Criminologie

Scoala pozitivista criminala

Reprezentantii de seama ai Scolii pozitiviste italiene au fost : Cesare Lombroso, Rafaele

Garofalo si Enrico Ferri. Scoala pozitivista italiana a fost un curent filozofic care cerceta
realitatea numai din prisma faptelor pozitive, bazandu se pe experienta directa si nu pe
abstractizari si generalitari.Reprezentatul de seama al acestei scoli este Cesare Lombroso,
considerat si fondatorul antropologiei criminale-aceea ramura a antropologiei generale care
studiaza criminalitatea pornind de la premisa ca aceasta ar fi un fenomen de natura biologica .
Pe langa explicatiile de natura biologica, in antropologia criminala intra si explicatiile de
ordin psihiatric, criminalul fiind nu numai un anormal biologic ci si un bolnav psihic.

Cesare Lombroso 1835 1909

Cesare Lombroso a fost medic legist si psihiatru , profesor la Universitatea din Pavia si
Torino. Din tinerete a efectuat observatii in inchisori , spitale de boli nervoase, practicand
disectii si masuratori asupra cadavrelor ,in special ale infractorilor scriind un nr mare de
lucrari. Printre aceste lucrari se numara Omul delicvent, Cauzele si remediile crimei , Femeia
Delicventa, Omul alb si omul de culoare, Delicventul politic.
Din Tezele de baza ale doctrinei lui Cesare Lombroso reies urmatoarele :
1*Criminalitatea exista si in lumea plantelor si a animalelor, plantele insectivore sau carnivore
: la cruzimea animalelor a considerat in mod gresit ca printre acestea ar exista acel scop ca in
cazul crimelor savarsite.
2*Crima este prezenta la salbatici , la oamenii primitivi si la copii. La salbatici era
exemplificata ideea cu cazurile de canibalism juridic, prostitutie in onoarea oaspetilor , violul
ca modalitate de casatorie. Lombroso nu putea face distinctie intre fenomenele din natura,
respectiv incaierarile intre primitivi si copii, care nu au nici o semnificatie juridica ,pe de-o
parte si faptele indivizilor care pot constitui infractiuni pe de alta parte.
3*Individul criminal se deosebeste de cel onest prin anumite anormalitati si inferioritati
organice, el sustinea ca individul, datorita defectelor pe care le are este aproximativ egal
d.p.d.v.organic si psihic animalului, salbaticului si copilului. Si aceasta sustinere a lui
Lombroso este total lipsita de acoperire, nefiind confirmata in realitate.
4*Teza sintagmelor este cea mai cunoscuta lucrare a sa, prin care sustine ca prezenta unor
anomalii (stigmate) la criminali ar putea duce la recunoasterea acestora din mijlocul acestora
din mijlocul celorlalti indivizi.
Aceste anomalii ar putea fi:
a. anatomice : asimetria craniului si a fetei, anormalitatea creierului, defecte ale ochilor,
dimensiuni excesive ale pometilor, nas stramb, buze carnoase, barbie proeminenta,
urechile in forma de toarta, ochii mici,fruntea tesita
b. Fiziologice: tatuajul,mancinismul,stabismul,daltonismul, stangacia, tulburari ale
reflexelor, forta dinamometrica a muschilor redusa
c. De constitutie: efeminarea, masculinitatea, infantilismul si senilitatea prematura
d. Psihologice: lipsa milei, a iubirii, cruzimea, pasiunea pt jocuri de noroc, viata
destrabalata, inclinatia catre obscuritate.
Cesare Lombroso a sustinut ca artistii sunt determinati de pasiune, motiv pt care sunt in nr
mai mare criminali in raport cu oamenii de stiinta.
5.Teoria criminalului innascut: Teoria centrala a lombroscianismului, in jurul careia
graviteaza toate celelalte teze ale sale, este aceea conform careia criminalul este innascut
criminal.

