CUPRINS

Introducere............................................................................................................2
1.Alimentația vegetariană
1.1.Ce cuprinde alimentația
vegetariană................................................................3
1.2.Valoarea nutrițională a alimentelor de origine
vegetală...................................3
2.Relația dintre alimentație si sănatatea noastră
2.1.Impactul hranei asupra
sănatății......................................................................4
3.Motivația alegerii unei diete
vegetariene............................................................5
4.Concluzii............................................................................................................6
Bibliografie...........................................................................................................8

1
 INTRODUCERE

Pe masură ce avantajele unei alimentații vegetariene devin mai cunoscute, tot mai mulți
oameni adoptă un astfel de regim.
Pentru foarte mulți oameni, a fi vegetarian înseamnă mai mult decât un moft ci reprezintă
un stil de viață. Cei care au renunțat să se mai hrănească din produse de origine animală o fac
din motive religioase sau etice, legate de mediul înconjurător sau de propria stare a sănătății.
Fiecare dintre noi ne ghidăm viața după anumite reguli, principii sau după un anumit stil
cu care am fost obișnuiți, însă unele din lucrurile care cu adevărat contează sunt sănătatea și
menținerea acesteia pe termen cât mai lung.
Cunoscutul citat al lui Jean Anthelme Brillat-Savarin “Ești ceea ce mănânci.” reflectă
anumite contraste.
„Organismul nostru este compus dintr-o multitudine de proteine.  Acestea sunt
indispensabile pentru formarea țesuturilor, organelor, hormonilor si enzimelor. Ele sunt
produse de elemente și mai mici -aminoacizii- dintre care unii sunt esențiali, în sensul că nu-i
putem produce noi, deci trebuie cautați în alimentație. Din cei douăzeci de aminoacizi diferiţi
care alcătuiesc proteinele din alimente şi din corp, opt sunt esenţiali. Dacă alimentele conţin
toţi cei opt aminoacizii esenţiali, se consideră proteină completă. Dacă alimentația este
deficitară în aminoacizi de calitate, organismul va fi nevoit sa-i caute in rezervele de urgență
și în mușchii corpului. De aici rezultâ un stres, care va conduce la o stocare mai puțin bună a
zaharurilor si o asimilare mai slabă a vitaminelor.”1
    Cei care nu sunt familiarizați cu alimentația vegetariană presupun în mod greșit că este
dificilă obtinerea de proteine dintr-o astfel de dietă, dar  se obține o cantitate indestulătoare de
proteine, dacă din dieta zilnică vor face parte mâncăruri preparate cu legume. Printre legume
includem și soia și derivatele acestui produs: lapte de soia, tofu, carne de soia. Soia este unica
proteină completă din lumea vegetală, de aceea boabele de soia şi pudra proteică de soia sunt
surse excelente de proteină. Proteinele vegetale de asemenea oferă o mare varietate de
vitamine şi minerale, alături de fibre şi antioxidanți, ce nu le vom găsi în alimentele animale.
Spre deosebire de carne şi produsele lactate, sursele de proteină vegetală nu conţin colesterol
şi grăsimi saturate care pot să afecteze sănătatea inimii. 

1
Rev. Catering expert” nr 18 octombrie 2001

2
 1.Alimentația vegetariană
1.1.Ce cuprinde alimentația vegetariană

Dieta vegetariană este uneori confundată cu alte tipuri de alimentație, cel mai frecvent cu
așa numitul regim crudivor sau dieta de crudități, cum i se mai spune. Deși regimul
vegetarian include și chiar încurajează consumul de legume si fructe proaspete, el nu este un
regim de crudități și nici nu se bazează pe explicațiile speculative care stau la baza
regimurilor de crudități.
Regimul vegetarian echilibrat. Esența unei alimentații sănătoase este exprimată în mod
simplificat într-o schemă ușor de înțeles numită piramida alimentației. Această schemă
evidențiază foarte clar proporția corectă dintre diferitele grupe de alimente, ilustrând astfel, în
mod intuitiv, caracteristicile esențiale ale alimentației echilibrate. Alimentele aflate la baza
piramidei se consumă într-o proporție mai mare. Cantitatea de alimente consumată din
diversele grupe alimentare scade pe măsură ce ele sunt situate spre vârful piramidei. Regimul
vegetarian echilibrat include practic aceleași grupe alimentare ca și alimentația cu carne, cu
deosebirea ca în loc de carne vegetarienii folosesc leguminoase, în special produse din soia si
înlocuitori de carne.

