Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Lucru individual
la tema: Împuternicirile reprezentantilor consulari ale R.M în materia
legalizării si supralegalizării actelor juridice emise in R.M

Disciplina: Drept international privat

Departamentul: Drept Internațional și European

Autor:CIMIL Gabriel
grupa 1509
Coordonator științific: Buruiană Mihai,
magistru în drept, lector superior universitar.

Chișinău, 2018
1
 Cuprins

1.Introducere……………………………………………….3
2. Supralegalizarea actelor oficiale………………………...4
3. Diferența dintre legalizare consulară și legalizare simplificată
(Apostila)…………………………………………………..5

4.Concluzii………………………………………………….9
5.Bibliografie……………………………………………….10

2
 Introducere

Actele destinate prezentării pe teritoriul statului care nu este parte la Convenţia cu privire la
suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine (Iordania, Canada, Kuweit, Liban,
Libia, Emiratele Arabe Unite, Siria etc.) sau pe teritoriul statului, parte la Convenţie, care a
formulat obiecţii împotriva aderării Republicii Moldova la aceasta (Germania)trebuie sa treaca
prinsupralegalizare.
Supralegalizarea înseamnă formalitatea prin care agenţii diplomatici sau agenții consulari ai
ţărilor, pe teritoriul căreia actul urmează să fie prezentat, atestă veridicitatea semnăturii, calitatea
în care a acţionat semnatarul actului sau, după caz, autenticitatea sigiliului şi a ştampilei de pe
acest act, aplicate pe actele oficiale întocmite pe teritoriul statului emitent.
În această procedură pot fi implicate diferite autorități, în funcție de documentul care urmează
să fie examinat. De exemplu, în procedura legalizării consulare a actelor destinate prezentării în
autorităţile competente ale altor state, Ministerul Justiţiei este responsabil pentru legalizarea
autenticităţii semnăturii notarului şi a ştampilei acestuia pe actele persoanelor fizice şi
juridice. Proceduracostă 30 de lei și poate perfectată timp de șase ore sau de o zi.
În procedura legalizării consulare a actelor destinate prezentării în autorităţile competente ale
altor state, Agenția Resurse Informaționale Juridice este responsabil pentru:
- Legalizarea autenticităţii semnăturii notarului şi a ştampilei acestuia pe actele persoanelor fizice
şi juridice;
- Legalizarea autenticităţii semnăturii judecătorului şi a ştampilei instanţei judecătoreşti pe
deciziile judiciare.
În procedura legalizării consulare Ministerul Justiţiei este responsabil pentru
legalizarea autenticităţii consulare, legalizarea autenticităţii judecătorului şi a ştampilei de pe
deciziile consulare.
Supralegalizarea este cerută de un şir de ţări care nu au încheiat acorduri bilaterale,
nefiind membre la Convenţia de la Haga (Quatar, Kuweit, Emiratele Arabe, etc).Urmînd ca în
final documentele să poarte viza din partea ambasadelor şi consulatelor statelor în cauză.
Procedura de recunoaştere a documentelor oficiale în ţări nemembre Haga se numeşte
supralegalizarea. Spre deosebire de apostilare, supralegalizarea documentelor pentru ţările
nemembre Haga presupune un traseu cu un număr mult mai mare de vize şi certificări din partea
instituţiilor române implicate.1

1
S.Bivol,Drept international privat,Chisinau 2013.
3
 Supralegalizarea actelor oficiale
Formalitatea supralegalizării actelor oficiale publice utilizată in procesele de drept international
privat este reglementată de art.466 din Codul de procedură civila. Astfel, actele oficiale eliberate,
redactate sau legalizate în conformitate cu legisla- tia straina şi in forma stabilită de organele
competente sträine în privinta persoanelor fizice şi juridice din R.Moldova şi a celor straine potr
fi prezentate în fata instantelor udecatoreşti din R.Moldova numai dacă sunt supralegalizate pe
cale administrativä ierarhică şi, ulterior, de misiunile diplomatice sau de oficile consulare ale
R.Moldova Supralegalizarea pe cale administrativă este supusă procedurii stabilite de statul de
origine a actului, urmatà de supralegalizarea efectuată de misiunea diplomatică sau de oficiul
consular de origine in R.Moldova şi, ulterior, în ambele situatii de Ministerul Afacerilor Externe
si R.Moldova