6.Teoria tipului criminal : teorie care sustine ca infractorul constituie un tip criminal
antropologic *distinct de omul normal*.
7.Teoria atavismului : conform acestei teorii comportamentul criminal se transmite ereditar
prin atavism, criminalul asemanandu se cu animalul, cu omul preistoric, salbaticul si copilul.
8.Teoria identitatii dintre criminalul innascut si nebunul moral: Lombroso sustine o identitate
intre criminali si individul lipsit de simtul moral.
9.Teoria naturii epileptoide a crimei: epilepsia ar fi caracteristica infractorilor si ca intre
infractorul innascut , nebunul moral si epileptic exista o identitate completa.
Criticat fiind de adversii sai, Lombroso a adus corective doctrinei sale, iar in lucrarea „Omul
delicvent” a renuntat la ideea caracterului exclusiv biologic , antropologic al fenomenului
infractional admitand ca acesta poate fi influentat si de factori sociali si fizici , a admis ca
numai o parte criminalilor sunt innascuti.(aproximativ 40%) si ca pe langa cauzele biologice
care sunt predominante , pot avea influenta si factorii sociali( alcoolismul, mizeria) dar si
factori fizici( clima, fenomenele geologice)
In lucrarile sale , Lombroso s a preocupat de problema criminalitatii, a personalitatii
infractorilor, in cele din urma rezulta ca tezele sale sunt false , fiind infirmate de realitate.

Enrico Ferri 1851 1934

Cel mai de seama adept, continuator si amendator al operei lui Cesare Lombroso, Enrico Ferri
a fost profesor de drept penal la Universitatea din Pisa si apoi la cea din Roma.
Jurist si om politic, este considerat intemeietorul criminologiei sociologice. Cea mai
importanta lucrare a sa a fost „ Sociologia criminala” scrisa in 1892. Scoala lui Enrico Ferri
apreciaza ca factori favorizanti ai criminalitatii cauzele sociale , determinarile sociale.
Tezele lui Enrico Ferri:
1.Crima si criminalitate
Crima este un fenomen de origine complexa, biologica si fizica. Criminalitatea este
considerata de E.F. ca anomalie biologica denumita nevroza prin care intelege o
predispozitie criminala determinata de constitutia biologica care variaza de la criminal la
criminal. El nu ignora rolul mediului social, ci ii atribuie un rol secundar in determinarea
comportamentului criminal.
2. Dinamica criminalitatii . Nu este caracterizata printr o repetare mecanica, de la an la an, ci
printr-o oscilatie permanenta, respectiv prin cresteri si descresteri repetate determinate de
cauze naturale ( ereditate, structura organica), de factori sociali si fizici, de impulsuri
ocazionale. A sustinut ca dinamica criminalitatii este guvernata de asa-numita lege a saturatiei
criminale, in functie de schimbarile care intervin in mediul social si fizic si de tendintele
ereditare si de impulsurile ocazionale, criminalitatea poate creste in anumite perioade
ajungand la limita maxima permisa de acesti factori.
3.Varietatea infractiunilor si a infractorilor. Este determinata de varietatea factorilor care
concura la producerea fenomenului criminal, aceasta varietate impunanad cu necesitate o
mare varietate a pedepselor si individualizarea stricta a acestora.
4. Pedeapsa nu este o retributie a unei vini morale, asa cum sustin reprezentantii scolii clasice,
ci o masura necesara de aparare sociala.
5.Teza substitutivelor penale:porneste de la ideea ca lupta impotriva criminalitatii trebuie dusa
printr+o serie de masuri , numite substitutive penale:
 economice: o politica rationala a impozitelor, constituirea de cai si mijloace de
transport, conditii corespunzatoare de locuit
politicelibertati cetatenesti, parlament democratic
stiintifice : fotografierea antropologica a delicventilor, telegraf, metode de identificare
a otravurilor.
Legislative si administrative :justitie dreapta, legislatia testamentara oportuna, dreptul
cercetarii paternitatii
Religioase:abolirea celibatului preotilor, admiterea divortului
Educative :interyicerea spectacolelor indecente, perfectionarea metodelor de crestere si
educare a copiilor.
C Ferri a ramas un adept al lui Cesare Lombroso.

Raffaele Garofalo
(1851 1934)

Jurist si profesor universitar de drept penal la Neapole, autorul lucrarii *Criminologia* ,

aparuta la Torino in 1885. R. G. incearca sa defineasca criminologia ca pe o stiinta separata de
drept penal. Raffaele Garofalo doreste sa creeze o teorie a criminalitatii naturale . Alaturi de
Enrico Ferri , acesta a fost un continuator al operelor lui Cesare Lombroso orientandu se spre
antropologie si psihologie.El a facut diferenta intre delictul natural, pe de o parte si cel juridic
pe de alta parte, aceasta impartire a delictelor fiind una din tezele fundamentale ale intregii
sale activitati.
Raffaele Garofalo sustine ca delictul natural care ar fi considerat crima in orice societate si
care va fi pedepsit ca atare este urmarea incalcarii de catre individ al simtului moral al unei
comunitati introducand aici sentimentul de mila si cinste.

