Statul de drept - valoare fundamentală a Uniunii Europene

Uniunea Europeană prin politica externă și de securitate are rolul de a păstra pacea și de a
asigura și optimiza securitatea pe plan internațional, de a apăra și promova democrația și statul
de drept, de a se asigura că drepturile omului și libertățile fundamentale sunt respectate,
protejate și promovate, de a promova cooperarea internațională, de a acorda asistență pentru
dezvoltare statelor din lume și în cooperarea cu țările în curs de dezvoltare, inclusiv în furnizarea
de securitate și organizarea mai multor misiuni de menținere a păcii, în zone diferite de conflict
din lume, cu toate că aceasta nu dispune de o armată proprie. 1
În Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), se afirmă că aceasta are la bază un set de valori
comune - demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept, precum și pe
respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților - care
reprezintă piatra de temelie a societăților noastre și a identității noastre comune. O democrație nu
poate exista fără ca instanțele de judecată să fie independente, să garanteze protecția drepturilor
fundamentale și a libertăților civile; nu poate exista nici fără o societate civilă activă și fără
mijloace de comunicare în masă independente care să asigure pluralismul. 2
Aceste valori sunt comune statelor membre ale UE într-o societate caracterizată prin
nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.
Tratatele au fost convenite și ratificate de toate statele membre ale UE și acestea, împreună cu
instituțiile UE, trebuie să promoveze obiectivele UE și să îi protejeze valorile.
Statul de drept este o valoare fundamentală a UE . Principiul statului de drept vine să
demonstreze că ,”toate autoritățile publice trebuie să acționeze întotdeauna în limitele stabilite
de lege, respectând valorile democrației și ale drepturilor fundamentale, precum și sub controlul
unor instanțe de judecată independente și imparțiale. Statul de drept înglobează urmatoarele
principii: legalitatea - care implică un proces transparent de adoptare a legislației, desfășurat în
condiții de responsabilizare, democratic și pluralist - securitatea juridică, interzicerea exercitării
arbitrare a puterii executive, o protecție jurisdicțională efectivă asigurată de instanțe
independente și imparțiale, un control judiciar efectiv, inclusiv respectarea drepturilor
fundamentale, separarea puterilor și egalitatea în fața legii” 3
Statul de drept are un impact direct asupra vieții fiecărui cetățean: acesta reprezintă o condiție
prealabilă pentru asigurarea egalității de tratament în fața legii și apărarea drepturilor individuale,

1
Comisia Europeană - extras Irina Moroianu Zlătescu, Elena Marinică, Instituțiile Uniunii Europene, 2020
2
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52019DC0343/
3
Claudia Elena Marinică, Noi perspective asupra statului de drept în Uniunea Europeană, Revista Punctul Critic, nr. 3-4/2020
Editor Fundația Culturală Ideea Europeană, ISSN 2068-8989 pp. 219-231.

1
pentru prevenirea abuzului de putere de către autoritățile publice și pentru tragerea la răspundere
a factorilor de decizie. Respectarea statului de drept este, de asemenea, esențială pentru
încrederea cetățenilor în instituțiile publice. Fără o astfel de încredere, societățile democratice nu
pot funcționa. Esențială pentru democrații reprezintă existența unei puternice culturi a statului de
drept și este o caracteristică centrală în lupta împotriva corupției, în protejarea libertății
academice și a mass-mediei și în promovarea drepturilor omului.
Conceptul de stat de drept este important pentru însăși funcționarea UE, inclusiv pentru
aplicarea efectivă a dreptului UE, buna funcționare a pieței interne, existența unui spațiu de
libertate, securitate și justiție fără frontiere interne, menținerea unui mediu favorabil investițiilor,
asigurarea unei bune gestiuni financiare a fondurilor UE și încrederea reciprocă.
De asemenea, trebuie menționat și faptul că, potrivit afirmațiilor fostului președinte al
Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, ”În Uniunea Europeană, statul de drept nu este
opțional, este o obligație. Uniunea noastră nu este un stat, dar trebuie sa fie o comunitate de
drept.” 4
Rezultatele sondajului Eurobarometru efectuat de Comisia Europeană în aprilie 2019, în toate
statele membre, arată un sprijin covârșitor pentru statul de drept, cu diferențe limitate între
statele membre 5. Importanța principiilor-cheie ale statului de drept a fost recunoscută de peste
80 % dintre cetățeni în toate statele membre 6. A fost subliniat, de asemenea, faptul că europenii
consideră că este important ca statul de drept să se aplice pe întreg teritoriul UE, 89 % dintre
respondenți susținând necesitatea respectării statului de drept în toate celelalte state membre ale
UE.
Consiliul 7 se angajează să asigure respectarea deplină a statului de drept și joacă un rol
esențial în susținerea și promovarea acestuia.
Statul de drept face periodic obiectul unor discuții orizontale în cadrul Consiliului Afaceri
Generale, inclusiv în ceea ce privește examinarea progreselor și a evoluțiilor de pe teren în UE și
în statele membre prin intermediul unui dialog anual privind statul de drept.
Alte formațiuni ale Consiliului (de exemplu, Consiliul Justiție și Afaceri Interne) pot lansa, de
asemenea, dezbateri în domeniul statului de drept, pe teme care intră în sfera lor de competență.
Consiliul adoptă în fiecare an recomandări specifice fiecărei țări pentru semestrul european, un
exercițiu de coordonare a politicilor economice, bugetare, de ocupare a forței de muncă și sociale

