Chirila Daniela

Personalitatea juridica a ue

Pana la 1 dec 2009 defineam UE ca acea entitate sui-generis, care infiintata fiind prin
Tratatul de la Maastricht, in existenta sa, se sprijinea pe cei 3 piloni:
1) Comunitatile europene
2) PESC (politica externa si de securitate comuna)
3) Justitie si afaceri interne ( cooperare judiciara si politieneasca in materie penala)
Dupa 1 dec 2009, cei trei piloni devin politici ale UE. Prin Tratatul de la Lisabona, UE a
dobandit personalitate juridica, devenind in acest fel subiect de drept international care se
substituie si ii suscede Comunitatii Europene.

Un astfel de subiect de drept international prezinta urmatoarele caracteristici:

membri ai Uniunii sunt statele, care la randul lor sunt subiecte de drept international;
Uniunea, fiind un subiect special de drept international, reuneste deopotriva
caracteristici apartinand statelor, cat si organizatiilor internationale;
Uniunea s-a constituit in temeiul acordului de vointa exprimat de catre statele
membre prin actul de infiintare, adica prin Tratatul de la Maastricht, modificat prin
Tratatul de la Lisabona.

Uniunea este o entitate internationala care are o ordine juridica proprie si un sistem
institutional propriu. Atat ordinea juridica , cat si sistemul institutional ii confera specificitate
Uniunii, intrucat cele doua sunt atipice.

Consecinte ale personalitatii juridice ale UE:

Chirila Daniela
O consecinta a personalitatii juridice consta in faptul ca aceasta este abilitata sa incheie
acorduri internationale in domeniile sale de competenta.
Aceeasi personalitate juridica permite Uniunii sa aiba un buget propriu, functional in
cadrul institutiilor si sedii ale institutiilor.
O consecinta este data si de faptul ca UE poate incheia contracte, poate deveni parte la
instrumente de drept international si poate infiinta misiuni diplomatice, reprezentate.

contribuie la ameliorarea perceptiei Uniunii si a capacitatii sale de actiune , favorizand

activitatea atat in plan politic, cat si in plan juridic, la nivel bilateral ori multilateral

constituie un element esential care contribuie la identificarea si stabilirea unui sistem de

protectie a drepturilor fundamentale la nivelul UE

personalitatea juridica a UE contribuie la inlaturarea unor disfunctionalitati care erau

date de structura pe piloni a existentei UE

Obiectivele Ue

Chirila Daniela
-

sediul materiei : art.3 TUE

UE urmareste sa promoveze pacea, valorile sale si bunastarea popoarelor;

UE ofera cetatenilor sai un spatiu de libertate, securitate si justitie, fara frontiere interne,
spatiu in interiorul caruia este asigurata libera circulatie a persoanelor in corelatie cu
masurile adecvate privitoare la controlul frontierelor externe , dreptul de azil, imigrarea,
precum si prevenirea criminalitatii, respectiv combaterea acestui fenomen;
UE combate excluziunea sociala si discriminarea de orice fel; promoveaza astfel justitia
si protectia sociala, egalitatea intre femei si barbati, solidaritatea intre generatii si
protectie drepturilor copilului, respectiv solidaritatea intre statele membre;
UE respecta bogatia diversitatii sale culturale si lingvistice, vegheaza la protejarea ,
dezvoltarea patrimoniului cultural european, instituie o uniune economca si monetara, a
carei moneda unica este euro.

Competentele UE

1.Competentele exclusive ale UE:

-

sediul materiei : art.3 TFUE;

in baza acestui tip de competenta numai UE poate legifera si adopta acte juridice cu forta
obligatorie, statele membre putand sa adopte astfel de acte numai daca sunt abilitate in
acest sens de catre UE.

Domeniile in care UE dispune de competenta exclusiva:

Chirila Daniela
1.
2.
3.
4.
5.
6.

uniunea vamala
normele privind concurenta necesara functionarii pietei interne
politica monetara privind statele membre a caror moneda este euro
conservarea resurselor biologice ale marii in cadrul politicii comune privind pescuitul
politica comerciala comuna
incheierea unui acord international in cazul in care:
a. aceasta incheiere este prevazuta de un act legislativ adoptat de institutiile UE;
b. aceasta incheiere este necesara pentru a permite Uniunii sa isi exercite
competenta interna;
c. aceasta incheiere ar putea aduce atingere normelor comune sau ar putea
modifica domeniul de aplicare a acestora;

2.Competentele partajate intre UE si statele membre:

-

sediul materiei: art.4 TFUE;

in baza acestui tip de competenta, Uniunea si statele membre pot legifera si pot adopta
acte juridice obligatorii;
Conditiile exercitarii competentei de catre statele membre:
I.

statele membre isi exercita competenta in masura in care Uniunea nu si-a exercitat

II.

competenta;
statele membre isi exercita competenta in masura in care UE a hotarat sa nu-si mai
exercite competenta proprie;

Domeniile in care UE si statele membre isi exercita o competenta partajata:

1. piata interna;
2. politica sociala pentru aspecte definite in tratate;
3. coeziunea economica sociala si teritoriala

Chirila Daniela
4. agricultura si pescuitul (cu exc. normelor privind conservarea resurselor biologice
ale marii);
5. mediul;
6. protectia consumatorilor;
7. transporturile
8. retelele trans-europene
9. energia
10. spatiul de libertate, securitate si justitie

3. Competente de sprijinire, coordonare sau completare

-

domeniile de competenta de coordonare sunt stabilite prin art.5 TFUE;

conform art.5, statele membre isi coordoneaza politicile in cadrul UE
in acest scop, Consiliul adopta masuri si, in special orientarile generale ale acestor politici
statelor membre a caror moneda este euro li se aplica dispozitii speciale;
Uniunea ia masuri pentru a asigura coordonarea politicilor de ocupare a fortei de munca

ale statelor membre si , in special, prin definirea orientarilor acestor politici.

