DREPT COMUNITAR EUROPEAN

Prof. Nicoleta Diaconu CURS 1 Disciplina de semestru examen scris Nota finala 70% - nota de examen 30% - test grila intr-un cadru unitar (dupa primele 8 predari) + activitatea de la seminarii + referat Bibliografie: Dreptul Uniunii Europene. Tratat. Nicoleta Diaconu, editura Luminalex 2008 Programa analitica: 1. Crearea si evolutia comunitatilor europene si a Uniunii Europene a. Calitatea de membru b. Tratatele comunitare. Evolutia lor si noutatile pe care le-a adus fiecare tratat. 2. Sistemul institutional al Uniunii Europene Institutiile UE 3. Izvoarele drepului comunitar european a. Principale b. Secundare/dreptul comunitar derivat 4. Integrarea dreptului comunitar in ordinea juridical interna a. Principiul prioritatii b. Principiul aplicabilitatii directe a dreptului comunitar 5. Caracteristicile juridice fundamentale ale comunitatilor europene 6. Competentele comunitare 7. Repartizarea puterilor in cadrul comunitatilor sau a functiilor 8. Controlul jurisdictional cadrul organizatoric si actiunile in justitie 9. Prezentarea aquis-ului si a politicilor comunitare (nu intra la examen) 5 oct. 2009

Crearea si evolutia comunitatilor europene

Definire: Dreptul comunitar european este un ansamblu de norme juridice care reglementeaza relatiile care se stabilesc intre statele member si comunitati, intre statele membre si institutiile comunitare, doar intre comunitati, sau intre comunitati si institutii, aceste norme juridice fiind cuprinse in tratatele initiale si tratatele modificatoare, precum si in izvoarele dreptului comunitar derivate (acte juridice adoptate de institutii) cu privire la punerea in aplicare a competentelor comunitare.

Elementele defintiei: Continutul ramurei de drept un ansamblu de norme juridice care sunt cuprinse in tratatele initiale, tratatele modificatoare si actele juridice adoptate de institutii. Obiectul relatiile dintre statele membre si comunitati, intre statele membre si institutiile comunitare, doar intre comunitati, sau intre comunitati si institutii, cu privire la punerea in aplicare a competentelor comunitare. Subiectele statele, institutiile, comunitatile si persoanele fizice si juridice. Denumire: Drept comunitar European s-a impus ca denumire generala S-a pornit de la idea unei ramuri de drept generale si s-a ajuns ca in present sa putem vorbi de ramuri comunitare specializate. Declaratia Schuman: La 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul francez de externe, lansa declaratia, inspirata de Jean Monnet, prin care propunea infiintarea unei piete comune a carbunelui si otelului, care sa fie condusa potrivit metodelor supranationale, metode ce implica o ruptura de schemele traditionale ale relatiilor intre state. Planul Schuman, menit sa evite o noua conflagratie mondiala, prin punerea ramurilor de baza ale industriei de armament sub control international, prin intermediul unui tratat inviolabil, a fost acceptat de Germania, Franta, Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg. Tratatul a fost semnat pe 18 aprilie 1951, la Paris si a intrat in vigoare la 23 iulie 1952. Fiind incheiat pe o perioada de 50 de ani, acest tratat a incetat sa mai produca efecte la data de 23 iulie 2002. Pace mondiala, realizari concrete, comunitate, fuziune de interese esentiale, destin de acum inainte comun sunt cuvinte cheie care poarta spiritul si metoda comunitara si conserva astazi toate puterile lor mobilizatoare. Tratatul contine patru titluri si anume: - superioritatea institutiilor aplicarea in cadrul relatiilor internationale a principiilor de egalitate, de arbitraj si de conciliere n vigoare n interiorul acelorasi democratii constituie un progres al civilizatiei; - independenta institutiilor comunitare institutiile comunitare dispun de autoritate proprie; - colaborarea ntre institutii dialogul ntre cele patru institutii (nalta Autoritate 9 membri desemnati de cele sase guverne si avnd rol executiv comunitar, Consiliul Superior de Ministri scopul sau e de a da avize conforme n anumite situatii, Adunarea Parlamentara cu rol de control democratic, Curtea de Justitie cu scopul de a asigura respectarea normelor comunitare ) era organizat pe o baza de colaborare si nu de subordonare; - egalitatea ntre state Jean Monnet era convins ca doar principiul egalitatii ntre state era de natura sa creeze o noua mentalitate. Premise europene favorabile crearii comunitatii europene: se simtea nevoia crearii de aliante pentru a asigura o dezvoltare economica si o pace europeana (organizatii militare: NATO (1949), Uniunea Europei Occidentale(1948), politice: Consiliul Europei (1949) si economice: Organizatia Europeana de Cooperare Economica devenita ulterioeo OEDE (1948)). Declaratia lui Schuman (1950)

Ca urmare a acestei declaratii se semneaza in 1951 Tratatul de la Paris, prin care ia nastere prima organizatie CECO (Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului). Statele semnatare au fost Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg. Principiile de colaborare dintre state in cadrul organizatiei erau unice: eliberarea barierelor vamale, colaborarea dintre institutii, egalitatea intre state, etc.

Curs 2

12.10.2009

Dupa crearea comunitatilor europene acestea au inregistrat un proces evolutiv care a urmat doua directii principale: directia cantitativa, care se referea la extinderea comunitatii sub aspectul cresterii nr statelor uniunii directia calitativa, se referea la perfectionare institutionala EVOLUTIA COMUNITATILOR EUROPENE PE PLAN CANTITATIV Extinderea numarului statelor de la 6 la 27. Evolutia s-a realizat in mai multe trepte, valuri de aderare. Un prim val de adereare a avut loc in 1976 si a presupus aderarea a inca 3 state membre, respectiv Marea Britanie, Irlanda si Danemarca. Al 2-lea val se realizeaza in 1979, tratatele fiind semnate cu Grecia (1981), Spania si Portugalia. Un alt val a fost in 1994, tratat ce intra in vigoare in 1995, devin membre, Austria, Suedia si Finlanda. Odata cu negocierile acestor tari a fost facuta cerere de aderare si a fost avizata favorabil. Al 4lea val 2004 (aderarea a 10 state europene Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta si Cipru) 2007 (Romania si Bulgaria), perioada in care au aderat inca 12 state la UE. Conditiile cerute pentru aderare la UE: cele 3 comunitati au fost concepute ca fiind organizatii deschise, insa pentru ca un nou stat sa devina membru trebuiau indeplinite mai multe criterii a) de natura politico-formale, presupuneau ca noua entitate care doreste sa devina membru trebuia sa indeplineasca conditiile: sa fie stat (sa aiba calitate de subiect de drept, sa beneficieze de suveranitate), noul stat sa fie stat european, noul stat sa indeplineasca si sa respecte conditii impuse de UE b) de natura economica: noul stat sa aiba un nivel economic corespunzator, care sa il faca pe noul stat sa fie apt de a participa la schimburile economice cu statele membre pe principii de egalitate comerciala si economica. In situatia in care statele candidate nu indeplineau criteriile economice corespunzatoare pentru aderare erau sprijinite cu ajutorul fondurior de preaderare. Fondurile de preaderare sunt Fondurile PHARE (1989), ISPA (1999

se acorda pentru investitii in domeniul transporturilor si mediului inconjurator), SAPARD (se acorda in sprijinul agriculturii); acestea au aparut ca o necesitate in perspectiva extinderii UE. c) de natura jurisdictionala: conditiile de natura jurisdictionala presupun ca noul stat trebuie sa accepte ordinea juridica comunitara si sa aplice dreptul comunitar in dreptul intern cu prioritate. Un nou stat care devine membru nu poate sa invoce nici dispozitiile sale constitutionale pentru a nu inplementa o dispozitie europeana obligatorie. FAZELE PROCEDURII DE ADERARE Procesul aderarii cunoaste 3 faze principale: - faza de preaderare este acea perioada in care se verifica indeplinirea conditiilor de aderare. Este perioada in care se incheie acordurile de asociere care vizeaza atat armonizarea legislativa a noului stat cu legislatia comunitara cat si perfectionarea institutionala la nivelul statului candidat. In faza aceasta se incheie acordurile EUROPA. Componentele urmarite sunt componenta legislativa si cea institutionala. - faza comunitara presupune votul dat de consiliu cu o majoritate calificata - faza internationala in cadrul careia se incheie un acord international intre statul candidat si comunitati si celelalte state membre. In literatura de specialitate a fost calificat ca fiind un acord interguvernamental, avand principiile dreptului international public. Problema retragerii sau incetarii calitatii de membru Pana in prezent problema incetarii calitatii de membru nu a fost reglementata inca. In toate reglementarile anterioare s-a prevazut aderarea insa nu s-a prevazut si iesirea. Lipsa unor dispozitii cu privire la retragere a fost gandita pentru a responsabiliza statele membre. Prin dispozitiile tratatului de la Lisabona este prevazuta posibilitatea retragerii voluntare. EVOLUTIA COMUNITATILOR EUROPENE PE PLAN CALITATIV Pe plan calitativ evolutia a avut doua aspecte (directii): 1. Perfectionarea institutionala 2. Explicarea domeniilor de competenta comunitara Evolutia cantitativa a comunitatilor europene avand in vedere tratatele comunitare incheiate: a) Tratatul de la Bruxelles 1965 tratatul de fuziune institutionala. Prin tratatele de la Roma, se creeaza un cadrul institutional format din Comisia, Consiliul, Adunarea Parlamentara, Curtea de Justitie (a fost conceputa ca institutie unica pentru toate cele 3 comunitati). In 1960 adunarea comuna fuzioneaza cu adunarea parlamentara si ia nastere parlamentul european. Prin acest tratat fuzioneaza cele trei comisii si cele 3 adunari. In urma tratatului se creeaza sistemul institutional unic. Sistemul institutional unic cuprindea o comisie, un parlament, un consiliu si o curte de justitie.

