Carnea si cerealele

Carnea și cerealele constituie piloni esențiali în cadrul alimentației, furnizând nutrienți

fundamentali necesari pentru menținerea stării de sănătate. Adoptarea unei diete echilibrate,
care include atât carne, cât și cereale, poate contribui semnificativ la asigurarea unui spectru
nutrițional complet și adecvat.

Carnea

Beneficii

La fel ca și alte surse alimentare, carnea conține o varietate de nutrienți benefici pentru
organism. Beneficiile uimitoare ale cărnii includ prevenirea anemiei, susținerea sarcinii,
menținerea sănătății cardiovasculare, susținerea sănătății psihologice, tratarea insomniei,
amânarea cataractei, echilibrarea nivelului de colesterol, tratarea rahitismului, întărirea
mușchilor, furnizarea de energie și menținerea unei pielii sănătoase. Două porții de carne în dieta
săptămânală ajuta la obținerea mineralelor și proteinelor necesare pentru a menține mușchii
puternici și nivelul de fier adecvat.

Carnea este realizată din țesutul muscular al animalelor. Conține proteine, apă, grăsimi,
carbohidrați și alte nutrienți esențiali. Carnea roșie poate fi obținută de la diferite animale, cum
ar fi vaci, boi, porci, capre, oi. Aproape toate părțile acestor animale sunt comestibile și conțin o
gamă largă de nutrienți.

Valoarea nutrițională a cărnii:

 Grăsimi: 2g
 Energie: 27%
 Fier: 13g
 Acid gras Omega-3: 30 mg
 Seleniu: 100g
 Proteine: 20-25g
 Vitamina D: 10g
 Complex de Vitamine B: 6g
 Zinc: 100g

Aceste valori evidențiază diversitatea nutritională a cărnii, furnizând elemente esențiale precum
proteine, fier, acizi grași Omega-3, seleniu, vitaminele D și B complex, zinc și energie.

Riscurile consumului de carne

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și mai multe organisme naționale de consiliere dietetică
din întreaga lume recomanda reducerea consumului de carne roșie și procesată, bazându-se pe
dovezi consistente care leagă în mod special carnea procesată de cancerul colorectal.

Concluziile unui studiu care a implicat 474.985 de adulți de vârstă mijlocie recrutați în studiul UK
Biobank între 2006 și 2010 au analizat în mod extins consumul de carne și asocierea acestuia cu
25 de afecțiuni comune. Acest studiu este important deoarece investighează asocierile dintre
consumul de carne și afecțiuni altele decat cancerul colorectal, care este adesea menționat.
Aceste constatări, publicate în BMC Medicine, au arătat că, în medie, participanții care au
raportat un consum regulat de carne (definit ca de trei sau mai multe ori pe săptămână) au
experimentat mai multe consecințe nefavorabile asupra sănătății în comparație cu cei care
consumau carne mai puțin frecvent. În plus, un consum crescut de carne roșie a fost asociat cu
un risc mai mare de boală ischemică a inimii, pneumonie, diabet, boală diverticulară și polipi
colonici. Un consum mai mare de carne roșie neprocesata a fost asociat cu un risc mai mic de
anemie prin deficit de fier. În ceea ce privește carnea de pasăre, participanții au avut un risc mai
mare de boală de reflux gastroesofagian, boală diverticulară, gastrită și duodenită, boală a vezicii
biliare și diabet. Așa cum s-a observat și în cazul consumului exclusiv de carne roșie neprocesata,
consumul de carne de pasăre a redus, de asemenea, riscul de anemie prin deficit de fier.

În termeni cantitativi, studiul a constatat că fiecare 70 g de carne roșie neprăjită și carne roșie
procesată consumată zilnic a crescut riscul de boală de inimă cu 15% și de diabet cu 30%, după ce
au fost luati in consideratie alți factori de stil de viață precum consumul de alcool, activitatea
fizică și IMC (Indicele de Masa Corporala).

Riscul de dezvoltare a bolii de reflux gastroesofagian a crescut cu 17%, iar riscul de diabet cu 14%
în urma consumului de carne de pasăre. Mai mult, consumatorii de carne erau în mod
predominant supraponderali sau obezi, sau prezentau un risc ridicat de a dezvolta suprapondere
sau obezitate. Luarea în considerare a IMC-ului participanților a atenuat riscul acestor boli.