Uniunea poate adopta initiative pentru a asigura coordonarea politicilor sociale alea
statelor membre;

conform art.6 TFUE , Uniunea este competenta sa desfasoare actiuni de sprijinire, de

coordonare sau completare a actiunii statelor membre;

prin finalitatea lor, aceste actiuni au urmarit urmatoarele domenii:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

protectia si imbunatatirea sanatatii umane

industria
cultura
turismul
educatia, formarea profesionala, tineretul si sportul
protectia civila
cooperarea administrativa

Chirila Daniela

Clauza pasarela
-

sediul materiei: art. 352 TFUE;

In cazul in care o actiune a Uniunii se dovedeste a fi necesara in cadrul politicilor definite in

tratate, pentru a atinge unul dintre obiectivele stabilite ( in cadrul tratatelor), fara ca acestea sa fi
prevazut atributiile necesare intr-un astfel de sens, Consiliul, hotarand in unanimitate la
propunerea Comisiei si dupa aprobarea Parlamentului European, adopta masurile
corespunzatoare la data la care dispozitiile respective sunt adoptate de catre Consiliu, potrivit
unor proceduri legislative speciale acesta hotaraste in unanimitate la propunerea Comisiei si dupa
aprobarea Parlamentului European.
Executivul UE (Comisia) , in cadrul procedurii de control al principiului subsidiaritatii, atrage
atentia parlamentarilor nationali asupra propunerilor intemeiate pe prevederile art.352.
Masurile care au drept temei art.352 nu pot implica armonizarea actelor cu putere de lege si a
normelor avand caracter administrativ ale statelor membre in cazul in care tratatele exclud o
astfel de armonizare.
Beneficiul prevederilor acestui articol nu poate fi folosit pentru atingerea obiectivelor din
domeniile politicii externe si de securitate comuna, iar orice act adoptat din art. 352 trebuie sa
respecte limitele prevazute in tratat.
Declaratiile se adopta cu prilejul Conferintei . Conferinta subliniaza faptul ca in conformitate
cu jurisprudenta constat a UE care face parte integranta dintr-un sistem institutionalizat bazat pe
principiul atribuirii de competenta, nu poate constitui temeiul legal pentru existenta competentei
UE dincolo de cadrul general pe care il reprezinta totalitatea dispozitiilor tratatelor, in special
fiind vorba despre acele dispozitiicare definesc misiunile si actiunile UE.

Chirila Daniela
1.Principiul subsidiaritatii
-

sediul materiei: art.5 alin. (1) si (2) TUE

principiul subsidiaritatii a fost inclus in ordinea juridica europeana prin Actul Unic

European, fiind consacrat prin art.3 al Tratatului de la Maastricht 1992;

institutiile UE aplica principiul subsidiaritatii in conformitate cu Protocolul privind
aplicarea principiului subsidiaritatii si proportionalitatii;

- presupune urmatoarele 2 aspecte:

A. Uniunea Europeana este competenta sa actioneze in domeniile si in masura obiectivelor
care ii sunt incredintate in mod expres ; evident, fiind vorba de o competenta exclusiva,
-

acesta va actiona cu titlu definitiv, irevocabil, fara alternativa;

in fapt, sub acest aspect nu poate fi in discutie aplicarea principiului subsidiaritatii ( ex:
politica comerciala comuna);

B. daca sunt in cauza competente concurente, adica in domeniile care nu apartin

competentelor exclusive ale UE (ex: sanatatea, protectia consumatorului), iar statele
membre nu pot, datorita dimensiunii si efectelor actiunii respective sa realizeze
obiectivele propuse, atunci UE intervine in masura in care aceste obiective pot fi mai bine
realizate la nivel unional decat la nivelul statelor membre considerate separat.
- aplicarea principiului subsidiaritatii are in vedere respectare identitatii nationale si
pastrarea competentelor nationale, permitand in egala masura luarea in considerare a
cetatatenilor, in mod efectiv participand acestia la procesul decizional.

2.Principiul proportionalitatii
-

sediul materiei: art.4 TUE

Chirila Daniela
-

a fost creat pe cale jurisprudentiala, fiind aplicat initial in materia protectiei operat.
economici impotriva daunelor care ar fi putut rezulta ca urmare a aplicarii dreptului

UE;
ulterior, a fost codificat prin Tratatul de la Maastricht (1992), astfel ,,actiunea
Comunitatii nu depaseste ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor

prezentate in tratat;
odata cu intrarea in vigoarea a Tratatului de la Lisabona, continutul principiului este
mult mai precis : ,, actiunea UE in continut si forma , nu depaseste ceea ce este
necesar pentru realizarea obiectivelor tratatelor.;

Delimitarea competentelor UE este guvernata de principiul proportionalitatii atribuirii;

exercitarea acestei competente este guvernata de principiul subsidiaritatii si proportionalitatii,
motiv pentru care UE nu intervine in domeniile care nu tin de competenta sa exclusiva decat in
masura in care obiectivele avute in vedere nu pot fi realizate in mod corespunzator de catre
statele membre, acestea putand fi indeplinite mai bine la nivelul UE.

Procedura legislativa ordinara

1.Prima lectura

Chirila Daniela

dupa primirea propunerii legislative de la Comisie , PE adopta propria opinie (pozitie) in

raport cu aceasta , pe care o transmite Consiliului;
Consiliul, in cazul in care aproba pozitia PE, adopta actul cu ,, formarea care corespunde
pozitiei PE;
in situatia in care ,,pozitia PE nu este aprobata de Consiliu, Consiliul adopta pozitia sa in
prima lectura si o transmite PE;
totodata, Consiliul informeaza PE cu privire la motivele care au determinat adoptarea
pozitiei sale in prima lectura, iar Comisia informeaza PE cu privire la pozitia sa.

2.A doua lectura

in cazul in care, in termen de 3 luni de la data transmiterii pozitiei Consiliului in prima

lectura, ,,PE aproba pozitia Consiliului sau nu se pronunta, actul respectiv se considera
adoptat cu formularea care corespunde pozitiei Consiliului;

Chirila Daniela
in situatia in care, PE, cu majoritatea membrilor, respinge pozitia pozitia Consiliului,
actul propus este considerat ca nefiind adoptat;
este prevazuta si o a treia posibilitatea pe care o are PE in aceasta etapata a procedurii
legislative, si anume aceea in care PE propune, cu majoritatea membrilor sai, modificari
la pozitia Consiliului:
in acest caz, textul , asa ,,cum este modificat, se transmite Consiliului si Comisiei,

care emite un aviz cu privire la aceste modificari;

in termen de 3 luni de la primirea modificarilor PE, Consiliul, hotarand cu

majoritate calificata, aproba modificarile , iar actul este considerat adoptat.

este prevazuta si posibilitatea ca modificarile PE sa nu fie aprobate de catre
Consiliu, caz in care presedintele Consiliului, ,,in consens cu presedintele PE
convoaca comitetul de conciliere, in termen de 6 saptamani.