Prin tratatul acesta se instituie denumirea de comunitati europene si se instituie un buget comun al comunitatilor europene. b) Actul unic european 1985 intrat in vigoare in 1986 si 1987 este un document de o importanta deosebita pentru ca aduce modificari deosebite: se adauga noi politici in ceea ce priveste protectia mediului, educatia si formarea profesionala, retelele transeuropene, cercetarea stiintifica se extide si cadrul institutional prin Consiliul European se creeaza a 2-a treapta de jurisdictie comunitara, Tribunalul de prima instanta se institutionalizeaza Curtea de Conturi c) Tratatul de la Maastrich (1992). Acest tratat a schimbat intreaga athitectura comunitara. Toate modificarile au operat pe textul tratatului de la Roma. Asistam la o noua arhitectura operata pe structura tratatului de la Roma si are la baza 3 piloni comunitari: - comunitatea - politica externa si de securitate - cooperarea pe linia justitiei si afacerilor interne. Domeniile comunitare se extind cu noi domenii. Sunt doua domenii care nu au fost avute in vedere anterior. Acesta este momentul maturitatii economice, politice. Se stabilesc criteriile de convergenta pe politica economica si monetara, pentru adoptarea monedei EURO, se instituie si se adopta notiunea si conceptul de UE. Acesta este momentul de la care putem sa vorbim despre UE. Se instituie notiunea de cetatenie europeana. d) Tratatul de la Amsterdam din 1997, care a adus modificari pe extinderea comunitara, pe modul de conlucrare a institutiilor. e) Tratatul de la Nisa din 2000, sporeste rolul parlamentului european, aduce modificari normative pe procedura de extindere f) Tratatul consitutional din 2004 n-a mai intrat in vigoare. El a fost respins prin referendum in Franta si Olanda, motiv pentru care pentru a salva dispozitiile de substanta a fost semnat Tratatul de la Lisabona. Si el a inregistrat refuzul Irlandei. Inca mai sunt mici probleme in Cehia si Polonia pentru ca presedintii nu au ratificat textul tratatului. Se infiinteaza functia de presedinte al UE, se stabileaste redistribuirea voturilor in consiliu pe mai multe faze, diminuarea numarului membrilor comisiei europene. Comisarii vor reprezsenta 2/3 din numarul membrilor. Numarul membrilor parlamentului european nu va depasi 750 de deputati, astfel ca nici unul dintre statele membre sa nu aiba mai mult de 96 si mai putin de 6. UE dobandeste persoanalitate juridica si devine subiect de drept public. Parlamentele nationale sunt implicate in procesul legislativ urmand a fi consultate. Charta drepturilor fundamentale a UE, este inclusa intr-o anexa a tratatului de la Lisabona dobandind un grad de obligativitate.

Curs 3

19.10.2009

Caracteristicile juridice ale comunitatii europene

5

Trasaturile generale aplicabile organizatiilor internationale in ansamblu: 1. Fundamentele juridice ale comunitatilor europene si UE. - fundamentele juridice sunt tratatele prin care au fost infiintate aceste organizatii, cele 3 tratate initiale de constituire (Paris 1951 si cele doua de la Roma din 1957) - tratatul de la Maastricht (fundamentul juridic al constituirii UE). In sens juridic, actul de constituire al UE este tratatul de la Lisabona. - in ceea ce priveste fundamentele juridice pe baza carora s-au constituit cele 3 comunitati europene, proces de constituire care pentru UE nu s-a incheiat, comunitatile si UE se pot incadra in sfera organizatiilor internationale de tip clasic. 2. Statutul international de stat membru al UE personalitatea juridica internationala a) prin personalitate juridica internationala intelegem capacitatea unui subiect de drept international de a avea drepturi si de a-si asuma obligatii in conformitate cu normele dreptului international public, drepturi si obligatii concretizate in incheierea altor relatii internationale cu alte subiecte de drept public b) nivelurile la care se manifesta personalitatea juridica internationala a comunitatilor europene si UE: - se manifesta in relatiile cu statele membre (raporturi intracomunitare): este prevazut chiar in textul fiecarui tratat faptul ca fiecare comunitate se bucura de cea mai larga capacitate juridica recunoscuta persoanelor juridice in ansamblul. Acest aspect poate fi gasit in Protocolul privind privilegiile si imunitatile comunitare adoptat in 1975 ca anexa al unui tratat, Tratatul de la Bruxelles de de fuziune internationala) - in cadrul ordinii juridice comunitare: prin constituirea comunitatilor europene statele au tranferat o parte dintre competente catre comunitati. Prin transmirerea acestor competente s-a creat un ansamblu normativ cu caracter specific si s-a constituit o noua ordine juridca. Astfel comunitatile isi pun in aplicare competentele oferite de state in cadrul relatiilor extracomunitare: in sferea relatiilor extracomunitare persoanlitatea juridica internationala se manifesta prin aptitudinea generala de a adopta acorduri, tratate internationale cu state terte si alte comunitati internationale

reprezentarea internationala a comunitatilor si UE Se realizeaza dupa criteriile clasice ale deptului international public. In prezent comunitatile sunt reprezentate in cadrul acordurilor externe de catre comisia europeana si presedintele acesteia. Insa reprezentarea internationala nu se rezuma doar la incheierea acestor relatii externe. Sunt relatii firesti de lucru intre statele terte si comunitatile europene in baza acordurilor incheiate de acestea. In statele terte comunitatile europene sunt reprezentate prin intermediul delegatiilor comisiei europene, care chiar daca nu sunt numite ca fiind ambasade, ele intrunesc criteriile generale ale statutului ambasadelor. recunoasterea internationala a acestor organizatii Putem vorbi despre recunoasterea comunitatilor si UE de catre alte state si organizatii internationale, si pe de alta parte putem sa ne referim la recunoastera altor state de catre comunitatile europen.

Caracteristicile juridice specifice ale comunitatilor si UE a) natura juridica specifica a comunitatilor si UE incearca sa includa aceste organizatii fie in sfera confederatiei, in sfera statelor federale, fie au fost caracterizate ca o putere publica supranationala, fie au fost caracterizate ca organizatii internationale cu statut special b) modul specific de exercitate a competentelor comunitare - consta in faptul ca inca de la constituire au fost transferate o serie de competente catre comunitati in unele domenii, comunitatile au inceput sa legifereze pentru statele membre - Curtea de Justitie de la Luxemburg a stabilit care sunt domeniile de competenta transferate de la state la comunitati. Aceste domenii de competenta sunt denumite de literatura de specialitate ca fiind politici comune - politicile comune se manifesta in domeniul pietei interne, in domeniul agriculturii si pescuitului in domeniul politicii comune si concurentei comunitare, in domeniul transporturilor si in domeniul politicii economice si monetare - reprezinta un transfer al prerogativelor suveranitatii nationale caracterul specific, se aplica in domeniile in care se aplica politici comune - politicile comune reprezinta domenii de competenta exclusiva a comunitatii europene, in aceste domenii statele sunt obligate sa aplice intru totul deciziile comunitare c) modul specific de cooperare economica la nivelul comunitatilor - exemple de organizatii cu profil economic: Asociatia Economica de Liber Schimb, OECD - in cadrul tuturor acestor organizatii, statele fixeaza realizarea unor obiective, schimburile se desfasoara in cadrul acordului bilateral - intreaga modalitate de cooperare economica este realizata pe baza unui anumit concept, conceptul principal se numeste : INTEGRARE ECONOMICA - integrarea economica presupunde ca schimburile economice sa se realizeze intre statele membre ale comunitatile europene ca si cand nu ar exista frontiere, in cadrul unei piete unice in care cererea si oferta se intalnesc pe principiile clasice ale activitatii comerciale. Coopertarea economica are la baza notiunea de integrare. - piata unica reprezinta, la nivelul comunitatilor, motorul principal pe care s-a realizat intreaga constructie comunitara de mai tarziu. Tratatul de la Roma prevedea ca obiectiv major realizarea unei piete comune, insemnand faptul ca ea viza realizarea celor 4 libertati comunitare: libera circulatie a persoanelor, marfurilor, serviciilor si capitalurilor. Cele 4 libertati comunitare intrau in sfera pietei comune, se dorea a fi liberalizate total. De la conceptul initial de piata comuna s-a trecut la conceptul de piata interna prin Actul Unic European din 1985. A fost punctata materializarea modului de cooperare economica. Aceasta trecere nu este doar o simpla terminologie, ci presupune maturizarea modului de conlucrare, a relatiilor economice d) modul specific de revizuire a tratatelor comunitare - fiecare dintre cele 3 tratate initiale prevedeau modalitati specifice de modificare si revizuire a tratatelor. Tratatul de la Maastrich unifica procedurile. In prezent exista o procedura unica de revizuire.

