Tema: Dreptul Instituțional al UE: definiție, specific, izvoare și principii.
1 Valorile art. 2,3 TUE
ART 2 Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați. ART 3 (1) Uniunea urmărește să promoveze pacea, valorile sale și bunăstarea popoarelor sale. (2) Uniunea oferă cetățenilor săi un spațiu de libertate, securitate și justiție, fără frontiere interne, în interiorul căruia este asigurată libera circulație a persoanelor, în corelare cu măsuri adecvate privind controlul la frontierele externe, dreptul de azil, imigrarea, precum și prevenirea criminalității și combaterea acestui fenomen. (3) Uniunea instituie o piață internă. Aceasta acționează pentru dezvoltarea durabilă a Europei, întemeiată pe o creștere economică echilibrată și pe stabilitatea prețurilor, pe o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forței de muncă și spre progres social, precum și pe un nivel înalt de protecție și de îmbunătățire a calității mediului. Aceasta promovează progresul științific și tehnic. Uniunea combate excluziunea socială și discriminările și promovează justiția și protecția sociale, egaitatea între femei și bărbați, solidaritatea între generații și protecția drepturilor copilului. Aceasta promovează coeziunea economică, socială și teritorială, precum și solidaritatea între statele membre. Uniunea respectă bogăția diversității sale culturale și lingvistice și veghează la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european. (4) Uniunea instituie o uniune economică și monetară a cărei monedă este euro. (5) În relațiile sale cu restul comunității internaționale, Uniunea își afirmă și promovează valorile și interesele și contribuie la protecția cetățenilor săi. Aceasta contribuie la pacea, securitatea, dezvoltarea durabilă a planetei, solidaritatea și respectul reciproc între popoare, comerțul liber și echitabil, eliminarea sărăciei și protecția drepturilor omului și, în special, a drepturilor copilului, precum și la respectarea strictă și dezvoltarea dreptului internațional, inclusiv respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite. (6) Uniunea își urmărește obiectivele prin mijloace corespunzătoare, în funcție de competențele care îi sunt atribuite prin tratate. 2- Principiile Dreptului UE ART 5 (1)Delimitarea competențelor Uniunii este guvernată de principiul atribuirii. Exercitarea acestor competențe este reglementată de principiile subsidiarității și proporționalității. (2) În temeiul principiului atribuirii, Uniunea acționează numai în limitele competențelor care i-au fost atribuite de statele membre prin tratate pentru realizarea obiectivelor stabilite prin aceste tratate. Orice competență care nu este atribuită Uniunii prin tratate aparține statelor membre. (3) În temeiul principiului subsidiarității, în domeniile care nu sunt de competența sa exclusivă, Uniunea intervine numai dacă și în măsura în care obiectivele acțiunii preconizate nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre nici la nivel central, nici la nivel regional și local, dar datorită dimensiunilor și efectelor acțiunii preconizate, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii. Instituțiile Uniunii aplică principiul subsidiarității în conformitate cu Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității. Parlamentele naționale asigură respectarea principiului subsidiarității, în conformitate cu procedura prevăzută în respectivul protocol. Principiul subsidiarității este menit să rezolve conflictul dintre centralizare și regionalizare în crearea unei “Europe mai aproape de cetățeni” Condițiile în care se aplică sunt următoarele: -să nu existe competența exclisivă a UE, -să existe competențe paralele sau concurente, -obiectivul să nu păoate fi realizat de statele membre într-o manieră satisfăcătoare, -obiectivul datorită dimensiunilor sau efectelor acțiunii proiectate poate fi realizat mai bine la nivel UE (4) În temeiul principiului proporționalității, acțiunea Uniunii, în conținut și formă, nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor tratatelor. Instituțiile Uniunii aplică principiul proporționalității în conformitate cu Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității. Principiul aplicării directe al Dreptului UE Potrivit acestui principiu cetățenii statelor membre au posibilitatea de a invoca normele juridice de drept UE chiar dacă nu sunt destinatarii direcți ai acestora, fără ca aceste norme să fi fost preluate de legislativul național în dreptul intern. Principiul certitudinii juridice Certitudinea juridică presupune cunoașterea de către orice persoană a normelor juridice care se referă la ea și posibilitatea acesteia de a se baza pe aceste norme date în acțiunile sale. Aceasta face ca legislația comunitară elaborată să fie clară și sigură, iar aplicarea ei să fie previzibilă. Potrivit practicii Curții de Justiție, principiul potrivit cu care o măsură nu poate fi modificată odată ce a fost adoptată de autoritățile competente constituie un factor esențial ce contribuie la certitudinea juridică și la stabilirea situațiilor în ordinea juridică a UE, atât pentru instituțiile Uniunii, cât și pentru persoanele a căror situație de drept și de fapt este afectată printr-o decizie adoptată de aceste