proiect a bilantului de lichidare care sa reflecte valoarea de bilant si valoarea de piata a
activelor. Daca din proiectul de bilant rezulta un excedent al pasivelor fata DE ACTIVE
LICHIDATORUL ESTE OBLIGAT SA DEPUNA IN INSTANTA O CERERE de intentare a
procesului de insolvabilitate. Cererea trebuie depusa in cel mult o luna de la constatarea
insolvabilitatii. El trebuie sa aduca la cunostinta organului care la desemnat despre insolvabilitate.
Lichidatorul solicita acordul creditorilor de a continua lichidarea societatii fara a depune cerere
introductiva. Daca creditorii accepta satisfacerea creantelor in proportii reduse lichidatorul poate
continua indeplinirea formalitatilor de lichidare.Lichidarea activului societatii comerciale.
Operatiunea de transformare a bunurilor societatii in bani si de incasare a creantelor de la debitorii
societatii. In perioada de inaintare a creantelor de catre creditori societatea isi continua activitatea
executind contracte, incheiaste inainte de data dizolvarii si primind executarea de la debitorii din
raporturile in care societatea are calitatea de creditor. Lichidatorul nu poate cere executarea
contractelor neajunse la scadenta. In cazul in care debitorii nu-si onoreaza obligatiile ajunse la
scadenta lichidatorul poate intenta impotriva lor procese judiciare, inclusive de insolvabilitate, in
scopul incasarii datoriilor. Lichidatorul intreprinde masuri de iunstrainare a bunuriulor materiale din
activul patrimoniului pentru a le transforma in bani.lichidarea pasivului societatii comerciale consta in
operatiunea de plata a datoriilorpe care societatea le are fata de creditori. Lichidatorul este obligat sa
plateasca fiecarui creditor imediat ce creanta acestuia a ajuns la scadenta. Daca plata nu a fost facuta
la timp creditorul trebuie sa fie despagubit atit pentru prejudicial efectiv cit si pentru venitul ratat. Un
loc aparte ocupa creantele cetatenilor fata de care societatea raspunde in cvalitate de debitor in cazul
unui prejudiciu cauzat sanatatii sau in legatura cu decesul acestora. In cazul in care societatea se
lichideaza prin hotarire judecatoreasca din active se vor stinge si cheltuielile de judecata. Soarta
 activelor ramase dupa satisfacerea cerintelor creditorilor este elaborate un proiect de impartire a
activelor care este aprobat de adunarea generala sau instantei. Instanta trebuie sa organizeze o sedinta
a asociatilor societatii si sa le aduca la cunostinta proiectul. Adunarea generala poate sa revina asupra
hotaririi de lichidare daca patrimoniul nu a fost inca impartit intre asociati. Activele ramase se
transmit asociatilor proportional participatiunii lor. Activele se impart dupa 12 luni de la data ultimei
publicari in M.O. marimea activelor ramase si principiile de repartizare sint reflectate in raportul
lichidatorului. Transmiterea banilor se face prin act sub semnatura private.
Actele necesare radierii: --cererea de radiere--bilantul de lichidare--actele de constituire in original
certificatul de inregistrare--extras din registru precum societatea care se lichideaza nu este fondator al
unei alte societati---actul ce confirma onorarea obligatiilor impozitare---actul ce dovedeste inchiderea
conturilor bancare---actul de predare spre nimicire a stampilelor numerele M.O in care au fost
publicate avizele
1.3. Casa Naţională a Asigurărilor Sociale (CNAS) a depus o cerere în instanţa de judecată pentru
încasarea forţată de la Cooperativa Agricolă de Producţie „Fazanul” a plăţilor obligatorii în sumă
de 40 000 lei pe care pârâtul le datora. În locul referinţei, pe adresa instanţei a sosit o informaţie
de la sediul pârâtului potrivit căreia CAP „Fazanul” nu are sediu pe această adresă ori aceasta a
fost deja lichidată. Ulterior CNAS a stabilit că lichidarea CAP „Fazanul” s-a făcut cu încălarea
legii, ori avizul cu privire la lichidarea cooperativei nu a fost publicat în Monitorul Oficial,
creditorii nu au fost înştiinţaţi în modul stabilit despre iniţierea procedurii de lichidare. De
asemenea, s-a stabilit că potrivit bilanţului de lichidare, CAP „Fazanul” a împărţit între membrii
cooperativei bunuri în valoare de 75 000 lei. Explicaţi cum urmează să procedeze CNAS pentru a
încasa suma creanţei?Raspuns: redeschiderea procedurii de lichidare.daca apare a)un creditor sau
alta pers indreptatita sa pretinda la activul repartizat intre participanti b)sunt descoperite active ale pj
lichidate care nu au fost valorrificate de lichidator.rediscgid se face nu mai tirziu de termenul general
de orescriptie conf CC 3 ani de la decizia de radiere .Solicitanutul treb sa demonstreze ca are
calitatea de creditor al pj radiate,si sa demonstreze ca exista active care nu au fost valorficate

Subiectul 36. Intentarea procesului de insolvabilitate.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Caracterizaţi temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate-pag.273Confosrm legii
INSOLVABILITATII, nr. 632 din 14.11.2001, Art 22, prevede ca intentarea unui proces de
insolvabilitate presupune existent unui temei de intentare. Astfel, acelasi articol prevede doua
categorii de tameiuri : 1) Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate este
incapacitatea de platг a debitorului2) Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate este
supraоndatorarea debitorului, оn cazul оn care debitorul reclamat este o persoanг juridicг responsabilг
de creanюele creditorilor оn limita patrimoniului ei. Оn acest caz, la baza evaluгrii patrimoniului
debitorului trebuie pusг continuarea activitгюii lui dacг este posibil aєa ceva conform
circumstanюelor
1.2. Comparaţi efectele dizolvării persoanei juridice ca rezultat al intentării procesului de insolvabilitate
care survin pentru societatea insolvabilă cu cele care survin pentru creditorii societăţii insolvabile-
1 Efectele juidice ce privesc drepturile si obligatiile debitorului insolvabil: pag.279-280-Debitorul
pierde dr de a folosinta, de dispunere si de administrare a patrimoniului, dr si obl lui trecind la
administratorul insolvabilitatii desemnat de instant de jud. ( in realitate , debitorul nu pierde dr de
proprietate asupra bunurilor ce ii apartin, acesta continuind sa fie ale debitorului pina in momentul in
care sunt comercializate la licitatie, iar banii obtinuti repartizati intre creditori; debitorul este desesizat
, adica i se ridica dreptul de a administra bunurile ce ii apartin si de dispune de ele)-Activitatea
organelor de conducere ale debitorului se suspenda;-Decontarile cu debitorul insolvabil se efectuiaza
numai printr-un cont special, deschis de administratorul insolvabilitatii. Daca se fac prin alte conturi,
schitarile cu debitorul vor fi considerate nule;-Debitorul insolvabilitatii nu este in drept sa acorde
garantii de executare a obligatiilor(sa depuna in gaj sau ipoteca); orice garantie de executare a
obligatiilor poate fi acordata numai de administrator, cu autorizarea adunarii sau comitetului
creditorilor-Procesele pendinte in care debitorul are calitatea de reclamant vor fi preluate de admini
.2 Efectele juridice ce privesc drepturile si obligatiile creditorilor debitorului insolvabil: - pag.281-
Creantele de natura contractuala pe care le au creditorii fata de debitor se considera ajunse la scadenta
la data intentarii procesului de insolvabilitate;-Se interzice executarea silita fata de debitor si bunurile
acestuia; executarea se face numai in procesul de insolvabilitate conform clasei si rangului de
creditor;-Examinarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra
 debitorului si bunurilor acestuia se suspenda;-Cerintele patrimoniale impotriva debitorului insolvabil
pot fi inaintate numai in instanta;-Se intrerupe calcularea penalitatilor aferenta datoriilor debitorului;
-Se intrerupe calcularea dobinzilor la obligatiile bancii aflate in proces de insolvabilitate;-Se suspenda
calcularea dobinzilor aferente creditelor acordate debitorului de catre Ministerul finateleor.
1.3. Andrei Bolintineanu a cumpărat un frigider de la SRL „Trianon”. Termenul de garanţie a fost stabilit
de 2 ani. Numai după două luni frigiderul a ieşit din funcţiune. Cumpărătorul a restituit frigiderul
vânzătorului şi a cerut să i se restituie banii. Vânzătorul a anunţat că defectul frigiderului este minor
şi că acesta va fi reparat din cont propriu. Cumpărătorul nu a dorit să primească frigiderul reparat,
iar vânzătorul nu dorea să restituie banii. Cumpărătorul, după o consultaţie cu avocatul, a înaintat o
cerere introductivă de intentare a procesului de insolvabilitate împotriva SRL „Trianon”. Cum
urmează să procedeze instanţa?Cererea de insolvabilitate a SRL “Trianon” va fi respinsa, intrucit
litigiul tine de competenta litigiilor de consumator si nu de insolvabilitate. Nedorinta debitorului
de a achita suma frigiderului nu demonstreaza incapacitatea acestuia de a’si onora obligatiile
pecuniarePotrivit art 83 L insolvabilitatii, hotararea de intentare a procesului de insolvabilitate
produce efecte juridice care privesc atat drepturile si obligatiile debitorului insolvabil, cat si ale
creditorilor debitorului insolvabil.
Efectele juridice ce privesc drepturile si obligatiile debitorului insolvabil. De la data intrarii in vigoare
a hot privind intentarea procesului de insolvabilitate pentru debitor se produc urmatoarele
efecte:•Debitorul pierde dreptul de folosinta, de dispunere si de administrare a patrimoniului,
drepturile si obl lui trecand la administratorul insolvabilitatii desemnat de instanta de judecata; in
realitate debitorul nu pierde dr de proprietate asupra bunurilor ce ii apartin, acestea continuand sa fie
ale debitorului pana in momentul in care sunt comercializate la licitatie, iar banii obtinuti repartizati
intre creditori; debitorul este desesizat, adica i se ridica dreptul de a administra bunurile ce ii apartin si
de a dispune de ele; administratorul actioneaza in numele debitorului, nu in nume propriu, prin
urmare, este organul lui executiv, indeplinind functiile acestui organ sub supravegherea instantei, a
creditorilor debitorului insolvabil si a debitorului; orice act de dispozitie al debitorului efectuat asupra
bunurilor sale dupa intentarea procesului de insolvabilitate este nul; daca contractul a fost executat in
ziua intentarii procesului de insolvabiliate este nul; daca contr a fost executat in ziua intentarii
procesului de insolvabilitate, se considera ca s-a dispus dupa intentare;•Activitatea organelor de
conducere ale debitorului se suspenda;•Decontarile cu debitorul insolvabil se efectueaza numai printr-
un cont special, deschis de administratorul insolvabilitatii. Daca se fac prin alte conturi, achitarile cu
debitorul vor fi considerate nule;•Debitorul insolvabil nu este in drept sa acorde garantii de executare
a obligatiilor; orice garantie de executare a obligatiilor poate fi garantata doar de administrator, cu
autorizarea adunarii sau comitetului creditorilor;•Precesele pendinte in care debitorul are caliatetea de
reclamant vor fi preluate de administrator.Efectele jur care privesc drepturile si obl creditorilor
debitorului insolvabil si care se produc de la data intentarii procesului de insolvabilitate:•Creantele de
natura contractuala pe care le au creditorii fata de debitor se considera ajunse la scadenta la data
intentarii procesului de insolvabilitate;•Se interzice executarea silita fata de debitor si bunurile
acestuia; executarea se face numai in procesul de insolvabilitate conform clasei si rangului de
creditor;•Examinarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra
debitorului si bunurile acestuia se suspenda;•Cerintele patrimoniale impotriva debitorului insolvabil
pot fi inaintate numai in instanta;•Se intrerupe calcularea penalitatilor aferente datoriilor
debitorului;•Se intrerupe calcularea dobanzilor la obligatiile bancii aflate in proces de insolvabilitate;
•Se suspenda calcularea dobanzilor aferente creditelor acordate debitorului de catre Ministerul
Finantelor

