Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STRATEGII DE EXTINDERE ȘI
APROFUNDARE A UNIUNII EUROPENE
Drepturile fundamentale prevăzute in Cartea Drepturilor
Fundamentale a UE
Prof.Univ.
dr.Barac Lidia
Student
Moldovan Diana
1
CUPRINS
2
1.Ce este Cartea Drepturilor Fundamentale a UE
Ratificat
7 decembrie 2000
la
Limbi 12
daneză
olandeză
engleză
finlandeză
franceză
Germană
greacă
irlandeză
italiană
portugheză
spaniolă
suedeză
1
Wikipedia
3
Carta europeană a drepturilor fundamentale cuprinde şase categorii de drepturi :
demnitatea, libertăţile, egalitatea, solidaritatea, cetăţenia şi justiţia.
Aceste capitole conţin dispoziţii care se află in centrul legislaţiei privind relaţiile de muncă
şi a relaţiilor industriale în Europa, acoperind drepturile sindicale şi socia- le : cheia de boltă
a misiunii mişcării sindicale.
Carta europeană a drepturilor fundamentale are o foarte mare importanţă în evo- luţia
Uniunii Europene (UE) şi, în consecinţă, pentru mişcarea sindicală şi pentru politicile sociale
comunitare. Pentru prima dată de la crearea Comunităţii Econo- mice Europene în 1957,
Carta expune, într-un singur text, ansamblul drepturilor sociale, economice, civile şi politice
de care pot beneficia toţi cetăţenii europeni. Este, de asemenea, singurul text de acest tip la
nivel internaţional. Este vorba de drepturi, de principii şi de valori inalienabile pe care
instituţiile UE trebuie să le ia în considerare atunci când construiesc şi aplică legislaţia
europeană.
Cu toate că nu a fost integrată în tratatele UE (care constitue baza juridică după care
funcţionează Uniunea Eurpeană), Carta drepturilor fundamentale este o componentă
importantă a proiectului de Tratat constituţional al UE. Din 2000 Car- ta a avut un impact din
ce în ce mai mare asupra tuturor instituţiilor UE, inclusiv asupra tribunalelor europene unde
avocaţii au făcut referire la aceasta în mai multe cazuri. 2
2
https://www.etuc.org › files › BrochCharteRO_1
4
2.Structura Cartei Drepturilor Fundamentale ale UE
2.1.Demnitatea
2.2.Libertățile
2.3.Egalitatea
2.4.Solidaritatea
5
profesională, securitatea socială și asistența socială, protecția sănătății, accesul la serviciile de
interes economic general, protecția mediului, protecția consumatorilor);
2.5.Cetățenia
2.6.Justiția
6
Din 2000, din ce în ce mai mulţi europeni se referă la dispoziţiile Cartei în cererile şi
plângerile pe care le adresează Parlamentului European şi Comisiei.
Din 2000, Carta drepturilor fundamentale a demonstrat că a fost, în acelaşi timp, o sursă de
inspiraţie şi o referinţă pentru tribunalele europene. La doi ani de la proclamarea sa, avocaţii
generali ai Curţii de justiţie europene s-au referat la ea în mai mult de jumătate din cazurile
de drept uman pe care le-au tratat. Carta nu e doar „o simplă listă de principii pur morale, fără
consecinţă”. După părerea avocatului general Tizzano, ea este „o importantă sursă de
referinţă pentru toţi participanţii : statele membre, instituţiile, persoanele fizice şi juridice”.
Astfel, Carta are potenţialul de a deveni obligatorie deoarece este ţesută în jurisprudenţa
UE.
Tribunalul de Primă Instanţă şi chiar şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului au făcut şi
ele referire la Cartă în cadrul hotărârilor lor judecătoreşti.
7
Acest aspect este esenţial pentru mişcarea sindicală. De exemplu, sindicatul bri- tanic
Broadcasting, Entertainment, Cinematograph and Theatre Union (BECTU) a adresat UE o
plângere împotriva manierei în care guvernul britanic a transpus o parte a directivei cu privire
la timpul de muncă. Un mare număr al membrilor BECTU sunt angajaţi temporar în mass-
media şi legea britanică obliga angajaţii să lucreze pentru acelaşi patron pe o perioadă de cel
puţin 13 săptămâni, fără întrerupere, pentru a avea dreptul la concediu anual plătit. Avocatul
general Tiz- zano se referă la articolul II-91 al Cartei pentru confirmarea faptului că dreptul la
concediu anual plătit constitue un drept fundamental.
Articolul 51
Domeniul de aplicare
(1) Dispozițiile prezentei carte se adresează instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor
Uniunii, cu respectarea principiului subsidiarității, precum și statelor membre numai în cazul
în care acestea pun în aplicare dreptul Uniunii. Prin urmare, acestea respectă drepturile și
principiile și promovează aplicarea lor în conformitate cu atribuțiile pe care le au în acest
sens și cu respectarea limitelor competențelor conferite Uniunii de tratate.
(2) Prezenta cartă nu extinde domeniul de aplicare a dreptului Uniunii în afara competențelor
Uniunii, nu creează nici o competență sau sarcină nouă pentru Uniune și nu modifică
competențele și sarcinile stabilite de tratate.
