UNIVERSITATEA POLITEHNICĂ BUCUREŞTI

FACULTATEA ENERGETICĂ

Utilizarea potenţialului hidro la realizarea

unei microhidrocentrale de putere 10 kW

“Energia verde, un viitor concret…”

Realizat de: Grigorie Bogdan-George 2210-C

2008
 Cuprins

1. Resurse hidroenergetice

2. Caracteristicile energiei hidraulice şi ale instalaţiilor

hidroenergetice

3. Schema microhidrocentralei şi echipamentele hidraulice aferente

4. Echipamentele hidromecanice anexe

5. Microhidrocentrala – desen de ansamblu

6. Posibilitatea de racordare de sistemul naţional de transport si

distribuţie al energiei electrice

7. Studii de fezabilitate, consultanta, proiectare

8. Concluzii
1. Resurse hidroenergetice

Puterea apei e cea mai importantă sursă energetică care nu are în

compoziţia sa dioxid de carbon, dioxid de sulf, protoxizi de azot sau orice alt tip
de emisie poluantă şi nu produce nici un fel de reziduri solide sau lichide.
Centrala hidroelectrică se foloseşte pe o cădere naturală sau artificială a unui râu
şi înglobează principalele avantaje în comparaţie cu alte surse de energie,
economisind la capitolul consum de cărbune, combustibil sau lemn de foc, fiind
de sine stătătoare.

Cum va arăta consumul mondial de energie in viitor? Putem fi siguri că

nevoia de electricitate va creşte la nivel mondial. Agenţia Internaţională pentru
Energie prevede o creştere la aproape 5.8 milioane de MW până în anul 2020 de
la 3.3 milioane în 2000. Totuşi, rezervele mondiale de combustibili fosili - sursa
principală pentru producerea energiei electrice - se vor epuiza începând cu 2020
până în 2060, conform celor mai bune previziuni ale industriei petroliere.
Cum vom suplini cererea de energie electrică? Cel mai bun răspuns ar fi
energia verde, regenerabilă.
Creşterea preţului petrolului, asociată cu estimări potrivit cărora rezervele
cunoscute de ţiţei se vor reduce în următorii 15 ani la jumătate, obligă statele
dezvoltate să-şi intoarcă faţa către sursele regenerabile de energie (SRE).
In cadrul SRE, energia hidro deţine cea mai mare pondere şi este considerată
energie furnizată de unităţi hidroenergetice cu puterea instalată inferioară sau cel
mult egală cu 10 MW („hidroenergie mică”), microhidrocentrale – MHC.
Acestea valorifică micropotenţialul hidroenergetic, parte integrantă a
potenţialului hidroenergetic şi dacă, până în prezent s-a pus accent în special pe
realizarea de centrale hidroelectrice cu puteri mai mari ca 10 MW, în vederea
integrării în Uniunea Europeană, România va face demersuri pentru
valorificarea în continuare a micropotenţialului pentru a răspunde cerinţelor
Directivei UE privind SRE.
Potenţialul hidroenergetic amenajabil din România prin MHC echivalează
cu aproape 80% din energia produsă de Porţile de Fier I, cu deosebirea că MHC
sunt distribuite pe întreaga suprafaţă a ţării, deci construcţia lor ar determina
creşteri economice in toate zonele. Pe de altă parte, apa acumulată pe un anumit
sector de râu sau adusă într-un anumit punct reprezintă o utilitate pentru toate
domeniile de activitate, determinând direct sau indirect, satisfacerea multor
folosinţe.
Astfel, construcţiile şi instalaţiile energetice de mică putere ar asigura, pe
lângă energia electrică şi alte folosinţe, cum ar fi: alimentări cu apă potabilă;
alimentări cu apă industrială; irigarea unor suprafeţe agricole; controlul
nivelurilor apei freatice pe terenurile riverane; protecţia mediului prin scoaterea
de sub ameninţarea inundaţiilor a terenurilor riverane; imbunătaţirea condiţiilor
climatice locale; susţinerea unor activităţi turistice; dezvoltarea unor fonduri
piscicole şi multe altele.
De asemenea, o investiţie într-o microhidrocentrală reprezintă, pentru
localităţile izolate, în general montane, o economie de combustibil pentru
alimentarea cu energie electrică şi de ce nu, energie termică.
Se pot da numeroase exemple, din alte ţări, unde s-a aplicat alimentarea
cu energie electrică prin intermediul unei microhidrocentrale.
2. Caracteristicile energiei hidraulice şi ale instalaţiilor hidroenergetice