4
Claudia Elena Marinică, Noi perspective asupra statului de drept în Uniunea Europeană, Revista Punctul Critic, nr. 3-4/2020
Editor Fundația Culturală Ideea Europeană, ISSN 2068-8989 pp. 219-231.
5
Eurobarometrul special 489 – Statul de drept:
http://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/index.cfm/survey/getsurveydetail/instruments/special/surveyky/2235
6 Legalitatea, securitatea juridică, egalitatea în fața legii, separarea puterilor în stat, interzicerea caracterului arbitrar,

sancțiunile pentru corupție și protecția jurisdicțională efectivă de către instanțe de judecată independente.
7
Consiliul European și Consiliul UE au roluri și o componență foarte diferite, deși numele lor sunt similare și împart același
personal.

2
în UE. Acestea pot include recomandări referitoare la independența, eficiența și calitatea
sistemului judiciar.
În mai 2019, la Sibiu, liderii europeni s-au angajat în unanimitate că vor „continua să
protejeze modul nostru de viață, democrația și statul de drept” 8, angajament confirmat de
Consiliul European în Agenda sa strategică adoptată la 21 iunie 2019 9. Prin urmare, este
necesară prioritizarea aspectelor referitoare la statul de drept în cadrul Consiliului European și al
Consiliului UE. Respectarea statului de drept a ocupat un loc important în dezbaterile din timpul
legislaturii 2014-2019 a Parlamentul European 10, precum și în programele președințiilor
Consiliului 11. De asemenea, aceasta a constituit o temă importantă a campaniei electorale
europene din 2019. Partidele politice europene au început să analizeze posibilitatea excluderii
din cadrul acestora a partidelor care pun în pericol statul de drept și valorile comune ale UE.
Începând din 2020, aceste dialoguri au urmat o abordare mai structurată și sunt împărțite în
două tipuri diferite de discuții politice:
• discuții orizontale, care acoperă evoluțiile generale ale statului de drept în UE;
• discuții specifice anumitor țări, care abordează principalele evoluții din 12 state membre
pe an (împărțite în trei sesiuni care prezintă patru state membre).
Aceste discuții se pot baza pe raportul anual al Comisiei Europene privind statul de drept,
care se axează pe patru domenii:
o sistemele judiciare
o cadrul anticorupție
o pluralismul și libertatea mass-mediei
o alte aspecte instituționale legate de echilibrul puterilor
Raportul include capitole consacrate fiecărei țări privind principalele evoluții din statele
membre ale UE. Începând din 2022, Comisia a inclus în raport și recomandări adresate statelor
membre.
Scopul abordării structurate a dialogului este de a consolida caracterul preventiv și
constructiv al instrumentului, permițând un schimb deschis de observații și de bune practici, cu
respectarea, în același timp, pe deplin a principiilor obiectivității, nediscriminării și egalității de
tratament pentru toate statele membre. Aceste dialoguri se desfășoară într-un mod nepartizan și
bazat pe dovezi.