3.Concilierea

in cazul in care, in termen de 3 luni de la primirea modificarilor PE, Consiliul hotarand

cu majoritate calificata nu aproba toate modificarile, presedintele Consiliului de comun
acord cu presedintele PE convoaca in termen de 6 saptamani comitetul de conciliere;
comitetul de conciliere este compus din membrii Consiliului sau reprezentantii acestuia si
tot atatia membri ai PE;

10

Chirila Daniela
misiunea comitetului este de a ajunge la un acord asupra unui proiect comun cu
majoritatea calificata a membrilor;
termenul limita pana la care comitetul trebuie sa ajunga la un consens este de 6
saptamani;
acordul se realizeaza pe baza opiniilor PE si Consiliului din a doua lectura;
in cazul in care, in termenul prevazut nu se ajunge la adoptarea unui proiect comun, actul
se considera neadoptat;
daca se adopta un proiect comun, se trece la a treia lectura.

4.A treia lectura

procedura legislativa ordinara continua, atunci cand comitetul de conciliere, in termen de

6 saptamani , aproba proiectul comun;
proiectul comun este analizat de catre Consiliu si PE, timp de 6 saptamani de la aprobare,
pentru a adopta actul respectiv;
actul este adoptat cu majoritatea voturilor exprimate la nivelul PE si cu majoritate
calificata a voturilor exprimate la nivelul Consiliului

11

Chirila Daniela

Procedura legislativa speciala

Tratatul de la Lisabona reduce procedura legislativa la doua: ordinara si speciala
procedura legislativa speciala este urmata in cazurile prevazute de tratate, actele juridice
ale UE putand fi adoptate de catre PE, cu participarea Consiliului sau de catre Consiliu cu
participarea PE;
Particularitati ale acestei proceduri:
1) pentru adoptarea unui act, prin aceasta procedura, este necesara realizarea unanimitatii in
cadrul Consiliului, precum si obtinerea unei aprobari din partea Parlamentului
- in acest fel, statele membre dispun de un veritabil drept de veto, in timp ce membrii
PE au un rol mai mic, deoarece nu mai detin aceleasi atributii ca in cazul procedurii
legislative ordinare;
2) rolul Comisiei nu este mentionat in mod explicit, insa se poate afirma ca executivul UE
isi vede atributiile sporite, in sensul ca, urmare a unui act legislativ, Comisia poate
interveni in cadrul procedurii, modificand ,, unele elemente neesentiale ale actului
propus.
Procedura legislativa speciala se aplica in urmatoare materii:

12

Chirila Daniela

justitie si afaceri interne:

Parchetul european;
cooperarea politieneasca operationala;
masurile privind pasapoartele;
cartile de identitate;
permisele de sedere;
buget:
resursele proprii;
cadrul financiar plurianul;
fiscalitatea:
deplasarile de capital catre tarile terte;
Controlul judiciar al respectarii ordinii juridice a UE

1.Actiunea in anulare
sediul materiei : art. 263, art.264 TFUE
notiune: consta in posibilitatea pe care o a statele , institutiile UE si particularii (PJ/PF)
de a ataca in fata curtii un act obligatoriu emis de catre institutiile UE si de a obtine, in
anumite conditii desfiintarea acestuia;
este un mijloc de control al conformitatii actelor juridice ale UE, un control de legalitate
care urmareste desfiintarea unui act ilegal, nu modificarea acestuia
Actiunea poate fi introdusa impotriva:
1.
2.
3.
4.

actelor Consiliului
actelor Comisiei
actelor BCE, altele decat avizele si recomandarile
actele PE si Consiliului European, menite sa produca efecte juridice fata de terti;

CJUE controleaza, de asemenea, legalitatea actelor, organelor, oficiilor sau agentiilor

UE, destinate sa produca efecte juridice fata de terti;
indiferent de entitatea de la care emana, actul atacat trebuie sa fie unul obligatoriu, adica
sa produca efecte juridice ;
CJUE ia in considerare obiectul si continutul actului , nu numai denumirea sa ( in cazul in
care Comisia isi denumeste unul din actele sale aviz, CJUE apreciind ca are caracter
obligatoriu, actiunea in anulare poate fi admisa);
Legitimare procesuala pasiva:
1) Consiliul

13

Chirila Daniela
2) Comisia
3) BCE
4) Consiliul European si PE, dar numai in cazul in care acele acte produc efecte fata de
terti;
Legitimare procesuala activa (reclamant):
1) statele membre
2) Consiliul
3) Comisia

In calitate de titulari superprivilegiati

4) PE - poate fi titular superprivilegiat

5) BCE si Curtea de Conturi titulari semi-privilegiati
6) particulari

Categoria I sunt numiti titulari superprivilegiati deoarece pot introduce o actiune in

anulare fara nici o conditie speciala privind interesul;
- un stat membru poate introduce o actiune in anulare impotriva unui act pentru care

dpdv politic a votat ,,pentru;

Categoria aII-a acestia pot introduce o actiunea in anulare numai pentru a-si apara
prerogativele;
- ex: Consiliul poate adopta un regulament pentru care trebuie sa solicite avizul
Parlamentului, lucru pe care nu il face; in aceasta situatia, prerogativele Parlamentului
nu sunt respectate, motiv pentru care Parlamentul poate formula un recurs in anulare

impotriva Consiliului ;
Categoria aIII-a pentru ca particularii sa poata introduce o actiune in anulare, trebuie
indeplinite cumulativ 2 conditii:
a) actul juridic pe care il ataca trebuie sa le se adreseze lor in mod individual;
b) actul juridic respectiv trebuie sa aiba continutul si forma unui regulament sau
decizii care sa li se adreseze particularilor, privindu-i direct si individual;

Procedura actiunii in anulare:

-

termenul in care se poate formula este de 2 luni si curge:

pt actele generale : de la publicarea lor;
pt actele individuale: de la notificarea lor de cel interesat;

