Aplicaţie

1. Pentru o centrală termoelectrică funcţionând cu turbină cu condensaţie totală şi

supraîncălzire intermediară se cunosc:

 debitul de abur: Dab=450 t/h;

 presiunea aburului la intrarea în turbină: pab=160 bar;
 temperatura aburului la intrarea în turbină: tab= 500C;
 presiunea din condensator: pCd= 0,05 bar;
 randamentul cazanului: caz=0,88;
 randamentul conductelor de abur viu: cond=0,99;
 randamentul mecanic al turbinei: mec=0,96;
 randamentul generatorului electric: G=0,995;
 randamentul transformatorului de bloc: TB=0,995;
 consumul serviciilor interne =810 %;
 căderea de temperatură pe condensator: t=5C;
 puterea calorifică inferioară a combustibilului utilizat: Hi=7400 kJ/kg;
 înălţimea de refulare a pompei de apă de răcire: Href=40m;
 creşterile de presiune a aerului: paer= 400 mmH2 O;
 creşterile de presiune a gazelor de ardere: pga= 600 mmH2O;
 coeficientul de exces de aer: =1,21,4;
 umiditatea conţinută în aer: x=10g/kg;
 randamentul pompei de apă de apă de răcire: p=0,650,88;
 randamentul electromotorului: em=0,92.

Să se determine:

a. Parametrii punctelor caracteristice (p, t, v, i, s ,x).

b. Lucrul mecanic pentru ciclul cu şi fără supraîncălzire intermediară.
c. Cantitatea de căldură introdusă în ciclu termodinamic în cazul cu şi fără supraîncălzire
intermediară.
d. Randamentul termic pentru ciclul cu şi fără supraîncălzire intermediară.
e. Randamentul global al centralei în cazul ciclului cu şi fără supraîncălzire intermediară.
f. Debitul de combustibil pentru ciclul cu şi fără supraîncălzire intermediară.
g. Puterea evacuată în sistem pentru ciclul cu şi fără supraîncălzire intermediară.
h. Puterea pompei de apă de răcire.
i. Puterea ventilatorului de aer pentru ciclul cu şi fără supraîncălzire intermediară.
j. Puterea ventilatorului de gaze de ardere pentru ciclul cu şi fără supraîncălzire
intermediară.
Schema ciclului termic în cazul supraîncălzirii intermediare şi diagrama T-s este prezentată în
figura 1.a şi 1.b.

SEE
Sb Si
4 5 5”
TB
C 3

CMP
CIP

CJP

G
5’ 
PIP

6
2 
Cd

PA 6’
1 
Pc

D PJP

a.

T
[ºC]
T=ct 5 5''

p=ct

k

p=ct


3 p,t=ct 4 
p=ct 
5'
2

1 
x=1

p,t=ct

6’ 6
x=0

s
b. [kJ/kgK]

Fig 1. Schema ciclului termic în cazul supraîncălzirii intermediare şi diagrama T-s

 a. Parametrii punctelor caracteristice (p, t, v, i, s ,x)

Pentru determinarea parametrilor punctelor caracteristice ale circuitului termic se

completează următorul tabel. Din enunţul problemei se cunosc: p ab=p5=160 bar; tab=t5=500 ºC;
pCd=p6= 0,05 bar.