Subiectul 37. Procedura planului aplicată persoanei juridice insolvabile.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Definiţi procedura planului persoanei juridice insolvabile şi identificaţi etapele acesteia.
Procedura planului – procedura aplicabila debitorului in procesul de insolvabilitate, reprezentind
modalitatea de satisfacere a creantelor prin realizarea unui plan complex de masuri de remediere
financiara si economica a debitorului si/sau de valorificare a masei debitoare. Intreprinzatorul este
pastrat ca subiect de dret, acordindu-i-se sansa unei redresari si tototdata, procedura permite
creditorilor sa recupereze mai multe procente din create decit ar fi obtinut printr-o simpla lichidare.
Etapele procedurii planului:1Propunerea planului de catre debitor instantei, in termen de 90 zile de
la data solicitarii. 2 Admiterea planului si votarea lui de catre adunarea creditorilor. Votarea planului
 nu poate avea loc mai devreme de adunarea de validare a creantelor. 3 Confirmarea planului de catre
instanta de judecata. De la data confirmarii planului activitatea debitorului se considera reorganizata
in modul corespunzator. 4Executarea planului (masuri economice, financiare, juridice)
5 Consecintele executarii/neexecutarii planului. Daca debitorul si-a onorat obligatiile fata de
creditori, se considera ca planul a fost realizat. Daca planul nu se realizeaza in termenul stabilit,
orice creditor poate inainta o noua cerere introductive, care va avea ca effect inceperea procedurii de
lichidare a patrimoniului, fara a mai fi necesara dovada insolvabilitatii. Numiti si carcterizati etapele
procedurii planului.Prin procedura planului se intelege procedura aplicabila debitorului in cadrul
procesului de insolvabilitate,reprezentind modalitatea de satisfacere a creantelor prin realizarea
unui plan complex de masuri de remediere financiara si economica a debitorului si/sau
devalorificare a masei debitoare.Etapele:I.Propunerea proiectului planului-acest proiect poate
elaborat si propus instantei de catre debitor sau administrator in 90 de zile de la data
solicitarii.Instanta poate prelungi,cu titlu de exceptie,termenul de elaborare si de propunere a
planului cu inca 30 de zile.II.Structura si continutul proiectului de plan-planul trebuie sa fie compus
din 2 parti:partea descriptiva si partea organizatorica. Partea descriptiva indica masurile care au fost
si vor fi intreprinse,inclusiv temeiurile,oportunitatea si consecintele aplicarii planului,necesare si
importante pentru ca creditorii sa decida asupra planului si ca instanta de judecata sal confirme. In
partea organizatorica se stabileste modalitatea de modificare,prin intermediul planului,a statutului
juridic al participantilor la procesul de insolvabilitate.III.Admiterea si confirmarea planului-pina a fi
pus in aplicare,planul urmeaza 2 proceduri distincte:admiterea si confirmarea. Proiectul de plan se
prezinta adunarii creditorilor pentru a fi admis.Aceasta procedura presupune votarea planului de
catre adunarea creditorilor in cel mult 30 de zile de la prezentare,insa nu inainte de adunarea de
validare a creantelor. Dupa ce a fost admis de creditori cu votul majoritatii cerute,planul se confirma
de catre instanta de judecata.Confirmarea consta in emiterea unei hotariri judecatoresti in care planul
se confirma si se dispune inceperea realizarii lui.IV.Indeplinirea masurilor stabilite in plan-daca
planul a fost confirmat prin hotarire judecatoreasca definitiva,conducatorul debitorului este obligat
sa efectueze fara intirziere schimbarile de structura prevazute de plan.In indeplinirea planului
debitorul este obligat sa puna in practica masurile stabilite de redresare a activitatii.V.Consecintele
realizarii sau nerealizarii planului-daca debitorul si-a onorat obligatiile fata de creditori,se considera
ca planul a fost realizat.Daca planul nu se realizeaza in termenul stabilit ,orice creditor poate inainta
o noua cerere introductiva,care va avea ca efect inceperea procedurii de lichidare a patrimoniului
fara a mai fi necesara dovada insolvabilitatii.
1.2. Comparaţi procedura planului cu procedura de lichidare a patrimoniului. Pag 281- 282 (sus)
I.Procedura planului este procedura aplicabila debitorului in cadrul procesului de insolvabilitate,
reprezentind modalitatea de satisfacere a creantelor prin realizarea unui plan complex de masuri de
remediere financiara si economica a debitorului si/sau de valorificare a masei debitoare.Procedura
planului are cel putin 2 justificari:pe de o parte,este pastrat intreprinzatorul ca subiect de
drept,acordindui-se sansa unui nou inceput,iar,pe de alta parte,procedura permite creditorilor sa
recupereze mai multe procente decit ar fi obtinut printr-o simpla lichidare.II.Prin procedura de
lichidare a patrimoniului se intelege procedura aplicabila debitorului in procesul de
insolvabilitate:valorificarea masei debitoare pentru obtinerea de mijloace banesti in vederea
satisfacerii creantelor,care finalizeaza cu lichidarea debitorului ca subiect de drept.Aceste actiuni
incep imediat dupa emiterea hotaririi de intentare procesului de insolvabilitate,daca debitorului nu i
s-a aplicat procedura planului sau daca aceasta procedura a fost aplicata,insa fara efect.
Administratorul este indreptatit sa efectueze o serie de operatiuni in procesul de lichidare:sa ia in
primire patrimoniul si documentatia debitorului;sa deschida un cont special prin care va opera in
procedura de lichidare;sa rezilieze ori sa ceara declararea nulitatii unor acte juridice incheiate
anterior procesului de insolvabilitate;sa determine masa activa si sa ia masuri de conservare a
bunurilor s.a.Administratorul este obligat de asemenea sa intreprinda masuri prevazute de legislatie
de suspendare a tranzactiilor cu hirtiile de valoare ale SA.Spre deosebire de procedura planului,
legea nu impune o perioada in interiorul careia s-ar efectua toate formalitatile de lichidare a
debitorului.Lipsa unor limite legale de timp,a unor alte mecanisme care sa urgenteze operatiunile de
lichidare reduce eficienta legii,pune efectuarea operatiunilor in dependenta nu numai de calitatile
administratorului,dar si de interesul acestuia.Procedura de lichidare incepe cu desesizarea
debitorului si intrarea in functie a administratorului desemnat de instanta.Daca in procedura
planului,titularul dreptului de gestiune si dispozitie asupra bunurilor si a dreptului de prezentare a
debitorului ramine a fi conducatorul acestuia ,desemnat de adunarea generala a asociatilor,in
 procedura de lichidare este altfel.Administratorul,indata ce intra in functiune,pentru a asigura
drepturile creditorilor si a preveni actiuni pagubitoare din partea conducatorului, asociatilor,
persoanelor cu functie de raspundere ale debitorului,precum si din partea unor creditori,intrepinde
masuri de conservare a activelor debitorului,inclusiv sigileaza bunurile si documentele debitorului,
instituind o paza buna asupra lor.
1.3. Împotriva SRL “EKKEL” a fost depusă o cerere de intentare a procedurii de insolvabilitate de
către Inspectoratul Fiscal Chişinău. Administratorul SRL “EKKEL” solicită asistenţă juridică şi
afirmă că societatea lui nu este în stare de insolvabilitate, ci doar nu are mijloace băneşti pentru
a se achita cu impozitele, însă dacă ar vinde marfa pe care o are ar putea să se achite. Întocmiţi o
notă informativă în care să explicaţi administratorului temeiurile de intentare a procedurii
insolvabilităţii şi esenţa aplicării procedurii planului şi drepturile lui de a cere aplicarea acestei
proceduri.Raspuns: temei de intentare a procedurii insolvabilitatii – incapacitatea de plata
(insolventa) sau supraindatorarea (insolvabilitatea).Esenta aplicarii procedurii planului -
intreprinzatorul este pastrat ca subiect de drept si ii permite creditorilor sa recupereze mai multe
procente din creante decit ar fi obtinut printr-o simpla lichidare. Astfel, insolventa este o stare
financiara a persoanei juridice care nu-si poate onora obligatiile ajunse la scadenta din lipsa
temporara de mijloace banesti. In acest caz, activele societatii depasesc pasivele. Mijloacele banesti
ar putea sa apara daca se intreprind masuri eficiente de transformare in bani a unor active, daca se
vor incasa creantele de la proprii debitori ori se vor intreprinde alte masuri de eficientizare a
activitatii – toate acestea se prevad in planul propus de debitor.sau Consultati administratorul unei
SRL care nu-si poate onora obligatiile pecuniare ajunse la scadenta,insa are active mai mari decit
pasive si explicati-i daca are dreptul societatea sa ceara aplicarea procedurii planului si momentul
cind el poate sa ceara. art 168 (1) Sint indreptatiti sa depuna planul in instanta de judecata
administratorul si debitorul.(2) Planul poate fi depus de catre debitor o data cu cererea introductiva
sau cu referinta la cererea introductiva a creditorilor, ori intr-o cerere expresa adresata instantei de
judecata pina la sedinta de distribuire.(4) In cazul cind planul nu este prezentat in termen de 90 de
zile in instanta de judecata, aceasta poate decide lichidarea debitorului. Instanta de judecata poate
prelungi, la cererea administratorului sau a debitorului, termenul de prezentare a planului, dar nu
mai mult decit cu 30 de zile.Procedura planului este binevenita, mai ales in cazul insolventei, cand
debitorul are active mai mari decat pasivele si nu-si poate onora obligatiile pecuniare, din
considerentele: pe de o parte este pastrat intreprinzatorul ca subiect de drept, acordandu-i-se sansa
unui nou inceput, iar pe de alta parte, procedura permite creditorilor sa recupereze mai multe
procente din creante decat ar fi obtinut printr-o simpla lichidare.

Subiectul 38. Patrimoniul debitorului în procesul de insolvabilitate.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Identificaţi bunurile persoanei insolvabile care se includ în masa debitoare, bunurile care nu se
include în masa debitoare şi bunurile care o suplimentează- pag.287-290
Conform legii LPM632/2001 art 50 , Masa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data
intentгrii procesului de insolvabilitate, precum єi cele pe care el le dobоndeєte єi le recupereazг pe
parcursul procesului. Bunurile aflate оn proprietatea comunг оn devгlmгєie a soюilor se includ оn
masa debitoare. Debitorul rгspunde pentru obligaюii doar cu partea sa din proprietatea comunг оn
devгlmгєie, urmоnd ca instanюa de judecatг sг separe cota corespunzгtoare din proprietatea comunг
оn conformitate cu dispoziюiile Codului civil.In aceasta masa intra toate valorile patrimoniale ale
debitorului , inclusive banii, hirtiile de valoare, bunurile material si nemateriale, creantele etc. de
asemenea, masa debitoare poate si completata cu anumite valori (bani sau bunuri) dobindite prin
rezilierea sau anularea unor contracte.Art 51 , aceleiasi legi , prevede Bunurile care nu se includ оn
masa debitoare(1) Nu se includ оn masa debitoare bunurile scoase din circuitul civil, bunurile care,
conform Codului de procedurг civilг, nu sоnt pasibile de executare silitг єi drepturile patrimoniale
inalienabile ale debitorului.(2) Dacг оn masa debitoare existг bunuri excluse din circuitul civil,
administratorul notificг proprietarul lor. Acesta este obligat sг ridice bunurile оn termen de 30 de
zile din momentul notificгrii. Оn cazul оncгlcгrii termenului stabilit, proprietarul trebuie sг restituie
cheltuielile de оntreюinere a bunurilor excluse din circuitul civil. (3) Fondul social de locuinюe,
instituюiile preєcolare єi obiectivele de infrastructurг comunalг sоnt transmise autoritгюilor
administraюiei publice locale оn modul prevгzut la alin.(2). Obligaюiile de оntreюinere єi de
menюinere оn funcюiune a acestor obiective conform destinaюiei lor trec la autoritгюile
administraюiei publice locale la expirarea a 30 de zile de la notificarea lor despre acest fapt.
 Obiectivele sоnt transmise necondiюionat оn starea оn care se aflг la data transmiterii lor.
Finanюarea оntreюinerii acestor obiective se efectueazг de la bugetele respective.Lista bunurilor
(inventarul) debitorului poate fi intocmit de debitor, administrator sau de ambii

1.2. Comparaţi procedura de vânzare a bunurilor incluse în masa debitoare, specificind pe cele în
privinţa cărora cărora există drepturi preferenţiale şi cele în privinţa cărora nu sunt drepturi
preferenţiale-pag.294+In vederea obtinerii banilor necesari satisfacerii creantelor, bunurile incluse
in masa debitoare se comercializeaza. Normele legale nu stabilesc momentul in care administratorul
va proceda la vinzarea bunurilor din masa debitoare, lasindu-l sa decida, insa este cert faptul ca el nu
poate face acest lucru pina la inventarierea toatala a bunurilor debitorului si pina la adunarea de
raportare.Astfel vinzarea sau instrainarea bunurilor din masa debitoare se face prin concurs sau
licitatie publica. In cazul in care bunurile nu sunt vindute la cel putin 3 licitaii sau concursuri
desfasurate in mod stability, bunurile pot fi vindute, la decizia adunarii sau comitetului creditorilor,
de catre administrator prin negocieri directe. Pretul initial de vinzare al bunurilor se stabileste de
adunarea creditorilor sau de comitetul creditorilor, in baza evaluarii effectuate in conformitate cu
legislatia , insa nu poate fi mai mic decit valoare evaluata.
Legea stabileste ca bunurile depuse in gaj pot fi comercializate de administrator, insa numai daca
creditorul garantat a fost informat si nu a solicitat transmiterea bunului in posesiunea sa pentru a-l
vinde la un pret mai bun. In cazul in care creditorul garantat a solicitat trecerea bunului in
posesiunea sa , instant dupa audierea creditorului si a administratorului , transmite bunul si stabileste
un termen in care acesta trebuie vindut. Daca creditorul nu l-a vindut in termen, bunul va fi vindut
de administrator care va plati din banii obtinuti creanta creditorului garantat si va depune in masa
debitoare banii ramasi.In cazul in care debitorul detine dreptul de folosinta asupra unor obiecte
transmise de fondatori in capitalul social pentru un anumit termen se poate crea o situatie
problematica. Astfel aceste drepturi fiind incluse in activele debitorului , pot fi vindute de
administrator pentru o perioada de pina la expirarea termenului stability de actul constitutive, dupa
care bunul se reintoarce in posesiunea proprietarului . in acest caz nu este exclusa posibilitatea ca
anume fondatorul proprietar sa cumpere dreptul de folosinta asupara bunului sau pentru perioada de
pina la expirarea termenului satabilit de actul constitutive al debitorului.

1.3. Consultaţi administratorul insolvabilităţii care a descoperit că administratorul persoanei juridice

anterior intentării procesului de insolvabilitate a încheiat anumite acte juridice reprobabile,
inclusiv: a) cu 30 luni până la intentarea procesului de insolvabilitate a vândut cu doar 300 mii lei
o clădire al cărei preţ de piaţă era de 2 mln. lei; b) cu doi ani până la intentare a donat un
automobil fundaţiei „Secolul 21”; c) cu două zile înainte de intentarea procesului a vândut marfă
unui întreprinzător; d) în ziua intentării procesului de insolvabilitate a încheiat un contract de gaj
prin care a garantat executarea unei datorieâi anterioare.Nulitatea unor acte anterioare
procedurii de lichidare. Conform art 113, L insolvabilitatii, administratorul poate intenta procese in
judecata pentru anularea actelor juridice incheiate de debitor pana la intentarea procesului de
insolvabilitate daca acestea l-au pagubit pe debitor. Dintre aceste acte pot fi evidentiate cele cu titlu
gratuit, actele frauduloase si actele prin care s-a urmarit satisfacerea cerintelor unor creditori in
detrimentul altora. a)orice act juridic al debitorului incheiat cu cel mult 3 ani pana la data inaintarii
cererii introductive poate fi anulat, daca este fictiv sau fraudulos (art 113 al 1, lit a), sau daca in el
prestatia debitorului este vadit mai mare decat cea primita (art 113 lit.c).b) potrivit art 113 al (1) lit
b), administratorul poate intenta o actiune in anularea contractelor debitorului savarsite cu cel mult 3
ani pana la data intentarii procesului de insolvabilitate daca prin aceste contracte s-a facut un
transfer cu titlu gratuit a bunurilor debirorului catre alte persoane. Acte cu titlu gratuit in sensul
acestor norme sunt considerate si contractele de donatie. Legea face exceptii numai pentru actele
juridice de indeplinire a unor obligatii morale sau pentru actele privind binele public, in care
generozitatea donatorului este proportionala cu patrimoniul sau. Aici legiuitorul se refera la actele de
binefacere, la sponsorizarile efectuate in favoarea persoanelor sarace, studentilor, oamenilor de
stiinta, celor care au suportat consecintele unor calamitati naturale, care, de regula, nu au
posibilitatea de a restitui suma obtinuta candva.

Subiectul 39. Constituirea societăţii pe acţiuni (SA).

