ALIMENTAȚIA SĂNĂTOASĂ

ELEV: RĂDULESCU CRISTINA, CLASA a VIII-a A

PROF. CIMPOERU CRISTINA
01.11.2022

» Ești ceea ce mănânci și ceea ce au mâncat

părinții și strămoșii tăi »
-Dr. Catherine Shanahan

Prezentare Power-Point,

1
 1. Rolul alimentației sănătoase în
dezvoltarea adolescentului
Alimentația corectă asigură creșterea
și dezvoltarea adecvată a adolescenților
și îmbunătățește sănătatea și buna
funcționare a organismului.
În mod special, alimentația sănătoasă
îi ajută pe adolescenți să-și
îmbunătățească performanțele la
învățătură și în sport. În același timp,
alimentația necorespunzătoare poate
duce la schimbarea greutății corporale,
precum și la apariția unor boli cronice.

2
 2. Piramida alimentelor
Există cinci grupuri principale de alimente:
• alimente bogate în amidon,
precum orezul și alte cereale,
cartofii, tăițeii și pastele;
• fructe și legume;
• lapte și produse lactate,
precum iaurtul și brânza;
• carne, pește, ouă, nuci și legume;
• alimente și băuturi bogate
în grăsimi și/sau zahăr

3
 2.1. Grupul de produse alimentare
O alimentaţie sănătoasă conţine 
o varietate echilibrată de produse
din principalele grupuri de alimente
și o cantitate suficientă de produse
alimentare pentru a satisface
necesitățile adolescentului. 
Un tânăr ar trebui să aibă un regim
alimentar echilibrat care să includă
alimente din toate cele cinci grupuri.
În plus, este necesar să alegeți
alimentele care nu conțin multă sare
și să limitați produsele cu multe
grăsimi sau glucide.

4
 2.2. Rolul carbohidraților de calitate...

• Adolescenții care sunt supuși zilnic unor activități fizice intense

sau care practică un sport de performanță au nevoie de o
alimentație diferită de cea a altor tineri de aceeași vârstă.
• De exemplu, sportivii au nevoie de o cantitate mai mare de
lichide în timpul exercițiilor, precum și de o cantitate mai mare
de carbohidrați, aceștia fiind principala sursă de energie.
Pentru ca sănătatea să nu aibă de suferit, carbohidrații trebuie
asimilați din cereale integrale și din fructe,
și nu din produse cu un
conținut ridicat de zahăr rafinat.

5
 2.3. Rolul lichidelor...
Mulți adolescenți ignoră rolul lichidelor în nutriție. Este foarte
important să fie limitat consumul băuturilor răcoritoare cu un
conținut ridicat de zahăr și al sucului de fructe, mai ales între mese.
Cofeina din băuturile carbogazoase și cafeaua duc la apariția
tulburărilor de somn, mai ales dacă acestea sunt consumate seara,
ceea ce generează diferite probleme de sănătate și provoacă
scăderea performanțelor la învățătură.
Potrivit ghidurilor alimentare, adolescenții
trebuie să evite consumul băuturilor
alcoolice, organismul acestora necesitând
cantități semnificative de apă, pentru a evita
deshidratarea.

6
 2.4. Echilibrul în alimentație...
• Dacă adolescenții nu consumă
suficiente produse alimentare, pot
deveni subponderali.
Subnutriția afectează creșterea fizică și dezvoltarea,
precum și capacitatea lor de a învăța și de a munci.
• În același timp, dacă adolescenții mănâncă prea mult, în
special alimente bogate în grăsimi și zahăr, ei pot deveni
supraponderali.
Această stare poate provoca probleme
de sănătate și sociale.

7
 2.5. Caloriile sau porțiile echilibrate de
mâncare pentru adolescenți
• Caloriile sunt unități de energie prezente în alimente și băuturi,
necesare funcțiilor esențiale, cum ar fi respirația sau procesul de
gândire dar și în cazul unor activități zilnice, când mâncăm, vorbim
sau mergem.

• Astfel, hrana, cu cât este mai variată și de calitate, îți asigură

energia și componentele esențiale (micro și macronutrienți)
pentru o viață sănătoasă și pentru a fi activ.

• Dacă ești un adolescent moderat activ, necesarul zilnic este de

2.000-2800 calorii zilnic, dar dacă faci sport, vei avea nevoie de un
aport caloric mai mare.