2.Actiunea in carenta

14

Chirila Daniela
sediul materiei: art.265 TFUE
notiune: posibilitatea la dispozitia statelor, institutiilor UE, precum si a particularilor, ca
in anumite situatii precis determinate, sa atace in fata CJUE actiunea sau abstentiunea PE,
Consiliului, Comisiei si BCE, de a decide in materii in care acele institutii au prin tratate
stabilita obligatia de a adopta o anumita masura, dar nu o fac;
fiind un mijloc jurisdictional, are un rol important, garantand exercitarea puterii UE
conferite institutiilor prin tratate, urmarind sa oblige institutia competenta sa actioneze;
Legitimare procesuala activa:
1) statele membre
2) Consiliul
3) Comisia

In calitate de titulari superprivilegiati

4) PE - poate fi titular superprivilegiat

5) BCE si Curtea de Conturi titulari semi-privilegiati
6) particulari pot sesiza CJUE cu o plangere indreptata impotriva unei institutii a UE
care a omis sa emita un act, altul decat o recomandare sau un aviz;
Legitimare procesuala pasiva:
1)
2)
3)
4)
5)

Parlamentul European
Consiliul European
Comisia
BCE
Curtea de Conturi

Procedura actiunii in carenta:

I.
II.
I.

Etapa preliminara
Etapa judiciara

ETAPA PRELIMINARA - de punere in intarziere a institutiei aflata in carenta

partea interesata trebuie sa ceara institutiei competente a Comunitatii sa puna capat
inactivitatii sale;

15

Chirila Daniela

cererea reprezinta o punere in intarziere (trebuie sa fie clara, precisa, sa avertizeze

institutia ca perseverarea in inactivitate va duce la un recurs in carenta, precizeaza

data de la care curge termenul de 2 luni pt a pune capat inactiunii sale);

o astfel de etapa se adreseaza institutiei competente care este obligata la o anumita

actiune, stabilind limitele in care viitoarea actiune in carenta poate fi introdusa;

daca institutia in cauza a luat atitudine, actiunea ramane fara obiect; daca nu, poate fi

adusa in fata CJUE;

CJUE apreciaza ca orice act al institutiei, chiar fara a dobandi caracter formal si
obligatoriu, trebuie considerat ca fiind o luare de pozitie, punand capat carentei

II.

ETAPA JUDICIARA
daca in cele 2 luni trecute de la punerea in intarziere, institutia in culpa persevereaza
in tacerea sa, partea interesata are la dispozitie un nou termen de 2 luni pentru a sesiza

CJUE cu o actiune in carenta propriu-zisa;

institutia a carei inactiune a fost contrara prevederilor tratatului, este obligata sa

adopte masurile impuse de executarea hotararii CJUE;

hotararea CJUE are caracter limitat, adica obliga institutia la actiune fara a-i lua locul;
instanta poate indica actul care este necesar a fi adoptat de catre institutia reclamata
pentru a-si conforma conduita cu prevederile hotararii CJUE.

Cauze de ilegalitate invocate pe calea actiunii in carenta:

actiunea in carenta reprezinta modalitatea de a invita o institutie a UE sau mai multe,
competenta sa actioneze, atunci cand refuza sa-si indeplineasca obligatiile stabilite prin
tratate.
temeiurile de ilegalitate invocabile sunt:
violarea statului;
deturnarea de putere;
nu reprezinta cauze pentru formularea unei astfel de actiuni absenta competentei unei
institutii sau violarea normelor substantiale;

16

Chirila Daniela

3.Actiunea in interpretare
sediul materiei: art.267 TFUE;
notiune: actiunea in interpretare consta in posibilitatea realizarii unei activitati in
interpretare de catre CJUE cu titulu incidental, prealabil, in afara unui litigiu propriu-zis,
dedus direct in fata instantei UE, prin intermediul cererii prealabile;
CJUE este competenta sa se pronunte cu titlu preliminar privitor la:
a) interpretarea tratatelor;
b) validitatea si interpretarea actelor adoptate de catre institutiile, organele, oficiile
sau agentiile UE;
Legitimarea procesuala activa:
-

numai jurisdictiile nationale, indiferent de grad, au legitimare procesuala activa

in acceptiunea dr. UE, notiunea de instanta este atribuita acelor entitati care
indeplinesc urmatoarele cerinte:
a) existenta unei entitati stabilite prin lege
17

Chirila Daniela
b)
c)
d)
e)
f)

functionarea permanenta a entitatii in cauza

sa detina o procedura contradictorie
sa aplice dreptul UE
independenta entitatii in cauza
intrebarea trebuie sa apara in exercitarea functiei judiciare

Valoarea hotararii CJUE:

Aceasta are valoare de lucru judecat relativa (priveste numai partile interesate), are
obligativitate erga omnes cu privire la modul de interpretare a dreptului sau de apreciere a
validitatii unui act al UE fata de altul.
Hotararea CJUE nu inlatura actul, ci ramane in izvorul derivat (in tratat)

Procedura actiunii preliminare:

I.
II.

Procedura scrisa
Procedura orala

I.
PROCEDURA SCRISA:
judecatorul national care adreseaza cererea preliminara in interpretare, suspenda procesul

pendinte;
acelasi judecator comunica hotararea sa CJUE, care o notifica prin grefier partilor in
cauza, statelor membre, precum si Comisiei, respectiv Consiliului, daca actul in discutie

emana de la acesta;
cererea publicata in toate limbile oficiale ale UE se notifica tot statelor membre, partilor

si institutiilor UE;
aceeasi cerere se publica in Jurnalul Oficial al UE;
in termen de 2 luni de la comunicare, partile, statele membre, Comisia si daca a fost
anuntat Consiliul, au dreptul sa depuna observatii scrise in fata CJUE.