SCOALA SOCIOLOGICA FRANCEZA.Ideea centrala a acestei scoli o constituie teza

conform careia factorul prim si determinant al fenomenului criminal il constituie mediul
exterior, social, si cu deosebire, elementele de natura economica.
Reprezentantii cei mai importanti ai scolii sociologice au fost medicul legist Alexandre
Lacassagne, antropologul Leonce Manouvrier si juristul si filozoful Gabriel Tarde. Aceasta
scoala a aparut in Franta , la Lion in ultimul deceniu al sec XIX lea ,avand opinii radical
opuse cu cele ale reprezentantilor scolii pozitiviste italiene.
ALEXANDER LACASSAGNE (1843-1924)
– fondatorul scolii sociologice franceze sustine ca individul criminal este produsul mediului
social in care traieste , in primul rand al conditiilor necorespunzatoare ale vietii sale
economice , nefiind deci un criminal innascut. Referindu-se la conditiile economice
necorespunzatoare ,enumereaza conditiile proaste de locuit care duc la boli, ale graviditatii
,ale nasterii si ale copilariei duc la deformarile scheletului, la atacarea sistemului nervos. El
vede necesitatea studierii raporturilor dintre infractionalitate , relatie economica, alcoolism,
educatie, obiceiuri, s.a.m.d. A intocmit cu colaboratorii sai un calendar al crimelor in functie
de factorii climatici, si meteorologici, si felul in care acestea sunt repartizate pe lunile anului.
Sustinea ca nr. crimelor impotriva proprietatii cresc iarna si scad vara,iar impotriva
persoanelor cresc odata ce temperaturile ajung la maxim in timpul verii.
LEONCE MANOUVRIER- antropolog, adversar al teoriilor lui Cesare Lombroso sustine teza
potrivit careia criminalul este un produs sociologic ,iar crima este materie sociologica . El
contesta teoria criminalului innascut al lui C Lombroso , mentionand ca in realitate , anatomia
si psihologia – antropologia- nu pot explica comportamentul individual criminal si nici pe al
celui onest, intrucat acestia sunt, d.p.d.v antropologic, identici.
GABRIEL TARDE- s-a remarcat prin multitudinea operelor sale --Criminalitatea Comparata,
Filosofia penala, Legile imitatiei, Transformarea dreptului , Legile imitatiei. El il combate pe
Lombrosso, mentionand ca nu poate fi vorba de un criminal innascut , ci unul profesional sau
social. Crima,sustine el, se invata in societate , ca oricare profesie .Potrivit lui ne comportam
in mod corect sau criminal , avem relatii pasnice sau purtam razboaie prin imitatie.El ii
combate pe A. Lacassagne spunand ca infractiunile sunt mai putin numeroase in partile
nordice nu datorita temperaturii mai scazute, ci din cauza ca Nordul este mai civilizat.
Sustinea ca la cauza criminalitatii gasim cauze preponderent sociale :mizeria, incultura
,influentele negative ale mediului inconjurator. Explicatiile de natura psihologica ale
comportamentului uman in general si ale comportamentului infractional in special.

