Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea Aurel Vlaicu Arad

Facultatea de Stiinte Umaniste si Sociale


Program de studii Masterat anul I
Administratie Publica in Context European

STRATEGII DE EXTINDERE ȘI
APROFUNDARE A UNIUNII EUROPENE
Drepturile fundamentale prevăzute in Cartea Drepturilor
Fundamentale a UE

Prof.Univ.
dr.Barac Lidia

Student
Moldovan Diana

1
CUPRINS

1. Ce este Cartea Drepturilor Fundamentale a UE


2. Structura Cartei Drepturilor Fundamentale ale UE
2.1.Demnitatea
2.2.Libertățile
2.3.Egalitatea
2.4.Solidaritatea
2.5.Cetățenia
2.6.Justiția
3. De ce angajaţii europeni au nevoie de o Cartă a drepturilor
fundamentale ?
4. Limitele Cartei:ce nu a reuşit să obţină Ces
5. Impactul în ziua de astăzi
6. Dispoziții generale care reglementează interpretarea și aplicarea Cartei

2
1.Ce este Cartea Drepturilor Fundamentale a UE

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a fost proclamată de către Comisia


Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene la data de 7 decembrie
2000, în cadrul Consiliului European de la Nisa. Includerea drepturilor fundamentale ale
cetățenilor Uniunii în Tratatul de la Lisabona presupune faptul că instituțiile Uniunii și statele
membre sunt obligate din punct de vedere juridic, atunci când pun în aplicare dreptul UE, să
respecte aceste drepturi.1

Creat la 2 octombrie 2000

Ratificat
7 decembrie 2000
la

Autori Convenția europeană

Semnatari Instituții și state membre ale Uniunii Europene

Scop Consolidarea și consacrarea gamei largi de drepturi acordate


cetățenilor Uniunii Europene

Limbi 12

daneză
olandeză
engleză
finlandeză
franceză
Germană
greacă
irlandeză
italiană
portugheză
spaniolă
suedeză

1
Wikipedia

3
Carta europeană a drepturilor fundamentale cuprinde şase categorii de drepturi :
demnitatea, libertăţile, egalitatea, solidaritatea, cetăţenia şi justiţia.

Aceste capitole conţin dispoziţii care se află in centrul legislaţiei privind relaţiile de muncă
şi a relaţiilor industriale în Europa, acoperind drepturile sindicale şi socia- le : cheia de boltă
a misiunii mişcării sindicale.

Carta europeană a drepturilor fundamentale are o foarte mare importanţă în evo- luţia
Uniunii Europene (UE) şi, în consecinţă, pentru mişcarea sindicală şi pentru politicile sociale
comunitare. Pentru prima dată de la crearea Comunităţii Econo- mice Europene în 1957,
Carta expune, într-un singur text, ansamblul drepturilor sociale, economice, civile şi politice
de care pot beneficia toţi cetăţenii europeni. Este, de asemenea, singurul text de acest tip la
nivel internaţional. Este vorba de drepturi, de principii şi de valori inalienabile pe care
instituţiile UE trebuie să le ia în considerare atunci când construiesc şi aplică legislaţia
europeană.

Cu toate că nu a fost integrată în tratatele UE (care constitue baza juridică după care
funcţionează Uniunea Eurpeană), Carta drepturilor fundamentale este o componentă
importantă a proiectului de Tratat constituţional al UE. Din 2000 Car- ta a avut un impact din
ce în ce mai mare asupra tuturor instituţiilor UE, inclusiv asupra tribunalelor europene unde
avocaţii au făcut referire la aceasta în mai multe cazuri. 2

2
https://www.etuc.org › files › BrochCharteRO_1

4
2.Structura Cartei Drepturilor Fundamentale ale UE

 Preambulul Cartei prezintă hotărârea statelor membre de a împărtăși „un viitor


pașnic întemeiat pe valori comune” și declară că, „conștientă de patrimoniul său
spiritual și moral, Uniunea este întemeiată pe valorile indivizibile și universale ale
demnității umane, libertății, egalității și solidarității; aceasta se întemeiază pe
principiile democrației și statului de drept”.

 Carta drepturilor fundamentale reunește într-un singur text ansamblul drepturilor


civice, politice, economice și sociale ale cetățenilor europeni și ale tuturor celor
care locuiesc pe teritoriul Uniunii.

 Aceste drepturi sunt descrise în 54 de articole grupate în șase capitole principale:


Demnitatea, Libertățile, Egalitatea, Solidaritatea, Cetățenia și Justiția.

2.1.Demnitatea

Demnitatea (demnitate umană, dreptul la viață,nimeni nu poate fi condamnat la pedeapsa


cu moartea sau executat,dreptul la integritate al persoanei, interzicerea clonării ființelor
umane în scopul reproducerii,interzicerea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane
sau degradante, interzicerea sclaviei și a muncii forțate).