- etapele procedurale specifice: initiativa de revizuire revine comisiei care propune revizuirea consiliului, consiliul declansand procedura de revizuire cu acordul parlamentului european si cu sprijinul consiliului reprezentantilor permanenti (COREPER). Pe baza textului elaborat, se intruneste o conferinta a reprezentantilor permanenti si se propune textul statelor membre care vor adopta noul text in functie de dispozitiile lor constitutionale. - exista si proceduri simplificate e) caracterul specific al sistemului institutional unic: reprezinta o trasatura specifica a comunitatilor europene pentru ca este prima data cand asistam la existenta a 3 sisteme de drept, respectiv cele 3 comunitati care au un sistem institutional unic. Toate cele 3 organizatii internationale regionale cu caracter economic au avut de la Tratatul de la Bruxelles un sistem institutional unic. f) calitatea de membru, caracterul specific al calitatii de membru - sunt prevazute conditii specifice pentru ca un nou stat sa devina membru al UE - procedura a fost unificata prin tratatul de la Maastrich - n-au fost prevazute modalitati de incetare a calitatii de membru - prin dispozitiile tratatului de la Lisabona sunt incluse dispozitii si cu privire la retragerea voluntara a unui stat din cadrul organizatiilor CONCLUZIE: analizand comparativ trasaturile specifice cu caracteristicile generale, apreciem ca comunitatile si UE reprezinta organizatii internationale cu caracter regional, cu statut special, cu precizarea ca UE urmeaza sa dobandeasca personalitate juridica si sa se manifeste ca subiect de drept international dupa intrarea in vigoare a tratatului de la Lisabona. Curs 4 26.10.2009

Izvoarele dreptului comunitar international

Notiunea izvoarelor dreptului comunitar european Izvoarele dreptului comunitar european acele modalitati concrete prin care normele de conduita considerate a fi obligatorii de catre statele membre dobandesc valoare juridica prin acordul de vointa al statelor membre si prin activitatea institutiilor comunitare. Ansamblul izvoarelor dreptului comunitar european formeaza ordinea juridica comunitara, specifica fata de ordinea juridica internationala sau statala. In elaborarea normelor juridice comunitare constatam existenta unor interdependente, manifestate mai puternic decat in alte ordini juridice (nationale si internationale) intre activitatea normativa (incadrarea juridica) si situatia de fapt (aspectele concrete cu care se confrunta comunitatile). Categoriile de izvoare care fac parte din ordinea juridica comunitara: - Izvoarele principale ale dreptului comunitar care formeaza dreptul comunitar primar.

- Izvoarele secundare ale dreptului comunitar (dreptul comunitar derivat) - Izvoarele complementare ale dreptul comunitar (dreptul comunitar complementar). a) Izvoarele principale ale dreptului comunitar dreptul comunitar primar. Din aceasta categorie fac parte urmatoarele izvoare juridice: Tratatele initiale Tratatele modificatoare Protocoalele si declaratiile anexa la tratate Acordurile de aderare a noilor state Anumite acte juridice ce sunt supuse statelor membre. Tratatele initiale includ Tratatul de la Paris din 1951 si cele doua tratate de la Roma din 1957. Tratatele modificatoare tratatul de la Bruxele din 1965 de fuziune institutionala, Actul unic european din 1985, tratatul de la Mastrich 1992, tratatul de la Amsterdam, 1996, tratatul de la Nisa din 2000 si tratatul de la Lisabona din 2007. Protocoalele si declaratiile anexa ale tratatelor de orice fel au aceeasi valoare juridica ca si tratatele din care fac parte. Acordurile de aderare a noilor state cele 6 statele fondatoare. In 1972 anglia danemarca si irlanda. In 1979 tratatul de aderare al Greciei. In 1985 tratatul de aderare al spaniei si portugaliei. In 2003 tratatul de aderare a 10 state est europene Ungaria Polonia Cehia Estonia Letonia Lituania Malta Cipriu. In 2005 aderarea Romaniei si a Bulgariei. Actele juridice supuse acordului statelor membre. b) Izvoarele secundare care formeaza dreptul comunitar derivat. In aceasta categorie sunt incluse actele juridice elaborate de institutiile comunitare in exercitarea atributiilor ce le revin. Includem aici regulamentele, directivele, deciziile, avizele si recomandarile, in ceea ce priveste pilonul 1 comunitatea. In pilonul 3 avem acte juridice cu alte denumiri, desi sunt similare celor mai sus mentionate pozitii comune, conventii cadru, conventii si decizii. Regimul juridic al izvoarelor dreptului comunitar secundar Regulamentele comunitare sunt actele juridice cu cea mai mare forta juridica. Se adreseaza tuturor subiectelor dreptului comunitar european. Dispozitiile regulamentelor se pun in aplicare direct fara a fi nevoie de proceduri statale interne pentru punerea lor in aplicare. In clasificarea regulamentelor distingem, in functie de forta juridica a lor: - regulamente de baza (generale): au nevoie de un act intern pentru a fi puse in aplicare - regulamente de executie Daca ne referim la domeniu ca un alt criteriu de clasificare, regulamentele acopera toate domeniile politicii comunitare. Directivele se adreseaza in special statelor membre si sunt obligatorii doar in ceea ce priveste rezultatul final ce trebuie atins, insa mijloacele concrete de punere in executare sunt lasate la dispozitia

statelor membre. Directivele nu au caracter general si nu se adreseaza tuturor subiectelor de drept comunitar, fiind adresate unor anumite subiecte. Deciziile se adreseaza doar subiectelor in mod specific si individual determinate, nu au caracter general, au efect direct cu privire la drepturile si obligatiile pe care le stabilesc in sarcina subiectelor carora se adreseaza. Pentru a intra in vigoare deciziile trebuie comunicate fiecarui destinatar. Avizele si recomandarile nu au caracter general, nu au caracter obligatoriu si nu beneficiaza de efect direct. Avizele si recomandarile au doar caracter orientativ si consultativ pentru statele membre si pentru subiectele de drept carora se adreseaza, insa ca proceduri sunt obligatorii in activitatea institutiilor comunitare. Izvoarele secundare privitoare untimului pilon conmunitar (pilonul 3 al justitei si afacerilor interne): Pozitiile comune reprezinta niste orientari cu privire la stabilirea cooperarii intre statele membre cu privire la justitiei si afacerilor interne. Acestea sunt elaborate cu acordul statelor membre in cadrul adunarilor Consiliului European. Conventiile cadru au valoarea juridica a regulamentelor comunitare. Conventiile au natura juridica a conventiilor din Dreptul International Public. Conventiile au valoarea juridica a deciziilor din pilonul 1. c) Dreptul comunitar complementar izvoarele complementare Din aceasta categorie fac parte principiile internationale de drept si acordurile internationale. 1) Principiile generale de drept Aici distingem mai multe subcategorii de principii: Principiile clasice ale dreptului principiul neretroactivitatii legii civile, principiul prezumtiei de nevinovatiei, principiul echitatii etc. si dreptul comunitar european recunoaste valoarea acestor principii. O a doua subcategorie de principii ar fi principiile comune ale sistemelor de drept nationale ale statelor membre. O alta subcategorie o reprezinta principiile recunoasterii drepturilor fundamentale ale omului. Tratatul de la Mastrich in mentioneaza ca Uniunea recunoaste si protejeaza drepturile fundamentale ale omului asa cun sunt ele mentionate in Conventia Europeana a Drepturilor Omului din 1950. In 2000, cu prilejul tratatului de la Nisa a fost adoptata si Charta drepturilor fundamentale ale UE. Dupa tratatul de la Nisa aceasta Charta a fost inclusa in titlul 2 din tratatul constitutional, tratat care insa a esuat. In tratatul de la Lisabona textul Chatei este inclus in anexa tratatului, avand voaloare juridica similara tratatului. Drepturile fundamentale ale omului au fost protejate si prin activitatea institutiilor comunitare, in special prin curtea de justitie de la Luxemburg.

10

2) O alta subcategorie de izvoare complementare o reprezinta acordurile internationale. Aceste acorduri au regimuri juridice diferite. La nivelul comunitatii distingem acorduri internationale incheiate de comunitate cu alte organizatii si state terte, apoi intalnim acorduri internationale incheiate de statele membre intre ele, sau acorduri internationale incheiate de statele membre cu state terte sau organizatii internationale. Acordurile internationale incheiate de statele memebre intre ele sau cu state terte. Acordurile incheiate intre statele membre pot fi fie acorduri internationale anterioare fie posterioare aderarii. Acordurile internationale anterioare produc efecte juridice dupa aderarea la comunitate numai in masura in care nu contin dispozitii contradictorii dreptului comunitar. In ceea ce priveste acordurile posterioare incheiate intre statele membre acestea trebuie obligatoriu sa fie in concordanta cu dreptul comunitar. Acelasi regim juridic il au si acordurile internationale incheiate intre statele membre si state terte sau organizatii interantionale. Ierarhia izvoarelor dreptului o Pe prima treapta situam tratatele comunitare. o O a doua categorie de izvoare o reprezinta principiile generale de drept. o Pe locul trei sunt acordurile internationale. o Dreptul comunitar derivat ( actele juridice elaborate de institutii). Raportul dintre dreptul comunitar si dreptul intern al statelor membre. Dreptul comunitar este inclus in ordinea juridica statala. La baza raportului dintre dreptul comunitar si dreptul intern sunt doua principii importante: principiul aplicabilitatii directe a dretului comunitar si principiul prioritatii dreptului comunitar. Ambele principii au o forta juridica recunoscuta in practica curtii de justitie. Speta Costa Enel din 1964 Speta Van Gant and Loss In cadrul acestor hotarari Curtea a statuat faptul ca ordinea juridica comunitara reprezinta o ordine juridica noua, diferita fata de ordinea juridica statala si ordinea juridica internationala. A mai stabilit ca normele juridice comunitare se aplica cu prioritate in cadrul normelor juridice statale, si ca aceasta aplicabilitate a normelor juridice are caracter direct fara a fi nevoie de proceduri de preluare. In ce priveste aplicabilitatea directa a dreptului comunitar putem constata unele diferente in functie de natura juridica a actului comunitar la care facem referire, si anume. Efectele produse de actele comunitare pot fi : o Efectul direct complet si neconditionat din aceasta categorie fac parte regulamentele comunitare si principiile generale de drept. o Efectul direct complet si conditionat il produc tratatele comunitare si acordurile itnernationale o Efectul direct conditionat si restrans al treilea efect este produs de catre directivele si deciziile comunitare. In ceea ce priveste deciziile adresate persoanelor fizice si persoanelor juridice acestea produc un efect direct, conditionat si complet.

