STUDENT:Niculescu Alin-George

GRUPA: 2104 SERIA:A

Echipamentele pentru transformarea energiei maree-motrice in
energie electrica au cunoscut o dezvoltare recenta in industria energiilor
regenerabile.
Puterea mareelor este cunoscuta inca din timpul primilor navigatori.
Exploatarea energiei maree-motrice a devenit insa tehnic posibila doar recent,
odata cu dezvoltarea tehnologiilor in largul marii cat si a impulsionarii utilizarii
surselor regenerabile de energie.
Dezvoltarea tehnologiei de utilizare a energiei maree-motrice a
demarat la inceputul anilor 90, pentru ca pana la inceputul secolului XXI sa fie
propusa, dezvoltata si testata o larga gama de modele conceptuale de proiecte.
Tehnologiiile de valorificare a energiei maree-motrice permit producerea de
energiei electrica, prin utilizarea curgerii apei generata de maree si accelerarea acesteia pe
baza topografiei costiere existente. Ca si in cazul etapelor timpurii ale exploatarii energiei
eoliene sau a valurilor, exploatarea energiei maree-motrice se face prin explorarea unui
numar de proiecte conceptuale propuse. Majoritatea se bazeaza pe miscarea de rotatie a
unui rotor in jurul unui ax orizontal sau vertical. Echipamentele utilizate pentru
valorificarea energiei maree-motrice nu sunt commercial disponibile. In schimb, un
numar de echipamente au fost sau se afla in curs de testare la scara mica si anumite
echipamente au fost incercate ca proptotipuri la scara mare.
Comparativ cu tehnologia autilizata in conversia energiei eoliene, sistemele
maree-motrice se afla in stadiu incipient si exista numai un mic numar de proiecte de
centrale maree-motrice demonstrative, care utilizeaza prototipuri cu o putere instalata de
peste 100 kW. Se estimeaza ca vor mai trece cativa ani inainte ca echipamentele sa fie
produse pe scara industriala. Exista trei proiecte demonstrative majore care s-au derulat in
ultimii ani, doua dintre acestea fiind inca in derulare. Nici una dintre unitatile
demonstrative nu prezinta un prototip care sa stea la baza productiei industriale viitoare
si toate echipele de cercetare au in vedere proiectarea si testarea unor sisteme maree-
motrice mai mari, anterior inceperii producerii acestora.
Mijlocul si sfarsitul anilor 90 au fost in principal marcati de programe de
planificare si dezvoltare, astfel incat abia la inceputul secolului XXI au fost finalizate alte
sisteme pentru testare. In anul 2000 a fost testat un mare echipament plutitor cu ax
vertical, Enermar, in Stramtoarea Messina. Compania Marine Current Turbines Ltd a
initiat in Canalul Bristol (intre Anglia si Tara Galilor) un sistem prototip demonstrativ
amplasat pe un mare pilon, sistem cunoscut sub denumirea de Seaflow.
Sursa de energie si localizare

Ca si in cazul centralelor maree-
motrice cu baraj, tehnologiile care
utilizeaza curentii mareici sunt bazate
pe coborarea si ridicarea suprafetelor
oceanelor si ale marilor sub actiunea
fortelor de atractie gravitationala dintre
Luna si Pamant, respectiv Soare si
Pamant. Tehnologiile bazate pe
indiguire folosesc ridicarea si coborarea
nivelului marilor si energia potentiala a
apei astfel retinuta in bazin, in timp ce
tehnologiile bazate pe curentii mareici
utilizeaza energia cinetica a curentilor
care se deplaseaza catre si in afara
zonelor influentate de maree. Curentii
mareici urmaresc o curba sinusoidala.
Cei mai puternici curenti sunt generati
de mareele medii. Deseori, in
perioadele de reflux se genereaza
curenti putin mai mari decat in cele de
flux.