2.2.Libertățile

Libertățile (dreptul la libertate și la siguranță, respectarea vieții private și de familie,


protecția datelor, dreptul la căsătorie și dreptul de a întemeia o familie, libertatea de gândire,
de conștiință și de religie, libertate de exprimare și de informare, libertatea de întrunire și de
asociere, libertatea artelor și științelor, dreptul la educație, libertatea de alegere a ocupației și
dreptul la muncă, libertatea de a desfășura o activitate comercială, dreptul de proprietate,
dreptul de azil, protecția în caz de strămutare, expulzare sau extrădare).

2.3.Egalitatea

Egalitatea (egalitatea în fața legii, nediscriminarea, diversitatea culturală, religioasă și


lingvistică, egalitatea între bărbați și femei, drepturile copilului, drepturile persoanelor în
vârstă, integrarea persoanelor cu handicap);

2.4.Solidaritatea

Solidaritatea (dreptul lucrătorilor la informare și la consultare în cadrul întreprinderii,


dreptul de negociere și de acțiune colectivă, dreptul de acces la serviciile de plasament,
protecția în cadrul concedierii nejustificate, condiții de muncă echitabile și corecte,
interzicerea muncii copiilor și protecția tinerilor la locul de muncă, viața de familie și viața

5
profesională, securitatea socială și asistența socială, protecția sănătății, accesul la serviciile de
interes economic general, protecția mediului, protecția consumatorilor);

2.5.Cetățenia

Drepturile cetățenilor (dreptul de a alege și de a fi ales în Parlamentul European, dreptul de


a alege și de a fi ales în cadrul alegerilor locale, dreptul la bună administrare, dreptul de acces
la documente, Ombudsmanul European, dreptul de petiționare, libertatea de circulație și de
ședere, protecția diplomatică și consulară);

2.6.Justiția

Justiția (dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, prezumția de


nevinovăție și dreptul la apărare, principiile legalității și proporționalității infracțiunilor și
pedepselor, dreptul de a nu fi judecat sau condamnat de două ori pentru aceeași infracțiune);

3. De ce angajaţii europeni au nevoie de o Cartă a drepturilor


fundamentale ?

Carta garantează drepturile sindicale, sociale şi dreptul la muncă


1. Drepturi sindicale
Articolul II-72: Libertatea de a se întruni şi de a se asocia
Articolul II-87: Dreptul angajaţilor la informare şi consultare în cadrul întreprinde- rii
Articolul II-88: Dreptul la negociere şi acţiuni colective
2. Drepturi sociale
Articolul II-81: Non-discriminare
Articolul II-83: Egalitate între bărbaţi şi femei Articolul II-94: Securitate socială şi asistenţă
socială Articolul II-95: Asistenţă medicală
3. Dreptul la muncă
Articolul II-75: Libertatea de a-şi alege un loc de muncă şi dreptul de a exersa o meserie
Articolul II-90: Protecţie în caz de disponibilizare nejustificată
Articolul II-91: Condiţii de muncă juste şi echitabile
Articolul II-92: Interzicerea muncii copiilor şi protecţia tinerilor la locul de muncă
Încurajând dialogul social şi coordonarea politicilor de angajare, Carta va putea influenţa
vieţa cotidienă a cetăţenilor europeni.

Cum îşi exersează cetăţenii şi sindicatele aceste drepturi ?


Dacă cetăţeni sau organizaţii consideră că drepturile lor fundamentale sunt ameninţate,
trebuie, mai întâi, să depună plângere în faţa unei instanţe naţionale. Dacă este oportun,
judecătorul poate trimite cazul la Curtea de justiţie a UE de la Luxemburg. Carta permite, de
asemenea, Comisiei Europene să ceară socoteală mult mai uşor statelor membre dacă
suspectează comiterea de abuzuri.
Carta influenţează , de asemenea, maniera în care guvernele naţionale transpun şi aplică
legile comunitare.

6
Din 2000, din ce în ce mai mulţi europeni se referă la dispoziţiile Cartei în cererile şi
plângerile pe care le adresează Parlamentului European şi Comisiei.

Întărirea egalităţii de şanse la locul de muncă


Carta declară (articol II-83) : „Egalitatea între bărbaţi şi femei trebuie să fie asigurată în
toate domeniile, inclusiv in privinţa accesului pe piaţa muncii, condiţiilor de muncă şi
remuneraţiei”. În toată UE diferenţa între salariul mediu orar acordat bărbaţilor şi cel al
femeilor nu s-a redus cu mult din 1998, salariile femeilor rămânând cu 15% mai mic decât cel
al bărbaţilor. Rata şomajului la femei este, de asemenea, mai ridicată. Chiar dacă egalitatea
salariilor pentru o muncă cu valoare egală este deja prevăzută deja în dreptul comunitar,
Carta face din egalitate un drept fundamental pentru toţi cetăţenii europeni.