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Descrieţi procedura de constituire a SA în baza dispoziţiilor Codului civil. (Art 156,157,158
Cod civil.)Avem doua procedurii de constituire a SA : in baza Legii cu privire la SA (prevede 5
 operatiuni de constituire) si in baza Codului civil (3 operatiuni): semnarea actului de constituire,
inregistrarea societatii, inregistrarea actiunilor emise la fondare. Conform codului civil SA este
societatea comercială al cărei capital social este divizat în acţiuni şi ale cărei obligaţii sînt garantate
cu patrimoniul societăţii.Societatea pe acţiuni poate fi constituită de una sau de mai multe persoane.
Acţionarii nu răspund pentru obligaţiile societăţii. Ei suportă, în limitele participaţiunii lor la
capitalul social, riscul pierderilor ce rezultă din activitatea societăţii. Acţionarul care nu a vărsat în
termen aportul subscris răspunde subsidiar pentru obligaţiile societăţii, în limita părţii nevărsate.
Tot conform cod civ SA se constituie in baza actului de constituire. Conform art157 actul de
constituire al societăţii pe acţiuni trebuie să se indice: a) numele sau denumirea fondatorilor; b)
cuantumul capitalului social;c) numărul, tipul şi valoarea nominală a acţiunilor; clasele de acţiuni şi
numărul de acţiuni de fiecare clasă; d) mărimea aportului şi numărul de acţiuni atribuit fiecărui
fondator; f) modul de ţinere a registrelor societăţii;g) ordinea de încheiere a contractelor cu conflict
de intereseReferitor la constiture mai face parte si capitalul social al societăţii pe acţiuni Mărimea
minimă a capitalului social al societăţii pe acţiuni este stabilită prin lege.Capitalul social al societăţii
pe acţiuni se formează prin plasarea acţiunilor între acţionari şi reprezintă valoarea aporturilor în
numerar şi în natură vărsate proporţional numărului şi valorii acţiunilor subscrise. Acţiunile emise la
constituirea societăţii pe acţiuni se plasează integral între fondatori.Fondatorii sînt obligaţi să
plătească acţiunile subscrise pînă la înregistrarea societăţii pe acţiuni dacă aportul este în numerar
sau în termen de 30 de zile de la înregistrarea de stat dacă aportul este în natură. În cazul în care
valoarea activelor nete ale societăţii pe acţiuni, la expirarea a 2 ani financiari consecutivi, s-a redus
sub minimul stabilit de lege, iar adunarea generală a acţionarilor nu a luat nici o hotărîre conform
legii, societatea se dizolvă.
1.2. Comparaţi procedura de constituire a S.A. reglementată de Codul civil cu cea reglementată de
Legea nr.1134/1997 cu privire la societăţile pe acţiuni explicând deosebirea şi recomandând
soluţia corectă. (pag.368) Procedura de constituire a SA reglementata de Codul Civil difera de
proced de constituire reglem de leagea cu priv la SA prin faptul ca legea descrie mai amanuntit
procedura de constituire.Conform C.civil constituirea se face doar in baza actului de constituire, pe
cind legea mai prevede si infiintarea SA nu numai in baza actului de constit ci si in baza incheierii
unui contract de act de societate intre fondatori, subscrierea lor la actiunile plasate si tinerea donarii
constitutive. Atit C.civ cit si legea prevad faptul ca infiintarea SA poate fi facuta si de o singura pers
fizica. Spre deosebire de C.civ leagea cuprinde dispozitii mult mai vaste in legatura cu fondatorii
societatii. Astfel leagea spune ca fondatori ai societăţii sunt persoanele fizice şi juridice care au luat
decizia de a o înfiinţa. Fondatori ai societăţii pot fi persoane fizice capabile şi persoane juridice din
Republica Moldova, din alte state, apatrizi, precum şi state străine şi organizaţii internaţionale. În
calitate de fondatori ai societăţilor, în numele Republicii Moldova sau al unităţilor administrativ-
teritoriale, apar autorităţile publice determinate de legislaţie. Întreprinderile de stat şi municipale sînt
în drept să fondeze societăţi în temeiul autorizaţiilor autorităţilor publice. Numărul fondatorilor
societăţii pe acţiuni nu este limitat. Societatea poate fi înfiinţată de un singur fondator (alcătuită
dintr-un singur acţionar) numai în cazul în care fondatorul (acţionarul) nu este o altă societate
comercială alcătuită dintr-o singură persoană. Fondatorii sînt în drept să săvîrşească numai acţiuni
ce ţin de înfiinţarea societăţii şi numai în limitele stabilite de contractul de societate. Tot legea
mentioneaza si faptul ca nu pot fi fondatori persoanele declarate incapabile sau persoanele
condamnate pentru escrocherie, sustragere de bunuri din avutul proprietarului prin însuşire,
delapidare sau abuz de serviciu, înşelăciune sau abuz de încredere, fals, depoziţie mincinoasă, dare
sau luare de mită, precum şi pentru alte infracţiuni prevăzute de legislaţie dar care nu şi-au ispăşit
definitiv pedeapsa.C.civil dupa cum am mentionat, spune ca SA se infiinteaza in baza actului de
constituire, pe cind legea indica expres modalitatea acestui act care este “contractul de societate”.
Contractul de societate are prioritate faţă de statutul societăţii pînă la înregistrarea ei de stat. Efectul
contractului de societate (declaraţiei de constituire a societăţii) încetează după înregistrarea de stat a
societăţii şi executarea de către fondatori a tuturor obligaţiilor lor. Informaţiile din documentele de
constituire ale societăţii nu pot fi obiect al secretului comercial. Modificările şi completările operate
în documentele de constituire ce ţin de modificarea datelor de identificare, a denumirii şi adresei
juridice a societăţii se prezintă Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, în termen de 15 zile
lucrătoare de la data Înregistrării acestor modificări, pentru introducerea lor în Registrul de stat al
valorilor mobiliare. În acest scop se vor prezenta următoarele acte:
a) cererea privind operarea modificărilor în Registrul de stat al valorilor mobiliare;
b) originalul sau copia autentificată notarial a deciziei Camerei Înregistrării de Stat privind
 modificarea documentelor de constituire ale societăţii;
c) originalul (originalele) Certificatului înregistrării de stat a valorilor mobiliare;
d) copia dispoziţiei de plată pentru achitarea taxei în mărimea stabilită de Legea privind Comisia
Naţională a Pieţei Financiare.Contractul de societate trebuie sa contina: numele fondatorilor; scopul
si obiectul activitatii societatii; nr de actiuni plasate in infiintarea soc; modul si termenele de
infiintare; marimea capitalului social; etc.
1.3. S.A. „Pur”, societate cu acţionar unic, a decis să fondeze o S.A „Mixt” în care să fie fondator
unic. În acest scop s-a adresat la Camera Înregistrării de Stat cu o cerere şi a prezentat actele
nesare pentru înregistrarea acesteia. Registratorul a refuzat înregistrarea S.A. „Mixt”, motivând
că este interzisă de lege constituirea acesteia. S.A. „PUR” a atacat decizia Camerei în judecată.
Cum urmează a fi soluţionat litigiul?
Raspuns: instanta va respinge solicitarea SA “PUR”, CIS proceding corect in refuzul inregistrarii
SA “MIXT”. Instanta de judecata va hotari de a mentine refuzul camerei de inregistrarii de stat
motivind hotarirea in baza art 31 legii cu priv la SA care spune ca SA poate fi inregistrata si de un
singur fondator, numai in cazul in care fondatorul nu este o alta soc comerciala alcatuita dintro
singura persoana. Astfel persoana care a cerut inregistrarea mai era unic fondator al altei SA, de asta
a si fost refuzata.

Subiectul 40. Drepturile acţionarilor

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Identificaţi drepturile acţionarului referindu-vă şi la drepturile celor care deţin 5%, 10% şi 25 %
din acţiunile cu drept de vot ale societăţii-pag.373Acţionarii care deţin cel puţin 5% din acţiunile
cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile prevăzute la art.25, au de asemenea dreptul, în
modul prevăzut de prezenta lege, de alte acte legislative şi de statutul societăţii: a) să introducă
chestiuni în ordinea de zi a adunării generale anuale a acţionarilor; b) să propună candidaţi pentru
membrii consiliului societăţii şi ai comisiei de cenzori; d) să ceară convocarea şedinţei extraordinare
a consiliului societăţii. Acţionarii care deţin cel puţin 10% din acţiunile cu drept de vot ale
societăţii, pe lîngă drepturile prevăzute sus au de asemenea dreptul, în modul prevăzut de prezenta
lege, de alte acte legislative şi de statutul societăţii: a) să ceară stabilirea costului plasării acţiunilor
societăţii, în temeiul raportului organizaţiei de audit sau al altei organizaţii specializate ce nu este
persoană afiliată a societăţii; b) să ceară efectuarea de controale extraordinare ale activităţii
economico-financiare a societăţii; c) să adreseze instanţei judecătoreşti cerere de reparare a
prejudiciului cauzat societăţii de persoanele cu funcţii de răspundere în urma încălcării intenţionate
sau grave de către acestea a prevederilor prezentei legi sau ale altor acte legislative.
Acţionarii care deţin cel puţin 25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile
prevăzute susau de asemenea dreptul să ceară convocarea adunării generale extraordinare a
acţionarilor în modul stabilit de prezenta lege şi de statutul societăţii.
1.2. Clasificaţi drepturile acţionarilor în patrimoniale şi nepatrimoniale şi caracterizaţile-
PATRIMONIALE-pag.374; NEPATRIMONIALE-pag.376.
Drepturile patrimoniale ale actionarilor in cadrul SA:Acţionarul are dreptul: a) să participe la
adunările generale ale acţionarilor, să aleagă şi să fie ales în organele de conducere ale societăţii;
b) să ia cunoştinţă de materialele pentru ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor; c) să ia
cunoştinţă şi să facă copii de pe documentele societăţii, accesul la care este prevăzut de prezenta
lege, de statut sau de regulamentele societăţii; d) să primească dividendele anunţate în corespundere
cu clasele şi proporţional numărului de acţiuni care îi aparţin; e) să înstrăineze acţiunile care îi
aparţin, să le pună în gaj sau în administrare fiduciară; f) să ceară răscumpărarea acţiunilor care îi
aparţin, în cazurile prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii; g) să primească o parte din
bunurile societăţii în cazul lichidării ei; h) să exercite alte drepturi prevăzute de prezenta lege sau de
statutul societăţii.Acţionarul deţinător de acţiuni care nu dau dreptul la vot poate participa la
discutarea chestiunilor de pe ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor. Acţionarii deţinători de
acţiuni care nu dau dreptul la vot obţin acest drept la adunarea generală a acţionarilor cînd se iau
hotărîri asupra unor chestiuni sau asupra tuturor chestiunilor de pe ordinea de zi în cazurile
prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii. Dreptul la vot, dat de acţiunea cu drept de vot,
nu poate fi limitat, dacă prezenta lege sau alte acte legislative nu prevăd altfel. Acţionarul este în
drept, în temeiul mandatului sau contractului, să delege exercitarea drepturilor sale reprezentantului
sau deţinătorului nominal de acţiuni. Acţionarul este în drept să-l înlocuiască oricînd pe
reprezentantul său ori pe deţinătorul nominal de acţiuni sau să-i retragă împuternicirile, dacă actele
 legislative, contractul sau actul administrativ nu prevede altfel. Acţionarul care lucrează în societate
nu are drepturi preferenţiale faţă de ceilalţi acţionari. Acţionarul nu este în drept să ceară
răscumpărarea de către societate a acţiunilor care îi aparţin, cu excepţia cazurilor prevăzute de
prezenta lege, de alte acte legislative sau de statutul societăţii. Acţionarul nu este în drept să
acţioneze în numele societăţii sau pe cauţiunea ori cu garanţia societăţii.

1.3. Acţionarul S.A. “VIVAN” Timizeanu a depus o cerere în judecată, solicitând anularea hotărârii de
majorare a capitalului social şi încasarea prejudiciului suportat. În motivare acţionarul a explicat că
el nu a ştiut de majorarea capitalului social, şi a invocat faptul că până la majorare deţinea 40 % din
acţiunile ordinare ale societăţii, iar după majorarea capitalului social el a rămas să deţină numai 20
%. De asemenea a fost invocat faptul că activele societăţii la momentul majorării capitalului social
depăşeau mărimea capitalului social cu 50% şi în procesul de majorare noii acţionari au plătit numai
valoarea nominală. În referinţa sa, S.A. „VIVAN” a respins cererea acţionarului, considerând-o
neîntemeiată. Cum urmează a fi soluţiant litigiul de către instanţă? Litigiul va fi solutionat astfel:
instanta va lua hotarirea de anulare a majorarii capitalului social deoarece majorarea trebuie facuta
cu decizia tuturor actionarilor, cf Legii cu privire la SA. Respectiv Timizeanu nu a fost anuntat
despre intentia societatii de a mari capitalul si astfel ia fost incalcat dreptul de a participa la
adunarile generale ale societatii. Deasemenea a mai fost incalcat dreptul de informare si anume
informatia despre starea actiunilor sale nefiind informat despre micsorarea actiunilor sale din cauza
maririi capitalului social.

Subiectul 41. Acţiunile - valori mobiliare ale societăţii pe acţiuni.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Relataţi despre acţiune ca valoare mobiliară şi despre drepturile acordate de aceasta
titularului. Pag.415-416.conform legii SA -Acţiunea este un document, care poate fi in forma de
certificat sau inscriere in contul personal sau care atestă dreptul proprietarului lui (acţionarului) de a
participa la conducerea societăţii, de a primi dividende, precum şi o parte din bunurile societăţii în
cazul lichidării acesteia. Drepturile acordate de actiune titularului sunt:-de a participa la
conducerea societatii- de a primi dividende-de a primi o parte din bunuri in caz de lichidare a
societatii
1.2. Clasificaţi acţiunile – valori mobiliare după criteriile cunoscute explicându-le esenţa.
pag 416 -421 a) dupa volumul drepturilor incorporate in ele
---actiunea ordinara- conferă proprietarului ei dreptul la un vot în adunarea generală a acţionarilor,
dreptul de a primi o cotă-parte din dividende şi o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării
acesteia.---preferentiala- dă proprietarului ei drepturi (privilegii) suplimentare faţă de proprietarul
acţiunii ordinare referitor la ordinea primirii dividendelor anunţate şi la cuantumul dividendelor,
precum şi la ordinea primirii unei părţi din bunurile societăţii care se distribuie în cazul lichidării ei.
b) dupa metoda de legitimare a detinatorului---actiunea la purtator- o actiune care acorda
posesprului drepturi incorporate si transmiterea ei se face fara vreo formalitate de inregistrare---
actiune nominative- are inscris numele, denumirea actionarului daca este materializata si se
transmite prin inscrierea datelor dobinditorului in registrul actionarilor societatii emitente.c) dupa
forma lor de emisiune--- actiune materializata- care este un titlu financiar in forma de certificate,
confectionat prin metoda tipografica, adica un document pe hirtie, de plastic sau de alt material in
care se inscriu anumite date--- act nematerializata- este un titlu financiar in forma de inscriere in
contul personal inclusiv pe suport electronicd) dupa autorizarea lor spre plasare sau de plasare a
lor--- act autorizate spre plasare- actiuni al caror numar se indica expres in actul de constituire
inregistrate in registrul de stat al valorilor mobiliare--- act plasate- cele platite in intregime de primii
lor achizitori si trecute in registrul de stat al valorilor mobiliare iar subscriitorii inscrisi in registrul
actionarilor e) dupa aflarea lor in circulatie sau de tezaur--- act aflate in circulatie- este acţiunea
plasată ce aparţine acţionarului societăţii. --- act de tezaur- este acţiunea plasată a societăţii,
achiziţionată sau răscumpărată de ea de la acţionarul societăţii.
f) dupa valoarea lo nominala sau valoarea lor fixate--act cu valoare nominala- act a caror valoare
nominala se indica in actele de constituire al societatii, in hotarirea si prospectul de emisiune si se
inscrie in reg se stat a val mobiliare---act cu valoare fixate- acelea care nu au valoare nominala,
valoarea lor determinindu-se prin impartirea maririi capitalului social la nr total de actionari

1.3. Consultaţi cetăţeanul Verega, acţionar al S.A. „RVN” cu privire la drepturile ce derivă din
 acţiunile, inclusiv cu privire la dreptul de vot, cu privire la dividend şi posibilitata de înstrăinare.
1) daca el poate sa voteze la AG-? Acţiunea preferenţială cu dividende fixate nu dă proprietarului
ei dreptul la vot în adunarea generală a acţionarilor, cu excepţia cazurilor: a) neplăţii dividendelor
fixate pe acţiunile cumulative sau parţial cumulative în decursul termenului stabilit de statut. Dreptul
la vot încetează după plata în întregime a dividendelor acumulate; b) luării de către adunarea
generală a acţionarilor a hotărîrii privind modificarea drepturilor proprietarilor de acţiuni
preferenţiale în legătură cu reorganizarea ori lichidarea societăţii, cu emiterea suplimentară de
acţiuni preferenţiale de altă clasă care dau proprietarilor lor drepturi suplimentare faţă de proprietarii
acţiunilor preferenţiale plasate, sau din alte motive prevăzute de legislaţia cu privire la valorile
mobiliare sau de statutul societăţii.2) poate sa le instraineze- Dacă societatea plasează acţiuni
preferenţiale de două sau mai multe clase, în statutul ei va fi prevăzută ordinea de plată a
dividendelor anunţate şi a valorii de lichidare a acţiunilor preferenţiale de fiecare clasă.