3
 1.2.Valoarea nutrițională a alimentelor de origine vegetală
În cazul alimentației vegetariene, la fel ca si in cazul alimentației omnivore, cea mai
importantă grupă de alimente rămâne grupa cerealelor.  Din această categorie fac parte:
cerealele, pâinea, produsele de panificație, pastele făinoase, terciurile, fulgii de cereale etc. Pe
a doua treaptă a piramidei se plasează alte doua grupe importante de alimente, prin excelență
de origine vegetală: legumele si fructele. Al treilea nivel al piramidei cuprinde alimentele
care se consumă cu moderație: laptele si produsele lactate pe de o parte si pe de altă
leguminoasele (fasolea, lintea, mazărea, soia), nucile, semințele, ouăle. Aceasta este grupa în
cadrul căreia, vegetarienii înlocuiesc carnea cu așa-numiții 'înlocuitori de carne' produși pe
cale industrială sau casnică din soia sau alte materii prime vegetale relativ bogate în proteine
(de exemplu: cuburile de soia, granulele de soia, etc.). În sfârșit, la vârful piramidei se
situează alimentele care se consumă în cantitate mică și mai rar. Din această categorie fac
parte: zahărul rafinat (și în general dulciurile), sarea, uleiul.2
“Când vine vorba de proteine, carnea nu este singura opțiune. Tot mai multe dovezi arată
că reducerea consumului de carne si creșterea aportului de proteine vegetale este o alegere
sănătoasă O alimentație ce include orice tip de carne marește riscul de boală cardiacă și
cancer, în comparație cu o alimentație vegetariană.” 3

2
Nutrition and Your Health: Dietary Guidelines for Americans, Fourth Edition, 1995 U.S. Department
of Agriculture, U.S. Department of Health and Human Services
https://www.health.gov/dietaryguidelines/

4
 2.Relația dintre alimentație si sănatatea noastră
2.1.Impactul hranei asupra sănatății

Studiile comparative au arătat ca vegetarienii trăiesc mai mulți ani decât restul populației.
De exemplu, la bărbații vegetarieni din California s-a constatat un plus de 9,5 ani iar la femei
un plus de 6,1 ani. Experții care au efectuat aceste studii afirmă că vegetarienii din sud-vestul
SUA sunt probabil cea mai longevivă populație studiată vreodata în mod științific.
Studiile științifice au arătat că vegetarienii se bucură de un risc mai redus în ce privește
bolile cardiovasculare (cardiopatie ischemică, infarct miocardic. Acesta este un avantaj
important având în vedere că accidentele coronariene sunt prima cauză de deces și
îmbolnavire. Studiile comparative arată că regimul vegetarian oferă un grad însemnat de
protecție față de bolile canceroase. Un consum redus de carne este asociat cu un risc
semnificativ mai redus fată de cancerul de colon, de vezică, de ovar, de pancreas și de
prostată. Se pare că atât consumul de carne roșie cât și cel de carne albă constituie un factor
important care mărește riscul de cancer.4
Un studiu recent condus de cercetătorii de la Școala Medicală Harvard si Spitalul
General din Massachusetts a ținut sub observație peste 130 000 de oameni timp de 36 de ani,
monitorizând stilul de viață, bolile, alimentația si rata mortalității acestora.
Studiul a arătat ca înlocuirea a 15g - 19g de proteină animală, echivalentul unui crenvuști, cu
leguminoase, fasole, nuci si alt tip de proteine, reduce semnificativ riscul de moarte
prematură. Înlocuirea oualelor cu proteine vegetale a dus, de asemenea, la o reducere a
riscului de deces cu înca 19%.
Cercetatorii au descoperit ca un consum de carne cu 10% mai mare a fost asociat cu o rata
a mortalitatii cu 2 procente mai mare si un risc de moarte cardiovasculara mai mare cu 8%.