Energia hidraulică şi centrale hidroelectrice au câteva caracteristici

tehnice şi economice remarcabile:
1.Energia hidraulică este inepuizabilă, deoarece sub acţiunea căldurii provenită
de la soare este asigurată continuitatea circuitului apei în natură.
2.Utilizarea energiei hidraulice pentru producerea de energie electrică dă
posibilitatea să se economisească o anumită cantitate de combustibil (cărbune,
gaz metan, produse petroliere).
3.Energia electrică produsă în CHE este de 2-4 ori mai ieftină (uneori de 4...8
ori) faţă de cea obţinută în CTE. Astfel se creează condiţii care stimulează
dezvoltarea industriilor ce consumă mari cantităţi de energie electrică: industria
metalurgică (aluminiu), chimică (azot), agricultura etc.
4.CHE au o mare manevrabilitate, elasticitate şi siguranţă în exploatare. Un
hidroagregat (turbină hidraulică-generator electric) poate fi pus în funcţiune în
1-2 minute. Astfel, CHE pot acoperi puterile din orele de vârf, asigurând pentru
CTE un regim optim de funcţionare. Avariile hidroagregatelor sunt mult mai
rare faţă de cele ale termoagregatelor.
5.Consumul de putere pentru necesităţi proprii ale unei CHE este mai mic decât
la o CTE de aceeaşi putere.
6.Hidroagregatele au un randament mult mai mare decât termoagregatele.
Turbinele hidraulice moderne, de putere mare, au ηmax=94%, iar hidroagregatele
respective au ηmax=90%.
7.Construcţia de CHE creează condiţii de rezolvare şi a problemei utilizării
complexe a apelor pentru navigaţie, irigaţie, alimentări cu apă etc., care, în
majoritatea cazurilor, nu este economic a fi soluţionate separat.
8.Servitutea principală a CHE constă în faptul că implică investiţii, timp de
amortizare şi durată de execuţie mai mare decât CTE.
3. Schema microhidrocentralei şi echipamentele hidraulice aferente

Microhidro turbinele electrice sunt cele mai eficiente si ieftine generatoare de

energie electrică. Dacă aveţi un mic pârâu, sau un rau, in apropiere cabanei sau
casei, care poate furniza cel putin 5 litri/sec de la o diferenta de nivel de cel
putin 3m, sau 0,5litri/sec de la o diferenta de nivel de cel putin 10m , nu ezitati
sa folositi un generator hidro electric. Veti avea energie ecologica, gratuita si
nelimitata. (fig. 1)

Fig.1 Microhidrocentrala – desen de ansamblu

Principalele componente ale unei hidrocentrale de mică putere sunt

următoarele:
• Acumularea: constituie o formă de stocare a energiei potenţiale disponibile;
• Sistemul de transfer, care include dispozitivul de captare (priză de apă echipată
cu grătar) si circuitul de transfer (canalul, vană, stavilarul, galeriile, canalul de
fugă sau evacuarea) unde o parte din energia disponibilă este convertită in
energie cinetică;
• Turbina hidraulică: este o parte a centralei unde energia apei este convertită în
energie mecanică;
• Generatorul: energia mecanică transmisă la turbină menţine viteza rotorului
generatorului producând energie electrică în concordanţă cu legile
electromagnetice;
• Staţia de transformare şi linia de transport: energia electrică este condusă şi
transformată pentru a putea fi conectată la reţea pentru a putea furniza energie
electrică consumatorilor.
Cantitatea de energie produsă depinde de doi factori:
1. Înălţimea de cădere a apei pe verticală: cu cât este mai mare, cu atât este mai
mare puterea generată.
2. Debitul de apă ce trece prin turbină: puterea produsă este proportională cu
volumul de apă ce trece prin turbină in unitatea de timp (secundă, minut).
Sistemele de microhidrocentrale se impart in două categorii importante de
turbine:
Turbine pentru inălţimi mari de apă şi debite mici, turbinele de impuls.
Turbinele pentru inălţimi mici de apă şi debite mari, turbinele de reacţiune.