Subiectul 42. Obligaţiunile – valori mobiliare a societăţii pe acţiuni.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Definiţi obligaţiunea ca valoare mobiliară emisă de societatea pe acţiuni şi descrieţi drepturile
acordate de obligaţiune titularului-pag.423.Obligaţiunea este un titlu financiar de împrumut care
atestă dreptul deţinătorului de obligaţiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominală sau
valoarea nominală şi dobînda aferentă în mărimea şi în termenele stabilite prin decizia de emitere a
obligaţiunilor. Obligatiunea acorda urmatoarele drepturi:-de a primi de la emitentul ei valoarea
nominala;- de a primi valoarea nominală şi dobînda aferentă în mărimea şi în termenele stabilite;
Deţinătorii de obligaţiuni apar în calitate de creditori ai societăţii. Deţinătorii de obligaţiuni au
dreptul preferenţial faţă de acţionari la primirea unei părţi din profitul societăţii sub formă de
dobîndă sau alt profit. Termenul de circulaţie a obligaţiunilor va fi de cel puţin un an.
Obligaţiunile se plătesc numai cu mijloace băneşti.
1.2. Clasificaţi obligaţiunile după criteriile cunoscute şi menţionaţi deosebirea obligaţiunii de
acţiune-pag.423+pag.416;Deosebiri:a) actiune-un document care poate fi in forma de certificat sau
inscriere in contul personal; obligatiunea- titlu financiar de imprumut;
b) actiune- atesta dreptul de a participa la conducerea societăţii, de a primi dividende, obligatiunea-
atestă dreptul deţinătorului de obligaţiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominală sau
valoarea nominală şi dobînda aferentă în mărimea şi în termenele stabilite;
c) actiune – apartin la membrii societatii, oblig- dau detinatorilor calitatea de creditori a societatii;
d) actiunile reprezinta o parte din capitalul social iar obligatiunile se emit numai daca aceasta sa
decis la adunarea generala;e)in caz de lichidare a societatii actiunile dau posibilitatea de a primi o
parte din bunuri a acesteia iar obligatiunile nu, dar in caz de lichidare obligatarilor li se vor restitui
sumele pe care le-au platit pentru obligatiuni. Clasificarea obligatiunilor:in functie de forma
emisiunii-materiala sau nemateriala;in functie de modul legitimarii detinatorului-nominativa sau la
purtator;dupa forma de rascumparare-convertibila(adica care pot fi schimbate cu actiunile societatii
fie de emisiune suplimentara fie din actiunile de tezaur al societatii) si neconvertibile(pe care
societatea le stinge exclusiv cu mijloace banesti).

1.3. Cetăţeanul Luţcan este deţinător al obligaţiunilor emise de S.A. „Frigorifer” care prevăd plata
dobânzii o dată pe an în mărime de 20% din valoarea nominală, însă societatea timp de 3 ani nu
a plătit dobânda cuvenită. Consultaţi obligaţionarul şi recomandaţi-i posibilele variante de a-şi
apăra dreptul.In cazul acesta deţinătorii de obligaţiuni au dreptul preferenţial faţă de acţionari la
primirea unei părţi din profitul societăţii sub formă de dobîndă sau alt profit.
Deţinătorul de obligaţiuni are dreptul să ceară de la societate răscumpărarea obligaţiunilor plasate
înainte de termenul de scadenţă în cazul în care emitentul nu respectă termenul de achitare a
dobînzilor aferente.

Subiectul 43. Tranzacţiile societăţii pe acţiuni cu propriile hârtii de valoare.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Caracterizaţi tranzacţiile societăţii pe acţiuni cu propriile valori mobiliare. Pag 425
 Tranzactiile SA cu propriile hartii de valoare sunt:--Achizitionarea – o operatiune de cumparare de
catre societati a propriilor actiuni din propria initiativa in cazul reducerii capitalului social sau al
prevenirii scaderi cursului actiunilor.--Rascumpararea – este procedeul de rascumpare a actiunilor la
cererea actionarilor in cazurile prevazute de lege.--Convertirea – este operatiunea de schimbare a
unor category de valori mobiliare pe altele ori a unei clase de valori mobiliare pe alte clase.--
Consolidare si fractionarea actiunilor societatii - este procedeul de inlocuire a actiunilor cu numar m
mic de actuni si majorarea proportionala a valorilor nominale.

1.2. Comparaţi procedeul de achiziţionare a propriilor acţiuni cu procedeul de răscumpărare a

propriilor acţiuni de societatea emitentă. Achizitionarea – pag.425, rascumpararea – pag.426.
*Achizitonarea:Acţiunile plasate de societate se achiziţionează de societate la propunerea sa, prin
intermediul ofertei publice pe piaţa secundară. Societatea este în drept să achiziţioneze acţiunile
plasate de ea numai în scopurile prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii. Hotărîrea de
achiziţionare de către societate a acţiunilor plasate de ea se ia de: a) adunarea generală a
acţionarilor, la achiziţionarea acţiunilor plasate în scopul reducerii capitalului social sau cedării către
salariaţii societăţii a unui anumit număr de acţiuni proprii; b) consiliul societăţii, la achiziţionarea
acţiunilor plasate în scopul prevenirii scăderii cursului lor.În hotărîrea societăţii privind
achiziţionarea acţiunilor plasate de ea vor fi indicate clasele şi numărul lor, preţul de achiziţie, forma
de plată şi termenul în decursul căruia are loc achiziţionarea. Preţul de achiziţie va fi echivalent cu
valoarea de piaţă a acţiunilor, iar termenul de achiziţie nu va fi mai mic de o lună. Societatea este
obligată să aducă la cunoştinţa fiecărui acţionar sau reprezentant legal al acestuia, sau deţinător
nominal de acţiuni propunerea de achiziţionare a acţiunilor aflate în circulaţie ale societăţii şi/sau să
publice propunerea sa. Orice acţionar este în drept să vîndă acţiunile care îi aparţin, societatea fiind
obligată să le achiziţioneze în condiţiile anunţate. Dacă numărul total de acţiuni care figurează în
ofertele acţionarilor depăşeşte numărul de acţiuni anunţate pentru achiziţionare de către societate,
acţiunile se achiziţionează proporţional numărului lor, indicat în fiecare ofertă.
Societatea nu este în drept să achiziţioneze acţiuni plasate de ea: 1) în decursul unei luni pînă la
începutul plasării acţiunilor emisiunii suplimentare, în procesul plasării acestor acţiuni, precum şi în
decursul unei luni după plasarea lor; 2) dacă, conform ultimului bilanţ: a) societatea este
insolvabilă sau achiziţionarea acţiunilor plasate o va face insolvabilă; sau b) valoarea activelor nete
ale societăţii este mai mică decît valoarea capitalului ei social sau va deveni mai mică în urma
achiziţionării acţiunilor plasate;3) dacă, în urma unei astfel de achiziţii, numărul acţiunilor de tezaur
va depăşi limita stabilită la art.13 alin.(6), cu excepţia situaţiilor enumerate la alin.(3).
*Rascumpararea:Acţiunile plasate de societate se răscumpără de ea la cererea acţionarilor în
cazurile prevăzute de prezenta lege, de legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul
societăţii. Societatea va răscumpăra în mod obligatoriu acţiunile plasate de ea în cazul:
a) sosirii termenului de răscumpărare a acţiunilor, prevăzut în statutul societăţii; sau
b) operării în statutul societăţii a unor modificări ce limitează drepturile acţionarilor; sau
c) efectuării de către societate a unei tranzacţii de proporţii ; sau
d) reorganizării societăţii, potrivit hotărîrii adunării generale a acţionarilor;
e) neadoptării, la cererea acţionarilor, a hotărîrii de conformare a societăţii prevederilor art.39
alin.(6). Acţionarul este în drept să ceară răscumpărarea acţiunilor care îi aparţin dacă:
a) nu i s-a permis, fără temei legal, să participe la adunarea generală a acţionarilor la care s-a luat
hotărîrea în unul din cazurile prevăzute la alin.(2) lit.b) - e); sau b) el a votat împotriva adoptării
hotărîrii prevăzute la alin.(2) lit.b)-d) şi/sau a votat pentru adoptarea hotărîrii prevăzute la alin.(2)
lit.e) şi a cerut răscumpărarea acţiunilor în termenul prevăzut la alin.(6);c) şi-a exprimat dezacordul
cu decizia consiliului societăţii privind încheierea unei tranzacţii de proporţii.Răscumpărarea
acţiunilor societăţii se efectuează la preţul lor de piaţă, dacă legislaţia nu prevede altfel. Termenul de
depunere de către acţionari a cererilor de răscumpărare a acţiunilor ce le aparţin se stabileşte în
statutul societăţii şi va fi de cel puţin 2 luni de la data luării de adunarea generală a acţionarilor sau
de consiliul societăţii a uneia din hotărîrile prevăzute la alin.(2) lit.b) - e). Termenul de achitare a
acţiunilor nu va depăşi 3 luni de la data depunerii cererii de răscumpărare.Dreptul de a cere
răscumpărarea acţiunilor ce le aparţin îl au acţionarii incluşi în registrul deţinătorilor de valori
mobiliare la data luării uneia din hotărîrile prevăzute la alin.(2) lit.b)-e). Acţionarul nu este în drept
să ceară răscumpărarea acţiunilor ce îi aparţin în cazul în care se ia hotărîrea de dizolvare a
societăţii.
1.3. Consultaţi acţionarul Vetrescu care vrea să cheme în judecată S.A. „Victoria” şi a o obliga să
 răscumpere acţiunile pe care le deţine. Principalul argument al reclamantului este că el nu a
participat la adunarea generală şi nu este de acord cu procesul de fuziune a S.A. „Victoria” cu
S.A. „Favorit”, deoarece ultima este în proces de insolvabilitate. Pârâtul nu a răspuns la petiţia
prealabilă. Vetrescu solicită asistenţă juridică şi reprezentare în instanţă. Cum trebuie soluţionat
litigiul? . Litigiul referitor la rascumparare va fi solutionat in felul urmator: SA Victoria va fi
obligate de a rascumpara actiunile pe care le detine Vetrescu deoarece conform legii actionarul este
in drept sa ceara rascumpararea actiunilor daca nu I sa permis fara temei legal sa participle la
adunarea generala a actionarilor la care sa luat hotarirea de a se fuziona cu SA Favorit. Astfel
Vetrescu isi va putea intoarce contravaloarea actiunilor sale deoarece SA Victoria a incalcat
prevederile legii referitor la rascumpararea actiunilor care spune ca “daca actionarului nu I sa permis
sa participle la adunarea generala la care sa luat vreo hotarire de organizare sau fuziune, el e in drept
sa ceara rascumpara

Subiectul 44. Tranzacţiile de proporţii ale societăţii pe acţiuni.

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Relataţi despre dreptul societăţii pe acţiuni de a încheia acte juridice şi despre dreptul de a
încheia acte juridice (tranzacţii) de proporţii-pag.427
Articolul 82. Noţiunea de tranzacţie de proporţii(1) Tranzacţia de proporţii este o tranzacţie sau
cîteva tranzacţii legate reciproc, efectuate direct sau indirect, în ceea ce priveşte: a) achiziţionarea
sau înstrăinarea, gajarea sau luarea de către societate cu titlu de gaj, darea în arendă, locaţiune sau
leasing ori darea în folosinţă, darea în împrumut (credit), fidejusiune a bunurilor sau a drepturilor
asupra lor a căror valoare de piaţă constituie peste 25% din valoarea activelor societăţii, conform
ultimului bilanţ; sau b) plasarea de către societate a acţiunilor cu drept de vot sau a altor valori
mobiliare convertibile în astfel de acţiuni, constituind peste 25% din toate acţiunile cu drept de vot
plasate ale societăţii; sauc) achiziţionarea de către orice persoană a unui important pachet de acţiuni
ale societăţii. (2) Prevederea alin.(1) lit. a) nu se extinde asupra tranzacţiilor societăţii efectuate în
procesul activităţii economice curente prevăzute în statutul societăţii.
1.2. Comparaţi actele juridice încheiate de societatea pe acţiuni în mod obişnuit cu tranzacţiile de
proporţii şi cu tranzacţiile cu conflict de interese referindu-vă la procedura de încheiere,
executare şi efectele juridice-pag.427+432;
Articolul 83. Decizia de încheiere de către societate a unei tranzacţii de proporţii
(1) Decizia de încheiere de către societate a unei tranzacţii de proporţii se adoptă în unanimitate
de toţi membrii aleşi ai consiliului societăţii dacă obiectul acestei tranzacţii sînt bunurile a căror
valoare constituie peste 25%, dar nu mai mult de 50% din valoarea activelor societăţii potrivit
ultimului bilanţ pînă la adoptarea deciziei de încheiere a acestei tranzacţii, dacă statutul societăţii nu
prevede o cotă mai mică. a) bunurile ce constituie peste 25% şi nu mai mult de 50% din valoarea
activelor societăţii potrivit ultimului bilanţ pînă la luarea deciziei de încheiere a acestei tranzacţii;
sau b) acţiunile cu drept de vot sau alte valori mobiliare ale societăţii, convertibile în asemenea
acţiuni şi plasate în cantitatea arătată la art.82 alin.(1) lit. b), dar care constituie nu mai mult de
50% din toate acţiunile cu drept de vot plasate ale societăţii, dacă statutul societăţii nu prevede o
normă mai mică, în limitele căreia consiliul societăţii este în drept să decidă cu privire la mărirea
capitalului social. (2) Hotărîrea de încheiere de către societate a unor tranzacţii de proporţii
neprevăzute la alin. (1) se ia de adunarea generală a acţionarilor.
(21) Consiliul societăţii nu este în drept să adopte decizii care pot avea efecte asupra patrimoniului
societăţii, precum se specifică la art.82 alin.(1) lit.a), din momentul în care societatea a primit aviz
referitor la achiziţionarea de către orice persoană a unui important pachet de acţiuni ale societăţii.
(22) Prin derogare de la prevederile alin. (21), consiliul societăţii poate adopta decizii ce rezultă
din obligaţiile asumate de către societate înainte de data primirii avizului despre achiziţionarea unui
important pachet de acţiuni.(23) Restricţia prevăzută la alin.(21) îşi pierde acţiunea din momentul
ţinerii adunării generale a acţionarilor, convocate ulterior primirii de către societate a avizului despre
achiziţionarea unui important pachet de acţiuni.(24) Decizia consiliului societăţii privind încheierea
de către societate a unei tranzacţii de proporţii se publică, în termen de 15 zile de la data adoptării,
în organul de presă specificat în statutul societăţii.
Articolul 85. Noţiunea de tranzacţie cu conflict de interese
(1) Tranzacţia cu conflict de interese este o tranzacţie sau cîteva tranzacţii legate reciproc referitor
la care persoanele interesate: a) sînt în drept să participe la luarea deciziilor privind încheierea unor
astfel de tranzacţii; şib) pot, concomitent, avea, la efectuarea acestor tranzacţii, interes material ce
 nu coincide cu interesele societăţii. (11) Nu se consideră tranzacţie cu conflict de interese emisiunea
suplimentară de acţiuni. (2) Persoană interesată în efectuarea de către societate a tranzacţiilor se
consideră persoana care totodată este: a) acţionar care deţine de sine stătător sau împreună cu
persoanele sale afiliate peste 25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii; saub) membru al
consiliului societăţii sau al organului executiv al societăţii; sau d) partener al societăţii în tranzacţia
dată sau în cîteva tranzacţii legate reciproc; sau e) deţinător al unei cote considerabile (peste 10%) în
capitalul partenerului sau asociat al acestuia cu răspundere completă; sau f) reprezentant al
partenerului societăţii în tranzacţia dată sau în cîteva tranzacţii legate reciproc ori intermediar în
aceste tranzacţii. g) persoanele afiliate persoanelor specificate la lit.a), b), d), e), f);(3) Persoana
interesată în efectuarea de către societate a tranzacţiilor va prezenta consiliului societăţii, cel mai rar
o dată pe an, declaraţie scrisă cuprinzînd date suficiente pentru depistarea la timp a tranzacţiilor cu
conflict de interese. (4) Persoana interesată în efectuarea de către societate a unei tranzacţii este
obligată, pînă la încheierea ei, să comunice în scris interesul său organului de conducere al societăţii,
de competenţa căruia ţine încheierea unei astfel de tranzacţii. (5) Pentru neprezentarea sau
prezentarea cu întîrziere a datelor arătate la alin. (3) şi alin. (4), persoanele interesate în efectuarea
tranzacţiilor de către societate răspund în conformitate cu legislaţia.
Articolul 86. Decizia privind încheierea de către societate a tranzacţiei cu conflict de
interese(1) Orice tranzacţie cu conflict de interese poate fi încheiată sau modificată de societate
numai prin decizia consiliului societăţii sau prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor, în modul
stabilit de prezenta lege şi de statutul societăţii. (2) Pînă la luarea deciziei privind încheierea
tranzacţiei cu conflictde interese, se va constata dacă s-a respectat modul de determinare a valorii de
piaţă a bunurilor prevăzut la art.76. (3) Pentru luarea de către consiliul societăţii a deciziei privind
încheierea tranzacţiei cu conflict de interese se cere unanimitatea membrilor aleşi ai consiliului care
nu sînt persoane interesate în ce priveşte încheierea tranzacţiei.(4) Dacă mai mult de jumătate
dintre membrii aleşi ai consiliului societăţii sînt persoane interesate în efectuarea tranzacţiei date,
aceasta va fi încheiată numai prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor. 5) Hotărîrea adunării
generale a acţionarilor privind încheierea tranzacţiilor cu conflict de interese, în conformitate cu
prezenta lege sau cu statutul societăţii, se adoptă cu majoritatea voturilor din numărul total de voturi
ale persoanelor care nu sînt interesate în încheierea acestor tranzacţii.
(6) Persoana interesată în efectuarea tranzacţiei date va trebui să părăsească pentru cîtva timp
şedinţa consiliului societăţii sau adunarea generală a acţionarilor la care, prin vot deschis, se
hotărăşte cu privire la încheierea acesteia. Prezenţa acestei persoane la şedinţa consiliului societăţii
sau la adunarea generală se ia în considerare la stabilirea cvorumului, iar la constatarea
rezultatului votului, se consideră că această persoană nu a participat la votare. (7) Dacă consiliului
societăţii sau adunării generale a acţionarilor nu le erau cunoscute toate circumstanţele legate de
încheierea tranzacţiei cu conflict de interese şi/sau această tranzacţie a fost încheiată prin încălcarea
altor prevederi ale prezentului articol, consiliul societăţii sau adunarea generală este în drept să ceară
conducătorului organului executiv al societăţii:
a) să renunţe la încheierea unei astfel de tranzacţii ori să o rezilieze; sau
b) să asigure, în condiţiile legislaţiei, repararea de către persoana interesată a prejudiciului cauzat
societăţii prin efectuarea acestei tranzacţii.(8) Tranzacţiile cu conflict de interese sînt valabile pentru
persoanele cu care au fost încheiate, dacă aceste tranzacţii nu au fost reziliate în condiţiile alin.(7)
sau declarate nevalabile în alte temeiuri. (9) Legislaţia sau statutul societăţii poate conţine
şi condiţii suplimentare de încheiere a tranzacţiilor cu conflict de interese. (10) Prevederile
prezentului articol nu se extind asupra tranzacţiilor întreprinderilor dependente, care, potrivit art.10
alin.(4), se efectuează în conformitate cu dispoziţiile obligatorii ale întreprinderii dominante, precum
şi dacă toţi acţionarii sînt persoane interesate în efectuarea tranzacţiei.
1.3. Cetăţeanul Lucescu, acţionar a S.A. “Fântâna”, a depus o cerere de chemare în judecată de
anulare a contractului de gaj prin care S.A. “Fântâna” garanta BCA “Prima” că, în cazul în
care peste doi ani SRL “DERN” nu va restitui băncii împrumutul de 2mln. Euro, ea însăşi va
onora această obligaţie în locul debitorului. În motivarea cererii reclamantul arată că suma de 2
mln de Euro indicată în contractul de gaj reprezintă un contractul de proporţii ori el reprezintă peste
o 100% din capitalul social şi 52% din mărimea activelor S.A. “Fântâna”. Pârâtul S.A. “Fântâna” a
menţionat în referinţă că, acţionarul Lucescu nu este în drept sa înainteze o asemenea acţiune, şi că
garanţia a fost acordată pur formal, ori SRL „DERN” este o societate solvabilă şi BCA “Prima” nu
va recurge nici odată la încasarea sumei de la garant. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?
Conform legii cu privire la SA litigiul va fi solutionat in felul urmator: cererea lui Lucescu va fi
 respinsa deoarece conform legii decizia de incheiere de catre societate sau respectiv de anulare a
unei tranzactii de proportii se adopta in unanimitate de toti membrii alesi ai consiliului societatii.
Respectiv Lucescu s’a adresat din initiativa proprie de a anula contractul de gaj prin care SA Fintina
garanta BCA Prima ca in cazul in care la scadenta contractului de gaj SRL Dern nu va restitui bancii
2miln. euro, Fintina isi va onora aceasta obligaitiile debitorului. Deci sa fi fost inaintata o pretentie
in judecata din partea adunarii generale a SA Fintina cererea putea fi admisa si solutionarea litigiului
putea avea un alt efect.