Pct. p t v i s
x Modul de determinare
ciclu [bar] [C] [m3/kg] [kJ/kg] [kJ/kgK]
presiunea şi temperatura se adoptă,
p1=5÷7bar, t1=40÷45ºC, ceilalţi
1 5 40 0,0010077 167,8 0,5716 0 parametrii se determină din tabelul
vaporilor supraîncălziţi în funcţie de
presiune şi temperatură.
p2=p5, t2=t1+(5÷10)ºC, ceilalţi
parametrii se determină din tabelul
2 160 50 0,0010049 223,2 0,6951 0 vaporilor supraîncălziţi în funcţie de
presiune şi temperatură.
p3=p5, t3=ts(p3), ceilalţi parametrii se
determină din tabelul vaporilor
3 160 347,32 0,001710 1650 3,746 0 saturaţi în funcţie de presiune, valori
citite pentru lichid la saturaţie (se trec
valorile cu prim).
p4=p5, t4=t3, ceilalţi parametrii se
determină din tabelul vaporilor
4 160 347,32 0,009318 2582 5,247 1 saturaţi în funcţie de presiune, valori
citite pentru vapori la saturaţie (se trec
valorile cu secund).
în funcţie de presiune şi de
temperatură care se cunosc din enunţul
5 160 500 0,01930 3294 6,303 1 problemei se citesc parametrii din
tabelul vaporilor supraîncălziţi sau
din diagrama i-s.
p5'=35÷50 bar, s5'>s5, vezi explicaţii
5' 45 280 0,04818 2876 6,164 1
sub tabel.
p5"=p5', t5"=t5, ceilalţi parametrii se
determină din tabelul vaporilor
5" 45 500 0,07649 3439 7,028 1
supraîncălziţi sau din diagrama i-s în
funcţie de presiune şi de temperatură.
presiunea se cunoaşte din enunţ, se
alege din tabelul vaporilor saturaţi
temperatura de saturaţie, se cunoaşte
6 0,05 32,88 25,37 2318,68 7,601 0,9 x6=0,88÷92, ceilalţi parametrii se
calculează în funcţie de titlu
termodinamic, vezi explicaţii sub
tabel.
6' 0,1 32,88 0,0010054 137,66 0,4252 0 p6'=0,1, vezi explicaţii sub tabel.

Punctul 5'
Pentru punctul 5' se cunoaşte presiunea care se adoptă între 35÷50 bar (cazul nostru s-a
ales valoare de 45 bar). În tabelul vaporilor supraîncălziţi la 45 bar, pe coloana entropiei se caută
valoarea entalpiei din punctul 5 - s5 (cazul nostru s5=6,303 kJ/kgK).

Se vor găsi valori maxime şi valori minime, în tabel se trec valorile maxime.
sm=6,038 kJ/kgK im= 2808 kJ/kg vm= 0,04451 m3/kg tm= 260 ºC
3
sM=6,164 kJ/kgK iM= 2876 kJ/kg vM= 0,04818 m /kg tM= 280 ºC
 Punctul 6
 p6=pCd=0,05 bar;
 x = 0,9 (s-a adoptat între 0,88÷92) .
Deoarece punctul 6 se găseşte în zona vaporilor saturaţi umezi (x=0,9) la presiunea
punctului 6 (0,05 bar) din tabelul vaporilor saturaţi se citesc valorile cu prim (') şi secund ('').
v'= 0,0010053 m3/kg i'= 137,83 kJ/kg s'=0,4761 kJ/kgK
v"= 28,19 m3/kg i"= 2561 kJ/kg s"=8,393 kJ/kgK

Se aplică formulele:
v 6  v' x  v" v'  0,0010053  0,9  28,19  0,0010053   25,37 m3/kg
i 6  i' x  i"i'  137,83  0,9  2561  137,83  2318,68 kJ/kg
s 6  s' xs"s'  0,4761  0,9  8,393  0,4761  7,601 kJ/kgK

Punctul 6'
Se cunosc:

 p6' = 0,10 bar;

 t6'=t6=32,88 ºC.
Din tabelul vaporilor supraîncălziţi la presiunea de 0,10 bar se caută temperatura de
32,88 ºC. Se vor găsi valori maxime şi valori minime. Calculul mărimilor necunoscute se
realizează cu relaţiile de interpolare:
tm= 30 ºC vm= 0,0010044 m3/kg im= 125,6 kJ/kg sm=0,4363 kJ/kgK
tM= 40 ºC vM= 0,0010079 m3/kg iM= 167,5 kJ/kg sM=0,5715 kJ/kgK

 t  tm   32,88  30 
v 6'  v m   6'   v M  v m   0,0010044     0,0010079  0,0010044  
 tM  tm   40  30 
 0,0010054 m3/kg
 t t   32,88  30 
i 6'  i m   6' m   i M  i m   125,6     167,5  125,6  137,66 kJ/kg
 tM tm   40  30 

 t t   32,88  30 
s 6'  s m   6' m   s M  s m   0,4363     0,5715  0,4363   0,4752 kJ/kgK
 tM tm   40  30 

b. Lucrul mecanic pentru ciclul cu şi fără supraîncălzire intermediară

 lucrul mecanic pentru ciclul fără supraîncălzire intermediară:

L  D ab  i 5  i 2 

t kg
D ab  450  ......
h s

L  D ab  i 5  i 6   D ab  3294  2318,68  ............ kW

 lucrul mecanic pentru ciclul cu supraîncălzire intermediară:

L SI  D ab  i 5  i 5'   i 5"  i 6   D ab  3294  2876  3439  2318,68  ............ kW

 c. Cantitatea de căldură introdusă în ciclu termodinamic în cazul ciclului cu şi fără
supraîncălzire intermediară
 cantitatea de căldură introdusă în ciclu termodinamic în cazul fără supraîncălzire
intermediară:

Q1  D ab  i 5  i 2   D ab  3294  223,2  ....... kW

 cantitatea de căldură introdusă în ciclu termodinamic în cazul cu supraîncălzire

intermediară:

Q1SI  D ab  i 5  i 2   i 5"  i 5'   D ab  3294  223,2  3439  2876  .......kW

d. Randamentul termic pentru ciclul cu şi fără supraîncălzire intermediară

 randamentul termic pentru ciclul fără supraîncălzire intermediară:

L D ab  i 5  i 6  D ab  3294  2318,68
t     .............  ...............%
Q1 D ab  i 5  i 2  D ab  3294  223,2

 randamentul termic pentru ciclul cu supraîncălzire intermediară:

L SI D  [(i 5  i 5' )  (i 5"  i 6 )]

 tSI   ab  ..................  ...............%
Q1SI D ab  [(i 5  i 2 )  (i 5"  i 5' )]

e. Randamentul global al centralei în cazul ciclului cu şi fără supraîncălzire

intermediară

 randamentul global al centralei în cazul ciclului fără supraîncălzire intermediară:

 100   100 
 global   caz   cond   t   mec   G   TB     0,88  0,99   t  0,96  0,995  0,995   
 100     100  10 

=....................%

 randamentul global al centralei în cazul ciclului cu supraîncălzire intermediară:

 100   100 
 globalSI   caz   cond   tSI   mec   G   TB     0,88  0,99   tSI  0,96  0,995  0,995   
 100     100  10 

=.....................%

f. Debitul de combustibil pentru ciclul cu şi fără supraîncălzire intermediară

 debitul de combustibil pentru ciclul fără supraîncălzire intermediară:

Q1 D  i  i  D  3294  223,2
Bc   ab 5 2  ab  ........ kg/s
caz  H i caz  H i 0,88  7400
  debitul de combustibil pentru ciclul cu supraîncălzire intermediară:

Q1SI D  i 5  i 2   i 5"  i 5'  D ab  3294  223,2  3439  2876

BcSI   ab   ...... kg/s
caz  H i caz  H i 0,88  7400

g. Puterea evacuată în sistem pentru ciclul cu şi fără supraîncălzire intermediară

 puterea evacuată în sistem pentru ciclul fără supraîncălzire intermediară:

 100 
Pe  B c  H i  caz   cond   mec   t  G  TB   
 100   

 100 
Pe  .......  7400  0,88  0,99  0,96  ........  0,995  0,995     ............ kW  ............ MW
 100  10 

 puterea evacuată în sistem pentru ciclul cu supraîncălzire intermediară:

 100 
PeSI  B cSI  H i  caz  cond   mec   tSI  G  TB   
 100   

 100 
PeSI  ...  7400  0,88  0,99  0,96  .....  0,995  0,995     ......... kW  ....... MW
 100  10 

h. Puterea pompei de apă de răcire

Din ecuaţia de bilanţ pe condensator se determină debitul de apă de răcire:
D  (i  i )
D ab  i 6  i 6'   D ar  c papă  t  D ar  ab 6 6'
c papă  t
Dar - debitul de apă de răcire, [kg/s];
cpapă - căldura masică (specifică) a apei, [kJ/kg·ºC];
t - variaţia de temperatură a apei de răcire la intrarea şi la ieşire din condensator, [ºC].