II.
PROCEDURA ORALA:
aceasta vizeaza audierile in cadrul carora este ascultata inclusiv opinia Avocatului

General
deliberarile care au loc in cadrul CJUE;
hotararea

18

Chirila Daniela

Obiectul procedurii il formeaza intrebarile privind interpretarea sau validitatea actelor juridice
ale UE; CJUE nu poate fi intrebata cu privire la aplicarea, respectiv compatibilitatea actelor
normative interne cu dreptul UE

Caracterul facultativ si obligatoriu al cererii preliminare:

a) CARACTERUL FACULTATIV- se refera la situatiile in care instantele nationale pot
introduce cereri preliminare in interpretare, cand:
- apare o problema de drept a UE;
- o decizie cu privire la aceasta problema de drept a UE este necesara dpdv al
instantei nationale:

cand determina in mod substantial solutia pe fond;

cand nu exista o hotarare anterioara privitoare la problema in

cauza
b) CARACTERUL OBLIGATORIU- se refera la unele situatii in care o instanta trebuie sa
introduca o cerere in interpretare:
- atunci cand apare o problema de drept a UE;
- atunci cand decizia sa nu poate face obiectul unei cai de atac ordinare

Exceptiile de formulare:
-

intrebarea este nerelevanta;

exista o hotarare anterioara pe o problema identica de drept material al UE sau

raspunsul poate fi dedus dintr-o astfel de hotarare anterioara

raspunsul este evident

Efectele raspunsului CJUE:

-

raspunsul CJUE nu este un aviz, nu este o opinie, ci dobandeste forma unei ratificari ,
a unui ordin motivat;

19

Chirila Daniela
-

instanta nationala este obligata de interpretarea data;

hotararea CJUE este obligatorie pentru alte instante nationale in fata carora apare
aceeasi problema;

4.Procedura de infringement
sediul materiei: art.258 TFUE;
notiune: reprezinta actiunea pentru neindeplinirea obligatiilor asumate de catre statele
membre dpdv. al aplicarii dreptului UE;
legitimarea procesuala activa revine Comisiei Europene, care este garantul intereselor
UE;
in cazul in care un stat membru nu se conformeaza legislatiei comunitare, respectiv UE,
Comisia are puterea de a determina statul respectiv sa aplice normele incalcate si atunci
cand este cazul, se poate adresa CJUE pentru a solutiona litigiul aparut;
Comisia, in temeiul statutului, nu trebuie sa dovedeasca calitatea sa procesuala activa si
nici interesul;
scopul principal al procedurii este acela de a obliga statul membru care a incalcat
normele UE, sa le respecte.

Modalitati de declansare a procedurii de infringement:

1) sesizarea automata a situatiilor de omitere a notificarii legislatiei nationale de
transpunere
- Comisia Europeana beneficiaza de un sistem international care permite aceasta
sesizare, determinand declansarea automata a procedurii pentru astfel de cazuri
2) plangerea inaintata Comisiei de care oricare PF/PJ avand ca obiect orice masura sau
practica a unui stat membru, pe care o considera incompatibila cu dr. UE
- reclamantii nu trebuie sa dovedeasca un interes pentru declansarea procedurii si nici
-

nu este necesar ca acestia sa fie vatamati de presupusa incalcare;

singura conditie este ca plangerea trebuie sa vizeze incalcarea unei norme de drept de

catre un stat membru;

reclamantii nu se constituie parte in proces, deoarece pe langa sesizarea Comisiei, ei

pot actiona la nivel national pentru apararea intereselor lor

3) propriile investigatii ale Comisiei

20

Chirila Daniela
Situatii care determina declansarea procedurii de infringement:
1) omiterea notificarii actelor normative nationale care transpun directivele
2) neconformarea legislatiei nationale cu exigentele normelor UE
3) aplicarea necorespunzatoare a actelor legislatiei UE
Etapele procedurii de infringement:
I.

Scrisoarea de notificare formala

Comisia transmite statului in cauza o scrisoare de notificare formala in care se
precizeaza care sunt normele UE incalcate;
scrisoarea reprezinta deschiderea formala a procedurii de infringement, in acest caz,
Comisia avand rol de autoritate de instigare;
etapa este importanta, deoarece identifica domeniul maxim de plangere

II.

Observatiile statului membru cu privire la scrisoarea de notificare

statul membru are posibilitatea de a transmite Comisiei observatiile sale ca raspuns la
scrisoarea formala primita, reprezentand dreptul acestuia de a se apara, garantadu-se
astfel protectia intereselor sale;
statul membru nu poate invoca in favoarea sa prevederi, practivi sau circumstante
existente in dreptul intern pentru a justifica neconformarea sa cu privire la normele
UE, chiar daca acestea sunt de natura constitutionala;

III.

Opinia motivata
in cazul in care statul membru respectiv nu a transmis niciun raspuns sau in urma
analizarii situatiei de la statul in cauza, Comisia considera raspunsul ca nesatisfacator,
Comisia adopta o opinie motivata pe care o transmite statului;
reprezinta o atentionare, avand caracter final
Comisia are la dispozitie 3 luni pentru a redacta si transmite opinia motivata;

IV.

Raspunsul statului membru

trebuie sa contina masurile intreprinse pentru a conforma opinia motivata a Comisiei
aceste opinii sunt masuri de natura administrativa, legislativa sau ambele;
termenul de realizare a astfel de masuri si de raspuns la cerintele Comisiei este de 3
luni; poate fi prelungit cu o perioada de maxim 3 luni;

V.

Sesizarea Curtii (Saisine)

21

Chirila Daniela
in cazul in care statul membru nu isi conformeaza conduita, Comisia poate sesiza
CJUE;
decizia de sesizare a CJUE se adopta tocmai pentru ca Executivul UE doreste o
confirmare a pozitiei sale adoptate in actul de informare;
VI.

Etapa contencioasa
incepe cu sesizarea Curtii la care se adauga solutionarea cazului de catre CEJ;
A. Punerea in aplicare a deciziei Curtii la o luna dupa decizia finala a CEJ, Comisia
trimite statului in cauza o scrisoare prin care ii reaminsteste obligatia de a lua masurile
necesare pentru a asigura respectarea legislatiei comunitare incalcate si de a raporta
Comisiei in termen de 3 luni masurile luate sau care sunt preconizate a fi luate;
B. Observatiile statului membru statul in cauza are posibilitatea de a transmite un raspuns
Comisiei privind masurile pe care le-a luat pentru a se conforma cu hotararea CEJ.
C. Opinia motivata aceasta are in vedere decizia CEJ
D. Sesizarea Curtii pentru nerespectare hotararii sale obiectul acestei etape se refera la
obligatia statului de a plati o suma globala;
E. Hotararea CEJ intervine in cazul in care, in urma analizei sesizarii, instanta apreciaza
ca statul nu a respectat prima hotarare, poate decide condamnarea statului fie la plata unei
sume globale, fie la plata penalitatilor pana la data indeplinirii obligatiilor.

Politica Comerciala Comuna (P.C.C.)