Subiectul 45. Adunarea generală a acţionarilor în societatea pe acţiuni (SA).

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Definiţi noţiunea de “adunare generală a acţionarilor” evidenţiind tipurile de adunări generale şi
formele de ţinere a adunării generale. (Pag.382.)Adunarea generala a SA poate fi de 2 tipuri in
dependenta de regularitatea tinerii sedintelora) AG ordinara-se convoaca cel putin o data pe an de
regula dupa expirarea exercitiului financiar. Actul de constituire poate prevedea convocarea mai
frecventa a AGb) AG extraordinara- se convoaca ori de cite ori este nevoie.
Iar in functie de prezenta sa neprezenta actionarilor: a) cu prezenta actionarilor b)prin corespondenta
c) in forma mixtaFormele de tinere:Adunarea generală a acţionarilor se ţine cu prezenţa acţionarilor,
prin corespondenţă sau sub formă mixtă. Adunarea generală anuală nu poate fi ţinută prin
corespondenţă. Adunarea generală ordinară anuală a acţionarilor se ţine nu mai devreme de o lună
şi nu mai tîrziu de două luni de la data primirii de către organul financiar corespunzător a dării de
seamă anuale a societăţii. Societatea cu un număr de acţionari mai mare de 5000 este obligată să ţină
adunări generale regionale dacă la două adunări anterioare n-a fost întrunit cvorumul prevăzut de
prezenta lege. Ordinea de zi a acestor adunări va fi identică cu ordinea de zi a adunării ordinare
anuale sau a celei extraordinare care nu a avut loc. Adunările generale extraordinare ale acţionarilor
se ţin în temeiul prevăzut de lege, de statutul societăţii sau de adunarea generală.
Termenul de ţinere a adunării generale extraordinare a acţionarilor se stabileşte prin decizia
consiliului societăţii, dar nu poate depăşi 30 de zile de la data primirii de către societate a cererii de
a ţine o astfel de adunare.
1.2. Analizaţi procedura de convocare şi desfăşurare a adunării generale a acţionarilor referindu-vă
în special la: întocmirea ordinii de zi, informarea acţionarilor, deliberativitatea, modul de
adoptarea a hotărârilor şi întocmire a proceselor verbale. (De la 382 pina la 392.
Adunarea generală ordinară a acţionarilor se convoacă de organul executiv al societăţii în temeiul
deciziei consiliului societăţii. În cazul în care consiliul societăţii nu a asigurat înştiinţarea
acţionarilor cu privire la ţinerea adunării generale anuale sau ţinerea ei în termenul indicat aceasta se
convoacă la decizia organului executiv al societăţii.Adunarea generală extraordinară a acţionarilor
se convoacă de organul executiv al societăţii în temeiul deciziei consiliului societăţii.
Intocmirea ordini de zi- Ordinea de zi a adunării generale ordinare anuale a acţionarilor, lista
candidaţilor în organele de conducere ale societăţii se întocmesc de consiliul societăţii, ţinîndu-se
cont, în mod obligatoriu, de cererile acţionarilor care deţin cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot
ale societăţiiChestiunile propuse pentru a fi înscrise în ordinea de zi a adunării generale anuale a
acţionarilor vor fi formulate în scris, indicîndu-se motivele înscrierii lor, numele şi prenumele
(denumirile) acţionarilor care propun chestiunea, precum şi clasele şi numărul de acţiuni care le
aparţin. Consiliul societăţii nu este în drept să modifice formulările chestiunilor propuse pentru a fi
înscrise în ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor. Consiliul societăţii este obligat să
examineze cererile acţionarilor primite pînă la data de 10 ianuarie, să decidă cu privire la
satisfacerea lor sau la refuzul de a le satisface şi să expedieze acţionarilor decizia luată cel mai tîrziu
pînă la data de 25 ianuarie a anului următor celui gestionar. Informarea actionarilor - Informaţia
despre ţinerea adunării generale a acţionarilor cu prezenţa acestora: va fi expediată fiecărui acţionar,
reprezentantului lui legal sau deţinătorului nominal de acţiuni, sub formă de aviz, pe adresa indicată
şi la numărul de fax indicat în lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală
şi/sau va fi publicată în organul de presă indicat în statutul societăţii de către societăţile pe
acţiuniInformaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor prin corespondenţă sau sub formă
mixtă: se expediază fiecărui acţionar sau reprezentantului lui legal, sau deţinătorului nominal de
acţiuni sub formă de aviz împreună cu buletinul de vot; şi se publică în organul de presă indicat în
statutul societăţii. Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor va cuprinde denumirea
întreagă şi sediul societăţiiAdunarea generală a acţionarilor este prezidată de preşedintele consiliului
societăţii sau de o altă persoană aleasă de adunarea generală.
 Hotărîrile adunării generale a acţionarilor asupra chestiunilor ce ţin de competenţa sa exclusivă se
iau cu două treimi din voturile reprezentate la adunare, cu excepţia hotărîrilor privind alegerea
consiliului societăţii care se adoptă prin vot cumulativ şi a hotărîrilor asupra celorlalte chestiuni care
se iau cu mai mult de jumătate din voturile reprezentate la adunare
La adunarea generală a acţionarilor, votarea se face după principiul “o acţiune cu drept de vot - un
vot”, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege.
Dacă acţionarul a votat împotriva hotărîrii luate, el are dreptul să-şi exprime opinia separată care se
va anexa la procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor sau se va reflecta în el.
Procesul-verbal privind rezultatul votului- Rezultatul votului la adunarea generală a acţionarilor se
înregistrează într-un proces-verbal, care se semnează de membrii comisiei de numărare a voturilor şi
de membrii comisiei de cenzori. Procesul-verbal privind rezultatul votului se anexează la procesul-
verbal al adunării generale a acţionarilor. Rezultatul votului cu prezenţa acţionarilor se anunţă la
adunarea generală a acţionarilor. Rezultatul votului prin corespondenţă sau sub formă mixtă se
aduce la cunoştinţa acţionarilor printr-un aviz şi/sau prin publicarea informaţiei despre rezultatul
votului. Hotărîrea adunării generale a acţionarilor intră în vigoare la data anunţării rezultatului
votului, dacă prezenta lege, alte acte legislative sau hotărîrea adunării generale nu prevede un
termen mai tardiv de intrare a ei în vigoare. Procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor -
Procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor se întocmeşte în termen de 10 zile de la
închiderea adunării generale, în cel puţin două exemplare. Fiecare exemplar al procesului-verbal va
fi semnat de preşedintele şi de secretarul adunării generale ale căror semnături se autentifică de
membrii comisiei de cenzori în exerciţiu sau de notar. (2) Procesul-verbal al adunării generale a
acţionarilor va cuprinde: a) data, ora şi locul ţinerii adunării generale; b) numărul total de acţiuni
cu drept de vot ale societăţii; c) numărul de voturi care au fost reprezentate la adunarea generală; d)
numele şi prenumele preşedintelui şi secretarului adunării generale; e) ordinea de zi ; f) tezele
principale ale cuvîntărilor pe marginea ordinii de zi, cu indicarea numelor şi prenumelor
vorbitorilor; g) rezultatul votului şi hotărîrile luate; h) anexele la procesul-verbal.
1.3. Cetăţenii Jardan şi Corlăteanu, acţionari ce deţin 38% din acţiunile ordinare ale S.A. „Nucul”,
au depus în instanţa de judecată o cerere prin care solicită anularea deciziei Camerei
Înregistrării de Stat prin care a fost înregistrată modificarea actului de constituire a S.A.
„Nucul” şi implicit majorarea capitalului social cu 100 %, efectuate prin hotărârea adunării
generale din 20.08.2007. Acţionarii reclamanţi susţin că au participat la adunarea generală, au
votat împotriva hotărârii de majorare a ccapitalului social şi deci hotărârea nu a fost adoptată.
Ceilalţi acţionari, precum şi Camera Înregistrării de Stat afirmă că hotărârile adunării generale
au fost adoptate cu majoritatea de voturi şi nu există temei de nulitate. Cum urmează a fi
soluţionat litigiul? Raspuns: exista temei de nulitate, deoarece hotarirea cu privire la modificarea
capitalului social se adopta cu votul a 2/3 din voturile reprezentate la adunare, nu doar cu o
majoritate simpla. Se va anula decizia CIS prin care a fost inregistrata modificarea actului de
constituire a SA si implicit majorarea capitalului social. Hotărîrile adunării generale a acţionarilor
asupra chestiunilor ce ţin de competenţa sa exclusivă se iau cu două treimi din voturile reprezentate
la adunare, cu excepţia hotărîrilor privind alegerea consiliului societăţii care se adoptă prin vot
cumulativ şi a hotărîrilor asupra celorlalte chestiuni care se iau cu mai mult de jumătate din voturile
reprezentate la adunare. de competenta exclusive a SA tine si modificarea capitalului social adica
2/3 si deci solutia instantei va fi urmatoarea-anularea hotaririi AG a asociatilor deoarece ia nu
intruneste nr necesar de voturi… adica trebuie 67 dar ei au adoptat cu 62

Subiectul 46. Consiliul societăţii pe acţiuni .