3.Motivația alegerii unei diete vegetariene

Interesul remarcabil observat în ultimii ani față de regimul vegetarian se încadrează în

tendința generală de preocupare crescândă a populației față de propria stare de sănătate.
Atracția către dieta vegetariană a fost încurajată de volumul mare de studii științifice care
confirmă efectele benefice ale acestei diete. Sănătatea este una dintre cele mai importante
motivații pentru adoptarea alimentației vegetariene dar nu este singura. Pe lângă dorința de a
fi mai sănaăoși, unii trec la o alimentație vegetariană din rațiuni ecologice, economice,
filozofice, etice sau religioase.
Există multe studii care demonstrează beneficiile regimurilor vegane si vegetariene. Astfel,
Asociația Americană Dietetică și-a exprimat public punctul de vedere printr-o lucrare în care
a concluzionat că “alimentațiile vegetariene atent planificate, fie complet vegetariene fie

3
Deepak Bhatt, profesor universitar la Scoala Medicala Harvard si editor sef la Harvard Heart Latter:

4
G.E. Fraser, Diet, Life Expectancy and Chronic Disease - Studies of Seventh-day Adventists and
Other Vegetarians, Oxford University Press, 2003, p.47.

5
vegane, sunt sănătoase, oferă un suport nutrițional adecvat si beneficii în ceea ce privește
prevenirea și tratarea unor boli.”5

Un consum prea mic de proteine poate dăuna corpului, dar și consumul exagerat implică
riscuri. În occident un om obișnuit consumă de 1.5 ori mai multe proteine decât necesarul
mediu si majoritatea acestora provin din surse de origine animală. Acest lucru este dăunător
pentru că proteinele în exces se transformă în depozite reziduale sau grăsime în corp. Aceste
depozite de proteine de origine animală contribuie la luarea în greutate, la boală cardiacă,
diabet, inflamație si cancer.
Pe de alta parte, proteinele conținute în alimentele de origine vegetală sunt asociate cu
prevenirea bolilor.
“Proteinele prezente în alimentele întregi de origine vegetală ne protejează de multe boli
cronice. Într-un regim alimentar vegan nu ai nevoie sa ții evidența proteinelor consumate și
nici sa iei suplimente cu proteine; dacă respecți necesarul de calorii, ai toate proteinele de
care ai nevoie. Cei mai longevivi oameni de pe planetă, cei care trăiesc în "Zonele albastre",
își iau doar 10% dintre calorii din proteine, spre deosebire de occidentali, al căror procent de
proteine este de 15-20% din totalul de calorii.”6
Școala medicală Harvard afirma, de asemenea, că “studiile confirmă beneficiile pentru
sănătate ale unui regim alimentar fără carne. În ziua de azi dieta vegană este recunoscută nu
numai ca o dietă ce acoperă necesarul nutrițional, dar și ca o metodă de a reduce riscul unor
boli cronice.”
Unul dintre cele mai complexe studii pe această temă este "Studiul China", condus de
medicii T. Colin Campbell si Thomas Campbell. Concluziile lor arată o corelație directă între
nutriție și bolile cardiace, diabet și cancer, dovedind că, în culturile care consumă în principal
regimuri vegane, aceste boli sunt mult mai puține și că, prin adoptarea unor astfel de
regimuri, se poate inversa evoluția unei boli deja instalate în corp. Studiul China este
considerat cel mai complex studiu nutrițional condus vreodată cu privire la relația dintre
alimentație și boli.

4.Concluzii

Din lumea animală putem observa că cele mai longevive animale sunt cele care au o
alimentație bazată exclusiv pe vegetale (elefanții,scoicile, broasca țestoasă de
Galapagos,ariciul roșu de mare) sau vegetale+pește (peștele koi,balena  de Groenlanda,
rechinul Groenlandei și alte câteva specii de pești).

Sunt foarte multe informații contradictorii în multe domenii, iar cel alimentar nu face
excepție, mai ales când vine vorba despre alimentația vegană versus alimentația bazată pe
produse de origine animală. Alimentația pe bază de plante poate preveni peste 60% dintre
decesele cauzate de bolile cronice și, cu toate acestea, oamenii încă nu sunt convinși că
veganismul este un stil de viață sustenabil și sigur.

