Producerea energiei electrice

Generatorul de curent alternativ sau alternatorul este acea masina sau

instalatie care realizeaza transformarea energiei mecanice in enegie electrica.

Centrala electrica este un complex de instalatii in care se produce

transformarea,prin intermediul energiei mecanice,a energiei primare a resurselor
naturale in energie electrica.

1.Centrale hidroelectrice
HIDROELECTRICA este:
·  cel mai mare producator de energie din Romania;
· cel mai mare furnizor de servicii de sistem din Romania (in anul 2014 a
asigurat 53,4% din totalul serviciului de reglaj secundar, 81,3% din serviciului de
rezerva tertiara rapida, 100% din serviciul de asigurare a energiei reactive debitata
sau absorbita din retea in banda secundara de reglaj a tensiunii), asigurand prin
aceasta stabilitatea Sistemului Energetic National.

Energia de proiect corespunzatoare unui an hidrologic mediu este

de 17,42 TWh.

Societatatea are in patrimoniu:

·  104 baraje dintre care 89 baraje mari ( H >10m si Volum acumulare>1
milion m3 )
    Din aceste baraje:
   - 8 au H >100m, cel mai inalt fiind barajul Gura Apelor cu H= 168 m
   - 6 au Volum acumulare > 100 milioane m3, cea mai mare acumulare la
Portile de Fier I, V= 2100 milioane m3
·  cca 350 km de canale de aductiune si fuga
·  cca 750 km galerii subterane sub presiune sau cu nivel liber
·  cca 650 km baraje de contur (diguri) la acumulari cu retentie permanenta
·  143 captari secundare
·  129 cladiri de centrale hidroelectrice cu putere peste 4MW 

La 30.04.2015 Hidroelectrica avea o putere totala instalata de 6442,511 MW

repartizata in:
·   249 grupuri cu Pi > 10MW instalate in 107centrale
·   46 grupuri cu 4MW< Pi = 10MW instalate in 23 centrale
·   175 grupuri cu Pi = 4MW instalate in 83 centrale
·   5 statii de pompare cu Pi totala de 91,5MW

Hidroagregatele sunt echipate cu:

·  turbine tip Kaplan; puterea maxima instalata pe grup este de 194,4MW, la
cele 6 grupuri  din CHE Portile de Fier I
·  turbine tip Francis; puterea maxima instalata pe grup este de 167,5MW, la
cele 2 grupuri din CHE Raul Mare
·   turbine tip Pelton; puterea maxima instalata pe grup este de 170MW, la
cele 3 grupuri din CHE Lotru-Ciunget
·  turbine tip Bulb si Bulb reversibile; puterea maxima instalata pe grup este
de 31,4MW, la cele 8 grupuri din CHE Portile de Fier II, 27,5 Mw la cele 2 grupuri
din CHE Gogosu (bulb clasic) si 13,25MW la cele 20 grupuri reversibile ale
amenajarii Olt Inferior

Activitatile principale legate direct de producerea de energie sunt:

· activitatea de EXPLOATARE a echipamentelor hidroenergetice si
constructiilor hidrotehnice
· activitatea de MENTENANTA a echipamentelor si constructiilor
· alte activitati conexe, dintre care mentionam ecluzarea navelor pe fluviul
Dunarea prin cele 2 ecluze ale Sistemului Hidroenergetic si de Navigatie de la
Portile de Fier.
 2.Centrale termoelectrice
În aceste centrale  energia primară se transformă în energie termică, aceasta
se transformă în energie mecanică în turbină, iar energia mecanică se transformă în
energie electrică în generator.
Centralele termoelectrice folosesc ca sursă de energie primară cărbunele,
gazele naturale sau păcura. Ele cuprind utilajele şi agregatele necesare etapelor de
transformare a diferitelor forme de energie.
În funcţie de agentul motor care produce transformarea energiei termice în
energie mecanică, centralele termoelectrice sunt:
• termocentrale cu turbine cu abur, când agentul motor îl reprezintă aburul
supraîncălzit;
• termocentrale cu turbine cu gaze, când agentul motor îl reprezintă gazele
cu presiune ridicată;
• centrale termoelectrice cu ciclu mixt: abur-gaz, când transformarea
energiei termice în energie mecanică se realizează atât prin utilizarea aburului
supraîncălzit, cât şi a gazelor la presiune.
În cazul centralelor termoelectrice care funcţionează cu cărbuni, extracţia şi
prelucrarea acestuia produce poluarea atmosferei prin pulberea de cărbuni
degajată, generând un effect de încălzire a atmosferei terestre, fenomen numit efect
de seră.  
Reziduurile rezultate în urma operaţiilor de extragere şi de prelucrare a
cărbunelui fac ca fertilitatea solului pe care acestea sunt depozitate să fie afectată
grav, iar refacerea presupune costuri ridicate şi perioade lungi de timp.
Arderea combustibilior în centralele termmoelectrice implică degajări de
gaze nocive în atmosferă care se întorc pe sol sub formă de ploi acide care distrug
vegetaţia.
 3.Centrale eoliene
1 Ce sunt centralele eoliene?
Centralele eoliene sunt grupuri de turbine eoliene, plasate in apropiere
unele de altele cu scopul de a produce electricitate din energia eoliana.
Turbinele eoliene sunt conectate la un sistem de tensiune medie ce este apoi
transformat in curent de inalte tensiune prin intermediul unui transformator.