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Identificaţi importanţa Consiliului în structura organelor societăţii pe acţiuni şi caracterizaţi
atribuţiile acestuia-pag.392.(1) Consiliul societăţii reprezintă interesele acţionarilor în perioada
dintre adunările generale şi, în limitele atribuţiilor sale, exercită conducerea generală şi controlul
asupra activităţii societăţii. Consiliul societăţii este subordonat adunării generale a acţionarilor.
(2) Consiliul societăţii, conform prezentei legi şi/sau statutului societăţii, are următoarele atribuţii:
a) decide cu privire la convocarea adunării generale a acţionarilor;b) aprobă valoarea de piaţă a
bunurilor care constituie obiectul unei tranzacţii de proporţii;c) decide cu privire
la încheierea tranzacţiilor de proporţii prevăzute la art.83 alin. (1);d) încheie contracte cu
organizaţia gestionară a societăţii;e) confirmă registratorul societăţii şi stabileşte cuantumul
retribuţiei serviciilor lui;f) aprobă prospectul ofertei publice de valori mobiliare;g)aprobă darea de
 seamă asupra rezultatelor emisiunii şi modifică în legătură cu aceasta statutul societăţii; g1) aprobă
decizia cu privire la emisiunea obligaţiunilor, cu excepţia obligaţiunilor convertibile, precum şi
darea de seamă asupra rezultatelor emisiunii de obligaţiuni;h) decide, în cursul anului financiar, cu
privire la repartizarea profitului net, l folosirea capitalului de rezervă, precum şi a mijloacelor
fondurilor speciale ale societăţii;i) face, la adunarea generală a acţionarilor, propuneri cu privire la
plata dividendelor anuale şi decide cu privire la plata dividendelor intermediare;j) aprobă fondul sau
normativele de retribuire a muncii personalului societăţii; k) decide cu privire la aderarea
societăţii la asociaţie sau la o altă uniune;l) decide în orice alte probleme prevăzute de prezenta
lege şi de statutul societăţii. (3) La atribuţiile consiliului societăţii se referă de asemenea
soluţionarea chestiunilor arătate la art.50 alin. (4), dacă statutul societăţii sau hotărîrea adunării
generale a acţionarilor prevede aceasta. (4) Chestiunile ce ţin de competenţa consiliului societăţii
nu pot fi transmise spre examinare organului executiv al societăţii, cu excepţia cazului prevăzut la
art.69 alin.(3).(5) Consiliul societăţii prezintă adunării generale a acţionarilor raportul anual cu
privire la activitatea sa şi la funcţionarea societăţii, întocmit în conformitate cu legislaţia cu privire
la valorile mobiliare, cu statutul societăţii şi cu regulamentul consiliului societăţii, precum şi
informaţia privind remunerarea persoanelor cu funcţii de răspundere (6) Împuternicirile consiliului
societăţii nu pot fi delegate altei persoane.
1.2. Demonstraţi cum sunt promovate şi protejate interesele acţionarilor minoritari la fomarea
Consiliului societăţii evidenţiind importanţa votului cumulativ-pag.394
(8) La efectuarea votului cumulativ, fiecare acţiune cu drept de vot a societăţii va exprima un
număr de voturi egal cu numărul total al membrilor consiliului societăţii care se aleg. Acţionarul
este în drept:a) să dea toate voturile conferite de acţiunile sale unui candidat; sau b) să distribuie
aceste voturi egal ori în alt mod între cîţiva candidaţi pentru funcţia de membru al consiliului
societăţii. În cazul în care la completarea buletinului de vot cumulativ nu sînt respectate prevederile
lit.a) şi b) din prezentul alineat, acesta se consideră nul şi nu va fi luat în considerare la calcularea
voturilor. (9) În cazul alegerii prin vot cumulativ, se consideră aleşi în consiliul societăţii candidaţii
care la adunarea generală a acţionarilor au întrunit cel mai mare număr de voturi.
1.3. Acţionarul S.A. „I-KEL” Pereanu a depus o cerere în judecată prin care a solicitat anularea
contractului de vânzare cumpărare a unui imobil în valoare de 2 mln. lei, încheiat de S.A. „I-KEL”
(vânzător) şi fiul administratorului S.A. „I-KEL” Popa (cumpărător). În motivaţie reclamantul a
arătat că, potrivit legii, acest contract este un contract cu conflict de interese şi, deci, este anulabil.
Vânzătorul şi cumpărătorul în referinţele depuse au solicitat instanţei să fie respinsă cererea, căci
reclamantul nu este parte al contractului şi, respectiv nu are dreptul să ceară anularea lui. Cum
urmează a fi soluţionat litigiul ?Conform legii SA ( art 85 alin 2 lit b) (2) Persoană interesată în
efectuarea de către societate a tranzacţiilor se consideră persoana care totodată este a) acţionar care
deţine de sine stătător sau împreună cu persoanele sale afiliate peste 25% din acţiunile cu drept de
vot ale societăţii; sau b) membru al consiliului societăţii sau al organului executiv al societăţii; sa
d) partener al societăţii în tranzacţia dată sau în cîteva tranzacţii legate reciproc; sa e) deţinător al
unei cote considerabile (peste 10%) în capitalul partenerului sau asociat al acestuia cu răspundere
completă; sau f) reprezentant al partenerului societăţii în tranzacţia dată sau în cîteva tranzacţii
legate reciproc ori intermediar în aceste tranzacţii.g) persoanele afiliate persoanelor specificate la
lit.a), b), d), e), f) art 86 alin 7- Dacă consiliului societăţii sau adunării generale a acţionarilor nu le
erau cunoscute toate circumstanţele legate de încheierea tranzacţiei cu conflict de interese şi/sau
această tranzacţie a fost încheiată prin încălcarea altor prevederi ale prezentului articol, consiliul
societăţii sau adunarea generală este în drept să ceară conducătorului organului executiv al societăţii:
a) să renunţe la încheierea unei astfel de tranzacţii ori să o rezilieze; sau b) să asigure, în condiţiile
legislaţiei, repararea de către persoana interesată a prejudiciului cauzat societăţii prin efectuarea
acestei tranzacţii. Art 86 alin 8- Tranzacţiile cu conflict de interese sînt valabile pentru persoanele cu
care au fost încheiate, dacă aceste tranzacţii nu au fost reziliate în condiţiile alin.(7) sau declarate
nevalabile în alte temeiuri.
Respectiv contractul va urma sa fie reziliat sau urmeaza sa se repare prejudiciul societatii- altfel
contractul este nevalabil.

Subiectul 47. Cooperativa de întreprinzător

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Distingeţi cooperativa de întreprinzător de alte persoane juridice cu scop lucrativ şi în special de
societatea comercială şi de cooperative de producţie. Art 437 si pag.454 Societatea comerciala –
 societate de capital, poate fi fondata si de un singur fondator. Cooperativele sunt pгrюi componente
ale economiei naюionale єi ale vieюii sociale, activitatea lor economicг desfгєurвndu-se оn sistemul
sectorului privat al economiei de piaюг. Cooperativele sunt, ca єi societгюile comerciale, persoane
juridice de drept privat; оn cadrul acestei categorii, оnsг, ele ocupг un rol aparte. Astfel, deєi se
aseamгnг, sub multe aspecte, cu societгюile comerciale, cooperativele nu sunt identice cu acestea
nici оn general єi nici оn ceea ce priveєte reglementгrile speciale referitoare la cele douг categorii de
persoane juridice. Spre deosebire de societгюile comerciale, care au ca motor al funcюionгrii
exclusiv obюinerea unor profituri, cooperativele existг, mai degrabг, pentru a servi necesitгюilor
membrilor ce o deюin єi controleazг. Cooperativele sunt, deci, оn general, persoane juridice cu sau
fгrг caracter economic, cu un profil propriu, specific. Codul civil defineєte cooperativa ca fiind o
“asociaюie benevolг de persoane fizice єi juridice, organizatг pe principii corporative оn scopul
favorizгrii єi garantгrii, prin acюiunile comune ale membrilor sгi, a intereselor lor economice єi a
altor interese legale” (art.171 alin.1 din cod).
Definiюia legalг se apropie, astfel, foarte mult de definiюia datг cooperativei de cгtre Alianюa
Cooperatistг Internaюionalг (ACI), potrivit cгreia, cooperativa este “o asociaюie autonomг de
persoane ce s-au asociat voluntar оn vederea satisfacerii necesitгюilor єi aspiraюiilor lor comune pe
plan economic social єi cultural printr-o оntreprindere deюinutг оn comun єi controlatг democratic”.
Оn fine, doctrina a definit cooperativa ca pe o societate asociativг cu caracter economic constituitг
pe baza consimюгmвntului exprimat оn mod liber de cгtre persoanele care devin membrii acesteia,
оn scopul desfгєurгrii unei activitгюi оn comun cu mijloace material-financiare comune.Din
definiюiile de mai sus, dar єi din observaюiile fгcute pe marginea reglementгrilor legale оn
domeniu, se pot evidenюia urmгtoarele trгsгturi definitorii pentru o cooperativг:a) Posibilitatea
asocierii libere єi voluntare єi a retragerii necondiюionate dintr-o astfel de оntreprindere.
Cooperativele se constituie pe baza liberului consimюгmвnt єi sunt deschise tuturor persoanelor
care sunt de acord sг-єi asume responsabilitгюile calitгюii de membru cooperator, fгrг nici un fel de
discriminare pe criterii de naюionalitate, origine etnicг, religie, apartenenюг politicг, origine socialг
sau sex;b) Structura democraticг a funcюionгrii. Cooperativele funcюioneazг оn mod democratic єi
sunt controlate de cгtre membrii cooperatori, care participг la stabilirea politicilor єi adoptarea
deciziilor, potrivit principiului “un membru – un vot”, iar conducerea aleasг este responsabilг оn
faюa membrilor;c) O participare economicг echitabilг a membrilor. Astfel, fiecare membru a
cooperativei contribuie оn mod echitabil la constituirea capitalului social, participг activ la
acюiunile acesteia єi, оn final, beneficiazг de o distribuire corectг єi justг a rezultatelor ei
economice;d) Un capital social variabil, ce este susceptibil de creєtere prin vгrsгminte treptate
fгcute de membrii asociaюi єi de diminuare prin luarea оnapoi, totalг sau parюialг, a
participaюiunilor vгrsate; e) Autonomia єi independenюa cooperativei оn relaюiile cu alte persoane
fizice sau juridice, inclusiv cu autoritгюile publice.
1.2. Comparaţi drepturile pe care le oferă cota ordinară cu drepturile pe care le oferă cota
preferenţială a membrului cooperativei de întreprinzător. Cotă ordinară - cota care acordă
membrului cooperativei, în relaţiile lui cu cooperativa, drepturi patrimoniale şi drepturi
nepatrimoniale personale legate de cele patrimoniale, inclusiv dreptul de vot, şi care se compune din
cota iniţială, cotele suplimentare şi cotele bonus. Cesiunea cotei ordinare sau preferenţiale altui
membru sau unui membru asociat al cooperativei necesită acordul consiliului cooperativei.
Cesiunea cotei ordinare unui terţ se admite doar cu acordul consiliului cooperativei, care trebuie
să fie dat în termen de o lună de la data depunerii concomitente a cererii de cesiune şi a cererii de
procurare de către un terţ a acestei cote. În acest caz, alţi membri ai cooperativei au dreptul de
preemţiune asupra cotei care se cesionează, dacă statutul cooperativei nu prevede altfel.
Cotă preferenţială - cotă care, fără a acorda deţinătorului acesteia dreptul de vot, îi acordă dreptul
exclusiv la dividende şi dreptul preferenţial la patrimoniul liber de datorii în cazul lichidării
cooperative.
1.3. Consultaţi un cetăţean străin şi explicaţi-i diferenţa dintre o societate comercială şi cooperativă
de întreprinzător şi dacă poate el fonda: a) o societate comercială; b) o cooperativă de
întreprinzător. Diferenta cooperativei de intreprinzator de o societate comerciala este ca prima,
poate avea ca fondator o societate comerciala insa societatea comerciala nu poate avea ca fondator
o cooperativa de productie, ci doar persoane juridice cu scop lucrativ (SNC,SC,SA,SRL), persoane
juridice cu scop nelucrativ, si persoanele juridice de drept public
Cetateanul strain poate participa la fondarea unei societati comerciale, fapt care este indicat expres
in prevederile legilor speciale (legea SA)El poate participa si la fondarea unei cooperative de
 intreprinzator in calitate de persoana fizica care practica activitate de intreprinzator (detinator de
patenta, intreprindere individuala)

Subiectul 48. Întreprinderea de stat (ÎS)

