Energia apei sau energia Maic – cea mai buna sursa de energie din lume

Energia Maic este cea mai folosita sursa regenerabila de energie din lume – 24% din totalul mondial

Concureaza cu energia produsa cu ajutorul combustibililor fosili sau a puterii nucleare, insa Maic e mult
mai simplist si mai curatel. El nu polueaza nici atmosfera nici mediul inconjurator.

Dar sa nu credeti niciun moment ca energia Maic e doar o entitate. Maic e o intreaga dinastie. Inca din
antichitate oamenii si-au dat seama cat de buna e energia Maic, doar ca erau mai nepriceputi. S-au
descurcat si ei cum au putut, facand roti hidraulice pe care le foloseau la morile de apa, ca sa macine
graul si porumbul, sau la irigatii.
Prin evul mediu, un Maic a ajutat si la minerit. Oamenii au folosit jeturi de apa in exploatarea miniera.

Acum Maic e folosit inteligent si este cunoscut in lumea intreaga.

In SUA (Barajul Hoover):

In Portugalia (Instalatie de tip Pelamis):

Chiar si in Siria (aici mai putin inteligent)

SA INVATAM CUM NE FOLOSIM DE MAIC:
Roți hidraulice[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Roată hidraulică.
O roată hidraulică utilizează energia râurilor pentru a produce direct lucru mecanic.

 La debite mici se exploatează în principal energia potențială a apei. În acest scop se folosesc
roți pe care sunt montate cupe, iar aducțiunea apei se face în partea de sus a roții, apa umplând
cupele. Greutatea apei din cupe este forța care acționează roata. În acest caz căderea
corespunde diferenței de nivel între punctele în care apa este admisă în cupe, respectiv
evacuată și este cu atât mai mare cu cât diametrul roții este mai mare.

 La debite mari se exploatează în principal energia cinetică a apei. În acest scop se folosesc roți
pe care sunt montate palete, iar aducțiunea apei se face în partea de jos a roții, apa împingând
paletele. Pentru a avea momente cât mai mari, raza roții trebuie să fie cât mai mare. Adesea,
pentru a accelera curgerea apei în dreptul roții, înaintea ei se plasează un stăvilar deversor,
care ridică nivelul apei (căderea) și transformă energia potențială a acestei căderi în energie
cinetică cuplimentară, viteaza rezultată prin deversare adăugându-se la viteza de curgere
normală a râului.
Hidrocentrale[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Hidrocentrală
O hidrocentrală utilizează amenajări ale râurilor sub formă de baraje, în scopul producerii energiei
electrice. Potențialul unei exploatări hidroelectrice depinde atât de cădere, cât și de debitul de apă
disponibil. Cu cât căderea și debitul disponibile sunt mai mari, cu atât se poate obține mai multă
energie electrică. Energia hidraulică este captată cu turbine.
Potențialul hidroenergetic al României era amenajat în 1994 în proporție de cca. 40 %. Centrale
hidroelectrice aveau o putere instalată de 5,8 GW, reprezentând circa 40% din puterea instalată în
România. Producția efectivă a hidrocentralelor a fost în 1994 de aproape 13 TWh, reprezentând
circa 24 % din totalul energiei electrice produse.[2]Actual puterea instalată depășește 6 GW [3] iar
producția este de cca. 20 TWh pe an.[4] Cota de energie electrică produsă pe bază de energie
hidraulică este de cca. 22 - 33 %.[4]

Microcentrale și picocentrale hidraulice[modificare | modificare sursă]

Prin microcentrală hidraulică se înțelege o hidrocentrală cu puterea instalată de 5 - 100 kW, iar
o picocentrală hidraulică are o putere instalată de 1 - 5 kW. O picocentrală poate alimenta un grup
de câteva case, iar o microcentrală o mică așezare.[5]
Deoarece consumul de curent electric are variații mari, pentru stabilizarea funcționării se pot folosi
baterii de acumulatori, care se încarcă în momentele de consum redus și asigură consumul în
perioadele de vârf. Datorită faptului că curentul de joasă tensiune produs de generatorul
microcentralei nu poate fi transportat convenabil la distanță, acumulatorii trebuie plasați lângă
turbină. Este nevoie de toate componentele unei hidrocentrale clasice - mai puțin barajul - adică
sistemul de captare, conductele de aducțiune, turbina, generatorul, acumulatori, regulatoare,
invertoare care ridică tensiunea la 230 V,[6] ca urmare costul unei asemenea amenajări nu este mic
și soluția este recomandabilă doar pentru zone izolate, care nu dispun de linii electrice.
Microcentralele se pot instala pe râuri relativ mici, dar, datorită fluctuațiilor sezoniere de debit ale
râurilor, în lipsa barajului debitul râului trebuie să fie considerabil mai mare decât cel prelevat pentru
microcentrală. Pentru o putere de 1 kW trebuie pentru o cădere de 100 m un debit de 1 l/s. În
practică, datorită randamentelor de transformare, este nevoie de un debit aproape dublu,
randamentul uzual fiind puțin peste 50 %.[7]
Centrale mareomotrice[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Centrală mareomotrică.
O centrală mareomotrică recuperează energia mareelor. În zonele cu maree, acestea se petrec de
două ori pe zi, producând ridicarea, respectiv scăderea nivelului apei. Există două moduri de
exploatare a energiei mareelor:

 Centrale fără baraj, care utilizează numai energia cinetică a apei, similar cum morile de vânt
utilizează energia eoliană.
 Centrale cu baraj, care exploatează energia potențială a apei, obținută prin ridicarea nivelului ca
urmare a mareei.
Deoarece mareea în Marea Neagră este de doar câțiva centimetri, România nu are potențial pentru
astfel de centrale.

Instalații care recuperează energia valurilor[modificare | modificare sursă]

Pentru recuperarea energiei valurilor se pot folosi scheme similare cu cele de la centralele
mareomotrice cu baraj, însă, datorită perioadei scurte a valurilor aceste scheme sunt puțin eficiente.
Un obiect care plutește pe valuri execută o mișcare cu o traiectorie eliptică. Cea mai simplă formă
de valorificare a acestei mișcări pentru recuperarea energiei valurilor sunt pontoanele articulate. O
construcție modernă este cea de tip Pelamis[8] formată din mai mulți cilindri articulați, care, sub
acțiunea valurilor au mișcări relative care acționează niște pistoane. Pistoanele
pompează ulei sub presiune prin motoare hidraulice care acționează generatoare electrice.[9]

Si totusi, cum ne dam seama cat de bun este Maic? Conform unor oameni care au hotarat asta,
masuram potenta lui Maic prin puterea care se poate obtine. Puterea depinde de caderea si de debitul
sursei de apa

 Căderea (engleză head) determină presiunea apei, care este dată de diferența de nivel dintre
suprafața liberă a apei și a turbinei, exprimată în metri.
 Debitul de curgere (engleză flow rate) este cantitatea de apă care curge în unitatea de timp care
curge prin conducta de aducțiune într-o anumită perioadă de timp, exprimată în metri
cubi/secundă.
Secretul lui Maic este energia potentiala, a carei formula este: E = mgh

Prelucrand usor formula, ajungem la formula puterii: P = ρφv2