8
 2.6. Micronutrienții în alimentația sănătoasă

• Micronutrienții sunt vitaminele și mineralele din fructe și legume Aceștia sunt

esențiali în supraviețuire și sunt necesari în doze mici. Doza zilnic recomandată
de fructe și legume este 5 porții.
• Toate vitaminele, de la A la K sunt indispensabile în funcționarea optimă a
organismului.
• Mineralele cele mai întâlnite, indispensabile ție, sunt:
• Fierul, implicat în transportul oxigenului în sânge, în funcționarea sistemului
imun și a creierului.
• Magneziul joacă un rol important în peste 600 procese celulare cum ar fi
producerea de energie, funcționarea sistemului nervos și contracția musculară.
• Calciul, parte componentă a oaselor și dinților și element cheie pentru buna
funcționare a sistemului nervos, inimii și mușchilor.
• Potasiul, important în echilibrarea hidrolitică, controlul presiunii sanguine și în
fiziologia mușchilor și nervilor.

9
 2.7. Macronutrienții...

• Macronutrienții se împart în trei categorii: proteine, lipide și

carbohidrați. Spre deosebire de micronutrienți, aceștia sunt
necesari în cantități mari pentru că ei furnizează caloriile și sunt
necesari în anumite procese fiziologice.
• Carbohidrații sunt prezenți în făinoase, cum ar fi pâinea, pastele și
cartofii. De asemenea, aceștia sunt prezenți și în fructe, legume,
sucuri, lactate, produse zaharoase. Ei furnizează 4 calorii/gram.
• Proteinele se găsesc în carne, pește, lactate, ouă, legume și tofu.
Acestea eliberează 4 calorii/gram.
• Grăsimile provin din nuci, semințe, ulei, unt, brânzeturi, pește gras
și carne grasă. Grăsimile furnizează un aport caloric mai mare, 9
calorii/gram.

10
 3. Reguli pentru o alimentație sănătoasă

• Echilibrul este măsura tuturor lucrurilor. Încă din

adolescență îți poți dezvolta o serie de obiceiuri
sănătoase și sustenabile. Acestea îți vor menține corpul
armonios, viguros și îți vor prelungi viața.
• De aceea ai grijă să ai alimentația sănătoasă și
echilibrată pe parcursul zilei.  Mănâncă în mod conștient
legume, fructe, verdețuri, carne și pește, ouă, semințe și
nuci, lactate.
• Și nu uita să bei apă. Un corp hidratat are o minte ageră!

11
 4. Etichetarea produselor alimentare
• Toate produsele alimentare preambalate comercializate în
statele-membre Uniunii Europene trebuie să fie etichetate,
în conformitate cu Regulamentul UE nr. 1169/2011 și cu
legislația națională complementară. Acestea cuprind:
• informații privind identitatea și compoziția, proprietățile sau
alte caracteristici ale produsului alimentar;
• informații privind protecția sănătății consumatorilor și
utilizarea sigură a unui produs alimentar.
• informații privind caracteristicile nutriționale care să permită
consumatorilor, inclusiv celor care urmează un regim
alimentar special, să aleagă în cunoștință de cauză.

12
 5. Conexiunea între mâncare și gene
alterate la oameni.
• Ceea ce mancam si factorii la care suntem expusi in mod direct
in mediul nostru afecteaza direct ADN-ul si exprimarea sa.
• Factori epigenetici (dincolo de controlul genelor) sunt influentati
in mod direct si indirect de catre prezenta sau absenta
nutrientilor cheie din alimentatie, precum si expunerea la toxine,
chimicale, agenti patogeni si alti factori de mediu.
• Materialul genetic pe care o mama il transmite copilului ei este
realizat din factori extrem de complecsi, dar totul se rezuma la
raspunsurile la urmatoarele intrebari: Ce a mancat mama? Care a
fost stilul ei de viata? Care au fost problemele ei de sanatate?

13
 Bibliografie

• Shanahan, Catherine. Deep Nutrition

• https://suntparinte.md/cat-de-importanta-este-
alimentatia-sanatoasa-in-dezvoltarea-
adolescentului/;
• https://rosanamedical.ro/alimentatia-sanatoasa-
se-invata-inca-din-adolescenta/;
• https://www.roaliment.ro/stiri-industria-
alimentara/tot-ce-trebuie-sa-stiti-despre-
etichetarea-produselor-alimentare/.
14