5
Revista Asociatiei Americane Dietetice, iulie 2009

6
Dr. Michelle McMacken, specialist in medicina interna si profesor universitar la Scoala Medicala din
New York

6
Iar acest lucru se datorează în principal “științei industriei alimentare”, care își promovează
propriile interese si propagă multe informații false atât în propria noastră educație cât și în
sistemele de asistență medicală. Nu este vorba despre un secret sau o teorie a conspirației,
pentru că mulți oameni din aceste industrii au făcut publice aceste lucruri și au scos în
evidență aceste adevăruri.
În știinăa modernă abia acum oamenii de știință încep să accepte regimul alimentar
vegetarian ca fiind unul consistent si sănătos, iar cei care o fac sunt exemple vii ale acestui
lucru.
Dr. Ellsworth Wareham, de exemplu, un chirurg pensionat în vârstă de 100 de ani, care a fost
vegan jumatate din viață, explica astfel:
“Veganismul este o formă de nutriție foarte rafinată. Este destul de extrem să-i spui unei
persoane care consumă carne ca ii vei lua totul. Când lucram ca medic, le spuneam
pacienților mei că o alimentație vegetariană este sănaăoasă și le recomandăm să evite pe cât
posibil produsele de origine animală. 
Oamenii sunt foarte sensibili când vine vorba de mâncare. Poți vorbi cu ei despre exerciții
fizice, metode de relaxare, o atitudine pozitivă și vor accepta toate aceste lucruri. Dar când
vine vorba despre ceea ce manancă, vor deveni foarte sensibili. Doar dacă cineva este
interesat, atunci îi poti explica din punct de vedere științific ce crezi că este mai bine pentru
el/ea.” 7
Pe masură ce castigă popularitate, veganismul atrage tot mai multă atenție din partea
comunității științifice. În Anglia, cel puțin 542 000 de oameni sunt vegani - de la 150 000 în
2006 - și alți 521 000 de vegetarieni speră să-și diminueze consumul de produse animale.
Este evident că veganismul a devenit un stil de viață cu o raspandire rapidă în rândul
populațiilor de pe întreg globul.
„Ești ceea ce mănânci „şi ”eşti ceea ce gândeşti” – nu încetează diverse publicaţii şi
emisiuni să ne aducă aminte. Fiecare îmbucătură e transformată prin nişte procese geniale în
”tine”, devenind materia primă din care sunt alcătuite celulele tale şi energia care te
propulsează prin cele 24 de ore ale unei zile. Şi ar trebui să ştim că sunt mâncăruri care îţi dau
energie şi putere şi mâncăruri care te sleiesc.
Am putea spune că eşti mai mult ceea ce mănânci decât ceea ce gândeşti iar toţi cei
care spun că nu pot gândi decât după prima ceaşcă de cafea a zilei îmi vor da dreptate.
Fiindcă inclusiv gândurile sunt generate în celulele făcute din ceea ce ai băgat în gură, iar
dacă ai deschis uşa pentru o otravă, gândurile îţi vor fi în mod egal otrăvite cu trupul.
Acum vreo 2000 de ani,  Hipocrate a spus ”lasă hrana să-ţi fie leac”, definind încă de
atunci un principiu fundamental al unui stil de viaţă sănătos: să previi e mai uşor decât să
tratezi.

7
Dr. Ellsworth Wareham

7
Bibliografie

1. Deepak Bhatt, profesor universitar la Scoala Medicala Harvard si editor sef la

Harvard Heart Latter

8
 2. Dr. Michelle McMacken, specialist in medicina interna si profesor universitar la
Scoala Medicala din New York

3. Dr. Ellsworth Wareham

4. G.E. Fraser, Diet, Life Expectancy and Chronic Disease - Studies of Seventh-day
Adventists and Other Vegetarians, Oxford University Press, 2003, p.47

5. Nutrition and Your Health: Dietary Guidelines for Americans, Fourth Edition, 1995

U.S. Department of Agriculture, U.S. Department of Health and Human Services
https://www.health.gov/dietaryguidelines/
6. Revista Asociatiei Americane Dietetice, iulie 2009

7. Rev. Catering expert” nr 18 octombrie 2001.