1. Regimul importurilor
2. Regimul exporturilor
3. Regimul de protectie impotriva practicilor neloiale
A. dumping
B. subventii
C. obstacole la comert
D. contrafacerea
1.Regimul importurilor

22

Chirila Daniela
sediul materiei: Regulamentul (CE) nr.260/2009 al Consiliului din 26 feb 2009,
privind regimul comun aplicabil importurilor;
Regulamentul nr.260/2009 prevede urmatoarele proceduri:
a. procedura de informare a Comisiei de catre statele membre asupra faptului daca tendinta
la importuri impune aplicarea masurilor de supraveghere si salvgardare;
b. procedura de consultare se realizeaza in cadrul unui Comitet la solicitarea unui stat
membru, sau la initiativa Comisiei, avand drept obiect conditiile si modalitatile
importurilor, evolutiile inregistrate;
c. etapa anchetei, la sfarsitul careia Comisia prezinta un raport Comitetului Consultativ

masurile de salvgardare se aplica in cazul in care:

un produs este importat in UE intr-o cantitate mult mai mare decat este necesar;
cand intr-un astfel de import sunt generate prejudicii grave pentru producatorii UE

masurile de salvgardare se refera la:

limitarea perioadei de valabilitatet a documentelor de import;
modificarea regimului de import pentru produsul in cauza;

2.Regimul exporturilor

sediul materiei: Regulamentul (CE) nr.260/2009 al Consiliului din 26 feb.2009

privind regimul comun aplicabil exporturilor;
regula este aceea potrivit careia, exportul produselor din UE catre statele terte
este liber;
ca si in cazul importurilor, regulamentul prevede o procedura de informare si
consultare, cand, urmare a unei evolutii neobisnuite inregistrate pe piata, un stat
membru este nevoit sa adopte masuri de protectie care pot fi aplicate cu privire la
legislatia UE;
masurile de protectie pot fi adoptate in primul rand de Comisie:
a. masurile pot fi limitate la exportul spre anumite state;
b. masurile pot fi limitate la exportul din anumite regiuni, zone ale UE
masurile respective nu afecteaza produsele care se gasesc deja in circulatie spre
frontierele externe ale UE

23

Chirila Daniela
Potrivit regulamentului, adoptarea de catre un stat membru a unor restrictii cantitative la
export, au loc pe motiv de:

moralitate publica
ordine publica
securitate publica
protectia sanatatii si a vietii oamenilor, animalelor sau plantelor
protectia tezaurului national care are valoare art, ist, arh
protectia proprietatii indistriale si comerciale

Exista 3 metode de gestionare a contingentelor cantitative:

1) metoda care se intemeiaza pe luarea in considerare a curentelor traditionale de schimb
- in acest caz, o parte a contingentelor este destinata importatorilor sau exportatorilor
traditionali, cealalta parte este repartizata altor importatori sau exportatori ocazionali
2) ordinea cronologica a depunerii cererilor (metoda primului venit)
- Comisia determina cantitatea de produse pe care un operator o poate primi pana la
epuizarea contingentului. Aceasta cantitate, egala pentru toti, se stabileste tinand
seama de necesitatea de a atribui cuantumuri economic apreciabile in functie de
natura produsului in cauza.
3) metoda examinarii simultane
- in acest caz intereseaza doar sa se scape de produsele in cauza

24

Chirila Daniela

3.Regimul de protectie impotriva practicilor neloiale

A. Dumping
sediul materiei: Regulamentul (CE) nr.1225/2009 privind protectia impotriva
importurilor care fac obiectul unui dumping din partea statelor care nu sunt state
membre UE;
se considera ca un produs face obiectul unui dumping atunci cand pretul sau de
export catre UE este mai mic decat pretul comparabil practicat in cadrul unei
operatiuni comerciale normale;
stabilirea existentei dumpingului se face pe baza:
valorii normale
a pretului de export
principiul este : poate fi supus unei taxe anti-dumping orice produs care face obiectul unui
dumping, in cazul in care punerea sa in libera circulatie cauzeaza un prejudiciu
stabilirea existentei unui prejudiciu = inseamna un prejudiciu adus unei institutii a UE sau
pericolul unui prejudiciu sau o intarziere semnificativa in crearea unei industrii;
in cazul in care se constata in urma anchetei existenta dumpingului si a prejudiciului,
Consiliul poate impune o taxa de dumping
o masura anti-dumping ramane in vigoare doar pe perioada si in masura necesara de a
contrabalansa un prejudiciu
B. Contrafacerea
sediul materiei: Regulamentul nr.1383/2003 + Regulamentul nr.1891/2004
este vorba de masurile care privesc interventia autoritatilor vamale impotriva
marfurilor suspectate ca aduc atingere anumitor drepturi de proprietate
intelectuala, precum si masurile care trebuie aplicate in aceasta situatie.

C. Subventiile
sediul materiei: Regulamentul nr.597/2009

25

Chirila Daniela
principiul este: pentru a compensa orice subventie acordata direct sau indirect
fabricarii, exportului sau transportului oricarui produs a carei punere in libera
circulatie cauzeaza un prejudiciu, poate fi impusa o taxa de compensatie;
Ne gasim in prezenta subventiei daca sunt indeplinite cumulativ conditiile:
1. exista o contributie financiara din partea unui Guvern al tarii de origine, ori al
tarii de export
2. prin contributia financiara respectiva se obtine un beneficiu -> fie se vand
produsele, nu raman pe stoc, fie se castiga in piata de desfacere
nu sunt supuse masurilor care au caracter protectionist subventiile nespecifice. Pe cale de
consecinta, sunt interzise doar acele subventii specifice. Subventiile specifice sunt acelea
care influenteaza in mod direct fluxul tehnologic. Per a contrario, subventiile nespecifice
sunt acelea care nu influenteaza in mod direct fluxul tehnologic.
D. Obstacolele la comert
sediul materiei: Regulamentul nr.125/2008
Orice practica comerciala adoptata sau mentinuta de catre o tara terta cu privire la
care dreptul de a intenta o actiune este consacrat de normele internationale
comerciale;
un astfel de drept exista cand normele comerciale internationale interzic expres o
practica sau recunoaste partii lezate dreptul de a inlatura efectul practicii in cauza
Obiectul este de a stabili proceduri la nivelul UE care ii permit acestuia sa-si
exercite dreptul pe care i-l recunoaste normele comertului international;
procedurile se refera de fapt la initierea, derularea si incheierea procedurilor
internationale de solutionare a litigiilor in domeniul politicii comerciale comune;
plangerea se adreseaza Comisiei Europene, iar Comisia de pronunta cu privire la
deschiderea unei proceduri de examinare;