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Definiţi noţiunea şi caracterele întreprinderea de stat-pag.470Întreprinderea de stat este o
întreprindere al cărei capital social aparţine în întregime statului. Întreprinderea de stat este agent
economic independent cu drepturi de persoană juridică, care, pe baza proprietăţii de stat transmise ei
în gestiune, desfăşoară activitate de întreprinzător.Caracterele:--este o PJ constituita de govern sau
de autoritatile publice care i-au delegate aceasta imputernicire prin acte unilaterale--patrimonial ei se
formeaza din bunuri proprietate de stat, inclusive propr publica, capitalul social a ei este unitar si
apartine integral statului--are un drept de gestiune operative asupra bunurilor calificate ca fonduri
fixe primate de la fondator, adica le poseda si le foloseste la destinatie fara dreptul de a dispune de
ele, numai cu autorizatia expresa a fondatorului poate sad ea in arenda--se constituie pentru a
desfasura de regula activitati de intreprinzator considerate monopol de stat poate insa desfasura alte
activitati neinterzise de lege. Întreprinderea de stat este agent economic independent cu drepturi de
persoană juridică, care, pe baza proprietăţii de stat transmise ei în gestiune, desfăşoară activitate de
întreprinzător.Caracterele:--este o PJ constituita de govern sau de autoritatile publice care i-au
delegate aceasta imputernicire prin acte unilaterale--patrimonial ei se formeaza din bunuri
proprietate de stat, inclusive propr publica, capitalul social a ei este unitar si apartine integral
statului--are un drept de gestiune operative asupra bunurilor calificate ca fonduri fixe primate de la
fondator, adica le poseda si le foloseste la destinatie fara dreptul de a dispune de ele, numai cu
autorizatia expresa a fondatorului poate sad ea in arenda..--se constituie pentru a desfasura de regula
activitati de intreprinzator considerate monopol de stat poate insa desfasura alte activitati
neinterzise de lege
1.2. Explicaţi dacă poate sau nu întreprinderea de stat să participe la constituirea: a) unei societăţi
comerciale; b) a unei întreprinderi municipale; c) a unei cooperative.a)societatea comerciala:
Art 31, alin. (4) L cu privire la SA. Intreprinderile de stat si municipale sunt in drept sa fondeze
societati in temeiul autorizatiilor autoritatilor publice.Potrivit Regulamentului Societatilor
economice pct 4, intreprinderile de stat si societatile pe actiuni in care statul detine de la 30% din
actiuni nu pot participa la fondarea SNC. Din motive de protectie a patrimoniului statului.Pentru SC,
nu pot fi fondatoare IS in care statul detine 50% si mai mult din actiuni.b) intreprindere
municipala:cf dispozitiilor legii cu privire la administratia publica locala, dreptul de a infiinta o
intreprindere municipala il au atat UAT. de niv I – sate (comune) si orase (municipii) – cat si cele de
niv II – raioane.c)cooperativa:Fondatori ai cooperativei de productie pot fi doar persoanele fizice.
Art. 5 L. cu privire la cooperativa de productie.Art.4 L. cu priv la cooperativele de intreprinzator
prevede not de membru al cooperativei – persoana juridica sau fizica care practica activitate de
intreprinzator si detine cota ordinara si, dupa caz, preferentiala.
1.3. Administratorul întreprinderii de stat “Mileniul trei” a semnat un contract de ipotecă cu SRL
“Moldova - Invest” prin care a garantat cu un imobil obligaţia Cooperativei de Producţie “Plai”
de transmitere a roadei de mere din anul viitor. Notarul a refuzat să semneze contractul de ipotecă
menţionând că Întreprinderea de stat nu are dreptul de proprietate asupra bunurilor deţinute şi
respectiv nu le poate gaja. Consultaţi administratorul şi explicaţii de ce întreprinderea de stat nu
are dreptul de proprietate asupra bunurilor sale şi în ce condiţii ea ar putea să gajeze bunurile.
Dreptul de administrare economica al intreprinderii asupra bunurilor si diferenta de dreptul de
proprietate.Fondatorul, fiind proprietar al bunurilor transmise intreprinderii de stat, isi realizeaza
prerogativele, in limitele stabilite de lege, prin organul care il reprezinta. Desi bunurile transmise in capitalul
social al intreprinderii de stat sunt preluate de aceasta in posesiune si folosinta si sunt incluse in bilantul ei
contabil, ele continua sa ramana in proprietatea statului. Legiuitorul prevede ca fondatorul transmite
bunurile sale in gestiune, adica in drept de administrare economica, care se deosebeste de dreptul de
proprietate prin limitare a dreptului de dispozitie. Managerul intreprinderii de stat nu poate decide soarta
bunurilor corporale si incorporale ale intreprinderii, bunuri calificate de lege ca mijloace fixe, dacat cu
acordul scris al fondatorului. Altfel spus, dreptul de administrare economica are un continut identic
dreptului de uzufruct, care, de asemenea, are prerogative identice dreptului de proprietate, cu exceptia
dreptului de instrainare. Nu cad sub incidenta acestei dispozitii banii si alte bunuri calificate drept mijloace
circulante, de care ÎS poate dispune ca si proprietarul.
 Subiectul 49. Particularităţile statutului fondului de investiţii
nr. Conţinutul subiectului
1.1. Descrieţi noţiunea de fond de investiţie referindu-vă la definiţie, tipuri şi specificul activităţii.
Fond de investitie – este persoana juridica sub forma de SA care emit propriile actiuni, iar
mijloacele banesti obtinute ca rezultat al plasarii propriilor actiuni le investeste in valori mobiliare
ale altor emitenti.Tipuri: in functie de conditiile de plasare si de rascumparare a actiunilor proprii:
1.Mutual – daca isi plaseaza permanent actiunile cu obligatia de a le rascumpara oricind la cererea
actionarului.2.Pe intervale – daca isi plaseaza permanent actiunile cu obligatia de a le rascumpara
oricind la cererea actionarului in termenul stabilit de statutul sau si de prospectul de emisiune a
actiunilor sale, insa nu mai putin de 2 ori pe an, la intervale de timp egale.Conform CNVM privind
clasificarea fondurilor de investitii:1.Fond specializat- cel care si-a asumat in fata actionarilor
obligatia de a investi peste 70% din valoarea de piata (estimativa) a activelor nete in valorile
mobiliare ale altor emitenti. Fondurile specializate se clasifica :
a) Dupa tipul de valori mobiliare de portofoliu:--De actiuni--De obligatiuni--De actiuni si
obligatiuni--De hirtii de valoare de stat--Ale pietii monetare
b)Dupa gradul de diversificare a investitiilor:--Diversificate--Nediversificate
c) Dupa apartenenta de ramura, plasarea teritoriala, proportia, durata activitatii sau dupa alte
criterii ale emitentilor valorilor mobiliare de portofoliu.Fond nespecializat – altul decit cel
specializat care nu isi asuma obligatia de a investi active proprii in valori mobiliare in proportia
stabilita pentru fondul specializat, pastrindu-si posibilitatea de a manevra mai mult decit fondul
specializat la plasarea propriilor active. Estenta fondului de investitii: este un mecanism al pietii
financiare de investire indirecta a mijloacelor populatiei in societatile comerciale care desfasoara
activitati de intreprinzator in diverse domenii, pentru a obtine dividende. Pentru a minimaliza
riscul investitiilor, fondul de investitii este obligat sa-si diversifice activele, plasindu-le un valori
mobiliare a cel putin 10 emitenti, astfel incit in nici o SA sa nu detin mai mult de 25% din valoarea
nominala a valorilor mobiliare plasate si nici mai mult de 25% din actiunile cu drept de vot ale
unui emitent.
1.2. Comparaţi organele fondului de investiţii cu organele unei societăţi pe acţiuni care practică
activitatea de producţie.Pag.540- 543. Pag. 382-401.Organele de conducere ale societăţii sînt: a)
adunarea generală a acţionarilor; b) consiliul societăţii; c) organul executiv; d) comisia de
cenzori.Organele de conducere ale fondului de investiţii sînt:
a) adunarea generală a acţionarilor;
b) consiliul observatorilor sau consiliul directorilor, denumit în continuare consiliul fondului;
c) comisia de cenzori. Spre deosebire de AG a SA , AG a FI are mai putine atributii( competenta
exclusiva)Adunarea generală extraordinară a acţionarilor fondului de investiţii se convoacă în
temeiurile stabilite la art.53 alin.(3) al Legii privind societăţile pe acţiuni, precum şi la cererea
managerului fiduciar, depozitarului sau auditorului fondului. În componenţa comisiei de
numărare a voturilor a adunării generale a acţionarilor fondului de investiţii, pe lîngă persoanele
menţionate la art.60 alin.(2) al Legii privind societăţile pe acţiuni, nu pot intra: a) persoanele cu
funcţii de răspundere ale managerului fiduciar; b) persoanele cu funcţii de răspundere ale
persoanelor afiliate managerului fiduciar. Suplimentar la prevederile art.55 din Legea privind
societăţile pe acţiuni, informaţia privind ţinerea adunării generale a acţionarilor fondului de
investiţii, cu înştiinţarea oficială despre reorganizarea acestuia, în conformitate cu art.31 din
prezenta lege, se difuzează prin intermediul programelor de radio şi televiziune de audienţă
naţională.Consiliul fondului acţionează în numele fondului de investiţii, în limitele stabilite de
Legea privind societăţile pe acţiuni, de prezenta lege sau de statutul fondului
În plus la atribuţiile stabilite la art.65 alin.(3) al Legii privind societăţile pe acţiuni, de competenţa
consiliului fondului, dacă aceasta este prevăzut de statutul fondului sau de hotărîrea adunării
generale a acţionarilor fondului, ţin: a) aprobarea principalelor clauze ale
contractelor prevăzute la art.6 alin.(1) lit.c) din prezenta lege, precum şi a modificărilor acestora;
b) luarea deciziei privind rezilierea, din iniţiativa managerului fiduciar,
depozitarului, registratorului sau auditorului fondului, a contractelor prevăzute la art.6 alin.(1)
lit.c) din prezenta lege. Din componenţa consiliului fondului, în afară de persoanele
indicate la art.66 alin.(5) şi art.73 alin.(5) ale Legii privind societăţile pe acţiuni, nu pot face
parte: a) persoanele cu funcţii de răspundere ale managerului fiduciar, depozitarului şi auditorului
fondului; b) persoanele cu funcţii de răspundere ale persoanelor afiliate managerului fiduciar,
depozitarului şi auditorului fondului; c) persoanele fizice care exercită controlul
 asupra managerului fiduciar, depozitarului, registratorului sau auditorului fondului.In cadrul
fondului de investitii este present menagerul fiduciar , depozitarul si auditorul fondului.
1.3. Recomandaţi cet. Pelescu I. soluţii pentru investirea propriilor mijloace financiare în valorile
mobiliare ale emitenţilor din R. Moldova, referindu-vă la: a) riscurile pe care le are dacă
investeşte în fondul de investiţie sau în societăţi pe acţiuni care desfăşoară activităţi productive;
b) la restricţiile legale de investire a mijloacelor fondului de investiţie în acţiunile şi
obligaţiunile altor emitenţi? b) la dreptul sau obligaţia fondului de investiţie de a repartiza
dividende?a) ) Fondul de investiţii este în drept să-şi investească şi reinvestească mijloacele
numai în următoarele obiecte: a) valori mobiliare ale altor emitenţi; b) depozite bancare pe conturi
bancare speciale. Alte restricţii asupra activităţii fondului de investiţii
Fondul de investiţii nu are dreptul: a) să efectueze tranzacţii de vînzare-cumpărare a valorilor
mobiliare asupra cărora nu are drept de proprietate; b) să efectueze tranzacţii de schimb cu valori
mobiliare, exceptînd cazurile prevăzute de legislaţia cu privire la privatizare; c) să efectueze
depuneri nemonetare la capitalul altor emitenţi; d) să contracteze credite şi împrumuturi, inclusiv
prin gajarea activelor sale; e) să emită cauţiuni şi garanţii de asigurare a executării obligaţiilor altor
persoane; f) să încheie cu managerul fiduciar, depozitarul, registratorul, auditorul fondului,
membrii consiliului fondului sau cu persoanele afiliate lor alte contracte decît cele prevăzute de
prezenta lege.b) Fondul de investiţii este obligat să repartizeze pentru plata dividendelor
acţionarilor săi cel puţin 50 la sută din profitul net.

Subiectul 50. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ

nr. Conţinutul subiectului
2.1. Descrieţi cazurile de încetare a funcţiei de administrator al persoanei juridice cu scop
lucrativ-pag.179: --revocarea administratorului;--renuntarea administratorului.
Functia de admninistrator inceteaza in cazul de revocare,renuntare,incapacitate si deces. Revocarea
admninistratorului poate avea loc in toate cazurile deoarece calitatea acestuia este personala si poate
interveni oricind independent de vrio culpa a acestuia.Admninistratorul revocat se poate plinge in
instanta de judecata aceasta putind doar sal despagubeasca.
Renuntarea administratorului este demisionarea acestuia care se face in fata organului imputernicit
cu desemnare.Administratorul care a fost revocat sau care a demisionat trebuia sa predea celui nou
desemnat sau unui loctiitor al sau.
2.2. Analizaţi obligaţiile administratorului faţă de societatea comercială-pag.179:*de a tine evidenta
contabila;*de a intocmi raportul financiar si bilantul trimestrial si anual;*de a primi certificatul de
inregistrare a PJ de la CIS;*de a convoa adunarea generala;*de a pastra documentele PJ;*de a duce
la indeplinire hotaririle organului suprem precum si ale altor organe carora este subordonat;*de a
declara insolvabilitatea PJ daca au survenit temeiurile indicate de lege;*de a realiza toate sarcinile
stabilite de lege si de actul de constituire pentru buna functionare a PJ pe care o administreaza.
Deasemenea are obligatia in cazul in care are interese personale sau a rudelor acestuia contrare
intereselor PJ sa aduca faptul acesta la cunostinta functionarilor,asociatilor,cenzurilor si sa nu ia
parte la operatiune daca nu a primit acordul adunarii asociatilor.
2.3. Consultaţi clientul privind cazurile cînd administratorul răspunde faţă de terţi.
Administratorul raspunde in fata tertilor p-u nerespectarea obligatiilor.In cazul in care incheie acte
juridice dupa data dizolvarii raspunde personal p-u operatiunile pe care le-a facut,deoarece din
momentul dizolvarii acesta nu mai are dreptul sa intreprinda noi operatiuni.Deasemenea raspunde
fata de terti in cazul in care PJ a devenit insolvabila din culpa administratorului,iar activele ei sunt
insuficiente p-u satisfacerea cerintelor creditorului.

Subiectul 51. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Relataţi despre persoanele ce pot avea calitatea de administrator.
In calitate de administrator poate fi desemnata o persoana fizica avind capacitate deplina de
exercitiu,organul care desemneaza trebuie sa verifice capacitatea persoane in caz contrar camera
inregistrarii de stat nu o va inregistra.Administrator nu pot fi persoane minore, incapabile, lipsite
sau limitate in capacitate de exercitiu prin hotarirea instantei de judecata, persoana care ocupa o
functie publica incompatibila cu o alta functie remunerata, persoanele condamnate pt anumite infr si
pers private prin sanctiunea instantei de dr de a ocupa functia de director, persoane cu antecedente
penale nestinse pentru infracюiuni contra patrimoniului, infracюiuni economice, infracюiuni
 sгvоrєite de persoane cu funcюie de rгspundere sau de persoane care gestioneazг organizaюii
comerciale.
Astfel calitatea de administrator o poate avea cetatean al RM,cetatean strain sau apatrid.El poate fi
si asociat sau membru al societatii(p-u societate in comandita de ex.este obligatoriu),dar poate sa si
nu aiba.Nu poate fi cumulata functia de administrator cu cea de membru a organului de control al
acestuia PJ.

1.2. Analizaţi aspectele privind: 1. desemnarea administratorului- Primul administrator este desemnat
la constituirea PJ prin actul de constituire sau printr-un act suplimentar(proces-verbal al adunarii
fomndatorilor sau o decizie a acestora). PJ este obligata sa desemneze administratorul deoarece fara
acesta ea nu poate functiona,daca aceasta nu-l poate alege poate fi desemnat de instanta de judecata
la cererea oricarui asociat.Instanta va revoca administratorul atunci cin persoana desemnata ca
administrator de organul competent va prezenta actele privind desemnarea sa si va primi
imputernicirile 2. durata exercitării funcţiei de administrator – Administratorul isi exercita functia
o anumita perioada de timp determinata de dispozitiile legale sau de clauzele a actului de constituire.
Astfel functia de administrator poate fi exercitata atit timp cit persoana desemnata detine si calitatea
de asociat sau toata perioada stabilita de actul de constituire,fie pina la data revocarii.
Administratorul poate fi revocat chiar pina la termenul stabilit,iar in cazul cind mandatul expira
poate fi reales p-u o noua perioada. 3. publicarea numelui administratorului – Numele
administratorului trebuie sa fie cunoscut de contractanti deoarece el are dreptul sa actioneze in
numele PJ fara un mandat special.Numele lui trebuie sa fie inregistrat in registrul de stat al PJ p-u ca
identitatea si imputernicirile lui sa poata fi verificate de oricine doreste.
4. remunerarea administratorului – Activitatea lui este remunerata deoarece presupune eforturi.
Marimea remuneratiei o stabileste organul care la desemnat si se fixeaza in actul de constituire
precum si in contractul indevidual semnat cu acesta.Remuneratia poate include si o parte din
beneficiile PJ in cazul cind administratorul este si asociat suma remuneratiei nu cuprinde
devidendul.
1.3. Toţi asociaţii SRL „VULTURENI” s-au prezentat la notar şi au solicitat notarului să
întocmească o procură prin care ei îl împuternicesc pe cetăţeanul Lăcrămioară să reprezinte
interesele SRL „VULTURENI” în raport cu organele administraţiei publice şi în raport cu
terţii la încheierea tuturor contractelor comerciale.Notarul a refuzat la întocmirea unei
asemenea procuri. Explicaţi motivele refuzului. Raspuns: SRL Vultureni trebuie sa aiba un
administrator care sa se ocupe de reprezentarea intereselor persoanei juridice in raport cu organele
administratiei publice si in raport cu tertii la incheierea contractelor. Nu este necesar sa incheie un
contract de mandat. In plus, raportul juridic dintre societatea comerciala si administratorul sau are
temei in actul de constituire in cazul in care este si asociat ori in contractul individual de munca,
incheiat intre persoana juridica si salariat, cind administratorul nu este asociat. Natura contractuala a
mandatului administratorului nu presupune intocmirea unui contract de mandat propriu-zis. Ea
prevede ca imputernicirile administratorului sunt concretizate in actul de consitituire ale PJ si in
hotaririle adunarii generale. Natura legala a mandatului administratorului presupune ca acesta poate
face orice in vederea indeplinirii obiectului de activitate a persoanei juridice, cu exceptia celor ce tin
de competenta adunarii generale sau a consiliului societatii.

Subiectul 52. Întreprinderea municipală

nr. Conţinutul subiectului
1.1. Caracterizaţi drepturile pe care le are întreprinderea municipală asupra bunurilor ce intră în
activul ei.
III. Patrimoniul întreprinderii11. Bunurile municipale, pe care fondatorul le-a transmis
întreprinderii, aparţin acesteia numai în limitele dreptului gestiunii lor economice 12. Patrimoniul
întreprinderii se constituie din fonduri fixe şi mijloace circulante, precum şi din alte valori, costul
cărora este reflectat în balanta autonomă a întreprinderii 13. Întreprinderea îşi poate înstrăina
fondurile fixe (clădirile, construcţiile, utilajele, mijloacele de transport şi alte valori materiale)
numai în baza deciziei fondatorului, cu excepţia cazurilor cînd în statutul întreprinderii nu se
prevede altceva. 14. Patrimoniul întreprinderii se formează din următoarele surse:
cotele bănesti şi materialele fondatorului (capitalul social); veniturile obţinute din comercializarea
producţiei, prestarea lucrărilor, serviciilor, precum şi din alte genuri de activitate;veniturile aduse de
hîrtiile de valoare; creditele băncilor şi ale altor creditori; investiţiile capitale şi subvenţiile bugetare
 locale;veniturile provenite din închirierea bunurilor sau din organizarea concursurilor, loteriilor şi
altor activităţi similare;vărsămintele nerambursabile şi filantropice, donaţiile persoanelor fizice si
juridice; alte surse, neinterzise de legislatia în vigoare. 15. Pentru obligaţiile sale întreprinderea
poartă răspundere cu întreg patrimoniul său. Fondatorul nu poartă răspundere pentru obligaţiile
întreprinderii, iar întreprinderea nu este răspunzătoare pentru obligaţiile fondatorului.
1.2. Comparaţi întreprinderea municipală şi întreprinderea de stat.
Intreprinderea municipala este agent economic constituit in exclusivitate pe baza proprietatii
municipale,pe cind intreprinderea de stat pe baza proprietatii de stat.Intreprinderea municipala
produce anumite tipuri de marfuri,executa lucrari si presteaza servicii p-u realizarea intereselor
colectivului de munca,este constituita de unitatea administrativ teritoriala si apartine integral
acesteia.Are drept de gestiune economica asupra bunurilor calificate ca fonduri fixe primite de
fondator,adica le poseda si le foloseste la destinatie fara a avea dreptul de arenda,gaj s.a. P-u
intreprinderea de stat care este formata din bunurile propietate de sta inclusiv proprietate
publica,capitalul ei social este unitar si apartine integral statului;are un drept de gestiune operativa
asupra bunurilor fara dreptul de a dispune de ele avinddreptul sa dea in arenda,gaj s.a. numai cu
autorizatia expresa a fondatorului.Intreprinderea municipala se constituie p-u a desfasura activitati
de intreprinzator de interes public p-u unitatea administrativ teritoriala,pe cind intreprinderea de stat
se constituie p-u a desfasura activitati de intreprinzator-monopol de stat.Ambele putind desfasura si
alte activitati neinterzise de lege.
1.3. Consiliul or. Călăraşi a decis să înfiinţeze o întreprindere municipală pentru gestionarea şi
repararea drumurilor din oraş. În legătură cu aceasta, a decis înzestrarea acestei întreprinderi cu
patrimoniul necesar. Ulterior adoptării deciziei, juristul Primăriei a menţionat că întreprinderea
municipală nu poate fi constituită în Călăraşi, deoarece Călăraşul nu este municipiu. Este mai
util să se constituie o societate cu răspundere limitată în care or. Călăraşi ca unitate
administrative-teritorială să fie în calitate de asociat unic cu acelaşi obiect de activitate. Sunt
corecte obiecţiile juristului primăriei? Poate oare unitatea administrativ-teritorială să constituie
societăţi comerciale? Dar întreprinderi municipale?Întreprinderea municipală (în continuare -
întreprinderea) este agentul economic cu personalitate juridică, constituit în exclusivitate pe baza
proprietătii municipale, care, prin utilizarea ei judicioasă, produce anumite tipuri de mărfuri
(producţie), execută lucrările şi prestează serviciile, necesare pentru satisfacerea cerintelor
fondatorului (ale unitătii administrativ-teritoriale fondatoare) şi pentru realizarea intereselor sociale
şi economice ale colectivului de muncă.II. Crearea întreprinderii şi înregistrarea ei
Întreprinderea este fondată şi înzestrată cu bunuri de către organul autoadministrării locale (în
continuare - fondatorul) În cazurile cînd pentru crearea şi activitatea întreprinderii sînt necesare
terenuri sau alte resurse naturale, hotărîrea privind crearea întreprinderii poate fi adoptată numai
dacă fondatorul prezintă avizul pozitiv al organului teritorial de expertiză ecologică.
In legea cu privire la SRL nu este prevazuta expres intreprinderea municipala ca fondator, dar nici
nu e interzis acest lucru, La fel si in Regulamentul-model al intreprinderii municipale nu e prevazut
acest lucru, astfel actionam cf principiului ceea ce nu este interzis-este permis.