4. Limitele Cartei:ce nu a reuşit să obţină Ces


Anumite drepturi importante pentru lucrători nu figurează în Cartă. Confederaţia
Eeuropeană a Sindicatelor (CES) propusese:

 Recunoaşterea drepturilor transnaţionale a angajaţilor (adică dreptul la informare şi la


consultare în întreprindere; libertatea şedinţelor şi a asocierii; con- tractele colective şi
acţiunea sindicală) într-o manieră ce respectă, în totalitate sistemele naţionale de
negociere şi acţiune colectivă
 Drepturi autonome pentru partenerii sociali la nivel naţional şi transfrontalier.
 Obligaţia pentru statele membre să respecte drepturile echivalente în sânul instituţiilor
europene şi internaţionale.

5. Impactul în ziua de astăzi

Din 2000, Carta drepturilor fundamentale a demonstrat că a fost, în acelaşi timp, o sursă de
inspiraţie şi o referinţă pentru tribunalele europene. La doi ani de la proclamarea sa, avocaţii
generali ai Curţii de justiţie europene s-au referat la ea în mai mult de jumătate din cazurile
de drept uman pe care le-au tratat. Carta nu e doar „o simplă listă de principii pur morale, fără
consecinţă”. După părerea avocatului general Tizzano, ea este „o importantă sursă de
referinţă pentru toţi participanţii : statele membre, instituţiile, persoanele fizice şi juridice”.

Astfel, Carta are potenţialul de a deveni obligatorie deoarece este ţesută în jurisprudenţa
UE.

Tribunalul de Primă Instanţă şi chiar şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului au făcut şi
ele referire la Cartă în cadrul hotărârilor lor judecătoreşti.

7
Acest aspect este esenţial pentru mişcarea sindicală. De exemplu, sindicatul bri- tanic
Broadcasting, Entertainment, Cinematograph and Theatre Union (BECTU) a adresat UE o
plângere împotriva manierei în care guvernul britanic a transpus o parte a directivei cu privire
la timpul de muncă. Un mare număr al membrilor BECTU sunt angajaţi temporar în mass-
media şi legea britanică obliga angajaţii să lucreze pentru acelaşi patron pe o perioadă de cel
puţin 13 săptămâni, fără întrerupere, pentru a avea dreptul la concediu anual plătit. Avocatul
general Tiz- zano se referă la articolul II-91 al Cartei pentru confirmarea faptului că dreptul la
concediu anual plătit constitue un drept fundamental.

6. Dispoziții generale care reglementează interpretarea și aplicarea Cartei

Articolul 51

Domeniul de aplicare

(1) Dispozițiile prezentei carte se adresează instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor
Uniunii, cu respectarea principiului subsidiarității, precum și statelor membre numai în cazul
în care acestea pun în aplicare dreptul Uniunii. Prin urmare, acestea respectă drepturile și
principiile și promovează aplicarea lor în conformitate cu atribuțiile pe care le au în acest
sens și cu respectarea limitelor competențelor conferite Uniunii de tratate.

(2) Prezenta cartă nu extinde domeniul de aplicare a dreptului Uniunii în afara competențelor
Uniunii, nu creează nici o competență sau sarcină nouă pentru Uniune și nu modifică
competențele și sarcinile stabilite de tratate.

Articolul 52

Întinderea și interpretarea drepturilor și principiilor

(1) Orice restrângere a exercițiului drepturilor și libertăților recunoscute prin prezenta cartă
trebuie să fie prevăzută de lege și să respecte substanța acestor drepturi și libertăți. Prin
respectarea princi piului proporționalității, pot fi impuse restrângeri numai în cazul în care
acestea sunt necesare și numai dacă răspund efectiv obiectivelor de interes general
recunoscute de Uniune sau necesității protejării drepturilor și libertăților celorlalți.

(2) Drepturile recunoscute prin prezenta cartă care fac obiectul unor dispoziții prevăzute de
tratate se exercită în condițiile și cu respectarea limitelor stabilite de acestea.

(3) În măsura în care prezenta cartă conține drepturi ce corespund unor drepturi garantate prin
Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,
înțelesul și întinderea lor sunt aceleași ca și cele prevăzute de convenția menționată. Această
dispoziție nu împiedică dreptul Uniunii să confere o protecție mai largă.

(4) În măsura în care prezenta cartă recunoaște drepturi fundamentale, așa cum rezultă
acestea din tradițiile constituționale comune statelor membre, aceste drepturi sunt interpretate
în conformitate cu tradițiile menționate.

