Suntem ceea ce

mâncăm
A elaborat eleva clasei a XI-a “B”: Ciupercă Mădălina
 Cuprins
01 Alimentație 03
Introducere 02 Reguli de bază

04 Piramida alimentelor 06
Ce nu trebuie Alimente
să mâncăm? 05 sănătoase
 Introducere
Alimentația este procesul prin care organismul primește substanțele nutritive
necesare desfășurării activităților fiziologice și își asigura substratul energetic,
enzimatic, hormonal necesar îndeplinirii funcțiilor principale : relație, nutriție și
reproducere. Alimentația este o componenta a stilului de viață alături de activitatea
fizică, sănătatea mentala și somnul.
Acum oamenii se hraneste intr-un mod nesanatos, mananca destul mult. O persoana din
doua sufera de exces de greutate care are efect nefast asupra sistemului osos, a
scheletului si asupra aparatului motor, in special asupra partii inferioare a corpului. Cu
cat excesul in greutate este mai mare cu atat creste si procentajul persoanelor care
sufera de maladii coronariene sau cu afectiuni cancerigene, cum ar fi cancerul
intestinelor.
Aspectul nostru fizic, starea de sănătate fizică şi mintală sunt corelate în mod
direct cu modul în care ne alimentăm. Însă pentru a avea un corp sănătos trebuie să îl
hrănim cu „combustibil” de calitate, acesta fiind constituit din elemente nutritive ce sunt
indispensabile unei bune funcţionări. Aceste elemente nutritive trebuie să provină din
surse de o cât mai bună calitate şi să fie cât mai sănătoase pentru organism.
Alimentația
Vrem să trăim sănătos. Organismul nostru are nevoie de
conținuturile tuturor categoriilor alimentelor. De la paste făinoase la
salată verde, noi trebuie să le consumăm pe toate. De aceea,
alimentele bogate în carbohidrați își au suprafața lor în piramida
nutrițională.
Cât mâncam ? Alimentația este o necesitate, dar și o plăcere.
Efectul de plăcut sau neplăcut al alimentelor poate acționa ca stimul
pentru ingestia sau evitarea consumului de alimente. De obicei
mâncam atunci când ne este foame pentru a ne simți bine. În mod
normal trebuie să existe un echilibru între aportul de alimente și
consumul de energie. Necesarul caloric este individual în funcție de
vârsta, greutate, înălțime, activitate fizică.
Câte mese pe zi sunt necesare? Nou născutul mănâncă
la cerere putând avea până la 8mese pe zi, sugarul are 6 – 7 mese
pe zi, copilul mic 3 mese și 2 gustări. Adulții au in general 3 mese
principale și eventual 2 gustări. Este de preferat să nu mâncam
între mese și să nu omitem micul dejun.
Reguli de bază pentru o viață mai lungă
1.Gătește cât mai mult acasă.
Într-un regim de viață sănătos este foarte important să știi ce gătești și din ce alimente. Să numai
comandăm fast-food sau mâncare din restaurante cât mai rar.
2.Hidratează-te!
Apa este foarte importantă, ține departe senzația de foame și îți curăță întregul organism și de
asemenea ceaiurile din plante și sucurile din fructe sunt un mod minunat de a-i asigura corpul cu
nutrienții necesari.
3.Alege alimentele care îți prelungesc viața.
De consumat cît mai multe legume și fructe minim 5 pe zi.
4. Cunoaște beneficiile alimentelor pe care le consumi.
E bine să înțelegi ce efect au anumite alimente asupra organismului tău.
Ce nu trebuie să mâncăm?

Alimentele cu restricţie sau chiar eliminate dintr-un regim sănătos sunt:

grăsimile animale (slănină, şuncă, untură), carnea de porc, mezeluri, conserve şi
peşte gras. Acestea sunt considerate de specialişti drept veritabile otrăvuri cu
efect întârziat introduse în corp, unde declanşează dispepsii, apendicită,
tuberculoză şi cancer. Se reduc din alimentaţie prăjelile, laptele gras, sarea,
biscuiţii, produsele de patiserie şi dulciurile care solicită prea mult pancreasul,
gogoşile, pizza, dulceţurile, cremele, ciocolatele, îngheţatele, condimentele iuţi şi
chiar pâinea albă. Pe cât posibil se limitează din alimentaţie zahărul alb, un
produs industrial care se obţine prin rafinarea trestiei şi sfeclei de zahăr într-un
proces tehnologic foarte complicat ce elimină numeroase vitamine, minerale,
proteine asimilabile, fibre şi alte substanţe utile organismului. S-a constatat că
zahărul alb are o serie de efecte negative cum ar fi: inhibarea sistemului imunitar
şi a hormonului de creştere, apariţia diabetului, a unor forme de cancer, a
candidozei şi a cariilor dentare. Sărăcind organismul de potasiu şi magneziu,
zahărul industrial constituie un factor determinant în apariţia bolilor
cardiovasculare (arterite), a obezităţii şi a unor reacţii neurologice (oboseală,
somnolenţă, ameţeli, nevroze, lipsa de voinţă, pierderea memoriei, impotenţă ).
 Piramida alimentelor sănătoase
Piramida ce are la bază alimentele sănătoase reprezintă, de fapt, o înglobare a regulilor
esenţiale de care trebuie să ţinem cont zi de zi pentru a fi mai sănătoşi, pentru a avea mai multă
energie. Partea cea mai amplă, de la baza piramidei, sunt prezente cele mai importante. Alimentele
care se află în topul piramidei, în zona cea mai îngustă, ar trebui mâncate cât mai rar.
•       La baza piramidei se află exerciţiile fizice zilnice şi controlul greutăţii.
•       Pe următorul palier al piramidei se află: alimentele ce conţin cereale integrale (la majoritatea
meselor) şi uleiurile vegetale (de măsline, de rapiţă, de soia, de porumb, de floarea-soarelui, de
arahide şi altele)
•       Următorul palier este alcătuit din legume, care trebuie să se găsească din abundenţă în
alimentaţia noastră, şi din fructe (de 2-3 ori pe zi)
•       Dacă mai urcăm un "etaj" al piramidei alimentelor sănătoase, aici vom găsi: nuci,
leguminoase
(de 1-3 ori pe zi)
•       Acestea sunt urmate de alte grupe de alimente sănătoase: peşte, carne de pasăre de curte,
ouă –
de 0-2 ori pe zi
•       Produsele lactate se află la următorul palier spre vârful piramidei - de 1-2 ori pe zi
•       În vârful piramidei se află: carnea roşie, untul, orezul alb, pâinea albă, pastele din făină
albă, cartofii, băuturile carbogazoase şi dulciurile - toate acestea trebuie consumate cu măsură
sau aproape deloc.
• Pe lângă această piramidă a alimentelor sănătoase, mai trebuie să ţinem cont că alcoolul se
consumă cu moderaţie, iar dacă există unele carenţe, medicul poate recomanda unele
suplimente şi unele vitamine.
Alimente sănătoase
Piept de curcan
Are un conținut ridicat de
vitamina B și zinc, această
carne are foarte puține grăsimi,
dar este bogată în proteine.
Somon
Are un conținut ridicat de
Omega 3, conferă memorie
mai bună și o inimă puternică.
De asemenea, ajută împotriva
blocajelor din vene și somonul
este bogat în proteine și
stimulează metabolismul.
Brocoli
E bogat în fier, calciu, fibră și
Vitamina C. De asemenea, te
ajută să ai oase mai puternice
și îți crește imunitatea.
Spanac
Conține calciu și ajută să vezi
mai bine, să ai articulații mai
flexibile și îmbunătățește
sistemul imunitar.
 Grupuri principale de alimente

Există cinci grupuri principale de alimente:

• alimente bogate în amidon, precum orezul și alte cereale, cartofii,
tăițeii și pastele;
• fructe și legume;
• lapte și produse lactate, precum iaurtul și brânza;
• carne, pește, ouă, nuci și legume;
• alimente și băuturi bogate în grăsimi și/sau zahăr.
 Dulciuri
Ce schimbări se produc din cauza dulciurilor ?
• afectează ochii, favorizând apariția retinopatiei
• afectează dantura, predispunând astfel dinții la carii
• afectează inima și aparatul circulator, producând schimbarea funcției
trombocitelor și determinând aderarea lor la peretele vascular și
crescând incidența hipertensiunii arteriale, a aterosclerozei, a
palpitațiilor și a cardiopatiei ischemice
• afectează aparatul digestive
• afectează activitatea a celulelor albe din organism
• afectează capacitatea organismului de a
lupta împotriva infecțiilor provoacă afecțiuni cutanate, în special acneea
• provoacă afecțiuni ale vezicii biliare
• organismul va secreta insulină, care produce consumul de energie,
ducând mai departe la senzația de foame
• provoacă senzația de oboseală, din cauza faptului că nu primește
suficienți nutrienți, necesari pentru energie
 Concluzie
Este important să reţii că o alimentaţie sănătoasă trebuie să lucreze "cot la
cot" cu un program regulat de sport, pentru a menţine corpul într-o formă fizică
optimă şi pentru a-ţi menţine greutatea. Antrenamentele fizice regulate pot
reduce tensiunea arterială şi valoarea colesterolului şi îţi pot menţine
metabolismul în funcţiune. Să nu uităm că, făcând mişcare, vei avea un aliat bun
pentru a reduce şi stresul. Este important să faci exerciţii fizice (de intensitate
moderată) care însumează cel puţin 150 de minute pe săptămână sau, dacă optezi
pentru antrenamente mai solicitante, să ai cel puţin 75 de minute de activitate
fizică pe săptămână.