11

In ceea ce priveste principiul prioritatii dreptului comunitar acesta se refera la toate sursele dreptului comunitar, insa sunt apreciate si de valoarea jrudica si de competentele care se exercita in domeniu. Un stat membru nu poate sa invoce nici macar dispozitiile constitutionale pentru a refuza aplicabilitatea unei dispozitii comunitare. Consecintele la nivel national a aplicarii celor doua principii: In primul rand statele membre au obligatvitatea sa respecte intru totul dreptul comunitar atat cat prin activitatea legislativa cat si prin cea executiva. Pentru autoritatile statului in general si organele de jusitie in special. Organele judecatoresti au obligativitatea de a aplica din oficiu dreptul comunitar. Pentru celelalte subiecte (persoane fizice, juridice) aplicarea celor doua principii presupune dreptul fiecaruia de a invoca normele dreptului comunitar in relatia cu alte subiecte de drept, in relatia cu institutiile statului, cu statul in ansamblu si in relatia cu comunitatile europene. Curs 5 05.11.2009

SISTEMUL INSTITUTIONAL AL UNIUNII EUROPENE

Istoricul constituirii sistemului insittutional al UE - tratatul de la Bruxelles (1965), tratatul de fuziune intrernationala el a dispus fuzionarea celor 3 comisii si celor 3 consilii (Curtea de justitie era deja organ comun, Adunarea Parlamentara deja se unise cu Parlamentul si devenise institutie comuna) - primul pas al constituirii sistemului institutional unic l-a constituit anul 1965. Dupa acest prim pas, au mai urmat altii, reprezentati de celelalte tratate europene incheiate. - in 1975, Curtea de Conturi este infiintata - Evolutia insitutionala a continuat cu Maastrich, Amsterdam, Nisa - Prin tratatul de la Lisabona, Parlamentul European este cooptat in prezent la cooptarea marii majoritati a reglementarilor europene. - In fiecare tratat european Parlamentul European a fost implicat. - Procedura codeciziei primeste titlul de procedura legislativa ordinara. Sistemul insitutional este constituit dintr-un sistem de organe care interconditioneraza pentru realizarea obiectivelor comune. Institutiile comunitare nu presupun o subordonare. Avand in vedere si dispozitiile tratatelor, pe atributii putem sa facem o ierarhizare si o categorizare. Clasificare: 1. Consiliul european, este consiliul sefilor de state si guverne - se situeaza pe primul plan in cadrul acestei structuri piramidale a institutiilor pentru ca, consiliul european da impulsurile si orientarile necesare ale uniunii (este organul de prognoza politica)

12

- daca celelalte institutii comunitare sunt toate consemnate la un loc in cadrul unor reglementari comune intr-un singur text de lege, in aceasta enumerare de organe nu vom intalni Consiliul European. Din faptul ca el nu este mentionat, ar rezulta faptul ca Consiliul European are o altfel de natura juridica. - Consiliul European se afla la un alt nivel fata de celelalte institutii. 2. Institutiile principale toate institutiile exercita unele atributii specifice si se interconditioneaza reciproc a) Consiliul Ministrilor reprezint direct statele membre i n care particip fiecare prin reprezentani la edinele care se in, de obicei la Bruxelles. Conform Tratatului Comunitii Europene, Consiliul a fost creat pentru a asigura coordonarea politicilor economice generale, pentru a aciona ca organ de luare a deciziilor i pentru a defini operaiile de management general ale Comisiei. Aceste atribuii i confer Consiliului rolul de principal organism de luare a deciziilor. b) Parlamentul European are un rol consultativ n procesul elaborrii actelor comunitare; emite avize conforme referitoare la ncheierea acordurilor internationale; exercit un control politic asupra Consiliului si al Comisiei; intervine n procedura de desemnare a membrilor Comisiei; se bucur de drept de initiativ, putnd cere Comisiei s prezinte propuneri; are o putere de codecizie legislativ n domeniul bugetar si n alte domenii expres prevzute de tratate; are dreptul de a examina petitiile care i sunt adresate; numeste si destituie pe mediatorul european. c) Comisia Europeana vegheaza asupra aplicarii dispozitiilor Tratatului si a dispozitiilor adoptate de institutii n virtutea tratatului (functia de supraveghetor); formuleaza recomandari sau avize asupra materiilor care fac obiectul tratatului (functia de initiativa si control); are putere proprie de decizie proprie si participa la formularea actelor Consiliului si Parlamentului European (functie de decizie si initiativa) ; exercita competentele pe care Consiliul i le confera (functia de executie). in afara atributiunilor mentionate mai sus in Tratatul CE, Comisiei i revine si atributia de reprezentare a comunitatilor si de negociere. Comisia are competente si n ceea ce priveste gestionarea fondurilor structurale comunitare. d) Curtea de Justitie are drept atributii: controlul legalitatii actelor institutiilor; controlul respectarii de catre statele membre a obligatiilor care le sunt impuse de catre tratate; interpretarea regulilor comunitare si negocierea validitatii actelor institutiilor. e) Curtea de Conturi organ de control financiar are urmatoarele atributii: Curtea de Conturi examineaz conturile tuturor veniturilor si cheltuielilor Comunittii.

13

Examineaz conturile tuturor veniturilor si cheltuielilor oricrui organism creat de Comunitate, n msura n care actul fondator nu exclude acest control. Orice document sau orice informatie, necesare pentru ndeplinirea misiunii Curtii de Conturi, i sunt comunicate, la cerere, de celelalte institutii ale Comunittii si de institutiile de control nationale sau, daca acestea nu dispun de competentele necesare, de serviciile nationale competente. Asist Parlamentul European si Consiliul n exercitarea functiei lor de control privind executarea bugetului. f) Banca Centrala Europeana organ cu atributii bancare, al carui rol este acela de a controla, prin instrumente si proceduri financiar-bancare, politica monetar unic a UE, pentru a asigura stabilitatea preturilor, supravegherea functionrii Sistemului Monetar European si utilizarea euro. 3. Pe un alt nivel gasim organe auxiliare care, le putem incadra in mai multe subcategorii: a) organele cu caracter consultativ sprijina institutiile principale la desfasurarea atributiilor ce le revin. Din cadrul acestora fac parte: - Comitetul Regiunilor are o functie consultativ. El si exercit functia de recomandare n arii de important pentru autorittiile locale si regionale. Aceste arii sunt: politica transporturilor, politica fortei de munc, stimularea coperrii statelor membre UE n domeniul fortei de munc, msurile sociale, implementarea deciziilor privind Fondul Social European, suport pentru msuriile din aria educatiei si a tineretului, educatia vocational, cultur, sectorul public de sntate, sectorul cilor trans-europene, politica structural n domenii specifice nelegate cu cele ale Fondului, Fondul de Coeziune, Fondul de Dezvoltare Regional European, politica mediului nconjurtor. n prezent Comitetul regiunilor dezvolt legturi puternice cu Parlamentul European. Comitetul poate fi consultat de ctre Parlament, Consiliu sau Comisie n cazurile n care aceste institutii consider necesar consultarea - Comitetul Economic si Social b) organele cu caracter financiar bancar: - Sistemul European al Bancilor Centrale, care reuneste, Banca Centrala Europeana si Bancile Centrale Nationale care conlucreaza intre ele, in vederea punerii in aplicare a politicii monetare europene - Banca Europeana de Investitii, care sprijina dezvoltarea echilibrata, acorda sprijin pentru investitii, credite, ajutor financiar, pentru dezvoltarea echilibrata a tuturor regiunilor europei - Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare c) organe cu caracter pur tehnic unele dintre ele sunt chiar prevazute prin textul tratatelor, iar altele pot fi infiintate printr-un act al institutiilor principale (act al Consiliului): - Agentia de aprovizionare EURATOM, art. 52-54 din tratat - Agentia comunitata pentru controlul pescuitului - Agentia europeana de mediu - Agentia europeana pentru gestionarea cooperarii operative la frontierele externe (FRONTEX) - Agentia europeana pentru medicamente

14

Agentia europeana pentru reconstructie Agentia europeana pentru securitatea sistemelor informatice Agentia europeana pentru securitate si sanatate la locul de munca Agentia europeana pentru siguranta aeriana Agentia europeana pentru siguranta maritima Agentia feroviara europeana Agentia europeana pentru drepturi fundamentale Autoritatea europeana pentru siguranta alimentara Centrul de traduceri pentru organismele europene Centrul pentru dezvoltarea formarii profesionale Centru european pentru prevenirea si controlul bolilor transmisibile Fundatia europeana pentru formare profesionala Fundatia europeana pentru conditiile de viata si munca Observatorul european pentru droguri si toximanie Oficiul pentru armonizare in piata interna

Toate aceastea functioneaza in cadrul primului pilon comunitar, in comunitati. La al doilea pilon comunitar. In cadrul PESC vom intalni: - Agentia europeana de aparare; - Institutul european pentru studii de securitate - Centrul european pentru observatii prin satelit Pe al treilea pilon comunitar, in cadrul JAI intalnim: EUROPOL EUROJUST CEPOL OLAF In afara acestor institutii principale, secundare, tehnice, in cadrul fiecarei politici comunitare pot fi infiintate si functioneaza institutii specifice privind punerea in aplicare a obiectivelor politicii comunitare respective. Principiile care stau la baza repartizarii competentelor sau atributiilor intre institutiile comunitare: 1. Principiul atribuirii de competente - presupune ca fiecare institutie comunitara exercita doar acele competente si atributii care sunt atribuite in mod expres prin dispozitiile tratatului - fiecare institutie are o competenta limitata doar la dispozitiile tratatului - textul tratatului stabileste si posibilitatea exercitarii competentelor implicite, si anume in momentul in care se cere realizarea unor obiective comunitare impuse, institutiile comunitare pot exercita si alte competente in afara celor expres prevazute in contract. 2. Principiul echilibrului institutional - a fost dedus din practica Curtii de Justitie, fiecare institutie isi aduce aportul la realizarea obiectivului unic, completandu-se reciproc