8
(5) Dispozițiile prezentei carte care conțin principii pot fi puse în aplicare prin acte legislative
și de punere în aplicare adoptate de instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum
și prin acte ale statelor membre în cazurile în care acestea pun în aplicare dreptul Uniunii, în
exercitarea compe tențelor lor respective. Invocarea lor în fața instanței judecătorești se
admite numai în scopul inter pretării și controlului legalității unor astfel de acte.

(6) Legislațiile și practicile naționale trebuie să fie luate în considerare pe deplin, după cum
se precizează în prezenta cartă.

(7) Instanțele judecătorești ale Uniunii și ale statelor membre țin seama de explicațiile
redactate în vederea orientării interpretării prezentei carte.

Articolul 53

Nivelul de protecție

Nici una dintre dispozițiile prezentei carte nu poate fi interpretată ca restrângând sau
aducând atingere drepturilor omului și libertăților fundamentale recunoscute, în domeniile de
aplicare cores punzătoare, de dreptul Uniunii și dreptul internațional, precum și de convențiile
internaționale la care Uniunea sau toate statele membre sunt părți, și în special Convenția
europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și prin
constituțiile statelor membre.

Articolul 54

Interzicerea abuzului de drept

Nici una dintre dispozițiile prezentei carte nu trebuie să fie interpretată ca implicând vreun
drept de a desfășura orice activitate sau de a îndeplini orice act îndreptat împotriva oricăruia
dintre drepturile și libertățile recunoscute prin prezenta cartă sau de a le impune restrângeri
mai ample decât cele prevăzute prin prezenta cartă. 3

3
Jurnalul Oficialal al Uniunii Europene

9
CONCLUZII

Carta europeană a drepturilor fundamentale are o foarte mare importanţă în evo- luţia
Uniunii Europene (UE) şi, în consecinţă, pentru mişcarea sindicală şi pentru politicile sociale
comunitare. Pentru prima dată de la crearea Comunităţii Econo- mice Europene în 1957,
Carta expune, într-un singur text, ansamblul drepturilor sociale, economice, civile şi politice
de care pot beneficia toţi cetăţenii europeni. Este, de asemenea, singurul text de acest tip la
nivel internaţional. Este vorba de drepturi, de principii şi de valori inalienabile pe care
instituţiile UE trebuie să le ia în considerare atunci când construiesc şi aplică legislaţia
europeană.

Cu toate că nu a fost integrată în tratatele UE (care constitue baza juridică după care
funcţionează Uniunea Eurpeană), Carta drepturilor fundamentale este o componentă
importantă a proiectului de Tratat constituţional al UE. Din 2000 Car- ta a avut un impact din
ce în ce mai mare asupra tuturor instituţiilor UE, inclusiv asupra tribunalelor europene unde
avocaţii au făcut referire la aceasta în mai multe cazuri.

Atunci când Carta va fi inclusă într-un Tratat, Curtea de Justiţie a UE va fi obligată, din
punct de vedere juridic să se asigure că va fi respectată. Carta oferă o bază juridică pe care
Curtea de jusţiţie o poate utiliza pentru respectarea drepturilor fundamentale.

Carta creează o dinamică politică. Proclamând-o, statele membre au adoptat, în


unanimitate, principii ce reglementează drepturile sindicale, sociale şi de muncă. Pe baza
acestui consens, instituţiile europene vor avea responsabilitatea de a le pune în practică.
Astfel partenerii sociali vor dispune de un instrument prin care pot convinge toţi actorii
implicaţi la nivel european şi naţional să lucreze în favoa- rea întăririi dialogului social.

Carta este un punct de sprijin. Integrarea sa într-un viitor tratat comunitar va ga- ranta
recunoaşterea deplină şi nelimitată a drepturilor fundamentale cuprinse în Cartă. Aceste
drepturi vor trebui încă lărgite, de exemplu recunoscând dreptul la greva de solidaritate
internaţională sau evoluţia de la dreptul la muncă, la dreptul fiecăruia de a avea un loc de
muncă decent.. Pe lângă drepturile fundamentale mai există şi alte drepturi sociale de câştigat
prin intermediul acordurilor cadru şi a directivelor. De exemplu, revizuirea şi ameliorarea
directivelor cu privire la informare şi consultare şi asupra timpului de muncă.

Numai in acest fel vom putea contrui împreună Europa şi vom putea contribui la definirea
şi ameliorarea modelului social european.

10
Bibliografie

1.Wikipedia

2.https://www.etuc.org › files › BrochCharteRO_1

3.Jurnalul Oficialal al Uniunii Europene

11

S-ar putea să vă placă și