REFERAT: EDUCATIE TEHNOLOGICA / CENTRALE ENERGETICE PE VALURI

ELEV : RADULESCU CRISTINA, CLASA a VIII-a A

CENTRALE ENERGETICE PE VALURI

DEFINITIE: O centrală mareomotrică captează energia mareelor și o

transformă în energie electrică, eficiența unei astfel de centrală depinzând
de înălțimea mareelor și de viteza curenților mareici.
TIPURI DE CENTRALE PE VALURI: Există patru tipuri de centrale bazate
pe energia mareelor, care vor fi prezentate în cele ce urmează.
A. Generatoare bazate pe curenți mareici
(în engleză: Tidal stream generators - TSGs) -
utilizează energia cinetică a apei care pune în mișcare
turbine de putere, într-un mod similar cu mișcarea
turbinelor eoliene de către vânt. Generatoare mareice
de acest tip pot fi construite în structurile de poduri
existente, fără a avea nici un impact estetic. Zonele
de îngustare ale mărilor sau oceanelor, cum ar fi
strâmtorile sau intrările pot beneficia de viteze mari
ale curentului mareic pe anumite porțiuni, în care pot
fi montate turbine cu o eficiență crescută de generare
a electricității.
Aceste turbine pot fi orizontale, verticale,
deschise sau cu conducte și sunt de obicei plasate în partea de jos a coloanei
de apă. Ele mai sunt denumite convertoare de energie mareică sau turbine
mareice. Acest tip de centrale mareice au fost concepute pentru prima dată în
anii 1970, în timpul crizei petrolului. Acest tip de generatoare sunt cele
mai ieftine și cu cel mai mic impact asupra mediului înconjurător.
Generatoarele bazate pe curenți mareici preiau energia de la curenții
de apă într-un mod foarte asemănător cu generatoarele eoliene, care folosesc
energia curenților de aer.
Principalele probleme de mediu sunt legate de lovirile de elice și
riscul împingerii de către curenții de mare viteză a organismelor marine spre
dispozitivele turbinelor. Ca și în cazul tuturor energiilor regenerabile
marine, există motive de îngrijorare privind modul în care câmpurile
electromagnetice și zgomotele create pot afecta organismele marine, în special
cele care se orientează folosind ecolocația, cum ar fi delfinii și balenele.
B. Barajele mareice (en.: Tidal barrage) - utilizează
diferența de energie potențială ce rezultă din diferența de înălțime dintre
mareea înaltă și joasă. Atunci când se utilizează baraje, energia potențială a
valului mareic este captată prin plasarea strategică a unui baraj specializat.
Când nivelul mării se ridică, apa este canalizată într-un bazin mare în
spatele barajului, care deține o mare cantitate de energie potențială. Când
nivelul mării scade, energia potențială este convertită în energie cinetică,
deoarece apa este eliberată prin niște turbine mari care creează energie
electrică cu ajutorul generatoarelor. Barajele se realizează pe toată lățimea
unui estuar, golf sau a gurii de vărsare a unui râu, unde au loc mareele.
Aceste sisteme sunt similare cu centralele hidroelectrice.
Barajele mareice sunt printre cele mai vechi metode de generare a
energiei electrice prin captarea energiei mareelor, proiecte fiind dezvoltate
încă din anii 1960, cum ar fi centrala de la Kislaya Guba, Rusia, cu o putere
instalată de 1,7 MW.
Elementele de bază ale unei centrale cu baraj mareic sunt chesoanele
(blocuri foarte mari din beton), terasamentele, digurile, barajele, turbinele
și ecluzele. Barajele, turbinele și ecluzele sunt montate în chesoane.
Terasamentele izolează bazinul, atunci când aceasta nu se realizează cu
chesoane.
Sistemele cu baraje sunt afectate de probleme privind costurile mari
de infrastructură și problemele de mediu asociate cu schimbarea unui
ecosistem mare. Plasarea unui baraj într-un estuar are un efect considerabil
asupra apei din interiorul bazinului și asupra ecosistemului. Multe guverne
au fost reticente în ultima vreme să aprobe construirea unor centrale cu
baraje mareice. Cercetările efectuate asupra centralelor mareice , s-a
constatat că barajele mareice construite la gurile unor estuare prezintă
amenințări de mediu similare cu barajele de mari dimensiuni.
Principalul impact asupra mediului al turbinelor este impactul
acestora asupra peștilor. Dacă turbinele se mișcă suficient de lent, cum ar fi