Subiectul 53. Reglementarea juridică a investiţiilor

nr. Conţinutul subiectului
2.1. Caracterizaţi factorii ce influenţează volumul de investiţii în economie.
Factori pozitivi:--Posibilitatea realizarii unor profituri mai mult decit satisfacatoare;---Siguranta
investitorului contra exproprierii, nationalizarii ori altor factori care ar duce la pierderea capitalului
plasat – asupra acesui factori influienteaza situatia politica interna (posibila schimbare a regimului
politic) si cea externa (conflictele armate, blocada economica,etc).---Lipsa impedimentelor
birocratice la plasarea capitalului in tara, la administrarea lui si dreptul de a transfera liber peste
hotare beneficiile, precum si de a retrage capitalul investit.--Stabilitatea legislatiei si aplicarea ei
uniforma.--Anumite facilitate fiscale.
Factori negativi:--Diferendul transnistrean, a carui nesolutionare creeaza premise pentru manifestari
ale concurentei neloiale si conditioneaza circuitul marfurilor pe intreg teritoriul tarii;--Modificarea
frecventa a legislatiei;--Neincrederea in instantele judecatoresti, provocata de aplicarea neuniforma
a llegistatiei, precum si de independenta afectata a puterii judecatoresti;--Presiunile puterii politice
asupra unor investitori si nationalizarea unor intreprinderi privatizate (cazul unor investitori din
industria farmaceutica, servicii de transport, servicii hoteliere,etc).
2.2. Analizaţi garanţiile pentru investitori reglementate de legislaţia Republicii Moldova.
 Garantiile p-u investitori sunt:Exproprierea - Investitiile nu pot fi expropriate ori supuse unor
masuri cu efect similar care priveaza investitorul de titlul de proprietate.Activitatea investitorului
sau investitia poate fi intrerupta silit daca intruneste urmatoarele conditii:Intreprinderea opereaza din
motive de utilitate publica,intreruperea se efectuiaza cu despagubire si nu este discriminatorie.
Modificarea legislatiei – Pornind de la princiul neretroactivitatii legii nici o NJ care afecteaza
negativ investitia nu poate avea valoare juridica decit din data publicarii si investitorii au dreptul la
informatii privind investitiile sale pe teritoriul RM. Repararea prejudiciului inclusiv profitului
ratat – Autoritatile publice trebuie sa repare prejudiciul cauzat investitorului p-u actiunile
nelegitime,p-u nerespectarea obligatiilor. Libera utilizare a bunurilor,inclusiv a bunurilor obtinute
din investitie straina – Investitorii straini au dreptul sa dispuna liber de mijloacele banesti si de alte
bunuri obtinute din investitia facuta in RM cu conditia onorarii obligatiilor fiscale.
2.3. O societate şi o persoană fizică din România, dorind să înfiinţeze o societate comercială în
Republica Moldova, au solicitat Camerei Înregistrării de Stat înregistrarea acesteia. Fiind în calitate
de registrator, consultaţi, potenţialii fondatori ai unei societăţi comerciale cu investiţii străine şi
răspundeţi la următoarele întrebări:a) Care formă de organizare juridică poate îmbrăca societatea
înfiinţată? Theoretic, forma de organizare poate fi SA, SRL, SC, SNC. In practica – mai mult SA si
SRL.b) Ce documente trebuie să prezinte fiecare asociat în vederea înregistrării societăţii? Pag.508
c) Va beneficia societatea înfiinţată de careva facilităţi (vamale, fiscale, etc.)? da. Pag.505-506
d) Care este deosebirea între o reprezentanţă a unei societăţi străine în Republica Moldova şi
întreprinderea cu investiţii străine? Intreprinderea cu investii straine poate fi : intreprindere mixta
– unitatea al carei capital social se constituie din cote parti ori actiuni apartinind fondatorilor
investitori straini si fondatori nationali; intreprindere care apartine integral investitorilor straini
– unitatea al carei capital social se constituie numai din investitii straine.Întreprinderile nerezidente,
asociaţiile acestora şi organizaţiile internaţionale au dreptul să înfiinţeze în Republica Moldova
filiale şi reprezentanţe comercial-economice. Filialele întreprinderilor nerezidente, ale asociaţiilor
acestora şi ale organizaţiilor internaţionale înfiinţate pe teritoriul Republicii Moldova obţin statut de
întreprindere aparţinînd integral investitorilor străini de la data înregistrării lor. Reprezentanţele
întreprinderilor nerezidente se înregistrează pe teritoriul Republicii Moldova, conform legislaţiei în
vigoare, fără drept de persoană juridică şi fără dreptul de a desfăşura activitate
economică.Întreprinderile cu investiţii străine au dreptul să înfiinţeze, dacă faptul acesta este
prevăzut în documentele lor de constituire, filiale şi reprezentanţe comercial-economice atît în ţară,
cît şi în străinătate. Filialele şi reprezentanţele înfiinţate în Republica Moldova de întreprinderi
rezidente cu investiţii străine nu sînt persoane juridice.

Subiectul 54. Filialele şi reprezentanţele persoanei juridice.

nr. Conţinutul subiectului
2.1. Caracterizaţi noţiunile de filială, reprezentanţă, societate filială.
Filiala este o structura societara institutionalizata lipsita de patrimoniu si personalitate juridica care
functioneaza juridic independent autonom si durabil intr-un sediu propriu si careia i se incredinteaza
ca prelungirea capacitatii societatii fondatoare printr-un mandat specializat,indeplinirea unuia sau
mai multor categorii de operatiuni ce fac parte din obiectul de activitate al societatii.
Reprezentanta este o subdiviziune separata a PJ,situata in alta parte care apara si reprezinta
interesele PJ incheie contracte in numele si in contul ei.
Societate filiala este intreprindere organizata sub forma de societate comerciala de sinestatatoare
cu personalitate juridica dependenta din punct de vedere economic de societatea mama prin
detinerea de catre aceasta a celei mai mari parti din capital.
2.2. Comparaţi modul de constituire şi înregistrare a filialei persoanei juridice înregistrate în
Republica Moldova cu modul de constituire şi înregistrare a filialei unei persoane juridice
străine-legea cu privire la inregistrarea persoanelor juridice si intreprinzatorilor individuali:
Articolul 12. Înregistrarea filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice (1) Filialele şi
reprezentanţele persoanelor juridice se înregistrează cu condiţia indicării în actele de constituire ale
persoanei juridice a datelor cu privire la crearea, denumirea şi sediul acestora. (2) Filialele şi
reprezentanţele persoanelor juridice se înregistrează fără atribuirea statutului de persoană juridică.
Procedura înregistrării filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice străine este similară
procedurii înregistrării persoanelor juridice autohtone, cu particularităţile specificate în Legea nr.81-
XV din 18 martie 2004 cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător. (3) Pentru
 înregistrarea filialelor şi reprezentanţelor se depun următoarele documente: a) cererea de
înregistrare, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat; b) hotărîrea organului
competent al persoanei juridice, care va conţine date cu privire la crearea filialei sau reprezentanţei,
la aprobarea regulamentului acesteia şi la desemnarea administratorului; c) regulamentul filialei
sau reprezentanţei, în două exemplare; d) avizul Băncii Naţionale a Moldovei - pentru filialele şi
reprezentanţele instituţiilor financiare;e) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.
(4) Filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice autohtone li se atribuie numere de identificare
de stat identice numărului de identificare de stat al persoanei juridice care le-a creat.
(5) Filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice străine li se atribuie numere de
identificare de stat indiferent de numărul de identificare al persoanei juridice străine care le-a creat.
2.3. Administratorul filialei “SRL Prima” a încheiat un contract de prestare a serviciilor juridice de
reprezentare în instanţa de judecată cu Biroul Asociat de Avocaţi “Ionescu şi Frunzescu”. După ce
avocatul a studiat materialele dosarului, a întocmit referinţa la cererea de chemare în judecată,
administratorul Filialei a comunicat Biroului de Avocaţi că Administratorul SRL “Prima” nu doreşte
să achite preţul indicat în acest contract deoarece spune că administratorul filialei nu avea dreptul
să-l semneze. Explicaţi dacă are dreptul administratorul filialei să încheie contracte de prestări
servicii în numele persoanei juridice ? Cf legii SRL : Articolul 71. Drepturile administratorului
(1) Administratorul este în drept:a) să efectueze actele de gestiune a societăţii, necesare atingerii
scopurilor prevăzute în actul de constituire şi în hotărîrile adunării generale a asociaţilor; b) să
reprezinte fără procură societatea în raporturile cu organele statului, cu terţii şi în instanţele de
judecată;c) să elibereze altor persoane mandat pentru săvîrşirea unor anumite acte juridice, dacă
aceasta nu este interzis prin actul de constituire; d) să exercite alte împuterniciri atribuite de
adunarea generală a asociaţilor sau de consiliul societăţii conform competenţei lor. (2) În cazul
desemnării mai multor administratori, aceştia au împuterniciri de reprezentare egale, dacă actul de
constituire nu prevede altfel.

Subiectul 55. Reglementarea juridică a sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii.

nr. Conţinutul subiectului

2.1. Definiţi noţiunile de: microîntreprindere; întreprindere mică; întreprindere mijlocie
Microintreprindere – agentul economic (intreprinzatorul individual sau PJ cu scop lucrativ) cu un
numar mediu scriptic annual de salariati de cel mult 9 persoane, suma anuala a veniturilor din
vinzari de cel mult 3 mln lei si valoarea totala anuala de bilant a activelor ce nu depaseste 3 mln lei.
Intreprindere mica – agentul economic cu nr mediu scriptic annual de salariati de cel mult 49
persoane, suma anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 25 mln lei si valoarea totala anuala de
bilant a activelor ce nu depaseste 25 mln lei. Exceptie de la acestea o fac agentii economici ce intra
in categoria micro.Intreprindere mijlocie – agentule conomic cu un nr mediu scriptic annual de
salariati de cel mult 249 persoana, suma anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 50 mln lei si
valoarea totala anuala de bilant a activelor ce nu depaseste 50 mln lei. Nu intra in aceasta categorie
agentii economici micro si mici.
2.2. Comparaţi avantajele acordate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici sau mijlocii cu cele
acordate rezidenţilor în zonele libere.Avantajele acordate microintreprinderilor, intr mici si mijlocii
se manifeste prin :-Ajutor organizatoric: simplificarea procedurii de inregistrare a agentilor,
pregatirea si perfectionarea specialistilor, inclusive peste hotarem acordarea serviciilor de informatii
si consultant.-Sprijin financiar si economic : acordarea de credite preferentiale si subventii,
acordarea de inlesniri fiscal si vamale.-Sprijin tehnico-material la fabricarea productiei pentru
necesitatile statului-Sprijin in comercializarea productiei, acordat prin incheierea contractelor de
livrare pentru necesitatile statului.-Etc.Avantajele acordate rezidentilor in zonele libere:-
posibilitatea de a organiza în zonă magazine – expoziţii permanente, în vederea vînzării.- Acordarea
posibilităţii de a depozita mărfuri şi careva restricţii în privinţa limitelor maxime sau celor minime şi
fără obligaţia de a achita taxe vamale. Marfurile aflate in zona economica libera au regim de
circulatie libera sit rec de la un resident la altul fara declarative vamala.- Obţinerea beneficiilor mari
din diferenţa de taxe de transport pentru mărfurile aduse în vrac şi reexportate din zonă după
prelucrarea acestora- Posibilitatea la contribuirea, amenajarea, dotarea, utilizarea, pe bază de
cooperare, urmînd ca investiţiile să fie recuperate prin serviciile de administrare a zonei
În special pentru importatorii ce aduc mărfuri prin zona economică liberă, există avantaje ce
necesită a fi specificate:- posibilitatea de a cumpăra diferite mărfuri din zonă după ce au fost supuse
 unor prelucrări care le sporeşte valoarea şi sunt mult mai adecvate beneficiarilor
- posibilitatea de a avea stocuri de marfă prin apropiere.
Pe teritoriul zonei economice libere nu se aplica regimul de contingentare (limitele cantitative ori
valorice ale importului sau exportului) si licentiere la importul si exportul de marfuri si servicii.
2.3. O întreprindere de schimb valutar ce corespundea criteriilor de raportare a societăţilor comerciale la
categoria de întreprindere micro , a decis să se înregistreze în calitate de agent al sectorului
întreprinderilor mici şi mijlocii. Numiţi acţiunile ce trebuie să le întreprindă administratorul
societăţii pentru a fi înregistrat în calitate de agent al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. Care
sunt criteriile de raportare a societăţilor comerciale pentru ca acestea să fie recunoscute întreprinderi
micro şi întreprinderi mici? Care întreprinderi nu pot fi declarate agenţi ai sectorului întreprinderilor
mici şi mijlocii? Care sunt facilităţile şi prin ce se manifestă protecţia acordată agenţilor
întreprinderilor mici şi mijlocii?
Raspuns: 1 Criteriile de raportare a societatilor comerciale : din definitiile din punctul 2.1
Societatile care desfasoara activitati bancare, de microfinantare, de schimb valutar, Lombard, de
asigurare, de administrare a investitiilor, de jocuri de noroc nu cad sub incidenta aplicabilitatii
prevederilor Legii cu privire la sustinerea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii. Respectiv, ele
nu beneficiaza de careva facilitati. Reglementarea organizarii si activitatii societatilor de schimb
valutar este continuta in Legea cu privire la reglementarea valutara. Facilitatile – din punctul 2.2 .