Dab  (i6  i6' )

Dar   ..................... kg / s
c papă  t
Puterea pompei de apă de răcire este:
Dar  g  H ref
PPAr   .................W  ................ MW
 em  p

g - acceleraţia gravitaţională, [m/s2];

Href - înălţimea de refulare, [m].
i. Puterea ventilatorului de aer pentru ciclul cu şi fără supraîncălzire intermediară
 puterea ventilatorului de aer pentru ciclul fără supraîncălzire intermediară:
Volumul de aer necesar arderii este:
Va    Va0  1  0,00161  x 
- coeficientul de exces de aer;
x - umiditate;
Va0 - volumul teoretic de aer;
 Hi
Va0  0,5  0,241   ..............Nm 3 / kg
1000
Va    Va  1  0,00161  x   ...................Nm 3 / kg
0

Puterea ventilatorului de aer pentru ciclul fără supraîncălzire intermediară:

D    h  g D VA  p aer
PVA  VA 
em  VA em  VA

em - randamentul electronului 0,90,96;

VA - randamentul ventilatorului de aer 0,680,8;
DVA - debitul ventilatorului de aer;
g - acceleraţia gravitaţională, [m/s2];
paer - creşterile de presiune, [mm H2O].
Debitul ventilatorului de aer:
DVA  Bc  Va  ................... m 3 / s

Bc - debitul de combustibil, [kg/s].

p aer  400 mmH 2 O  400  9,81 N / m 2
DVA  paer
PVA   ....................... W  .............................. MW
 em VA
 puterea ventilatorului de aer pentru ciclul cu supraîncălzire intermediară:
Va    Va0  1  0,00161  x 
Hi
Va0  0,5  0,241   ........................Nm3 / kg
1000
Va    Va0  1  0,00161  x   ......................... Nm 3 / kg

Puterea ventilatorului de aer pentru ciclul cu supraîncălzire intermediară:

D VA SI    h  g D VA SI  p aer
PVA SI  
em   VA em   VA

Debitul ventilatorului de aer:

DVASI  BcSI  Va  ....................... m3 / s

DVASI  p aer
PVASI   .............. W  ........................MW
 em VA

j. Puterea ventilatorului de gaze de ardere pentru ciclul cu şi fără supraîncălzire intermediară

 puterea ventilatorului de gaze de ardere pentru ciclul fără supraîncălzire intermediară:
Volumul real de gaze de ardere:

VGA  VGA
0
   1  Va0  1  0,00161  x 
Volumul teoretic de gaze de ardere:

Hi
0
VGA  1,375  0,226   ............................ Nm3 / kg
1000
VGA  VGA
0
   1  Va0  1  0,00161  x   .............................1 Nm 3 / kg
 Puterea ventilatorului de gaze de ardere pentru ciclul fără supraîncălzire intermediară:

DVGA    h  g DVGA  pGA

PVGA  
 em VGA  em VGA

em - randamentul electromotorului 0,90,96;

Vga - randamentul ventilatorului de gaze 0,680,8;
 pGA - creşterile de presiune ale gazelor, [mm H2O].

Debitul ventilatorului de gaze de ardere:

DVGA  Bc  VGA  ......................... m 3 / s

VGA - volumul real de gaze de ardere, [m3N/kg];

Bc - debitul de combustibil, [kg/s].

DVGA  pGA
PVGA   .................... W  ..................... MW
 em VGA
Puterea ventilatorului de gaze de ardere pentru ciclul cu supraîncălzire intermediară:
Volumul real de gaze de ardere:
VGA  VGA
0
   1  Va0  1  0,00161  x 

Volumul teoretic de gaze de ardere:

Hi
0
VGA  1,375  0,226   .......................... Nm3 / kg
1000
VGA  VGA    1  Va  1  0,00161  x   ................................... Nm 3 / kg
0 0

Puterea ventilatorului de gaze de ardere pentru ciclul fără supraîncălzire intermediară:

DVGASI    h  g DVGASI  pGA
PVGASI  
 em VGA  em VGA

Debitul ventilatorului de gaze de ardere:

DVGASI  BcSI  VGA  ............................. m3 / s
DVGASI  pGA
PVGASI   ................................... W  ............................MW
 em VGA