Explicatii de natura psihologica a comportamentului infractional

a.Istoricul dezvoltarii cunostintelor de psihologie; importanta acestora pentru

criminologie
In dezvoltarea istorica a psihologiei s-au conturat mai multe teorii deosebite prin modurile de
abordare ale psihicului uman in ansamblul sau , ale comportamentului uman printre care
amintim-asociationismul, behaviorismul, gestaltismul, freudismul
bAsociationismul- conceptie filosofica de orientare materialista-mecanicista, raspandita in
Europa catre sec XVI- XIX, care incearca sa demonstreze si sa inteleaga viata psihica
,complexa a individului doar prin mecanismul asocierii , potrivit caruia fiecare proces psihic
superior este rezultatul unui lant sau compozitii asociative, constituite in constiinta
individului, indiferent de vointa sa .Insasi memoria si inteligenta sunt rezultatul unor procese
de asociere.Reprezentantii acestor teorii au sustinut ca prin transmiterea pe cale verbala a unor
idei asociative, si prin provocarea unor discutii pe baza acestor asocieri de idei se pot
descoperii suspectii si se poate ajunge la recunoasterea unor fapte.
Asociationismul ,denumit si atomism psihologic, a fost depasit de o serie de alte teorii si
curente psihologice, cum sunt gestaltismul si chiar freudismul, care ofera, d.p.d.v teoretic , o
viziune mai larga a fenomenelor si vietii psihice.
c.Behaviorismul- (de la englezescul behaviour=comportament) sau teoria comportamentului
este un curent american aparut la ceputul sec al XX-lea, ca o reactie la psihologia
introspectionista.Behaviorismul studiaza psihicul uman, pornind exclusiv de la unele date
obiective , respectiv de la reactiile glandulare, viscerale, musculare ale individului fata de
stimulii externi. Aceasta conceptie considera ca pt intelegerea si prevederea
comportamentului uman este suficienta studierea relatiei S-R(stimul-raspuns), fara a mai fi
nevoie sa se faca apel la constiinta.Behaviorismul a aparut ca urmare a aplicarii la oameni a
unor experimente aplicate pe animale , in special pe soareci.
d.Gestaltismul- (de la germanul Gestalt=structura, configuratie, forma) –este o conceptie
psihologice elaborata la inceputul sec XX, in psihologia occidentala. In conformitate cu
conceptia gestaltista, aparuta ca o reactie fata de asociationism si behaviorism, orice proces
psihic este o structura sau o configuratie integrala. Structurile si configuratiile psihice se
caracterizeaza prin nesumabilitate, adica prin faptul ca nu pot fi considerate simple sume ale
elementelor componente , prin tendinta spre intreg, ele pot fi recunoscute chiar daca
elementele componente ale intregului se reduc ca nr , precum si prin transponibilitate.
Conform adeptilor gestaltismului, fiinta umana, ca un tot, ca si subsistemele din care este
alcatuita nu poate fi *descompusa*.
e.Freudismul :
Sigmund Freud (1856-1939) a fost un medic neurolog si psihiatru vienez de mare renume,
creatorul unei doctrine originale care ii poarta numele (Freudismul).A scris un nr mare de
lucrari dintre care amintim: Introducere in psihanaliza, Prelegeri de psihanaliza,
Psihopatologia vietii cotidiene, Interpretarea viselor. El a creat psihanaliza incercand sa
explice mecanismele psihicului uman care il determina pe individ sa savarseasca
infractiuni.Teoria lui Freud a fost elaborata in 2 etape.
Prima etapa este cea in care inconstientul, preconstientul si constientul sunt concepute ca
entitati autonome, in care impulsurile circula pe verticala ascendent si descendent.
Inconstientul reprezinta partea ascunsa fiind cel mai puternic sector al mintii umane. Este
distinct de preconstient, acesta reprezentand acea parte ce poate fi stimulata prin procesele
gandirii si poate deveni constient.Inconstientul cuprinde impulsurile instinctive ale omului cat
si memoria refulata din sfera constientului. Aceasta inseamna ca atat gandurile omului cat si
emotiile ai actiunile sale sunt guvernate de forte ascuse in procesele memoriei si pot fi scoase
la iveala printr-o tehnica speciala numita psihanaliza.
A doua etapa:Viata psihica a individului uman cuprinde,dupa opinia sa,trei *niveluri* sau trei
instante diferite aflate intr-o stransa legatura si interdependenta si anume : sinele ,eul si
supraeul.
Sinele este aceea dintre instantele psihicului uman (denumita si id, eu apersonal, gandirea
inconstienta) care cuprinde instinctele, tendintele si inclinatiile primare refulate, care nu sunt
traite in mod constient. Dintre acestea rolul cel mai important il are instinctul sexual la care se
adauga si alte instincte de placere precum si cele agresive si destructive. Sinele este in conflict
permanent cu instantele superioare ale psihicului, cu eul si supereul fiind cea mai ascunsa
parte a vietii psihice. In anumite momente impulsurile, instinctele si tendintele refulate in sine
se manifesta in afara, in vise, lapsusuri de gandire sau vorbire, complexe de diferite feluri.
Eul (egoul , constiinta de sine, viata psihica constienta ) constituie nivelul central al
personalitatii , incluzand ansamblul cunostintelor si al atitudinilor celui in cauza fata de sine si
fata de diferitele interese sau valori individuale sau sociale.
Supraeul este constiinta morala, este expresia vietii sociale a individului, rezultatul influentei
permanente pe care o exercita asupra personalitatii acestuia , exigentele si imperativele
mediului social. El este inregistratorul si purtatorul normelor de conduita sociala , constituind
in viata individului achizitia cea mai recenta , dar totodata si cea mai fragila a personalitatii
acestuia, reflectand particularitatile pozitive si negative ale mediului in care el traieste si se
formeaza ca om.

Teorii psihanalitice post freudene....