Ipotezele speculative care asociaza creșterea riscului de dezvoltare a cancerului de consumul de

carne sunt legate de peroxidarea lipidică și formarea de compuși mutagenici în timpul gătitului.

Carnea roșie conține nitrați care duc la creșterea nivelurilor de adaosuri de AND. De fapt, s-a
demonstrat că consumul de carne roșie bine gătită crește mutagenicitatea bacteriană a urinei
umane în mai multe studii.

Carnea a fost de asemenea asociată cu creșterea nivelurilor de oxidare; consumul de carne roșie
este moderat asociat cu modificări ale markerilor de stres oxidativ, cu creșterea produselor de
oxidare a lipidelor în fecale și urină, conform studiilor pe rozătoare.

Mai mult, se crede că aminele heterociclice aromatice și hidrocarburi aromatice policiclice, care se
produc când carnea este încălzită la temperaturi înalte, pot cauza daune la nivelul ADN-ului.

În cele din urmă, o dietă sănătoasă și echilibrată, care include carne slabă precum carne de vită
slabă și pui, poate atenua efectele consumului excesiv de carne roșie. Carnea poate fi o sursă
foarte biodisponibilă de micronutrienți și aminoacizi esențiali, dar este recomandat
consumatorilor să opteze pentru cele mai slabe tipuri de carne și să limiteze consumul de carne
procesată precum salam, burgeri de vită, cârnați și pateu, deoarece acestea sunt în mod tipic mai
bogate în grăsimi saturate și sare.

În timp ce carnea roșie are cantități mari de proteine care promovează creșterea musculară și de
vitamina B12 și fier pentru sinteza celulelor roșii, alternativele pot oferi un beneficiu similar pentru
sănătate. Puiul, peștele, ouăle și nucile pot furniza, de asemenea, micro și macronutrienți esențiali
fără a crește riscul de mai multe boli.

Cerealele

Beneficii

Cerealele vin cu beneficii uimitoare pentru sănătate., printre care se numără faptul că sunt o
sursă bună de proteine, furnizează energie, reprezintă o sursă de minerale, ajută la prevenirea
cancerului, susțin o digestie sănătoasă și elimină constipația, contribuie la menținerea nivelului
de zahăr din sânge, sunt o sursă bună de vitamine și ajută la gestionarea hemoroizilor și
menținerea greutății corporale.

Cand vorbim de cereale pentru alimentatie ne gandim la partile comestibile ale unor plante cum
ar fi grau, secară, ovăz, orz, porumb, orez, triticale, sorg. Cerealele vin în numeroase forme
diferite, iar fiecare formă este populară într-o țară diferită. Cu toate acestea, grâul și orezul sunt
populare în întreaga lume. Multe țări le au ca alimente de bază, iar locuitorii acestor țări le
consideră o sursă de nutrienți. Ele sunt de obicei măcinate prin procesul de măcinare, apoi trec
prin cernere, separare și re-măcinare. Nivelul lor de nutriție depinde în mod obișnuit de
cantitatea de tărâțe care a fost eliminată din ele. Tărâțele conțin diferite minerale și vitamine,
împreună cu fibre.

Ar fi imposibil să pregătim unele dintre mâncăruri fără cereale. Ele sunt folosite pentru a produce
diverse forme de pâine, paste, prăjituri, aluaturi și numeroase alte gustări. Ele sunt apreciate nu
doar pentru gustul lor delicios, ci și pentru valoarea lor nutritivă. Cerealele integrale reprezintă o
excelentă adăugare la dieta.

Consumul zilnic de cereale procesate – beneficii potentiale si efecte secundare

Dar ce se intampla atunci cand alegi sa consumi zilnic cereale procesate? Răspunsul este puțin
subtil și de multe ori depinde de tipul de cereale pe care-l alegi, motiv pentru care este important
să optezi pentru o opțiune bogată în nutrienți, cu un conținut scăzut de zahăr adăugat și un
conținut mai ridicat de fibre și proteine.