2 Conditii de amplasare
Amplasarea centralelor eoliene este strans legata de viteza vantului din
zona, impactul vizual pe care l-ar avea, influenta asupra structurilor din
vecinatate si apropierea de reteaua de distributie a curentului.
Viteza vantului in zonele in care sunt amplasate centralele eoliene trebuie sa
fie de minim 15 km/h pe toata perioada anului.
O alta conditie este forma de relieful si temperatura medie. O inaltime mai
mare inseamna o viteza mai mare a vantului si o productie mai buna de curent
electric. Daca temperaturile sunt scazute este necesar sa se foloseasca materiale
suplimentare de intretinere ca lichide de lubrifiere cu punct de inghetare scazut
si sisteme de incalzire a turbinei eoliene.
 4.Centrale nuclearo-electrice
Obţinerea energiei nucleare se bazează pe reacţia de fisiune (descompunere)
nucleară în lană. Instalaţia care asigură condiţiile de obţinere şi mentinere a reacţiei
în lanţ este reactorul nuclear. În principiu, reactorul se compune dintr-o parte
centrală numită zona activă, în care are loc reacţia de fisiune şi se dezvoltă căldura
de reacţie.
Zona activă conţine combustibilul nuclear alcătuit din izotopi fisionabili
(U235, Pu239) şi materiale fertile (U238, U232); moderatorul (apa grea), care are
rolul de a încetini viteza neutronilor rapizi, astfel că reacţia să fie controlabilă;
barele de control captează neutronii rezultaţi din reacţia de fisiune; agentul de
răcire, care preia căldura dezvoltată în zona activă şi o cedează apei în
schimbătorul de căldură.
În schimbătorul de caldură, apa de vaporizează şi devine agentul producător
de lucru mecanic în turbină. Lucrul mecanic este transformat de generator în
energie electrică. Combustibilul, moderatorul şi agentul de răcire formează aşa
numită filieră a reactorului termic care determină caracteristicile specifice
centralelor nucleare.
 Combustibilul introdus în reactor are forma unor pilule compactate sub
formă de bare.
Între barele de combustibil se găsesc barele de control. Acestea conţin
cadmiu (element chimic ce absoarbe neutroni). Ele au rolul de a regla numărul de
neutroni ce pot produce noi reacţii de fisiune, astfel încât puterea produsă de
reactor să rămână constantă în timp.
Pentru menţinerea reacţiei în lanţ, în unele tipuri de reactoare, neutronii
emişi în reacţiile de fisiune trebuie încetiniţi. În timpul frânării neutronilor are loc
un transfer de energie de la aceştia la moderator, temperatura moderatorului şi a
combustibilului marindu-se.
Controlul reactoarelor nucleare se face computerizat (inclusiv al sistemelor
utilizate pentru protecţia reactorului şi a mediului înconjurător).