In ceea de priveste supralegalizaea actelor incheiate sau legalizate de instantele judecatoresti

ale R.Moldova,aceasta se face din partea autoritatilor R.Moldova de Ministerul Judecatorest
Actele oficiale eliberate pe teritoriul unui stat participant la tratatul international a care
R.Moldova este parte sunt recunoscute färă supralegalizare în instantele judecătoreşti din
R.Moldova Datorită aderării R.Moldova la Conventia cu privire, la suprimarea cerintei
supralegalizării actelor oficiale străine (Haga, 5.10.1961), această cerintă a fost eliminată
Conventia se aplică actelor oficiale care au fost întocmite pe teritoriul unui stat contractant şi care
urmează să fie prezentate pe teritoriul unui alt stat contractant

Astfel, potrivit art.1 al Conventiei, sunt considerate acte oficiale

a) documentele care emană de la o autoritate sau de la un functionar al unei jurisdictii a statului,

inlusiv cele care emană de la ministerul public, de la un grefier sau de la un executor
judecătoresc
b) documentele administrative
c) declarațile oficiale, cum ar fi cele privind mentiuni de inregistrare, viza de învestire cu data
certă şi legalizări de semnături, depuse pe un act sub semnăturä privată

Totuşi, această conventie nu se aplică

a) documentelor întocmite de agenții diplomatici sau consulari;
b) documentelor administrative care au legătură directă cu o operatiune comercialä sau vamală.

4
 Conventia mentionată, totuşi, autorizează statele contractante să cearã persoanelor în cauză, ca
actele oficiale pe care acestea le utilizează pe teritoriul altui stat contractant să poarte apostila 2535
autoritati statale special desemnate cu o astfell de atributiune, ca unică formalitate legală aptă să
ateste veracitatea semnături, calitatea în care a actionat semnatarul actului, sau după caz,
identitatea sigiliului sau a ştampilei de pe un astfel de act.

 Potrivit art.2 din Legea nr.42 din 2.03.2006 pentru aderarea la Conventia cu privire la
suprimarea cerintei supralegalizării actelor oficiale, autoritătile R.Moldova competente să
aplice apostila sunt Ministerul Justitiei pentru aplicarea apostilei pe actele oficiale
specificate la art.1 din Conventie, cu exceptia celor stabilite în subalineatul 2 din art.2 al
legii;
 Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene în aplicarea apostilei pe acte oficiale
specificate la art.1 alin.(2) lit.b) din Conventie pentru documentele administrative ale
autoritătilor administratiei publice centrale, emise in interes propriu.

Prin această Conventie sunt reduse formalitătile supralegalizării la simpla el a unei apostile de
către autoritătile statului de origine a actului, aceasta fiind data numerotată si înregistrată, iar
verificarea inregistrări se poate face printr-o sim berare tã cerere a unei informati pe lângă
autoritatea care a eliberat apostila

Diferența dintre legalizare consulară și legalizare simplificată (Apostila).

Apostila (sau apostilarea) şi legalizarea (supralegalizarea) sînt proceduri impuse de legislaţia
unor state pentru recunoaşterea documentelor eliberate în străinătate. Ambele proceduri reprezintă
o confirmare prin ştampila unei anumite autorităţi a autenticităţii ştampilelor şi semnăturilor
precedente aplicate pe documentele eliberate într-un stat care urmează a fi utilizate în altă ţară.
Supralegalizarea (sau legalizarea consulară) este procedura prin care un stat confirmă
veridicitatea documentelor emise pe teritoriul său sau pe teritoriul altui stat. Supralegalizarea este
cerută de un şir de ţări, care nu au încheiate acorduri bilaterale sau multilaterale privind
simplificarea sau abolirea completă a supralegalizării. Supralegalizarea implică proceduri multiple
de autentificare a actului şi a semnăturilor aplicate pe acestea, astfel încît în ultimă instanţă pe
document se va aplica, de regulă, ştampila ambasadei sau consulatului statului de destinaţie, fie a
ministerului de externe al acestui stat.
Apostila, la rîndul său, este o procedură simplificată de supralegalizare a unor anumite acte, fiind
aplicată doar de către statele care sînt părţi la Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei

2
V.Babara,Drept international privat,Chisinau 2013 pag 267-268
3Legea nr 42 din 2.03.2oo6 pentreu aderarea la conventie cu privire lq suprimarea cerintei supralegalizarii actelor
oficiale
5
supralegalizării actelor oficiale străine, încheiată la Haga la 5 octombrie 1961. Convenţia mai este
cunoscută sub numele de "Convenţia de la Haga din 1961" sau "Convenţia cu privire la Apostilă".
Ştampila specială numită "Apostilă" se aplică pe document doar o singură dată de către autoritatea
statului de origine a acestuia, astfel încît autorităţile statului pe teritoriul căruia urmează a fi utilizat
documentul îl vor recunoaşte fără supralegalizare sau alte formalităţi.
Legalizarea consulară reprezintă constatarea conformităţii actelor cu cerinţele legii stabilite într-
un anumit stat, de regulă, constituind certificarea autenticităţii semnăturii şi a ştampilei persoanei
oficiale aplicate pe actul respectiv în scopul utilizării acestuia pe teritoriul unui alt stat.
- Actele eliberate în Republica Moldova cu destinaţie de utilizare peste hotare
Actele emise în Republica Moldova de organele oficiale sau cu participarea acestora, avînd
destinaţia de utilizare peste hotare, sînt legalizate de către Direcția generală afaceri consulare a
Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova. Legalizarea diferitor
documente prevede prezentarea diferitor acte, precum şi aplicarea diferitor proceduri care preced
legalizării însăşi. De regulă, legalizarea documentelor stabileşte depunerea următoarelor acte:
Cerere; Originalul sau copia actului (în funcţie de categoria actului); Buletinul de identitate sau
procură, dacă actele se depun printr-o persoană împuternicită. Rudele de gradul întîi – mamă, tată,
fratele, soră, soţ, soţie – au dreptul să depună actele fără procură.
În dependenţă de tipul actului depus la Direcția generală afaceri consulare pentru legalizare, este
necesară certificarea preliminară a acestuia de către notar sau Ministerul Justiţiei al RM, sau
Ministerul Afacerilor Interne al RM, sau Ministerul Sănătăţii al RM, sau Ministerul Educaţiei şi
Tineretului al RM, sau Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor al RM.
Actele emise de organizaţiile şi instituţiile Republicii Moldova sînt legalizate, de regulă, în
copii certificate de notar şi autentificate la Ministerul Justiţiei al RM. După legalizarea acestora la
Direcția generală afaceri, actele se legalizează la organul consular al statului, pe teritoriul căruia
aceste acte vor fi utilizate.
- Actele străine cu destinaţie de utilizare pe teritoriul Republicii Moldova
Înainte de legalizarea actelor, emise de organele oficiale ale statului străin sau cu participarea
acestora, la Direcția generală afaceri consulare , actele respective trebuie legalizate la Ministerul
Afacerilor Externe şi/sau organul consular al statului corespunzător.
Actele principale care se depun în scopuri de legalizare la Direcția generală afaceri consulare:
Cerere, Actul în original legalizat la Ministerul Afacerilor Externe al statului străin sau la serviciul
consular al statului străin în Republica Moldova, Buletinul de identitate, paşaportul sau procură
(dacă actele se depun printr-o persoană împuternicită) legalizată la MAE sau serviciul consular al
statului străin respectiv. Rudele de gradul întîi au dreptul la perfectarea legalizării actelor fără
procură.
6
 Actele străine care au intrat pe teritoriul Republicii Moldova şi nu sînt legalizate la organele
consulare ale RM peste hotare trebuie legalizate la organul consular al statului străin respectiv în
3
RM şi după aceasta – la Direcția generală afaceri consulare. Este imposibil de lagalizat orice acte
care contravine legislaţiei Republicii Moldova, emis cu încălcarea cerinţelor faţă de întocmirea
documentelor, inclusiv actele care nu pot fi trecute peste hotare.
Direcţia Generală Afaceri Consulare legalizează:
1. Documentele întocmite pe teritoriul Republicii Moldova de către organele oficiale sau cu
participarea lor şi destinate pentru utilizarea lor peste hotarele ţării.

În cazul dat, Direcţia Generală Afaceri Consulare certifică:

a. autenticitatea semnăturilor persoanelor oficiale din cadrul Ministerului Justiţiei al

Republicii Moldova aplicate pe actele notariale şi hotărâri ale instanţelor de judecată
(procure, declaraţii, cereri, contracte, testamente, fotocopii ale diferitor documente,
hotărâri ale instanţelor de judecată etc.).

Documentele ce urmează a fi prezentate pentru procedura de legalizare:

1. Documentul ce trebuie supus legalizării, în original sau copia acestuia, legalizat în
ambele cazuri de către notar şi Ministerul Justiţiei;
2. Buletinul de identitate sau procura în cazul în care actele sunt depuse de o altă
persoană împuternicită. Rudele de primă categorie – mama, tata, fratele, sora, soţul,
soţia - nu au nevoie de procură la depunerea actelor.
b. autenticitatea semnăturilor persoanelor oficiale ale subdiviziunilor Ministerului
Dezvoltării Informaţionale al Republicii Moldova aplicate pe actele de stare civilă şi de
înregistrare a întreprinderilor ( certificate : de naştere, de căsătorie, de divorţ, de deces, de
stare civilă, de schimbare a numelui de familie şi/sau prenumelui; extrase: după actul de
naştere, după actul de căsătorie, după actul de divorţ, după actul de deces; avize: cu privire
la schimbarea numelui sau prenumelui, cu privire la anularea, completarea sau/şi
rectificarea actului de stare civilă; certificate de înregistrare a întreprinderilor etc.).
c. programe analitice ca supliment la diplomă, diplome de bacalaureat, supliment la diplomă
de bacalaureat);

În ce cazuri legalizarea consulară şi aplicarea apostilei nu este necesară?