1
 REFERAT: EDUCATIE TEHNOLOGICA / CENTRALE ENERGETICE PE VALURI
ELEV : RADULESCU CRISTINA, CLASA a VIII-a A

la turații de 25 - 50 rpm, omorârea peștelui este limitată iar nămolul și alți

nutrienți pot să curgă prin structuri. S-au construit și sisteme cu sonar care
blochează turbinele atunci când sunt detectate mamifere marine, precum
delfinii.
Ca rezultat al schimbului mai redus de apă cu marea, salinitatea medie
în bazin scade, ceea ce afectează ecosistemul. Lagunele cu maree nu suferă de
această problemă.
Estuarele au de obicei volume mari de sedimente care se mișcă spre
mare. Introducerea unui baraj într-un estuar poate duce la acumularea
sedimentelor lângă baraj, afectând ecosistemul și funcționarea barajului.
Locuri adecvate au fost găsite în Canada, Rusia, Australia, Coreea și
Marea Britanie. Amplitudini de până la 17 metri apar de exemplu în Bay of
Fundry (Canada), unde fenomenul de rezonanță mareică amplifică înălțimea
mareei.
C. Energia dinamică a mareelor (en.:
Dynamic tidal power, DTP) - este o teorie netestată
practic dar promițătoare, care exploatează
interacțiunea între energiile potențiale și cinetice
ale curenților mareici. Se propune construire unor
baraje foarte lungi (de 30-50 km. lungime) care să fie
perpendiculare pe linia țărmului și să plece direct în
mare sau în ocean, fără a avea zone închise. În multe
zone de pe Glob, mișcarea mareică principală are o
direcție paralelă cu linia de coastă: întreaga masă a
apei oceanice este accelerată pe o singură direcție și
mai târziu în aceeași zi are o mișcare inversă. O
centrală de tip DTP este suficient de lungă pentru a
influența mișcarea mareică orizontală, ceea ce generează o diferență de nivel
a apei de pe cele două părți ale digului. Această diferență de nivel poate fi
convertită în energie electrică, utilizând un lung șir de turbine instalate în
dig.
Diferența maximă de înălțime ce poate fi atinsă de cele două părți ale
barajului este de câțiva metri, această diferență putând fi atribuită
caracterului variabil al curentului mareic. Dintre beneficiile unei astfel de
centrale electrice putem menționa:
 Producerea unei mari cantități de energie electrică: se estimează
că unele dintre cele mai mari diguri ar putea produce peste 15 GW
(15.000 MW). O centrală de tip DTP cu o putere instalată de 8 GW
și cu un randament de 30%, ar putea asigura energia electrică
pentru aproximativ 3,09 milioane de europeni.
 Energie stabilă: generarea energiei electrice datorită mareelor
este foarte predictibilă, datorită naturii deterministice a
mareelor și a independenței față de condițiile vremii sau
schimbările climatice.
 Disponibilitatea: centralele de tip DTP nu necesită diferențe
foarte mari de nivel, ci maree care să se deplaseze paralel cu
țărmul, condiție care poate fi găsită în multe locuri în lume,
ceea ce înseamnă o disponibilitate mare. Numai de-a lungul
țărmului chinezesc se estimează, de exemplu, că există o
disponibilitate estimată la 80 - 150 GW.
 Potențial pentru combinarea mai multor funcționalități: barajul
lung poate avea și alte funcții, cum ar fi protecția coastei,
realizarea unor porturi cu adâncimi mari, ferme de acvacultură,
îmbunătățiri funciare controlate și conectarea unor insule cu
țărmul. Aceste funcții adiționale pot contribui la împărțirea
costurilor de investiție, ducând la scăderea prețului per kWh.
O provocare majoră este că dovada funcționării unei centrale DTP
poate fi demonstrată numai prin punerea în practică. Testarea conceptului la
scară mică nu va fi eficientă nici pentru o lungime a digului de 1 km.,
deoarece puterea generată crește proporțional cu pătratul lungimii digului.
Eficiența economică se estimează a fi atinsă la o lungime a digului de 30 de
km.

2
 REFERAT: EDUCATIE TEHNOLOGICA / CENTRALE ENERGETICE PE VALURI
ELEV : RADULESCU CRISTINA, CLASA a VIII-a A

O înțelegere bilaterală a fost semnată de Olanda și China, pe 27

septembrie 2012, în privința schimbului de informații tehnice și a selectării
celor mai propice locații. În octombrie 2013, o analiză economică aprofundată
a fost începută, pentru a înțelege mai bine costurile și beneficiile unei
centrale de tip DTP.
D. Laguna mareică este o opțiune mai nouă de proiectare, în care se
construiesc ziduri de sprijin circulare, care au integrate în ele turbine care
pot capta energia potențială a mareelor. Bazinele create sunt similare cu cele
create de barajele mareice, cu excepția faptului că locația este artificială
și nu există un ecosistem preexistent. Lagunele pot fi, de asemenea, în format
dublu sau triplu , fără pompare sau cu pompare care va aplatiza cantitatea de
energie produsă. Laguna mareică Swansea Bay, din Țara Galilor, Marea Britanie,
ar fi prima centrală de acest tip construită vreodată.
Oceanele şi mările ocupă 71 % din suprafaţa Pământului şi, în plus,
deţin o resursă inepuizabilă: valurile. Energia mărilor şi oceanelor se
reprezintă sub formă de energie mecanică şi termică. Apele Oceanului
Planetar deţin un imens potenţial energetic care poate fi valorificat pentru
producerea de energie electrică, rezervele de energie ale Oceanului Planetar
fiind imense.
Desi pare scumpa la prima vedere, aceasta solutie intrece in
eficienta / cost atat panourile solare, cat si centralele eoliene. Si fiind
la prima implementare, energia valurilor va fi din ce in ce mai bine
exploatata (nu ca la panourile solare, unde s-a cam atins maximul, de 40.8
%). Si ca un alt avantaj fata de panourile solare, aceste centrale
furnizeaza energie non stop.