15

- specificul consta in faptul ca institutiile comunitare se completeaza reciproc, ca isi exercita atributiile in stransa interdependenta pentru realizarea obiectivului comun, fara sa isi incalce atributiile conferite prin tratat - presupune si cooperarea loiala intre institutii (a aparut prin tratatul de la Amsterdam) 3. Principiul autonomiei institutionale - consta in faptul ca, desi fiecare institutie comunitara exercita o sfera de atributii care a fost repartizata prin tratat, totusi fiecare institutie beneficiaza de o relativa autonomie, pentru ca fiecare institutie are dreptul sa isi organizeze in mod liber si autonom activitatea interna - forme de exercitare: fiecare isi adpta regulamentul intern, proceduri de angajare a functionarilor si proceduri de lucru, fiecare institutie respectand cadrul general comunitar poate sa isi stabileasca sediul; - exercitarea acestui principiu trebuie sa vina in stransa concordanta cu celelalte doua principii Distinctii intre institutii si organisme cu denumiri apropiate sau similare 1. Intre Consiliul Europei, Consiliul European si Consiliul UE a) Consiliul Europei reprezinta o organizatie regionala distincta, diferita fata de UE, cu caracter democratic. Este organizatia in cadrul careia functioneaza Curtea Europeana a Drepturilor Omului b) Consiliul European reprezinta organismul de decizie politica c) Consiliul UE reprezinta organul legislativ comunitar ce reuneste ministrii de externe sau ministrii de resort 2. Intre Curtea de Justitie de la Haga, Curtea de Justitie de la Luxemburg si Curtea de Justitie de la Strasbourg a) Curtea de Justitie de la Haga face parte din cadrul ONU b) Curtea de Justitie de la Luxemburg apartine Uniunii Europene c) Curtea de Justitie de la Strasbourg functioneaza in cadrul Consiliului Europei este denumita si Curtea Europeana pentru Drepturile Omului 3. Intre Adunearea Europeana Parlamentara si Parlamentul European Adunarea Parlamentara Europeana face parte din cadrul Consiliului Europei

16

Curs 6

09.11.2009

Consiliul European al sefilor de state si de guverne

Consiliul European este format din sefii de state si de guverne ai statelor membre, fiind rezultatul unui proces istoric. Fundament juridic: actul unic european tratatul de la Maastrich 1. Constituirea Consiliului European Conferinta sefilor de state si de guverne de la Paris din 1961, cand pentru prima data la initiativa Frantei s-a pus problema creeri unui sistem de cooperare politica europeana. In urma unor serii de intalniri ale sefilor de state si de guverne crearea a avut loc in 1974, cand a fost decisa creearea Consiliului European. Primul Consiliul European apropiat de forma actuala a fost Dublin 1975. Actul Unic European prevedea ca Consiliul European reunea sefii de state si de guverne asistati de ministrii de externe si de catre un membru al comisiei, plus presedintele comisiei. Tratatul de la Maastrich statua ca reuniunile consiliului european au loc de cel putin 2 ori pe an, sub presedintia sefului de stat sau de guvern al statului membru care exercita in acelasi timp presedintia consiliului de ministrii. 2. Natura juridica Criterii de comparatie intre consiliul european si consiliul europei si consiliul UE a) sub aspectul componentei b) sub aspectul functionalitatii consiliul european poate functiona in calitate de consiliu al UE, dar nu si invers c) fundamentarea juridica Consiliul European s-a constituit pe parcursul constructiei comunitare, pe cand consiliul ministrilor este un organ care a fost prevazut in tratatele initiale d) sub aspectul atributiilor pe care le exercita cele 2 institutii Consiliul European stabileste directiile de baza a evolutiei ulterioare a politicii comunitare in timp ce consiliul ministrilor sau consiliul UE are atributii normative Consiliul European are o natura suis generis, revenindu-i atributii de cea mai mare importanta in cadrul dezvoltarii politicii generale a UE. 3. Competente Competente cu caracter general: - orientarea constructiei comunitare prin stabilirea liniior directoare ale politicii comunitare (stabileste liniile de dezvoltare generale) - impulsionarea politicilor comunitare generale - coordonarea politicilor comunitare

17

definirea noilor domenii de cooperare comunitara

Exercitarea acestor competente se face cu ajutorul unor comisii ad hoc sau comitete de directie, care au obligatia sa intocmeasca rapoarte referitoare la problema dezbatuta pe baza carora se adopta deciziile. Actele Consiliului European a) decizii sunt acte care se adopta in problemele cele mai importante, de exemplu cand sa luat decizia cu extinderea UE b) decizii de procedura folosesc la declinarea de competenta a consiliului european in favoarea consiliului ministrilor sau a altor institutii comunitare daca este cazul. c) orientari si directive d) declaratii Functionarea consiliului european Pe baza concluziilor Consiliului European, ulterior consiliul ministrilor va statua cu majoritate calificata. Actele Consiliului European sunt adoptate conform practicii existente in unanimitate. Consiliul European are specificul cooperarii interguvernamentala, aceasta presupune unanimitatea, mai ales in momentul adoptarii unui act international. Caracterul interguvernamental atrage practica consensului.

Consiliul UE
Consiliul UE, reprezinta de fapt un organism de reprezentarea a guvernelor statelor membre in cadrul UE. Constituire si componenta Fundament juridic: - tratatele initiale de constituire - tratatul de fuziune de la Bruxxeles 1965, cand cele 3 consiliii speciale sau transformat intrunul singur - tratatul de la Maastrich (1992), in urma caruia avem denumirea consiliul UE Este format dintr-un reprezentant la nivel ministerial al fiecarui stat membru, reprezentant abilitat sa angajeze guvernul acelui stat. Guvernele nationale au posibilitatea sa imputerniceasca atat ministrilor sai, cat si altor demnitari de rang superior care le pot reprezenta interesele. Consiliul de ministri se reuneste in componenta ministrilor de externe, denumita generic afaceri generale. Reprezentantii guvernelor statelor membre nu au calitatea de agenti comunitari, in sensul strict al termenului. Ei sunt protejati prin imunitati si privilegii care se confera reprezentantilor statelor membre pe langa institutiile comunitare.

18

Organizare pe langa tratatele de constituire si evolutie a comunitatii europene avem si regulamentul interior al consiliului. Consiliul are in subordinea sa: 1. Secretariatul general este un organism de suport logistic, reuneste aproximativ 2000 de functionari, secretariatul general este compus din 7 directii generale care la randul lor au in subordine mai multe directii si servicii 2. COREPER (Comitetul reprezentantilor permanenti) acest comitet reprezinta asistentul primar avand un rol fundamental in procesul de elaborare a deciziilor consiliului UE. COREPER este format dintr-o delegatie nationala compusa dintr-un reprezentant permanent cu rang de ambasador la care adaugam un adjunct cu rang de ministru plenipotentiar si un anumit numar de experti. COREPER se reuneste saptamanal sub presedintia reprezentantului permanent al statului membru care exercita presedintia consiliului. Cine detine presedintia consiliului european detine si presedintia COREPER-ului. 3. Comitete specializate a) Comitetul special pentru agricultura b) Comitetul monetar c) Comitetul politic d) Comitetul de coordonare - se ocupa cu domenii care intra in sfera de competenta a justitiei si afacerilor interne e) alte comitete 4. Functionarea consiliului UE Regulile de functionare sunt stabilite de regulamentul interior al consiliului, se adauga si izvoarele primare. Sediul consiliului UE are sediul la Bruxelles, se prevede in regulamentul interior al consiliului. Printr-un protocol anexa la tratatul de la Amsterdam sesiunile din aprilie-mai si octombrie se desfasoara la Luxemburg. Presedintia si sesiunile consiliului. Presedintia apartine prin rotatie fiecarui stat membru, pe o durata de 6 luni dupa o ordine fixata in tratate intr-un ciclu de 6 ani, fiecare stat detinand presedintia consiliului UE in cealalta jumatate calendaristica a anului. Predintele consiliului UE are drept de initiativa referitoare la convocarea UE, drept de initiativa mai are fiecare stat membru si Comisia UE. Reuniunile consiliului au loc cu usile inchise. Consiliul se intruneste lunar, in compunerea ministrilor de externe insa in afara acestor intalniri lunare mai au loc si alte reuniuni ale ministrilor din alte domenii de activitate. Reguli si metode de votare: a) votul cu majoritate simpla este solicitat in cazuri limitate, lucrarile consiliului sunt finalizate prin vot cu majoritatea membrilor care il compun cu exceptia dispozitiilor contrare din tratat b) votul cu majoritate calificata pragul pentru majoritatea calificata este stabilit la 71% din totalitatea voturilor exprimate in consiliu iar nr de voturi care apartine fiecarui stat este determinat de ponderea populatiei si de dezvoltarea economica

19

In cadrul UE cu 27 de state membre, numarul total de voturi exprimat in consiliul UE este de 345, iar majoritatea calificata este reprezentata de un nr de 225 de voturi; Romaniei ii revine un nr de 14 voturi. c) votul in unanimitate este considerata unanimitate si in cazul in care unul dintre state se abtine Atributii care revin consiliului conform tratatelor comunitare Atributii care revin consiliului celorlalti 2 piloni PESC si JAI de completat din carte Curs 7 Test: 27.11.2009, ora 12:00. 16.11.2009