Articolul 52
(1) Orice restrângere a exercițiului drepturilor și libertăților recunoscute prin prezenta cartă
trebuie să fie prevăzută de lege și să respecte substanța acestor drepturi și libertăți. Prin
respectarea princi piului proporționalității, pot fi impuse restrângeri numai în cazul în care
acestea sunt necesare și numai dacă răspund efectiv obiectivelor de interes general
recunoscute de Uniune sau necesității protejării drepturilor și libertăților celorlalți.
(2) Drepturile recunoscute prin prezenta cartă care fac obiectul unor dispoziții prevăzute de
tratate se exercită în condițiile și cu respectarea limitelor stabilite de acestea.
(3) În măsura în care prezenta cartă conține drepturi ce corespund unor drepturi garantate prin
Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,
înțelesul și întinderea lor sunt aceleași ca și cele prevăzute de convenția menționată. Această
dispoziție nu împiedică dreptul Uniunii să confere o protecție mai largă.
(4) În măsura în care prezenta cartă recunoaște drepturi fundamentale, așa cum rezultă
acestea din tradițiile constituționale comune statelor membre, aceste drepturi sunt interpretate
în conformitate cu tradițiile menționate.
8
(5) Dispozițiile prezentei carte care conțin principii pot fi puse în aplicare prin acte legislative
și de punere în aplicare adoptate de instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum
și prin acte ale statelor membre în cazurile în care acestea pun în aplicare dreptul Uniunii, în
exercitarea compe tențelor lor respective. Invocarea lor în fața instanței judecătorești se
admite numai în scopul inter pretării și controlului legalității unor astfel de acte.
(6) Legislațiile și practicile naționale trebuie să fie luate în considerare pe deplin, după cum
se precizează în prezenta cartă.
(7) Instanțele judecătorești ale Uniunii și ale statelor membre țin seama de explicațiile
redactate în vederea orientării interpretării prezentei carte.
Articolul 53
Nivelul de protecție
Nici una dintre dispozițiile prezentei carte nu poate fi interpretată ca restrângând sau
aducând atingere drepturilor omului și libertăților fundamentale recunoscute, în domeniile de
aplicare cores punzătoare, de dreptul Uniunii și dreptul internațional, precum și de convențiile
internaționale la care Uniunea sau toate statele membre sunt părți, și în special Convenția
europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și prin
constituțiile statelor membre.
Articolul 54
Nici una dintre dispozițiile prezentei carte nu trebuie să fie interpretată ca implicând vreun
drept de a desfășura orice activitate sau de a îndeplini orice act îndreptat împotriva oricăruia
dintre drepturile și libertățile recunoscute prin prezenta cartă sau de a le impune restrângeri
mai ample decât cele prevăzute prin prezenta cartă. 3
3
Jurnalul Oficialal al Uniunii Europene
9
CONCLUZII
Carta europeană a drepturilor fundamentale are o foarte mare importanţă în evo- luţia
Uniunii Europene (UE) şi, în consecinţă, pentru mişcarea sindicală şi pentru politicile sociale
comunitare. Pentru prima dată de la crearea Comunităţii Econo- mice Europene în 1957,
Carta expune, într-un singur text, ansamblul drepturilor sociale, economice, civile şi politice
de care pot beneficia toţi cetăţenii europeni. Este, de asemenea, singurul text de acest tip la
nivel internaţional. Este vorba de drepturi, de principii şi de valori inalienabile pe care
instituţiile UE trebuie să le ia în considerare atunci când construiesc şi aplică legislaţia
europeană.
Cu toate că nu a fost integrată în tratatele UE (care constitue baza juridică după care
funcţionează Uniunea Eurpeană), Carta drepturilor fundamentale este o componentă
importantă a proiectului de Tratat constituţional al UE. Din 2000 Car- ta a avut un impact din
ce în ce mai mare asupra tuturor instituţiilor UE, inclusiv asupra tribunalelor europene unde
avocaţii au făcut referire la aceasta în mai multe cazuri.
Atunci când Carta va fi inclusă într-un Tratat, Curtea de Justiţie a UE va fi obligată, din
punct de vedere juridic să se asigure că va fi respectată. Carta oferă o bază juridică pe care
Curtea de jusţiţie o poate utiliza pentru respectarea drepturilor fundamentale.
Carta este un punct de sprijin. Integrarea sa într-un viitor tratat comunitar va ga- ranta
recunoaşterea deplină şi nelimitată a drepturilor fundamentale cuprinse în Cartă. Aceste
drepturi vor trebui încă lărgite, de exemplu recunoscând dreptul la greva de solidaritate
internaţională sau evoluţia de la dreptul la muncă, la dreptul fiecăruia de a avea un loc de
muncă decent.. Pe lângă drepturile fundamentale mai există şi alte drepturi sociale de câştigat
prin intermediul acordurilor cadru şi a directivelor. De exemplu, revizuirea şi ameliorarea
directivelor cu privire la informare şi consultare şi asupra timpului de muncă.
Numai in acest fel vom putea contrui împreună Europa şi vom putea contribui la definirea
şi ameliorarea modelului social european.
10
Bibliografie
1.Wikipedia
11