5.Centrale mareo motrice

Valorifică forţa mareelor cu amplitudine medie ridicată, între 5 şi12 m.
Energia mareelor este inepuizabilă şi disponibilă în cantităţi uriaşe.
Canada deţine cele mai multe centrale mareomotrice (5), toate
construite în golful Fundy.
Rance este prima centrală de acest tip care a fost realizată în Franţa între
1961-1966, în estuarul râului Rance la vărsarea în Golful St. Malo, având
o putere instalată de 240 MW. Această centrală valorifică diferenţa de nivel
dintre amplitudinea maximă a fluxului şi refluxului {13,5 m), care
generează un debit de apă de 18 000 mVsec. Estuarul Fluviului Rance a
fost închis spre Marea Mânecii printr-un baraj de 750 m lungime, centrala
electrică fiind încorporată în dig.
 San Jose este cea mai puternică centrală mareomotrică, având o
producţie de energie electrică de 21 600 Gwh. A fost construită în
Argentina.
Prima centrală electrică ce foloseşte energia valurilor s-a constuit în
insula Bali din Indonezia.

6.Centrale solare
 Energia din surse regenerabile înseamnă, pentru noi, mult mai mult decât o
sursă de energie alternativă. Ea este, cu siguranță, garanția unei lumi mai curate,
mai prospere. Și am crezut în ea încă de la început, din anul 2007, atunci când
puțini au fost cei care se gândeau la energia curată. La acea vreme, România se afla
în zona gri privind acest sector. Am pornit la drum cu dorința de a schimba acest
lucru.
La început, am mizat pe panourile solare fotovoltaice chinezești, însă acestea
s-au dovedit a fi ineficiente în timp, din cauza faptului că erau fabricate din
materiale relativ ieftine și defectele nu au întârziat să apară. De aceea, după
experiența panourilor solare fabricate în China, nu am acceptat nici un compromis,
mizând doar pe calitate. Mai precis, pe panourile solare fabricate în Germania,
panouri fotovoltaice pe care le folosim și le recomandăm și în prezent.
În timp, platforma panourisolare.eu a devenit cea mai bună sursă de
informații privind energia din surse regenerabile. Din dorința de a împărtăși cu
fiecare dintre dumneavoastră cât de importantă este energia curată, am răspuns
fiecărei întrebări în parte venită de la vizitatorii acestui site și am căutat soluții
pentru îndeplinirea fiecărei dorințe avute de aceștia.

7.Centrale geotermoelectrice
Centralele geotermale au ca scop unic captarea energiei geotermale emisa
de Pamant.Principiul de functionare este simplu: se injecteaza prin crapaturi apa
sub presiune la cativa kilometri adancime, in zonele calde ale scoartei terestre, apa
iese pe alta parte incalzita sub forma de aburi, care sunt apoi transformati
in electricitate. Ciclul se reia prin pomparea apei acum racite.
Printre dezavantajele centralelor geotermale se numara
cresterea instabilitatii solului din zona, putand fi cauzate chiar si cutremure de
intensitate redusa. In plus, zonele cu activitate geotermala se racesc dupa cateva
decenii de utilizare, deci nu se poate vorbi de o sursa infinita de energie, dar cu
siguranta avem de-a face cu surse regenerabile. O explicatie pentru racirea
zonelor cu activitate geotermala ar fi si faptul ca centrala geotermala instalata este
prea mare pentru capacitatea de incalzire a zonei respective.
Printre avantajele centralelor geotermale se numara faptul ca energia
rezultata este curata pentru mediul inconjurator si regenerabila. In plus centralele
geotermale nu sunt afectare de conditiile meteorologice si ciclul noapte/zi. Energia
geotermala este si mai ieftina de obicei decat cea rezultata din combustibilii fosili.

Surse de energie pentru o locuinţă sau gospodărie

Sursele de energie ce se pot utiliza într-o gospogărie se pot număra pe

degetele de la o mână. Însă este posibil să considerăm că avem o anumită
flexibilitate.În acest articol, o să încerc să argumentez că cele mai favorabile sunt
masa lemnoasă sau biomasa. În momentele de urgență, putem să apelăm la
curentul electric de la rețea sau la butelia de gaz. Este scump, dar poate livra
energie într-un mod foarte flexibil. Asta înseamnă că putem transforma energia
electrică în energie mecanică, termică sau în lumină.

Vom discuta un pic și despre prețuri. Ideea este să utilizăm predominant energia
care este mai ieftină la maximul necesar și posibil. Apoi să suplimentăm cu sursa
care are un preț ceva mai mare, iar sursa care are cel mai mare preț să fie utilizată
cel mai puțin. În contextul în care ne producem propria sursă de energie, o să sărim
și peste taxe. Serviciul de furnizare a energie a fost întotdeauna o modalitate prin
care statul îți bagă adânc mâna în buzunar. Producându-ți propriul combustibil poți
să eviți acest dezavantaj.