COMISIA EUROPEANA
Este prima institutie cu un specific aparte, acesta constand in caracterul supranational. Fundamentele juridice - tratatele initiale prevedeau Comisia Europeana pentru cele 3 comunitati, iar ulterior tratatul de la Bruxelles din 1965 reglementeaza existenta unei singure comisii pentru toate cele 3 comunitati - ulterior tratatul de la Maastrich mentine denumirea data de tratatele initiale de Comisia Europeana, denumire mentinuta inclusiv prin tratatul de la Lisabona care va intra in vigoare 1. Constituire si componenta Initial tratatele de constituire au prevazut cel putin un comisar pentru fiecare stat membtru si cate doi pentru statele mari. Toate tratatele prevad calitatea de independent si lipsa de legaturi politico-juridice cu statul respectiv Pornind de la prevederea legala ca fiecare comisar este independent, nu se justifica prezenta mai multor comisari din partea statelor mari. Numarul membrilor comisiei poate fi modificat de catre consiliu cu unanimitatea sa. Componenta: a) in conform cu reuniunea de la Nisa din 2000 statele membre care au avut 2 comisari au trebuit sa renunte la cel de-al 2-lea comisar in favoarea statelor nou primite, fara ca numarul comisarilor sa depaseasca 27 de membri b) de la 1 decembrie 2009 va intra in vedere tratatul de la Lisabona, care prevede ca Comisia Europeana va fi formata dintr-un numar de membri care va corespunde cu 2/3 din numarul statelor membre, incluzand aici presedintele comisiei si inaltul reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate c) din punct de vedere al numirii sau al desemnarii, atat prin cele 3 tratate initiale de constituire si ulterior tratatul de fuziune de la Bruxelles comisarii UE, erau desemnati prin acordul comun al statelor membre. Ulterior, prin tratatul de la Maastrich, statele membre desemneaza de comun acord comisarii, numai dupa consultarea parlamentului, consultare care include si presedintele UE. Tratatul de la Amsterdam prevede ca desemnarea presedintelui Comisiei Europene trebuie supusa aprobarii

20

parlamentului european. Tot acest tratat prevede necesitatea acordului in legatura cu desemnarea cu ceilalti membrii ai comisiei. Presedintele si ceilalti membri ai comisiei, astfel desemnati, sunt supusi impreuna aprobarii Parlamentului European. Dupa aprobare ei sunt numiti de comun acord de catre guvernele statelor membre. d) Statutul comisarilor 1) Calitatea de comisar poate fi detinuta numai de cetatenii statelor membre, iar comisia trebuie sa cuprinda cel putin 1 cetatean al fiecarei stat membru. 2) Mandatul comisarilor este de 5 ani, inclusiv mandatul presedintelui comisiei este de 5 ani. 3) Activitatea comisarilor trebuie sa se desfasoare in deplina independenta, nefiind permis acceptarea de instructiuni sau recomandari de la niciun guvern sau vreun alt organism. 4) Comisarii sunt obligati sa se abtina de la orice act incompatbil cu caracterul funtiilor lor 5) Pe durata exercitarii functiilor comisarii europeni nu pot sa exercite vreo activitate profesionala remunerata sau nu. 6) In cazul nerespectarii obligatiilor prevazute in prezentul statut, Curtea de justitie, la sesizarea Consiliului sau Comisiei, va pronunta demiterea din oficiu sau pierderea pentru persoana in cazua a dreptului la pensie sau al altor avantaje care ii tin locul. 7) Incetarea mandatului membrilor comisiei are loc prin expirarea mandatului, demisie voluntara, demitere, sau deces. In cazul votarii unei motiuni de cenzura de catre Parlamentul European, membrii Comisiei sunt obligati sa demisioneze. In cazul in care un comisar si-a prezentat demisia, acesta va fi inlocuit de un alt comisar doar pentru perioada de mandat restanta. Fundamentul juridic al statutului comisarilor este reprezentat si de catre protocolul cu privire la privilegiile si imunitatile care se aplica functionarilor si agentilor comunitari. 2. Organizare Sediul comisiei este la Bruxelles. Pe langa un presedinte, Comisia Europeana va avea unul sau doi vicepresedinti, la care se adauga Inaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate. a) Organizarea sub aspect static identificare elementelor structurale ale comisiei - comisia europeana functioneaza dupa o organizare: 1) verticala a. cabinetele comisarilor fiecarui comisar ii este desemnat un anume portofoliu (domeniu de reglementare). Aceasta logica a repartizarii se va schimba cu intrarea in vogoare a tratatului de la Lisabona. Membrii cabinetului sunt specialisti, putand fi comparati cu consilierii tehnici din administratiile nationale. Regimul juridic al acestor membrii este diferit de cel al functionarilor comunitari iar cabinetul comisarului reprezinta de fapt echipa care dispare odata cu incetarea mandatului. b. serviciile administrative administratia comunitara este organizata in directii generale si servicii. Unul dintre cele mai importante servicii este Secretariatul general. El este prezent in toate etapele activitatii comisiei avand un rol de acumulare si de redistribuire a informatiei. Directiile generale sunt in numar de 24 si desfasoara activitati intr-un anumit domeniu. c. Functia publica comunitara reprezinta o notiune complexa care cuprinde administrarea comunitatilor europene, statutul agentilor comunitari si functionarea acestora.

21

Statutul functionarilor comunitari: se numeste functionar orice persoana care a fost numita intr-o functie permanenta in cadrul unei institutii comunitare. Functionarii publici sunt in numar aproximativ de 25.000 din care doar comisiei ii revine aproximativ 15.000. Functionarii publici comunitari sunt recrutati prin concurs (cu exceptia inaltilor functionari europeni). Agentii comunitari au acelasi regim ca functionarii comunitari, insa unii dintre ei pot fi angajati doar temporar. Se clasifica in agenti temporari (pentru indeplinirea unei activitati temporare), agenti auxiliari (tin locul persoanelor care momentan lipsesc sau acolo unde pentru o scurta perioada de timp volumul de munca a crescut) si consilieri speciali (acolo unde este nevoie de o calificare speciala, specialisti pe o anumita problema care sa isi exprime opinia). Functionarii si agentii comunitari beneficiaza de privilegiile si imunitatile prevazute in protocolul din 1965 (care tine de tratatul de fuziune din 1965) si are rolul de a asigura independenta acestora fata de statele membre. Aceste privilegii cuprind: imunitatea de jurisdictie, exceptarea de la aplicarea dispozitiilor privind formalitatile de inregistrare a strainilor, scutirea de impozite nationale, scutiri de taxe privind importul bunurilor tale. 2) Orizontala b) Organizarea sub aspect dinamic 3. Functionarea comisiei europene i. principiul de baza al functionarii este principiul colegialitatii ii. comisia se reuneste in principiu, o data pe saptamana la Bruxelles, iar pe perioada sesiunilor plenare ale Parlamentului European, reuniunea saptamanala a comisiei are loc la Strasbourg iii. deciziile comisiei sunt pregatite de comisarul de resort si de departamentele comisiei iv. sunt mai multe proceduri cu privire la adoptarea deciziilor: 1. procedura orala se refera la adoptarea deciziilor in sedintele plenare ale comisiei 2. procedura de abilitare se refera la faptul ca comisia poate abilita pe comisarii sai ca in numele, sub controlul sau, sa ia masuri de gestiune si administrare cu conditia respectarii principiului colegialitatii 3. procedura scrisa permite comisiei sa ia decizii in probleme ce nu necesita discutarea in plen si care nu pot fi rezolvate nici prin procedura de delegare v. reuniunile comisiei nu sunt publice, dezbaterile comisiei fiind confidentiale. Dupa adoptara deciziilor comisiei, secretariatul general are obligatia de punere in aplicare a procedurilor decizionale si de a veghea la executarea deciziilor. vi. Comisia raspunde pentru activitatea sa in fata parlamentului european care o poate demite in bloc prin motiune de cenzura 2. Atributiile Comisiei Europene a) vegheaza asupra aplicarii dispozitiilor tratatelor (functia de supraveghere) b) formuleaza recomandari sau avize asupra materiilor care fac obiectul tratatului (functia de initiativa si control) c) are putere de decizie proprie si participa la formularea actelor consiliului si a parlamentului european (functia de decizie si functia de initiativa) d) exercita competentele pe care consiliul i le confera (functia de executie)

22

3. Functiile Comisiei Europene a) functia de initiativa comisia dispune de un monopol al initiativei legislative in UE deoarece consiliul nu poate sa delibereze decat pe baza unei propuneri a acestuia b) functia de executie Consiliul UE supravegheaza comisia in activitatea sa de executie, activitate desfasurata cu ajutorul unor comitete compuse din reprezentanti ai statelor membre. Consiliul nu este executivul, ci acesta este reprezentat de comisia europeana. Exista 3 tipuri de comitete care sa reprezinte interesele guvernelor nationale in relatiile cu comisia: comitete consultative, comitete de gestiune, comitete de reglementare. c) Functia de supraveghere Comisia Europeana este indreptatita de catre tratatele comunitare sa vegheze la aplicarea acestora de catre statele membre, avand la dispozitie actiunile in justitie asupa statului care nu respecta dispozitiile acestor tratate. Comisia beneficiaza si de puterea aplicarii unor sanctiuni, atat in privinta statelor membre, cat si in privinta celorlalte subiecte de drept comunitar. Subicte de drept comunitar nu sunt doar statele membre. d) Functia de decizie comisia poate sa elaboreze regulamente, directive sau decizii, atat in baza atributiilor proprii, cat si prin delegarea de competenta din partea consiliului. Comisia administreaza bugetul UE, si fondurile speciale ce ii sunt atribuite. Comisia poate aplica in baza acestor atributii si masuri protectioniste. e) Functia de reprezentare aceasta functie se exercita: a. In cadrul negocierilor comerciale b. In cadrul negocierilor de asociere c. In cadrul negocierilor de admitere a noi membri Curs 8 27.11.2009