Libera circulatie a marfurilor

1.Notiunea de marfuri si regimul general
notiunea de marfuri este dezvoltata pe cale jurisprudentiala de CJUE, astfel marfuri =
produse care pot fi evaluate in bani, susceptibile sa faca obiectul unor tranzactii;

26

Chirila Daniela
libera circulatie a marfurilor se aplica produselor originale din statele membre si
produselor care se afla in libera circulatie in statele membre;
produs aflat in libera circulatie = produsele din state terte sunt considerate in libera
circulatie in cazul in care au fost indeplinite conditiile de import si au fost percepute in
statele membre taxe vamale si oricare alte taxe exigibile;
libera circulatie a marfurilor impune statelor membre sa interzica toate masurile ce pot
constitui o bariera, un obstacol in calea comertului;
Sunt identificate 2 categorii de obstacole:
1. restrictii fiscale (taxele vamale si taxele cu echivalent taxelor vamale)
2. restrictii cantitative (la import si export)

eliminarea masurilor de natura fiscala este rezultatul Uniunii vamale

2.Uniunea vamala
sediul materiei: Regulamentul nr.953/2013
are o componenta interna - ce priveste interzicerea taxelor vamale si a taxelor
echivalente celor vamale , si o componenta externa tariful vamal comun;
taxele vamale: printr-o decizie a Consiliului din 1966, au fost complet eliminate toate
taxele vamale dintre statele membre;
taxe echivalente celor vamale = orice taxa pecuniara, indiferent de marime si oricare ar fi
denumirea si modul sau de aplicare , ce este impusa unilateral asupra marfurilor nationale
pentru motivul ca trec o frontiera si care nu este o taxa vamala in mod strict;
taxe ce sunt permise potrivit dr.UE:
1. taxe pentru servicii oferite importatorului sau exportatorului de catre autoritati
2. taxe impuse pentru implementarea unui sistem al UE
3. taxe interne in conexiune cu TFUE legate de TVA
Interzicerea restrictiilor cantitative si a masurilor cu efect echivalent restrictiilor
cantitative:
notiunea de restrictii cantitative = o masura ce duce la o limitare partiala sau totala a
importurilor, exporturilor sau tranzitului de marfuri

27

Chirila Daniela
masuri cu efect echivalent restrictiilor cantitative = potrivit CJUE, orice reglementare
comerciala a statelor membre, susceptibila de a implica direct/ indirect,
concret/potential, comertul intracomunitar

3.Exceptiile de la libera circulatie a marfurilor

Exista doua categorii de exceptii: exc. conventionale si exc. jurisprudentiale
I.

EXCEPTII CONVENTIONALE:
a. morala publica
b. ordine publica
c. siguranta publica
d. protectie a sanatatii si vietii persoanelor si animalelor sau conservare a pl
e. protejarea bunurilor din patrimoniul national cu val arh, ist, art.
f. protectie a proprietatii industriale si comerciale
exceptiile stabilite la art.36 sunt de stricta interpretare
exista 2 conditii in care se aplica aceste exceptii:
1. masurile nu trebuie sa constituie un mijloc de discriminare arbitrala
2. aceste masuri nu trebuie sa fie o restrangere disimulata in comertul dintre statele
membre

II.
EXCEPTII JURISPRUDENTIALE
prin hotararea Cassis De Dijon 1979, CJUE a deschis posibilitatea ca si alte masuri
nationale ce restrictioneaza comertul sa fie compatibile cu tratatul, pentru alte motive
decat cele prevazute de art.36 TFUE;
CJUE cere masurilor nationale sa respecte 4 cerinte:
1. absenta armonizarii este posibila adoptarea unei masuri nationale restrictive
numai in situatia in care nu mai exista legislatie armonizata la nivelul UE;
odata ce exista, statele nu pot devia.
2. masura nationala respectiva sa fie o cerinta imperativa protectia
consumatorului, protectia mediului, apararea libertatii de exprimare
3. aplicarea fara distinctie mafurilor nationale
4. respectarea principiului proportionalitatii - daca un stat poate alege intre mai
multe masuri pt atingerea unui obiectiv, trebuie sa aleaga masura care
restrictioneaza cel mai putin

28

Chirila Daniela
Masuri de salvgardare:
sediul materiei: art.114 alin.(4) TFUE
in cazul in care, dupa adoptarea unei masuri de armonizare legislativa, un stat membru
considera necesara mentinerea dispozitiilor de drept intern justificate de cerintele
prevazute de art.36 , poate adresa Comisiei o notificare invocand motivele mentinerii
acestor dispozitii restrictive;
statul membru adreseaza o notificare, iar Comisia va aproba sau va respinge dispozitiile
respective de drept intern;
Comisia Europeana are un rol de supraveghere in cazul in care statul aplica masurile
nationale de salvgardare

Libera circulatie a persoanelor si serviciilor

Beneficiarii:
1. lucratorii salariati:
- sediul materiei : art.45-48 TFUE
- 2 cerinte:
a. sa aiba cetatenia unui stat membru
b. sa exercite o activitate profesionala
- lucrator = o persoana care, pentru o anumita perioada de timp realizeaza o activitate
pentru si sub directia unei persoane, in schimbul careia primeste o remuneratie
2. lucratori independenti:
- sediul materiei: art.49-55 TFUE
- libertatea de stabilire presupune accesul la activitati independente si la exercitarea
acestora, precum si administrarea intreprinderilor in conditiile stabilite pentru
resortisantii proprii de catre legislatia statului de stabilire
3. membrii de familie:
- sotul/sotia
- partenerul cu care cetateanul UE a contractat un parteneriat inregistrat in temeiul
legislatiei statului membru