1. Ai putea simți o creștere a energiei (dar nu pentru mult timp). Multe cereale sunt făcute
din cereale integrale de la care s-a înlăturat coaja exterioară. Acest proces face boabele mai moi,
mai uniforme și mai ușor de modelat în forme consistente. Dar înlăturarea părții exterioare a
boabei elimină o mare parte din conținutul de fibră, împreună cu alte nutrienți, iar mai puțină
fibră înseamnă mai puțin efort în digestie. Procesul de transformare a carbohidraților în energie
are loc mai rapid, oferindu-ți o creștere rapidă de energie. O sursă de energie rapidă poate fi
benefică dacă ai de gând să faci exerciții în curând. Dacă nu ai de gând să faci exerciții după ce
mănânci un bol de cereale, ia în considerare să alegi un mic dejun echilibrat, cu cantități adecvate
de fibră, proteine și grăsimi. Dacă cerealele tale au un conținut ridicat de zahăr și scăzut de
proteine și fibră, pot provoca o creștere rapidă și apoi o scădere a glicemiei. Creșterea și scăderea
ulterioară a nivelurilor de glucoză din sânge pot duce la fluctuații ale nivelurilor de energie,
făcându-te să te simți energic imediat după masă, dar obosit și apatic mai târziu.
2. Nivelurile tale de zahăr din sânge ar putea să crească și apoi să scadă.
Cerealele au o reputație proastă pentru că adesea conțin cantități mari de zahăr. În
răspuns la creșterea bruscă a zahărului din sânge, pancreasul eliberează insulina. Dacă creșterea
inițială a glucozei din sânge este prea rapidă și semnificativă (cum se întâmplă adesea în cazul
alimentelor bogate în zahăr), răspunsul ulterior al insulinei poate fi atât de puternic încât să
reducă nivelurile de glucoză din sânge prea rapid. Acest lucru poate duce la o scădere bruscă a
energiei, sau o "prăbușire", care este adesea caracterizată de senzații de oboseală, iritabilitate și
foame.
3. Ai putea simți foame în scurt timp după ce ai mancat.
Multe cereale au un conținut scăzut de fibră și proteină, iar dacă cutia din care torni nu
conține suficienți dintre acești nutrienți satisfăcători, consumul acestora în primul rând dimineața
poate declanșa pofta de mâncare. Organismul descompune rapid cantitatea mica de carbohidrați
în energie și nu durează mult până când părăsesc stomacul, ceea ce duce la senzația de foame.
4. Ai putea să ratezi aportul de proteine.
In medie, o porție tipică de cereale poate oferi doar 1-3 grame de proteine, în timp ce un
mic dejun bogat în proteină ar trebui să aibă ideal 20-30 de grame.
5. S-ar putea să ajungi să simți dorință de mai mult zahăr.
Consumul excesiv de cereale îndulcite duce la o creștere rapidă a zahărului din sânge,
urmată de o prăbușire determinată de insulină. Când nivelurile de zahăr din sânge scad rapid,
organismul semnalează adesea pentru mai multe alimente cu energie rapidă (cum ar fi
carbohidrații) pentru a-l ridica din nou.
6. Ai putea să consumi mai multe fibre.
Consuma cereale facute din faina integrala. In plus poti sa iti sporesti aportul de fibre
adaugand cerealelor tale o portie de fructe bogate in fibra, nuci sau seminte.
7. Ai putea sa castigi in greutate.
Atunci cand oamenii folosesc un bol prea mare pentru consumul cerealelor, consuma mai
mult decat marimea recomandata a portiei, conform etichetelor nutritionale. Dacă consumi în
mod constant mai mult decât dimensiunea recomandată a porției, caloriile se pot aduna, în
special dacă cerealul are un conținut ridicat de zahăr și scăzut de fibră. În timp, acest lucru poate
contribui la creșterea în greutate.

O dietă echilibrată de carne și cereale contribuie la menținerea unei greutăți sănătoase și a unui
sistem imunitar puternic. Proteinele din carne susțin funcțiile imunitare, iar nutrienții din cereale
contribuie la protecția împotriva bolilor cronice. De asemenea, această combinație inteligentă
aduce beneficii cardiovasculare, menținând nivelurile adecvate de colesterol și tensiune arterială.
Totuși, este crucial să subliniem conceptul de moderare. Un consum echilibrat nu implică excese,
ci raționalizarea porțiilor și integrarea varietății în alimentație. O dietă bazată pe alimente
neprocesate și gătite în mod sănătos, care combină carnea și cerealele într-un mod echilibrat,
contribuie la un stil de viață sănătos.

Bibliografie

11 Amazing Health Benefits of Meat - Natural Food Series

What Are the Negative Health Effects of Eating Meat? (news-medical.net)

11 Amazing Health Benefits of Cereals - Natural Food Series

Is Cereal Healthy? 8 Side Effects of Eating It Every Day (eatthis.com)