Legalizarea consulară şi aplicarea apostilei nu este necesară dacă statele respective au convenit

4
https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/teoria-generala-a-
obligatiilor/faptul-juridic-ca-izvor-de-obligatii/
5 Convenţia de la Haga
7
asupra aceasta printr-un acord internaţional. Astfel, statele-membri ai Convenţiei privind asistenţa
juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală din 22.11.1993 (inclusiv
Republica Moldova) au convenit asupra recunoaşterea reciprocă a actelor oficiale fără legalizarea
consulară sau apostilarea acestora. Referitor la aceste documente poate fi solicitată doar traducerea
în limba respectivă şi certificarea notarială a traducerii. Printre membrii Convenţiei susmenţionate
sînt următoarele state: Republica Moldova, Republica Belarus, Georgia, Uzbekistan, Kazahstan,
Federaţia Rusă, Tadjikistan, Armenia, Azerbaidjan.
De asemenea, Republica Moldova a încheiat acorduri bilaterale cu nişte state, dintre care
trebuie menţionată recunoaşterea reciprocă a actelor oficiale fără legalizarea consulară sau
apostilarea acestora. În privinţă la aceste documente poate fi solicitată doar traducerea în limbă
respectivă şi certificarea notarială a traducerii. Statele care au semnat astfel de acorduri bilaterale
cu Republica Moldova: România, Letonia, Lituania, Turcia (doar actele emise de organelle de
drept), Cehia.4

6 http://www.mfa.gov.md/legalization-documents-ro/legalization-docs-ro/
8
 Concluzii
Conform art. 2 şi 3 din Convenţia europeană privind abolirea legalizării actelor îndeplinite de
către agenţii diplomatici sau consulari, încheiată la Londra la 7 iunie 1968, fiecare stat parte
scuteşte de legalizare documentele care au fost întocmite de agenţii diplomatici sau consulari ai
unui stat parte care acţionează în capacitatea lor oficiala şi exercită funcţiile sale pe teritoriul
oricărui stat, şi care urmează a fi prezentate fie pe teritoriul celuilalt stat parte, fie agenţilor
diplomatici sau consulari ale celuilalt stat parte care exercită funcţiile sale pe teritoriul unui stat
care nu este parte la Convenţie. Convenţia de asemenea se aplică certificatelor oficiale, cum ar fi
cele privind menţiuni de înregistrare a unui document sau fapt existent la o dată anumită şi
autentificare a semnăturilor.

Supralegalizarea este procedura efectuată de autoritățile competente din România , prin care se
atestă, pentru statele care nu au calitatea de parte a Convenției de la Haga sau cu care România
nu are tratate bilaterale pentru recunoașterea reciprocă a actelor, faptul că actul notarial supus
acestei proceduri este un act oficial, veracitatea semnăturii, calitatea în care a acționat semnatarul
actului și identitatea sigiliului sau a ștampilei de pe acest act.

În Romania, Supralegalizarea este o procedură diferită față de Apostilare conform Convenției de

la Haga. Convenția a avut ca scop suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine,
încheiată la 5 octombrie 1961. Statele semnatare ale prezentei convenții, dorind să suprime
cerința supralegalizării diplomatice sau consulare a actelor oficiale străine, au decis să încheie o
convenție în acest sens

Actele și documentele care pot fi supralegalizate sunt acte originale, copii legalizate și traduceri
legalizate ale acestora. Unele documente necesită a fi vizate de autoritatea competentă, înainte de
a fi supralegalizate.

9
 Bibliografie
1.Codul de procedura civila

2.Cod civil
3. Convenţia europeană privind abolirea legalizării actelor îndeplinite de către
agenţii diplomatici sau consular

4. Legea nr.42 din 2.03.2006

5. V.Babara,Drept international privat,Chisinau 2013.

6. S.Bivol,Drept international privat,Chisinau 2013.

7. http://www.mfa.gov.md/legalization-documents-ro/legalization-docs-ro/
8. https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/teoria-generala-a-
obligatiilor/faptul-juridic-ca-izvor-de-obligatii/
9. Convenţia de la Haga

10