Analiza juridico-penală a faptei / caracterizarea portretului criminogen al infractorului

Considerații generale:

Cica era odata o baba si un mosneag.

Baba avea o gaina iar mosul un cocos. Baba avea castig de cauza pentru ca, averea ei era capabila sa
produca una bucata ou comestibil, ba chiar si doua, pe zi. Mosul murea de foame, inghitea in sec, in
timp ce baba consuma pofticioasa ouale produse fara a respecta legea cu privire la produsele
alimentare. Se remarca aici faptul ca, mosul pare sa fi fost un om mai bun, pentru ca in ciuda foametei
nu a reclamat-o pe baba la autoritati pentru productia nedeclarata de oua.Era totodata si nesimtit
deoarece, Da-mi baba si mie un ou" reprezinta o mare scapare, pentru ca nu a folosit expresia "te
rog.Baba il indeamna pe mos sa-si puna cocosul la ouat, de aici reiese ca avem atac la adresa unui vecin,
plus maltratarea unui animal.Dupa ce mosul la batut pe cocos si l-a trimis dupa productie putem
deduce ca mosul a aplicat un tratament rau animalului,dedus din notiunea specificata in legea cu privire
la protectia animalelor art 4 si anume ,,lovirea brutală sau înţeparea animalelor pentru a le forţa să
depună eforturi peste puterile lor,,. Si cocosul pleca in lume, la cersit, intr-o intersectie , el gaseste o
punguta (un fel de portofel al zilelor noastre).Creanga nu a specificat care era adevarata valoare a celor
doi bani, cred ca era totusi, o valoare mare, pentru ca atlfel nu s-ar fi oboist boierul sa sehestreze bunul
de la cocos.Cocosul in loc sa fuga la cea mai apropiata sectie de politie pentru a declara bunul gasit,s-a
grabit sal predea mosului, Insa asta s-a dovedit elementul infractional minor caci, in context apare
boierul. Vizitiul nu a ezitat sa opreasca, sa loveasca cu salbaticie cocosul, si sa-i ia acestuia punguta.De
aici reiese ca vzitiul a comis 2 infractiuni violenta asupra unui animal a doua oara, furt .Remarc faptul
ca cocosul nici a 2 oara nu s-a adresat la politie,de aci reiese ca nu avea incredere in organelle de politie.
Mai departe cocosul il urmareste pe boier si incepe sa-i faca scandal chiar in apropierea proprietatii
private a acestuia. Boierul, care parea sa fie foarte stapan pe situatie, a recurs din nou la atac de
persoana, la violenta si chiar la , sechestrare de persoana.Desi cocosul nu era umblat prin lume,a reusit
sa faca fata fiecarei pedepse aplicata de garda de corp boiereasca, iesind din arest mai vioi decit intrase.
. Remarc si aspectul interesant, ca acest cocos nu a recurs la violenta nici un moment, el avand, ca si
echipa nationala de fotbal, o tactica defensive,unde era azvirlit mereu iese cu ceva bunuri atit mobiliare
si imobiliare ale boierului.Cocosul cind s-a intors acasa cu toata averea,mosneagul nu l-a intrebat de
unde toate astea,astfel mosneagul a devenit un complice la furtul cocosului.

Analiza juridică a faptei

Articolul 2011. Violenţa în familie
Obiectul juridic generic al infracțiunii – relațiile sociale privind viața persoanei;

Obiectul juridic special - relațiile sociale privind viața persoanei;

Obiect material – corpul persoanei

Latura obiectivă

fapta prejudiciabilă- Acţiunea sau inacţiunea intenţionată comisă de un membru al familiei în privinţa
altui membru al familiei, manifestată prin:
a) maltratare,soldate cu vătămare uşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii.
-Urmarea prejudiciabilă-din cauza data a comis un furt
-Legătura de cauzalitate dintre fapta și urmarea prejudiciabilă(in urma maltratarii cucosului,a
fos nevoit ca sa recurga la furt.
Subiectul: persoana fizică responsabilă care la momentul comiterii infracțiunii a atins vîrsta te
14 ani
-Fapta prejudiciabilă a fost calificată potrivit art 2011 alin 1 lit a plus art 186

latura subiectivă:intentie directa

Faptele mosului urmeaza a fi calificate potrivit art 2011 alin 1 lit a
Faptele cocosului urmeaza a fi calificate potrivit art 186 alin 1

Caracterizarea portretului criminogen al infractorului

Potrivit Teoriei constituţiei predispozant delincvenţiale care dezvoltă teza că la baza comiterii
crimelor se află constituţia anatomică a omului.

Vom caracteriza cocosul după structura corpului uman şi trăsăturile sale fizice, pe de o parte, şi
caracterul său, pe de altă parte în baza teoriei lui Ernst Kretschmer

- tipul atletic – cu musculatura puternică (atestată în portret) şi o bună stabilitate

psihologică ( se observă în ,, ia să mai odihnesc oleaca aste bătrâneţe!Apoi se îndoaie de
şele cam cu greu, şi se pune pe cherşin ), înclinaţi la comiterea infracţiunilor contra
persoanelor şi a bunurilor;

W.Scheldon - mezomorf-stomatotonic cu o dezvoltare puternică a musculaturii;

Caracterizarea lupului după Teoria marxistă - acţiunile lupului sunt rezultatul, factorului
economic. Principala sursă a răului din speță sânt condițiile vieții materiale fapt care explică
comportamentul criminal al lupului. Willem Bonger, susţine în lucrarea sa „Criminalitatea şi condiţia
economică”1, că sistemul economic capitalist (pe care il duce capra, avind proprietate privată, averi
etc) îi încurajează pe toţi oamenii să fie egoişti şi lacomi şi să-şi urmărească propriile interese, fără să
ia în consideraţie binele celorlalţi. Bogatul având posibilităţi legale îşi va atinge dorinţele egoiste, pe
cînd cel sărac nu va avea astfel de posibilităţi şi va recurge la crimă.

Solția data de scoala marxistă ar fi ca să îl facem pe lup din nou comunist, doar în asa mod
criminalitatea va dispărea complet.