8
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu - Consolidarea în continuare a statului de
drept în cadrul Uniunii – Situația actuală și posibile etape ulterioare [COM(2019)163 final].
9 https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2019/06/20/a-new-strategic-agenda-2019-2024/
10 În octombrie 2016, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicita un mecanism de monitorizare la nivelul

Uniunii privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale.

11 Programul trioului de președinții ale Consiliului pentru perioada 1 ianuarie 2019 - 30 iunie 2020:
http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-14518-2018-INIT/ro/pdf

3
 Au fost desfășurate, până în prezent, patru discuții orizontale și șapte discuții specifice
țărilor, toate țările membre ale UE participând cel puțin o data.
UE a elaborat o serie de instrumente pentru a promova și a susține statul de drept, inclusiv
evaluări inter pares 12 sub formă de dialoguri anuale, așa-numitele proceduri prevăzute la
articolul 7, proceduri în fața Curții de Justiție și măsuri de protejare a bugetului UE.
Procedurile prevăzute la articolul 7. În contextul în care statul de drept reprezintă una din
principalele preocupări ale Uniunii Europene trebuie menționat articolul 7 din TUE care
subliniază posibilitatea de a suspenda dreptul de vot al unui stat membru în Consiliul European,
în situația în care sunt încălcate valorile europene. Se stipulează că ”la propunerea motivată a
unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a Comisiei Europene și cu
aprobarea Parlamentului European, Consiliul, hotărând cu o majoritate de patru cincimi din
membrii săi, poate să constate existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la
articolul 2 13, de către un stat membru”. Astfel, Consiliul European, după ce a adresat invitația
statului membru de a prezenta eventuale observații, ”la propunerea unei treimi din statele
membre sau a Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European, dar hotărând în
unanimitate, poate să constate existența unei încălcări grave și persistente a valorilor prevăzute la
articolul 2”.
S-a încercat identificarea unor posibile soluții, concretizate sub forma de ”proceduri noi sau
proceduri deja existente dar supuse unor ample modificări, unele dintre noile mecanisme propuse
necesitând modificarea tratatelor constitutive (ex. scăderea pragului pentru declanșarea
mecanismelor prevăzute la articolul 7, controlul judiciar al Curții de Justiției a Uniunii Europene,
competențele extinse ale Agenției pentru Drepturi Fundamentale sau abrogarea articolului 51 14
din Carta Uniunii Europene, pentru ca drepturile fundamentale ale UE să se aplice direct în toate
statele membre). 15
Astfel, în cadrul procedurii prevăzute la articolul 7 alineatul (1), Consiliul organizează în
mod periodic audieri cu privire la Ungaria și Polonia.

12
Evaluarea „inter pares” (evaluarea colegială) - reprezintă evaluarea activității științifice, academice sau profesionale a unei
persoane sau a unor lucrări științifice înainte de publicare de către alte persoane care lucrează în același domeniu.
13
Articolul 2 - Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de
drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori
sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și
egalitate între femei și bărbați. (Tratatul privind Uniunea Europeană-TUE); https://eur-
lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:2bf140bf-a3f8-4ab2-b506-fd71826e6da6.0001.02/DOC_1&format=PDF
14
Articolul 51. Domeniul de aplicare. (1) Dispoziţiile prezentei carte se adresează instituţiilor, organelor, oficiilor şi agenţiilor
Uniunii, cu respectarea principiului subsidiarităţii, precum şi statelor membre numai în cazul în care acestea pun în aplicare
dreptul Uniunii. Prin urmare, acestea respectă drepturile şi principiile şi promovează aplicarea lor în conformitate cu atribuţiile
pe care le au în acest sens şi cu respectarea limitelor competenţelor conferite Uniunii de tratate.(2) Prezenta cartă nu extinde
domeniul de aplicare a dreptului Uniunii în afara competenţelor Uniunii, nu creează nici o competenţă sau sarcină nouă pentru
Uniune şi nu modifică competenţele şi sarcinile stabilite de tratate.
15
CONSILIILE - extras Irina Moroianu Zlătescu, Elena Marinică, Instituțiile Uniunii Europene, 2020