PARLAMENTUL EUROPEAN
1. Istoricul constituirii si evolutiei Parlamentului European Tratatul de la Paris (1951) s-a constituit CECO care avea o structura institutionala formata din Inalta Autoritate, Consiliul Special de Ministri, Adunarea Comuna si Curtea de Justitie Tratatul de la Roma (1957) EURATOM si Piata Comuna si structura institutionala (4 institutii) Fuziunea celor 3 adunari (1958) rezulta Adunarea Parlamentara Europeana, care din 1962 va fi denumita Parlamentul European Tratatul de la Maastrich cresterea locului PE in procesul decizional european (procedura codeciziei) Tratatul de la Amsterdam si Tratatul de la Nisa procedura codeciziei se generalizeaza Tratatul de la Lisabona sporesc atributiile si se stabileste un loc adecvat PE in cadrul instititiilor UE Procedura legislativa ordinara: prevede si implica Parlamentelor Nationale in procesul legislativ comunitar prin cooperarea interparlamentara si prin informari (Parlamentele Nationale sunt informate de $Comisie cu privire la toate proiectele) 2. Organizarea Parlamentului European

23

este condusa de Hernlis Spach are 78 de membri (deputati), care au fost desemnati de Parlamentele nationale ale statelor membre. Si dupa constiturea celorlalte doua comunitati, deputatii europeni sunt desemntati tot de statele membre

In anul 1976 s-a adopatat actul prin care s-a stabilit alegerea prin vot direct a europarlamentarilor de populatia statelor membre. Astfel, primele alegeri pentru Parlamentul european s-au realizat in anul 1979. numarul membrilor din PE a variat de la un mandat la altul. Cu privire la procedura de alegere a Parlamentului European, alegerile se desfasoara in toate statele membre in cadrul aceleiasi saptamani, de joi pana duminica. Fiecare stat alege europarlamentarii prin procedura de votare proprie, nu exista o procedura unica in toatele statele Europei. Au drept la vot toate persoanele care au 18 ani, si doar in Austria limita de varsta e de 16 ani. Conform dispozitiilor tratatului de la Lisabona, numarul membrilor din Parlamentului European nu trebuie sa depaseasca 99 si nu trebuie sa fie sub 6 membri, pentru fiecare stat. Numarul total de deputati este de 736 membri, iar Presedintele actual al PE este Jerzy Buzek (polonia). Statutul PE a fost adoptat in 2005 si a intrat in igoare in anul 2009. Noutatile aduse ulterior acestui statut au fost mai mult de natura pecuniara. Deputatii Europarlamentari beneficiaza de un regim de imunitati si privilegii (stabilit prin Protocolul din 1965) Organizarea Parlamentului European - presedintele Parlamentului este asistat de 14 vicepresedinti - presedintele coordoneaza intreaga activitate a PE, reprezinta PE in relatiile cu celelalte institutii si statele membre, semneaza alaturi de Presedintele Comisiei actele comunitare, reprezinta PE in raporturile juridice si toate relatiile externe ale acestei institutii - sediul institutiilor comunitare nu este ale la intamplare este stabilit prin act juridic comunitar (primul Protocolul privind sediile institutiilor comunitare a fost adoptat in anul1965, iar cel de-al doilea in 1997) - sediul de la Strasburg este cel oficial (aici se tin cele 12 sesiuni plenare ale PE si cea bugetara) - sesiunile aditionale si sedintele Comisiei Europene se tin la Bruxelles - la Luxemburg se afla sediul Secretariatului General al PE - PE este structurat in mai multe organisme: in grupuri parlamentare: europarlamentarii se grupeaza nu in functie de nationalitate, ci in functie de optiunile politice pe care le au. Fiecare deputat poate sa se afilieze la un singur grup parlamentar, putand exista si parlamentari independenti. In cadrul unui grup politic avem un presedinte, un birou si un secretariat. Pentru constituirea unui astfel de grup trebuie sa existe un numar minim de 25 de deputati. In momentul de fata exista urmatoare grupuri parlamentare in cadrul PE: Grupul Partidului Popular European Grupul Aliantei Progresiste a Socialistilor si Democratilor din PE Grupul Aliantei Liberalilor si Democtatilor pentru Europa

24

Grupul Verzilor / Alianta Libera Europeana Conservatorii si Reformatorii Europeni Grupul Confederal al Stangii Unite Europene / Stanga Verde Nordica Grupul European Libert si Democratiei Neafiliatii

in comisii parlamentare: exista 20 de comisii parlamentare, stabilite in functie de domeniile aquitas european. O comisie poate avea 24-86 de deputati In cadrul organizatiei avem presedinte, birou si secretariat. In cadrul unei comisii pot fi organizate subcomisii sau comisii speciale temporare. Comisiile parlamentare sunt urmatoarele: Afaceri Externe Drepturile omului Securitate si Aparare Comert International Dezvoltare Control Bugetar Afaceri economice si buget Dezvoltarea fortei de munca Industrie, cercetare si energie Piata interna si protectia consumatorului Transport si turism Pescuit Cultura si educatie Afaceri juridice Afaceri constitutionale Drepturile omului in delegatii: sunt care au ca misiune dezvoltarea relatiilor parlamentare intre PE si Parlamentele Nationale. In afara delegatiile interparlamentare sunt constituite si Comisii Parlamentare mixte pentru mentinerea contactelor cu Parlamentele statelor candidate la aderare sau cu Parlamentele statelor asociate la UE in organizatii politice Conferinta presedintilor presedintele grupurilor politice si presedintele PE Biroul este format din Presedintele Parlamentului, cei 14 vicepresedinti si 5 chestori. Acestia au un mandat de 2,5 ani in organizatii administrative Competenta si atributiile PE Competentele PE pot fi grupate in: o competente leguslative o competente privind adoptarea bugetului

25

o competente de control 1) Competenta legislativa Implicarea PE in adoparea legislatiei comunitare s-a realizat in cadrul unui proces ascendent, PE dobandind noi competente cu prilejul fiecarui tratat adoptat. Proceduri legislative utilizate de PE: Procedura consultarii Actele juridice comunitare fiind adoptate de consiliu, insa consultarea era obligatorie. Tratatul prevede cazurile in care se impune consultarea obligatorie a PE si cazurile in care consultarea este doar facultativa. Procedura cooperarii Introdusa in Tratatul de la Roma prin Actul Unic European (procedura dublei lecturi). Tratatul de la Maastrich procedura codeciziei (procedura celor 3 lecturi) 2) Competente bugetare PE a avut competente extinse inca de la inceput cu privire la adoptarea bugetului 3) Competente de control se realizeaza prin: - Controlul politic exercitat de PE cu privire la faptul ca PE controleaza activitatea celorlalte institutii comunitare. - Informarile - Anchetele PE poate numi comisii de ancheta care sa investigheze cazurile de incalcare/aplicare defectuoasa a dreptului comunitar de statele membre. - Mediatorul european, introdus prin Tratatul de la Maastrich, creat in sprijinul cetatenilor; garantie pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului la nivel comunitar - Motiunea de cenzura asupra comisiei - Procedura petitiilor in cadrul Comisiei Parlamentare sunt prezentate petitii (referitoare la incalcarea normelor de drept comunitar) formulate persoanelor fizice sau grupuri de persoane Curs 9 14.12.2009 Sistemul jurisdictional al UE 1. Sistemul institutional european Curtea de justitie este institutie cu atributii de control jurisdictional. Diferenta intre curtea de justitie a UE si alte instante internationale cu competente pe plan european: - vom face diferenta intre curtea de justitie de la Luxemburg si o vom diferetntia fata de curtea de justitie de la Strasbourg si curtea de justitie de la Haga curtea de justitie de la Luxemburg reprezinta instanta UE curtea de justitie de la Strasbourg functioneaza in cadrul Consiliului Europei(scopurile consiliului promvarea democratiei si promovarea drepturilor omului; in

26

cadrul consiliului europei au fost adoptate printre alte tratate, conventia europeana a drepturilor omului in 1950 care reglem dr civile si politice si Carta sociala europeana care reglem dr economico si sociale; prin dispoz conventiei pentru drepturile omului a fost infiintata si Curtea europeana a drepturilor omului ca instanta europeana care reprezinta mecanismul jurisdictional de garantare a drepturilor fundamentale ale omului) - Accesul la curtea europeana a dr omului este asigurat fiecarei persoane fizice careia i sa incalcat un drept fundamental mentionat in cuprinsul conventiei sau a protocoalelor anexate; accesul la aceasta instanta se asigura dupa parcurgerea tuturor cailor procesuale in fata jurisdictiei nationale intrun termen de 6 luni de la ramanerea definitiva a hotararii in fata instantei nationale Curtea internationala de la Haga, este ogranizata si functioneaza in cadrul ONU - La aceasta instata calitatea procesuala activa este recunoscuta doar subiectelor de drept international public, Curtea de justitie de la luxemburg este instanta specifica si reprezinta institutia care a avut caracter comun inca de la infiintarea celor 3 comunitati europene - Aceasta curte de justitie a fost prevazuta inca de la inceput ca institutie unica - Evolutia curtii de justitie: prin actul unic european se instituie a 2 a treapta de jurisdictie comunitara fiind infiintat tribunalulul de prima instanta ca prima treapta de jurisdictie europeana, avand sediul tot la Luxemburg in anul 2004, cand printro decizie a consiliului UE a fost infiintata o noua instanta comunitara: Tribunalul Functiei Publice acesta a fost creat prin institutionalizarea unei camere jurisdictionale; competenta tribunalului functiei publice include actiunile promovate de functionarii comunitari impotriva institutiilor comunitare curtea de justitie: - ca organizare si componenta include in cadrul acesteia judecatorii - asctiv acesteia este coordonata de un presedinte - in cadrul organizatoric intalnim grefa instantei coord de un grefiei si un grefier adjunct, precum si serviciile administrative si un serviciu distinct de cercetare si documentare, in componenta intra si 8 avocati generalin - activitatea este reglementata detaliat printrun regulament propriu de organizare si functionare, regulament modificat succesiv, ultima modificare in a2008 - judecatorii au un mandat pe o perioada de 6 ani, jumatate dintre acestia reiinoindu-si mandatul odata la 3 ani - judecatorii trebuie sa fie nominalizati dintre persoanele cu prestigiu si activitate juridica recunoscuta in statele din care provin - in afara regulamentului de organizare si functionare in cadrul curtii de justitie au fost adoptate si alte reglementari proprii cum ar fi instuctiunile pentru grefier si instructiunile pentru parti - activitatea curtii este permanenta, prin regulam de functionare sunt stabilite vacantele judecatoresti