Intensitatea curentilor marini generati de maree variaza, in functie de
pozitia amplasamentului pe Pamant, de forma zonei costiere si batimetrie. De-a
lungul zonelor costiere drepte si la adancimii medii ale oceanelor, mareele si curentii
mareici sunt in mod uzual redusi ca intensitate. In general, intensitatea curentilor
este direct dependenta de inaltimea mareei din amplasamentul dat.
Exista de asemenea anumite amplasamente in care apa curge continuu
numai intr-o singura directie, iar intensitatea curentilor este practic independenta de
fazele Lunii. Acesti curenti sunt puternic influentati de fluxul termic al apelor
marine si se deplaseaza de la Ecuator catre regiunile mai reci. Cele mai evidente
exemple sunt Golful Stream si Stramtoarea Gibraltar, in care in stratul superior se
produce o curgere constanta din oceanul Atlantic catre bazinul Marii Mediterane.

Curentii mareici sunt
in general mai puternici in zone
unde adancimea apei este
relativ mica, unde se produce o
gama variata de maree si unde
viteza curentilor este
amplificata de efectul de
ingustare a sectiunii in zona
costiera locale si al patului
marii; spre exemplu, in
stramtori inguste si golfuri, in
jurul peninsulelor si in canalele
dintre insule.
Mecanismul fizic de conversie a energiei curentilor mareici este similar
ca principiu cu cel al conversiei energiei cinetice a vantului. Multe dintre
echipamentele propuse au o asemanare partiala cu cea a turbinelor eoliene. Nu
exista un consens privind forma si geometria tehnologiei de conversie in sine.
Sistemele eoliene sunt aproape in intregime turbine cu ax orizontal si multi
constructori sunt in favoarea acestei geometrii pentru conversia energiei curentilor
mareici, dar nici turbinele cu ax vertical nu au fost respinse.

Turbine cu ax orizontal - Turbina cu ax orizontal functioneaza foarte
asemanator cu o turbina eoliana conventionala si proiectarea lor este similara.
Turbina este plasata intr-un current mareic, care determina rotatia acesteia, si
deci producerea de energie. Unele turbine pot fi amplasate in conducte pentru
a crea efecte secundare ale curgerii, prin concentrarea curgerii si crearea unei
diferente de presiune.

Turbinele cu ax vertical se
bazeaza pe acelasi principiu ca
turbinele cu ax vertical, doar ca ao o
alta directie de rotatie. Turbina este
plasata intr-un current mareic, care
determina rotatia acesteia,
producand energie.
Turbinele cu ax vertical se
bazeaza pe acelasi principiu ca
turbinele cu ax vertical, doar ca ao o
alta directie de rotatie. Turbina este
plasata intr-un current mareic, care
determina rotatia acesteia,
producand energie.
Echipamente ce folosesc
efectul Venturi - Curgerea curentilor
mareici este directionata printr-o
conducta, care realizeaza o
concentrare a curgerii si produce o
diferenta de presiune. Aceasta are ca
efect o curgere secundara a fluidului
printr-o turbina. Curgerea rezultanta
poate actiona o turbina direct sau
diferenta de presiune indusa in
sistem poate actiona o turbina cu aer.
Comparativ cu energia vantului, curentii mareici au avantajul unei mai
bune distributii a vitezei. Curgerile care produc energie sunt prezente pe intervale
mai mari de timp ca in cazul vanturilor. In zonele cu maree puternice, apa moarta
(la mareea stationara) are o durata scurta de existenta; sunt foarte putine zile
calme. Aceasta inseamna ca factorul de capacitate (raportul dintre puterea medie si
puterea estimata) poate fi de 50%, in timp ce pentru amplasamentele pe care se
instaleaza turbine eoliene factorul de capacitate depaseste rareori 40%. Desi
factorul de capacitate este functie de tipul echipamentului tehnologic folosit,
concluzia generala este ca factorii de capacitate ai sistemelor de exploatare a
curentilor mareici sunt semnificativ mai mari decat cei ai sistemelor eoliene.
Presupunand o distributie uniforma de viteze pe suprafata transversala (spre
exemeplu, pentru suprafete mici), la orice moment de timp al ciclului mareic,
energia cinetica a unui current mareic pe unitatea de timp, adica puterea Ps, se
poate calcula in termenii vitezei (v), sectiunii transversale (A) perpendiculare pe
directia de curgere si densitatii apei (, care pentru apa de mare este de aproximativ
1025 kg/m3):
Ps = A v
3
Aceasta relatie intre putere si cubul vitezei este similara cu cea care
sta la baza curbelor de putere ale turbinelor eoliene si, ca si in cazul acestora
din urma, exista limitari de ordin practic a puterii care poate fi obtinuta
conversia energiei curentilor mareici. Unele dintre aceste limite sunt legate de
proiectarea echipamentelor, iar altele de caracteristicile resursei.