4
 Ungaria constituie primul caz în care un stat membru al Uniunii Europene încalcă vizibil
principiul statului de drept, situație generată de adoptarea în anul 2011 a unei noi Constituții
maghiare, fapt ce a determinat adoptarea unei poziții din partea Comisiei Europene și
întreprinderea unor acțiuni juridice la adresa Ungariei. 16
Polonia este al doilea stat membru al Uniunii Europene care încalcă principiul statului
de drept, având în vedere că în perioada 2015-2017 a adoptat mai mult de 13 legi care
afectează întreaga structură a sistemului judiciar din Polonia, dimensiunea statului de drept
fiind pusă sub semnul întrebării, Comisia adresând o serie de recomandări dintre care
amintim cu titlu de exemplu Recomandarea privind statul de drept adoptată în decembrie
2017, în completarea a trei recomandări anterioare, adoptate la data de 27 iulie 2016, 21
decembrie 2016 și 27 iulie 2017. În cazul Poloniei, la început s-a aplicat un avertisment,
solicitându-se revizuirea în termen de trei luni a modificărilor legislative care au afectat
statul de drept, însă Polonia a apreciat că decizia are eminamente caracter politic,
determinând în același timp aplicarea unui tratament inegal statelor membre de către Uniunea
Europeană. Etapa succesivă activării prevederilor articolului 7 este complexă, mergând de la
avizul majorității calificate a celor 22 de state membre ale Uniunii Europene la
unanimitatea voturilor statelor membre, cu excepția Poloniei, pentru a se putea suspenda
dreptul de vot al acesteia din urmă. Astfel, apare o nouă situație, aceea în care Ungaria dă
dovadă de susținere a Poloniei, susținere care are efecte. 17
Proceduri în fața Curții de Justiție - În cazul în care un stat membru nu își îndeplinește
obligația care îi revine în temeiul tratatelor, inclusiv în chestiuni legate de statul de drept,
Comisia, acționând în calitate de gardian al tratatelor UE, poate iniția o procedură de constatare a
neîndeplinirii obligațiilor în fața Curții de Justiție.
De asemenea, Curtea poate pronunța hotărâri preliminare pentru interpretarea dreptului UE și
a tratatelor, inclusiv în chestiuni legate de statul de drept.
Protecția bugetului UE - Respectarea statului de drept și, în special, controlul judiciar
efectiv de către instanțe independente al deciziilor privind cheltuielile sau al cazurilor de fraudă
sunt esențiale pentru a se asigura că fondurile UE sunt cheltuite în mod corect.
În consecință, în decembrie 2021, UE a adoptat un regulament pentru protecția bugetului
UE. Acesta permite luarea măsurilor adecvate în cazul în care se constată că încălcările
principiilor statului de drept într-un stat membru afectează sau prezintă un risc substanțial de a
afecta buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE. În
cazul în care consideră că aceste condiții sunt îndeplinite, Comisia prezintă Consiliului o

16
Claudia Elena Marinică, Noi perspective asupra statului de drept în Uniunea Europeană, Revista Punctul Critic, nr. 3-4/2020
Editor Fundația Culturală Ideea Europeană, ISSN 2068-8989 pp. 219-231)
17
Ibidem

5
propunere de adoptare a măsurilor de protecție, iar acesta decide în termen de o lună. Măsurile
pot consta în suspendarea plăților sau a angajamentelor bugetare și trebuie să fie proporționale.
Până în prezent, acest regulament a fost aplicat o dată, în cazul Ungariei.
Sub președinția spaniolă a Consiliului, la 12 decembrie 2023, s-a revizuit dialogul anual; de
asemenea au fost emise concluzii ale președinției care consolidează abordarea existentă, fiind
aprobate de 25 de state membre. Cu prilejul unei reuniuni a reprezentanților permanenți ai
statelor membre ale UE (Coreper), din 20 decembrie 2023, Polonia și-a exprimat, de asemenea,
sprijinul pentru concluziile președinției.
În urma evaluării dialogului Consiliului privind statul de drept, prezentăm principalele
Concluzii ale președinției (apărute în comunicatul de presă din 12 decembrie 2023) 18