27

- activitatea curenta se realizeaza in cadrul camerelor jurisdictionale - in cadrul curtii de justitie functioneaza camere jurisdictionale formate din 35 judecatori - procedura in fata curtii cunoaste 2 faze: faza scrisa(se depun cererea, intampinarea si o contrareplica a reclamantului, dupa care urmeaza o procedura intermediara a instructiei, in cadrul careia un judecator raportor de semnat de catre curte stabileste prin ordonanta faptele ce trebuie probayte in cadrul procedurii orale) si faza orala(cuprinde dezbarerile partilor, este o faza publica, partile pot sa participe personal sau prin dezbatere dupa care se redacteaza hotararea) - in cardrul procedurii se admite interventia, exceptii procesuale, terta opozitie(reglem concret prin internediul regulamentului) si sunt mentionate caile de atac tribunalul de prima instanta - isi desfasoara activitatea pe baza unui regulament propriu

2. Actiunile pot fi promovate in fata instantelor comunitare Primul judecator comunitar este judecatorul national!!! Instanta nationala este instanta de drept comun; toate politicile comunitare, toate reglementarile comunitare, sunt puse in aplicare de catre instanta nationala. Actiunile atribuite in comptetenta instantelor comunitare: a) recursul in anulare b) recursul in carenta c) recursul in responsabilitate - resp contractuala - resp necontractuala d) actiunile pecuniare Toate aceste recursuri pot fi pormovate in fata curtii de justitie impotriva reglementarilor adoptate de institutiile comunitare. Recursul prejudiciar, este o forma de cooperare intre instantele nationale si instantele comunitare. Alta categ de actiuni care se refera la recursurile impotriva neindeplinirii obligatiilor de catre statele membre procedura de infringement. Recursul prejudiciar reprezinta o forma de cooperare dintre instantele nationale ale statelor membre si inst comunitare. Are 2 forme de prezentare si anume, este vorba despre recurs in interpretare si recurs in aprecierea validitatii actelor adoptate de institutiile comunitare. Formele de prezentare se refera la obliectul recursului prejudiciar. Calitate procesuala activa revine doar instantelor nationale; aceasta este o procedura de la judecator la judecator. Un astfel de recurs prejudiciar poate fi promovat de catre instanta nationala atunci cand considera necesar, cand trebuie sa se pronunte la nivel national asupra interpretarii dreptului comunitar sau asupra aprecierii valabilitatii unui act juridic adoptat de catre institutiile comunitare. Instanta nationala poate sau este obligata sa promoveze acest recurs prejudiciar. In situatia in care instanta nationala in fata careia se pune o problema de interpretare sau de apreciere a validitatii unui

28

act comunitar judeca in tara respectiva in ultima instanta in acest caz are obligatia sa promoveze recursul judiciar. Instanta comunitara poate sa admita sau in cazul valabilitatii sa respinga recursul prejudiciat in cazul interpretarii hotararea este obligatorie pentru statul ce a dispus trimiterea prejudiciata. Hotararea are caracter obligatoriu doar pentru statul care a trimis spre solutionarea acea cerere. Hotararea pe interpretare nu beneficiaza de autoritate de lucru judecat. In ceea ce priveste hotararea pronuntata cu privire la valabilitatea actelor juridice comunitare aceasta are autoritate de lucru judecat si are caracter obligatoriu pentru toate statele membre, pentru ca prin acest recurs se invalideaza un act juridic comunitar. In momentul in care se primeste decizia instanta nationala va proceda la repunerea cauzei pe rol. Acele actiuni indreptate impotriva institutiilor comunitare: 1. recursul in anulare Obiectul acestui recurs in constituie anularea actelor juridice adoptate de catre institutiile comunitare acte juridice prin care sunt incalcate dispozitiile generale ale tratatelor comunitare. Prin notiunea de recurs in fata instantelor comunitare nu intelegem promovarea unei cai de atac impotriva hotararilor nationale, ci reprezinta actiuni distincte principale promovate in mod direct si atribuite in competenta acestora in textul tratatelor. Calitatea procesuala activa: - distingem 2 grupe de reclamanti, reclamantii privilegiati(aici intra acei reclamanti care nu trebuie sa faca dovada vreunui interes in promovarea acetui recurs; din aceasta categorie fac parte celelalte insitutii comunitare si statele membre) si ceilalti reclamanti(fac parte persoanele fizice si persoanele juridice care trebuie sa dovedeasca un interes, sa dovedeasca ca au fost prejudiciate prin actul juridic a carui nulitate o solicita) Calitatea procesuala pasiva - o au toate institutiile comunitare Termenul de promovare este de 2 luni de la data publicarii actului juridic contestat Efectele hotararii: hotararea are efect obligatoriu catre toate statele membre, avand autoritate de lucru judecat, in urma solutionarii actiunii putand fi admisa actiunea fie in totalitate fie in parte. 2. Recursul in carenta Prin notiunea de carenta intelegem intentia de abtinere a unei institutii comunitare in elaborarea unui act juridic comunitar pe care avea obligatia sa il elaboreze conform dispozitiilor tratatului. Calitatea procesuala pasiva se indreapta impotriva institutiei care aveau obligatia elaborarii unui act comunitar. Calitatea procesuala activa - cele 2 categ de reclamanti, privilegiati sau ceilalti reclamanti. Procedura cunoaste 2 faze: - faza prealabila institutia respectiva este notificata sa adopte actul juridic in cauza, numai daca in termen de 2 luni de la notificare nu se conformeaza se trece la a 2 a faza , prin care curtea de jurstitie va obliga sa se adopte actul juridic respectiv - faza judiciara propriu zisa Recursurile in responsabilitate a) necontractula b) contractuala

29

Diferentqa este ca a 2a izvoraste dintrun contract, iar prima are la baza o atitudine delictuala din partea comunitatii in ansamblu. Aceste actiuni sunt indreptate impotriva comunitatii in ansamblu, reprezentate prin comisie. Actiunea impotriva neindeplinirii obligatiilor de catre statele membre procedura de infringement Calitatea procesuala pasiva o are statul, care nu indeplineste obligatiile comunitare ccare rezulta din tratatul comunitar, sau tratatul de aderare. Initierea procedurii poate fi facuta de orice stat membru sau de celelalte inst care sesizeaza in prealabil comisia. Comisia adreseaza o notificare statului membru in cauza cu privire la obligatiile ce urmeaza a fi indeplinite de acel stat. Statul dispune de un termen de 2 luni pentru a se conforma si a modifca legislatia interna in conformitate cu mentiunile din notificarea comisiei, sau pentru a-si prezenta punctul de vedere fata de comisie, insa sensul ca nu sunt incalcate dispozitiile tratatului. Daca comisia constata in continuare ca sunt incalcate dispoz tratatului emite o noua notificare catre stat acesta fiind obligat sa se conformeze de aceasta data. Daca nu se conformeaza initiaza procedura de judecata. Curtea de justitie poate sa admita sau sa respinga actiunea iar in cazul admiterii va indica in mod concret statului in cauza cum sa modifice legislatia interna aplicand si amenzi. SUBIECTE PENTRU EXAMEN 1. CONSTITUIREA COMUNITATILOR EUROPENE SI EVOLUTIA ACESTORA constituirea comunitatilor, evolutia calitativa si cantitativa a comunitatilor instituirea comunitatii europene prin tratatul de la Maastrich 3. CARACTERISTICILE JURIDICE FUNDAMENTALE ALE COMUNITATILOR EUROPENE caracterele generale ale comunitatilor europene caracterele specifice comunitatilor europene 4. IZVOARELE DREPTULUI COMUNITAR notiunea si clasificare izvoarele principale izvoarele secundare(dr comunitar derivat) izvoarele complementare ierarhia normelor juridice comuntiare raportul dintre dreptul comunitar si dreptul national al statelor membre 5. SISTEMUL INSTITUTIONAL AL STATELOR MEMBRE principiile care stau la baza organizarii activitatii institutiilor comunitare consiliul european consiliul UE comisia europeana parlamentul european organele jurisdictionale comunitare organele auxiliare si cu caracter financiar bancar

4. REPARTIZAREA PUTERILOR INTRE INSTITUTIILE COMUNITARE

30

5. -

functia normativa functia executiva functia bugetara functia de control functia internationala ACTIUNILE IN JUSTITIE recursul in anulare recursul in carenta recutrsul prejudiciat recursul neindeplinirii ----procedura de infringement

31