Ce surse de energie putem să utilizăm într-o gospodărie?

Sunt multe alternative de care ne putem utiliza atunci când alegem o sursă de
energie. Nevoile energetice sunt diferite de la zonă la zonă sau de la activitate la
activitate, însă şi stilul de viață are un cuvânt de spus în privinţă preferinţelor
energetice. Cele mai frecvent alese forme de combustibili find expuse în
continuare. Evident că este importantă și disponibilitatea acestor surse. Unii au
lemn din belșug , alții l-au vândut deja pe bani de nimic. Însă biomasa crește la loc.
Când își vine mintea la cap, poți remedia problema.

– curentul electric, mai precis curentul continuu, curentul alternativ monofazat şi

curent alternativ trifazat. Curentul continuu vine de la panourile fotovoltaice și nu
are nici un rost să îl transformăm în curent alternativ pentru al utiliza ca sursă de
energie. Între curentul alternativ monofazat și cel trifazat, întotdeauna e bine să-l
utilizăm pe cel trifazat;
– derivatele din petrol, aici mă refer la motorină sau la benzină. Majoritatea
generatoarelor electrice sunt pe motorină, însă cele mici sub 5 kW, vor fi în
continuare alimentate cu benzină;
– gazul petrolier, şi anume gazul petrolier, acesta este diferit de gazul natural;
– lemnul, adică lemn masiv, brichete, peleţi și altă biomasă.
Curentul electric, cea mai flexibilă formă de energie
Este de înţeles că o sursă de energie, precum lemnul şi gazul, fie el natural sau
petrolier, poate fi transformată în electricitate, însă pentru a face acest lucru avem
nevoie de investiţii care trec cu mult de buzunarul unei persoane individuale sau a
unei familii.
Energia electrică, este o formă de energie foarte uşor de accesat. Putem alimenta
electrocasnice, putem gătii, ne putem încălzii şi putem opera echipamente
mecanice precum lifturi, motoare, scule şi utilaje electrice.

Un lucru dezavantajos la energia electrică este preţul, curentul fiind una din cele
mai scumpe forme de energie pe unitatea de masură (KWh). În momentul în care
acest articol a fost scris – Decembrie 2016 – preţul pe kwh de energie este
aproximativ următorul:

0,500 RON/KWh – Curent electric;

0,250 RON/KWh – Gaz petrolier;

0,125 RON/KWh – Masa lemnoasă, însă am putea să folosim un nume generalizat

de biomasă.

Aceste preţuri sunt un pic aproximate, însă vă puteţi baza pe ele atunci când
calculaţi soluţia de încălzire pe baza bugetului avut dar şi a disponibilităţii resursei.
Vreau să menţionez că preţul curentului este cel pentru energia de la reţea, adică nu
energie solară sau regenerabilă în orice fel, acolo preţurile sunt altele. Ideal ar fi să
consumăm lemn pentru majoritatea nevoilor energetice, precum termoficarea şi
apa caldă cu care ne spălăm, apoi să completăm cu gaz unde este posibil, precum
gătitul și doar în ultimul rând să utilizăm curentul electric, fiind cea mai scumpă
resursă. Acest raţionament ne va aduce o factură cât mai mică la energie.

Lemnul, o sursă ieftină şi ecologică pentru încălzire

Este destul de greu să găseşti o sursă de energie capabilă să îţi ofere şi un preţ
avantajos, însă lemnul cu siguranţă este un astfel de combustibil. Pe de-o parte
trebuie să protejam pădurile, altfel ajungem fără, iar acea situaţie nu este o opţiune,
pe de altă parte vreau să ştiţi că dioxidul de carbon care a tot fost absorbit în masa
lemnoasă a lemnului va fi eliberat din nou în atmosferă atunci când el va putrezi,
aşa că are total sens să ardem acel lemn şi să îl transformăm în energie în loc să
putrezească pe sol.