”EVALUAREA DIALOGULUI ANUAL PRIVIND STATUL DE DREPT

AMINTIND că, de la adoptarea concluziilor în cadrul Consiliului Uniunii Europene și al
statelor membre reunite în cadrul Consiliului din 16 decembrie 2014, toate statele membre au
participat, în spiritul cooperării loiale, la dialogul anual privind statul de drept în cadrul
Consiliului, având în vedere angajamentul lor ferm de a consolida statul de drept ca una dintre
valorile fondatoare ale Uniunii Europene.
AMINTIND că concluziile președinției din 19 noiembrie 2019 au fost sprijinite de 26 de
delegații și că, în cursul pregătirii acestor concluzii, toate delegațiile au convenit să reevalueze
dialogul privind statul de drept în cadrul Consiliului până la sfârșitul anului 2023, ținând seama
de experiența dobândită.
AMINTIND că, astfel cum s-a subliniat în nota președinției către delegații din 28 septembrie
2020 , dialogul anual privind statul de drept a fost dezvoltat ca exercițiu politic de către
Consiliul Afaceri Generale și structurat, în practică, în primul semestru al fiecărui an, printr-o
sesiune dedicată unor runde succesive de analize specifice fiecărei țări privind situația statului
de drept în cinci state membre și, în al doilea semestru al fiecărui an, prin două sesiuni: una
dedicată situației generale a statului de drept în Uniune, iar cealaltă unei analize specifice
fiecărei țări, utilizând întotdeauna raportul anual al Comisiei privind statul de drept. În plus,
Consiliul Justiție și Afaceri Interne a dezvoltat o serie de dezbateri tematice specifice privind
chestiuni legate de statul de drept.
1. Reiterăm că concluziile din 2014 ale Consiliului Uniunii Europene și ale statelor membre
reunite în cadrul Consiliului cu privire la asigurarea respectării statului de drept sunt în
continuare valabile.

18
https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2023/12/12/evaluation-of-the-council-s-rule-of-law-dialogue-
presidency-conclusions/

6
 2. Suntem de acord că dialogul anual al Consiliului privind statul de drept s-a dovedit a fi
util, creând un spațiu pentru schimburi politice constructive între statele membre și pentru
schimbul de bune practici și de lecții învățate.
………………..
6. Subliniem că conținutul și structura actuale ale acestui dialog politic i-au permis să fie
mai solid, mai orientat spre rezultate și mai bine structurat și că pregătirea sa a fost mai
sistematică. Formatul său actual, incluzând dezbaterile generale și sesiunile specifice fiecărei
țări, l-a consolidat efectiv prin realizarea unui bilanț anual privind situația actuală și
principalele evoluții în ceea ce privește statul de drept. Acest lucru facilitează o discuție politică
cuprinzătoare, autentică și interactivă, axată în mare măsură pe situația statului de drept în
statele membre și în Uniune în ansamblu.
7. Constatăm că, deși conținutul și structura actuale ale dialogului sunt satisfăcătoare,
acesta ar trebui îmbunătățit în continuare pentru a reflecta și mai bine angajamentul Consiliului
de a consolida statul de drept și de a contribui la prevenirea provocărilor emergente și existente
legate de statul de drept, într-un mod incluziv și constructiv, prin discuții și schimb de bune
practici și de lecții învățate.
………………..
9. Ne angajăm să dedicăm acest dialog analizării cel puțin a următorilor patru piloni ai
statului de drept: sistemul de justiție, cadrul anticorupție, pluralismul și libertatea mass-mediei
și alte aspecte instituționale legate de sistemul de control și echilibru; acest lucru nu aduce
atingere domeniului de aplicare mai larg al acestui dialog în cadrul Consiliului Afaceri
Generale.
10. Luăm act de faptul că, în practică, acest dialog va continua să se bazeze pe raportul
anual al Comisiei privind statul de drept, creând sinergii între instituții, și remarcăm includerea
în raport a unor recomandări ca modalitate de a evidenția aspecte specifice care necesită o
atenție sporită din partea statelor membre.
………………..
12. Constatăm că acest dialog poate beneficia, de asemenea, de opiniile organizațiilor
internaționale de drept public, în măsura în care raportul anual al Comisiei privind statul de
drept le-a luat în considerare, și că ele constituie surse de informații anexe și auxiliare, dar
valoroase, în special opiniile Consiliului Europei și ale organismelor sale, a căror valoare a fost
recunoscută, printre altele, de concluziile Consiliului din 30 ianuarie 20234 , de Curtea de
Justiție și de Comisie.
13. Suntem de acord că, pe lângă organizarea acestui dialog, președinția poate lua în
considerare și organizarea unor schimburi interactive mai frecvente, cum ar fi seminare pe teme