29

Chirila Daniela
-

descendentii directi in varsta de cel mult 21 de ani sau care se afla in intretinerea sa,

precum si descendentii directi ai sotului sau partenerului

ascendentii directi care se afla in intretinere si cei ai sotului/partenerului

Exceptiile de la libera circulatie a persoanelor si serviciilor

Se impart in 2 categorii: exc.legale si exc. jurisprudentiale
I.
EXCEPTIILE LEGALE
limitele aduse principiului liberei circulatii a persoanelor si serviciilor, la randul lor se
clasifica in doua mari parti:
a. Prima parte este data de masurile care au fost stabilite in functie de natura sau
caracteristicile unor activitati profesionale;
- pe baza acestora, statele membre pot rezerva exercitarea unor activitati
profesionale numai persoanelor carora le apartin
b. Cea de-a doua parte se refera la masurile care au fost instituite cu luarea in
considerare a conduitei resortisantilor statelor membre
- acestea indreptatesc statele membre sa refuze intrarea, respectiv sederea
persoanelor care au cetatenie straina pe teritoriul lor, refuz care poate fi
justificat de acele motive care se refera la:
ordinea publica
sanatatea publica
securitatea publica
II.
EXCEPTIILE JURISPRUDENTIALE
instanta de la Luxemburg, hotarand ca motive imperative de interes general pot justifica
instituirea unor restrictii privitoare la exercitarea libertatilor fundamentale instituite prin
TUE si TFUE, a acceptat ca motive imperative de interes general sunt:
eficacitatea controlului fiscal
coesenta controalelor fiscale
asigurarea unei comunicari adecvate intre medic si pacient, precum si

intre medic si autoritatile administrative

protectia sanatatii publice

30

Chirila Daniela

Libera circulatie a capitalurilor

sediul materiei: legislatia primara TFUE care la art.36 precizeaza faptul ca toate
restrictiile privind circulatia capitalurilor intre statele membre si statele terte sunt
interzise;
notiune: circulatia capitalurilor este constituita din operatiuni financiare care vizeaza
investirea capitalurilor , nu remunerarea unui serviciu;
prin aceasta, libera circulatie a capitalurilor se deosebeste de libera circulatie a platilor,
aceasta din urma reprezentand contraprestatii in cadrul unor tranzactii principale

Domeniile care includ libera circulatie a capitalurilor:

investitiile realizate in scopul constituirii sau dezvoltarii unei societati comerciale a unei

sucursale;
investitiile imobiliare;
operatiunile cu privire la titlurile cotate si necotate la bursa;
imprumuturile pe termen mediu si lung
emisiunea de actiuni si obligatiuni pe piata statelor membre
investitiile in bunurile de tezaur
importul sau exportul, daunele-interese

libera circulatie a capitalurilor presupune un transfer de valori dintr-un stat membru in

altul sau in interiorul aceluiasi stat catre un nerezident , operatiunea respectiva avand
caracter autonom.

Libera circulatie a platilor

31

Chirila Daniela
sediul materiei: art.63 TFUE, care precizeaza ca sunt interzise atat masurile restrictive
privind circulatia capitalurilor, cat si orice ingradiri privind platile intre statele membre,
precum si intre statele membre si statele terte
in acest temei, fiecare stat membru se angajeaza sa autorizeze in moneda tarii din
Uniune platile aferente schimbului de capitaluri, precum si sa permita transferul de
capitaluri si de salarii

Exceptiile de la libera circulatie a platilor

statele membre sunt abilitate sa aplice numai acele dispozitii conforme ale legislatiei

lor fiscale de la sfarsitul anului 1993;

art.65 TFUE: ,,este permisa adoptarea unor masuri apreciate a fi necesare pentru a
impiedica incalcarile legislative derivate in materie fiscala sau in domeniul
supravegherii prudentiale a institutiilor financiare;

Clauzele de salvgardare (derogari)

Consiliul poate adopta masuri referitoare la circulatia capitalurilor intre statele membre si
statele terte care constituie un regres in dreptul UE privitor la libera circulatie a
capitalurilor care implica investitii directe, avand destinatie sau provenind din tari
nemembre

Elemente de drept concurential

- reuneste doua categorii de reguli:
1) reguli care se adreseaza intreprinderilor;
32

Chirila Daniela

2) reguli care se adreseaza statului;

1) REGULI CARE SE ADRESEAZA INTREPRINDERILOR
- interzicerea intelegerilor
- interzicerea abuzurilor de putere dominanta
a. Interzicerea intelegerilor
sediul materiei: art.201 TFUE
potrivit art.201 alin.(1) sunt incompatibile cu piata comuna:
o acordurile dintre intreprinderi
o deciziile asociatiilor de intreprinderi
toate cele 3 sunt incompatibile cu piata comuna in
o practicile concertate
conditiile in care pot afecta comertul dintre state, ori au
art.101 se refera in special la situatiile in care:
ca efect impiedicare, restrictionarea sau distorsionarea
direct sau indirect sunt stabilite preturile de vanzare sau cumparare ori alte
concurentei in cadrum pietei comune

conditii comerciale;
se limiteaza ori este controlata productia ori dezvoltarea tehnica, ori sunt

controlate pietele sau investitiile

se aplica unele conditii diferitelor tranzactii echivalente cu alti parteneri

comerciali, situandu-i in acest fel intr-un dezavantaj comercial

se impart pietele sau sursele de aprovizionare
art.101 alin. (2): orice astfel de acord este interzis
nu sunt aplicabile prevederile mai sus mentionate in cazul in care:
acestea contribuie la perfectionarea productiei si distributia de marfuri
contribuie la promovarea progresului tehnic si economic, urmand a se repartiza

consumatorilor o parte echitabila a beneficiilor rezultate

nu impun intreprinderilor respective conditii care nu sunt de nelipsit pt

deplinatatea acestor obiective

b. Abuzul de puterea dominanta
potrivit art.102 TFUE, este incompatibila cu piata comuna si este interzisa folosirea in
mod abuziv de o pozitie dominanta
conditiile precizate de tratat referitoare la aplicarea regulilor din art. 102:
daca folosirea pozitiei dominante aduce atingere comertului dintre statele membre
existenta unui abuz
sa fie implicata una sau mai multe intreprinderi care actioneaza ca o entitate
colectiva
o intreprindere, potrivit dr. concurential al UE = orice entitate angajata intr-o activitate
economica, indiferent de statutul sau legal si de modul in care este finantata nu trebuie
sa aiba sediul pe teritoriul unui stat membru a UE
exemple de abuzuri de pozitie:
a) impunerea direct/indirect a preturilor de vanzare sau cumparare

33

Chirila Daniela
b) limitarea productiei a comercializarii sau dezvoltarii tehnologice in
dezavantajul consumatorilor
c) aplicare in raporturile cu partenerii comerciali a unor conditii inegale la
prestatii echivalente
d) conditionarea incheierii contractelor de acceptare de catre parteneri a unto
prestatii suplimentare care prin natura lor nu au legatura cu obiectul acestor
contracte

34