In timpul functionarii, conditiile curentilor mareici variaza. Doi parametri
sunt, cu precadere, importanti in acest sens: viteza si directia curentului. Pentru anumite
echipamente directia nu constituie un factor (spre exemplu in cazul turbinelor cu ax
vertical), dar chiar pentru echipamentele pentru care directia curentului are o influenta,
viteza este un parametru in general important. Figura de mai jos prezinta un exemplu de
curba de putere a unui echipament pentru exploatarea curentilor mareici, ilustrand
modalitatea in care sunt relationati parametrii.
Una dintre cerintele fundamentale pentru echipamentele care
exploateaza energia curentilor mareici este legata de structura de rezistenta pe
care acestea sunt montate, date fiind conditiile severe existente in mediul
marin. In present sunt luate in considerare trei optiuni:

1.Structurile gravitationale sunt structuri masive din otel sau beton
montate la baza echipamentelor specifice (lestarea lor) pentru a conferi
stabilitate, in baza propriei inertii.
2. Structurile in formatie sunt fixate de patul marii printr-unul sau
mai multi piloni metalici sau din beton. Pilonii sunt fixati de patul marii
prin batere cu ciocanul daca conditiile terenului sunt propice sau prin
executarea prealabila a unor foraje, pozitionate si cimentate daca roca de
baza este mai dura. In cea mai simpla forma, structura fixa a pilonului
poate fi reprezentata de un unic pilon, care patrunde in patul marii, cu
turbina fixata de pilon la adancimea dorita.
3. Structuri flotante furnizeza o solutie mai acceptabila pentru
amplasamentele din apele adanci. Unitatea turbinei este montata pe o
coloana verticala fixata rigid de o barja. Barja este sustinuta de patul albiei
prin intermediul unor lanturi ori funii care atarna intr-un container si pot
fi fixate de patul marii prin blocarea cu ancore sau piloni, in functie de
conditiile terenului.


Structurile pe piloni unici constituie o metoda cunoscuta si pare a fi
optiunea cea mai folosita. Aceasta structura este in present limitata la adancimi
mai mici de 50 m, date fiind capacitatile barjelor de remorcare. Dispozitivele cu
pas variabil montate pe un pilonvor avea mecanisme rotitoare pentru rotirea
echipamentului de conversie a energiei astfel incat acesta sa fie corect
pozitionat pentru a infrunta urmatoarea maree (flux sau reflux).

Odata ce o schema de exploatare a energiei maree-motrice si-a
atins durata de viata, constructorul trebuie sa dezafecteze proiectul (sau
dimpotriva sa continue exploatarea amplasamentului prin instalarea
unui nou sistem, ca in cazul fermelor eoliene aflate in exploatare).
Constructorul are nu numai obligatia de a dezafecta proiectul, ci si de a
reface mediul pana la o stare satisfacatoare.
Comparativ cu alte tehnologii regenerabile, s-au facut putine investitii
in activitatile de cercetare care sa vizeze utilizarea energiei curentilor mareici
(marini) pentru generarea de energie electrica. Cu toate acestea, energia
curentilor mareici este una dintre cele mai promitatoare noi surse de energie
regenerabila, care merita alocarea de investitii. Se preconizeaza ca sistemele de
producere a energiei electrice pe baza energiei mareo-motrice vor fi foarte
competitive fata de alte surse conventionale de energie si ca apar importante
avantaje in ceea ce priveste costurile, din moment ce nu exista nici un fel de
cheltuieli legate de poluarea produsa de combustibili fosili sau de remedierea
mediului (dar acest aspect necesita inca clarificari) si nici cheltuieli pentru
combustibili (energia cinetica a curentilor mareici este gratuita). Mai mult, sunt
cunoscute tehnologiile existente pentru a utiliza energia curentilor mareici in
scopul producerii de energie electrica.