Fenomenologia criminalitatii ca obiect de studiu al criminologiei

Criminalitatea este un produs obiectiv al structurii sociale care s-a nascut odata cu acesta,
fiind constituit din ansamblul infractiunilor ce se savarsesc intr-o anumita perioada de timp si
intr-un loc bine determinat.
In sens abstract este reprezentat de totalitatea infractiunilor cu referire la intreaga istorie a
societatii si la intreaga suprafata a globului terestru. Interesul global nu poate fi utilizat
datorita caracterului sau general si abstract.
In sens particular, acceptiunea restransa a criminalitatii se refera la o subdiviziune sau alta a
criminalitatii generale. Putem vorbi de o criminalitate in sens larg ce cuprinde totalitatea
infractiunilor savarsite intr-o anumita epoca istorica sau oranduire sociala determinata. In
acest sens putem vorbi de infractionalitate din sclavagism, capitalism sau oranduirea
socialista.
In sens restrans. Prin criminalitate concreta in sens restrans , intelegem fenomenul social care
cuprinde totalitatea infractiunilor savarsite, in cadrul fiecarei oranduiri sociale, in limitele unei
perioade de timp determinate (semestru, an, deceniu), intr-o arie geografica determinata(tara,
continent), sau de catre anumite categorii determinate de indivizi(tineri , adulti).
D.p.d.v. tehnic putem vorbi de o criminalitate reala, o criminalitate descoperita si o
criminalitate judecata.
Prin *criminalitate reala* intelegem totalitatea infractiunilor savarsite efectiv , la un moment
dat, pe un teritoriu determinat indiferent daca infractiunile sunt cunoscute si inregistrate.
Criminalitatea reala se divide in criminalitate nedescoperita si criminalitate descoperita.
Criminalitatea nedescoperita cuprinde totalitatea infraciunilor ascunse care din diferite motive
nu au ajuns la cunostinta organelor de stat.
Prin criminalitatea descoperita( criminalitate relevanta) se intelege totalitatea infractiunilor
care prin sesizari, denunturi, plangeri au ajuns la cunostiinta organelor de stat competente sa
le trateze d.pd.v legal, adica sa le inregistreze, sa le analizeze, sa le instrumenteze , sa-i
urmareasca si sa-i judece pe cei vinovati..
Criminalitatea judecata cuprinde totalitatea infractiunilor despre a caror savarsire au fost
sesizate instantele de judecata si pt a caror savarsire , persoanele vinovate au fost condamnate
prin hotarari penale definitive.

Prin criminalitate organizata intelegem un ansamblu de structuri dotate cu importante

mijloace financiare care controleaza o vasta serie de activitati ilicite,de natura sa afecteze grav
anumite sectoare economice sociale si politice, desfasurate prin diferite metode si mijloace, in
mod, , planificat si conspirat cu structuri si mecanisme de autoaparare in scopul obtinerii de
profituri ilicite si utilizand in aceste scopuri metode violente.
Trasaturi ale criminalitatii organizate:
-activitatile ilegale prezinta un grad sporit de periculozitate, afecteaza grav sectoarele
economice, politice si sociale, activitatea infractionala este planificata , conspirata si are un
caracter de continuitate
-stabilirea unitatii infractionale
-existenta liderului si ierarhia subordonarii
-specializarea membrilor decurge din divizarea atributiilor avand ca scop obtinerea de
mijloace financiare prin activitati ilicite si disimularea provenientei acesteia
-existenta unor mecanisme de neutralizare a controlului social
-forte de intimidare si chiar eliminare fizica , secretul absolut, legaturile personale si chiar de
sange care trebuie sa existe, existenta unor ritualuri de admitere in organizatii criminale
Combaterea criminalitatii este reglementata prin legea 239/2003.

Grupul infractional organizat=grupul structurat format din una sau mai multe persoane care
exista pt o perioada si actioneaza in mod coordonat in scopul comiterii uneia sau mai multor
infractiuni grave pt a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu
material.Nu constituie grup infractional organizat , grupul format ocazional in scopul
comiterii imediate a uneia sau mai multor infractiuni si care nu are continuitate sau o structura
determinata ori roluri prestabilite pt membrii sai in cadrul grupului.

Infractiuni cu caracter transnational

-sunt savarsite atat pe teritoriul unui stat cat si inafara teritorului acestuia
-sunt savarsite pe teritoriul unui stat, dar pregatirea , planificarea, conducerea sau controlul
sau are loc in totalitate sau in parte pe teritoriul altui stat
-savarsirea pe teritoriul unui stat de un grup infractional organizat care desfasoara activitati
infractionale in 2 sau mai multe state
-este savarsit pe teritoriul unui stat, dar rezultatul acestuia se produce in alt stat