7
legate de statul de drept cu părțile interesate relevante, în special cu cetățenii, societatea civilă,
parlamentarii, autoritățile locale, mediul academic, partenerii sociali și jurnaliștii.
14. Recunoaștem rolul orizontal și responsabilitățile Consiliului Afaceri Generale care
desfășoară acest dialog; recunoaștem rolul complementar al Consiliului Justiție și Afaceri
Interne atunci când desfășoară discuții tematice specifice privind chestiuni legate de statul de
drept care intră în sfera sa de competență, urmând o abordare favorabilă incluziunii și luând în
considerare, după caz, discuțiile din cadrul Consiliului Afaceri Generale.
…………………
16. Convenim asupra faptului că toate președințiile viitoare vor continua să convoace statele
membre pentru dialogul privind statul de drept în cadrul Consiliului în conformitate cu formatul
și frecvența convenite mai sus și suntem de acord să efectuăm o nouă evaluare, până la sfârșitul
anului 2027, a experienței dobândite pe baza acestui dialog.”

În prezent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene reprezintă garantul valorilor care stau la
baza Uniunii Europene, consfințite prin Tratatul de la Lisabona și prin Carta drepturilor
fundamentale a Uniunii Europene, valori comune tuturor statelor membre precum demnitatea
umană, libertatea, democrația reprezentativă, egalitatea în drepturi în fața legii pentru toți
cetățenii UE, statul de drept, drepturile omului. 19
Respectarea statului de drept este o responsabilitate comună a tuturor instituțiilor UE,
precum și a tuturor statelor membre. Toate părțile trebuie să își asume această responsabilitate și
să își îndeplinească obligațiile.
Obiectivul comun trebuie să fie dezvoltarea unei abordări strategice coordonate și coerente
la nivelul întregii Uniuni, care să implice toate entitățile relevante. Printre elementele principale
ale unei astfel de abordări strategice se numără promovarea unei culturi comune a statului de
drept în întreaga UE.
Comisia trebuie să fie în continuare un garant al tratatelor - prin adoptarea unor măsuri
adecvate și proporționale în vederea asigurării respectării legislației UE - și va investi în
consolidarea capacității UE în acest domeniu.
Rezultatul ar trebui să fie consolidarea statului de drept în UE și reflectarea deplină a
importanței cruciale a statului de drept pentru toți cetățenii UE și pentru UE în ansamblu.

19
CURTEA DE JUSTIȚIE A UNIUNII EUROPENE - extras Irina Moroianu Zlătescu, Elena Marinică, Instituțiile Uniunii Europene,
2020

8
 Bibliografie

 Claudia Elena Marinică, Noi perspective asupra statului de drept în Uniunea Europeană,
Revista Punctul Critic, nr. 3-4/2020 Editor Fundația Culturală Ideea Europeană, ISSN
2068-8989 pp. 219-231.
 Zlătescu Moroianu Irina, Marinică Claudia Elena, Dreptul Uniunii Europene, Editura
Universul Academic, Editura Universitară, 2017, pp. 13-166, pp.238-336;
 Zlătescu Moroianu Irina, Marinică Claudia Elena, Instituțiile Uniunii Europene, Editura
Universul Academic, Editura Universitară, 2020, pp. 11-264;
 CONSILIILE - extras Irina Moroianu Zlătescu, Elena Marinică, Instituțiile Uniunii
Europene, 2020
 CURTEA DE JUSTIȚIE A UNIUNII EUROPENE - extras Irina Moroianu Zlătescu,
Elena Marinică, Instituțiile Uniunii Europene, 2020
 https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/rule-of-law/
 https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:2bf140bf-a3f8-4ab2-b506-
fd71826e6da6.0001.02/DOC_1&format=PDF