instituții. Principiul democrației representative ART 10 TUE (1) Funcționarea Uniunii se întemeiază pe principiul democrației reprezentative. (2) Cetățenii sunt reprezentați direct, la nivelul Uniunii, în Parlamentul European. Statele membre sunt reprezentate în Consiliul European de șefii lor de stat sau de guvern și în Consiliu de guvernele lor, care la rândul lor răspund în mod democratic fie în fața parlamentelor naționale, fie în fața cetățenilor lor. Principiul TRANSPARENȚEI ART 11 TUE (2) Instituțiile Uniunii mențin un dialog deschis, transparent și constant cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă. (3) În vederea asigurării coerenței și a transparenței acțiunilor Uniunii, Comisia Europeană procedează la ample consultări ale părților interesate. Principiul echilibrului instituțional Organele și instituțiile pot acționa numai pe baza competențelor asigurate de tratate, cu respectarea competenței celorlalte instituții și sunt interzise transferurile de competență în mod orizontal și pe plan vertical. Principiul contribuției active a parlamentelor naționale la buna funcționare a Uniunii ART 12 TUE Parlamentele naționale contribuie în mod activ la buna funcționare a Uniunii: a) prin faptul că sunt informate de către instituțiile Uniunii și prin primirea de notificări privind proiectele de acte legislative ale Uniunii în conformitate cu Protocolul privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană; b) prin respectarea principiului subsidiarității în conformitate cu procedurile prevăzute în Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității; Izvoarele Dreptului UE Izvoare Dreptului UE pot fi clasificate în: - Dreptul primar deține cea mai înaltă poziție în sistemul juridic al UE, celelalte acte juridice fiind bazate și subordonate dispozițiilor dreptului primar. - Izvoare secundare sunt acte normative elaborate de instituțiile UE. - Izvoare complementare Dreptul primar Tratatul privind Uniunea Europeană (în versiunea Tratatului de la Lisabona) Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (în versiunea Tratatului de la Lisabona) Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Aceste tratate au aceeași valoare juridică. Tratatele de aderare a statelor membre, Alte tratate, cum ar fi Actul privind alegerile directe în Parlamentul European, Actul de exceptare privind Groenlanda, tratatele bugetare. Principiile generale ale dreptului UE. Izvoare secundare Legislaţia secundară, care include regulamentele, directivele şi deciziile, derivă din principiile şi obiectivele stabilite prin tratate. Obiectivele stabilite în tratate sunt realizate prin intermediul mai multor tipuri de acte legislative. Unele au caracter obligatoriu, altele nu. Unele li se aplică tuturor ţărilor, altele doar unora dintre ele. Regulamentul este un act legislativ cu caracter obligatoriu. Trebuie aplicat în integralitatea sa, în toate statele membre. De exemplu, când UE a dorit să se asigure că produselor importate pe teritoriul său li se aplică măsuri comune în materie de siguranță, Consiliul a adoptat un regulament. Directiva este un act legislativ care stabilește un obiectiv pe care trebuie să îl atingă toate statele membre. Fiecare dintre ele are însă libertatea de a decide asupra modalităților de îndeplinire a obiectivului stabilit. Un exemplu ar fi directiva UE privind drepturile consumatorilor, care interzice aplicarea de taxe și costuri ascunse pe internet și extinde perioada pe care consumatorii o au la dispoziție pentru a anula un contract de vânzare. Decizia este un act legislativ direct aplicabil și obligatoriu pentru toți cei cărora li se adresează. Destinatarii săi pot fi statele membre sau chiar întreprinderile. De exemplu, Comisia a emis o decizie privind participarea UE la acțiunile mai multor organizații de luptă împotriva terorismului. Această decizie s-a referit doar la organizațiile respective. Recomandarea nu este obligatorie. Când Comisia a emis o recomandare prin care încuraja autoritățile judiciare din țările membre să apeleze mai mult la utilizarea videoconferinței pentru a sprijini colaborarea transfrontalieră a serviciilor judiciare, acest text nu a avut caracter obligatoriu. Prin intermediul unei recomandări, instituțiile își fac cunoscută opinia și sugerează direcții de acțiune, fără a le impune însă vreo obligație legală destinatarilor recomandării. Avizul este un instrument care le permite instituțiilor să prezinte un punct de vedere fără caracter obligatoriu, altfel spus fără a le impune vreo obligație legală celor cărora li se adresează. Poate fi emis de către principalele instituții europene (Comisia, Consiliul, Parlamentul) sau de către Comitetul Regiunilor ori Comitetul Economic și Social European. Pe durata elaborării actelor legislative, Comitetele emit avize care prezintă punctul lor de vedere cu privire la aspecte regionale, economice și sociale specifice. De exemplu, Comitetul Regiunilor a emis un aviz privind pachetul de politici „Aer curat pentru Europa” Izvoare complementare Jurisprudența Curții de Justiție a UE Hotărârile judecătorești în general au efecte numai “inter partes”, dar hotărârile de interpretare ale normelor juridice UE sunt obligatorii în general. Acordurile internaționale.