Orice crenguţă și orice frunză uscată poate intra în componența combustibililor pe

baza de masă lemnoasă, precum brichetele sau paleţii. Din frunze se pot face
brichete rotunde de 20 de kg cu care să te încălzeşti mai bine de o zi, sau cu care
alimentezi o afumatoare alimentara sau chiar un cuptor în care găteşti. Când spun
lemn nu mă refer neaparăt doar la lemnul scandură sau buştean pe care îl spargem
în bucăţi. Încălzirea pe lemne poate lua mai multe forme precum brichete făcute
din rumegus compactat din lemn sau peleți.
Peleții sunt făcuţi din biomasă, inclusiv frunze şi resturi de flori şi fruct, toate
extrudate în formă de bară care se rupe în segmente mici. În articolul, Puterea
calorică a lemnului de foc se poate observa ce lemne sunt mai avantajoase pentru
încălzirea locuinţei. Este evident că peleţii făcuţi din frunze şi resturi vegetale nu
au valoarea calorică a brichetelor din rumeguş de stejar sau nuc, dar şi acele frunze
pot încălzi destul de bine. Avantajul distinct fiind că sunt gratis și disponibile în
fiecare an. Însă dacă tăiem toate pădurile, atunci nu vom mai avea din belșug nici
frunze.

Gazul, o sursă de energie cel puţin controversată

Gazul petrolier este o sursă de energie nu neapărat toxică prin faptul că ar polua
atmosfera ci mai degrabă prin felul de al obţine. În continuare, foarte mulţi dintre
noi ardem gazul, la aragaz şi cuptor pentru încălzirea mâncării, la centrala termică
pentru încălzirea locuinţei dar şi la generarea de curent electric pentru locaţii
îndepărtate de reţeaua electrică națională. Obţinem gazul din două părţi, de la ruşi
sau din pământ, cu toate celelalte surse fiind neglijabile cantitativ.

Gazul de la ruşi vine cu o gramadă de probleme, pe lângă faptul că finanţăm o

parte a lumii cu care politic ne avem la cuţite, nici preţul nu este neapărat unul
bun. Pe de altă parte, la exploatarea internă avem probleme cu accesarea locaţiilor,
adică exploatarea se face fraudulos pe terenul altcuiva. Mai precis, al cuiva care nu
este de acord cu această exploatare, şi se face în condiţii rele pentru natură,
inserându-se chimicale toxice, adânc în sol. Cu cât folosim mai puţin gaz cu atât o
sa ne fie mai bine.
În plus, nici nu mai finanţăm tancuri ruseşti şi tehnica militară a Rusiei care poate
vor ajunge să ne calce graniţele. Din perspectiva mediului şi a sănătăţii
locuintorilor, consider că puteţi chiar să daţi foc la păduri. Impactul ecologic creat,
tot nu va fi la fel de mare precum cel al sutelor de tone de materiale toxice care
rămân în urma exploatării gazelor de şist. Utilizarea gazului trebuie evitată pe cât
posibil. A fost odată o soluție, însă momentan am ajuns în situație în care trebuie să
punem capăt.

În concluzie, ce sursă de energie alegi pentru locuinţa ta?

Pentru multe locuinţe din toată ţara, mai ales cele din mediul urban, opţiunea de a-
ţi alege singur sursa de caldură pe timp de iarnă este destul de restricţionată. Printre
motive s-ar număra lipsa spațiului, lipsa de opţiuni pentru evacuarea gazelor de
ardere de la lemne, dar şi de lipsa gazelor în unele cazuri. CET-urile sau Centrale
Electrice de Termoficare sunt un fel de centrale termice ale întregului oraş. Ele
încălzesc apa sau agentul termic, iar prin intermediul unor conducte, o vor circula
prin caloriferele blocurilor de apartamente.

La 30 de ani de la căderea sistemului comunist, această formă de energie nu este

mai eficientă decât cele mai menționate sus. în ciuda faptului că ar trebui să fie
având în vedere eficienţa cazanului de ardere, costul mai redus al combustibililor şi
varietatea utilizată. Ineficienţele pentru sistemul de termoficare de la oraş au loc
din cauza pierderilor de căldură în drum spre consumatori. Se adaugă pierderile în
scările de bloc sau prin spațiile tehnice. Apoi, avem clasicele spargeri ale
conductelor și pierderile de agent termic.
 

În teorie, cele mai eficiente forme de încălzire a locuinței sunt cele de la oraș.
Indiferent de gândirea, sistemul, combustibilul utilizat, centralele termice menite
pentru întregul cartier, va fi întotdeauna cel mai indicată soluție. Faptul că nu mai
avem CET-uri de cartier, nu este altceva decât dovada că ne lăfăim energetic și că
ierarhia de competanță a statului a hotărât să avem energie mai scumpă, nu mai
ieftină.