Turbine pentru inalţimi mari de apă şi debite mici, turbinele de impuls: (fig.
2)

Puterea produsă într-o turbină de impuls este dată integral de momentul

de lovire a apei în paletele turbinei. Această apă creează o impingere directă sau
de impuls a paletelor, de aici şi denumirea.

Fig. 2

Turbinele pentru inălţimi mici de apă şi debite mari, turbinele de reacţiune:

Turbinele de reacţiune sunt rotite de forţa de reacţiune a apei lovind paletele

rotorului. Pot funcţiona la inălţimi de apă foarte mici de până la 0,6 m, dar au
nevoie de o mult mai mare cantitate de apă comparativ cu turbinele de impuls.
(fig. 3)
 Fig. 3

Construcţia unei microhidrocentrale poate cuprinde două categorii de

lucrări: lucrările civile şi lucrările privind echipamentele mecanice şi electrice.

Lucrări civile

Principalele lucrări civile la microhidrocentrală sunt barajul de derivaţie sau

stavilarul, conductele pentru transportul apei şi centrala electrica. Traseul apei
într-o micro-hidrocentrală cuprinde:
- O priză de apă care include grătarul pentru plutitori, o poartă şi o intrare într-un
canal, într-o conductă forţată sau direct în turbină, în funcţie de tipul amenajării.
Priza de apă este in general, construită din beton armat, grătarul din oţel, iar
poarta din lemn sau oţel.
- Un canal şi/sau conducta de aducţiune şi/sau conducta forţată care conduce apa
la centrala electrică la amenajările la care aceasta este situată la o distanţă
oarecare în aval de priza de apă. Canalele sunt, în general, excavate şi urmăresc
conturul terenului. Conductele de aducţiune şi conductele forţate care transportă
apa sub presiune pot fi din oţel, fier, fibră de sticlă, polimer, beton sau lemn.
- Intrarea şi ieşirea din turbină includ vanele şi porţile necesare opririi accesul
apei către turbină pentru oprirea centralei şi revizii tehnice. Aceste componente
sunt, în general, fabricate din oţel sau fier. Porţile din aval de turbină pot fi
fabricate din lemn, dacă intreţinerea şi reviziile necesită aşa ceva.
- Canalul de fugă care transportă apa evacuata de la turbină înapoi în râu.
Acesta, asemenea canalului de aducţiune, e realizat prin excavare.
4. Echipamente mecanice şi electrice

Principalele componente mecanice şi electrice ale unei microhidrocentrale

sunt turbina (turbinele) şi generatorul (generatoarele).
O turbină transformă energia hidraulică în energie mecanică. Există
diferite tipuri de turbine care pot fi clasificate în mai multe feluri. Alegerea
turbinei va depinde în principal de căderea disponibilă şi debitul instalat în
microhidrocentrală.
Turbinele sunt în general împărţite în trei categorii: de înaltă, medie şi de
cădere mică.
Turbinele folosite pentru căderi mici sau medii sunt cel mai des cu
reacţiune şi includ turbine Francis(fig. 4) şi Kaplan(fig. 5) cu pale fixe sau
variabile.Turbinele folosite pentru instalaţii mari sunt cele cu acţiune. Acestea
includ turbinele Pelton, Turgo şi Banki (fig. 6 curgere transversală). Turbina
care are curgere transversală, e numită uneori Banki. E folosită pentru o gamă
largă de căderi, acoperind domeniile turbinelor Kaplan, Francis şi Pelton. E
potrivită pentru curgeri cu debite mari şi căderi mici. Tipul selecţiei, geometria
şi dimensiunile turbinei depind în principal de cădere, de debit şi de viteza
rotorului.
Cu privire la generatoare, există două tipuri de bază folosite în general în
microhidrocentrale şi anume cele sincrone şi cele de inducţie (asincrone). Un
generator sincron poate fi folosit izolat în timp ce unul de inductie trebuie folosit
legat cu alte generatoare.

Fig. 4 Fig. 6

Fig. 5
5. Echipamentele hidromecanice anexe

În centrala hidroelectrică, la baraje, prize de apă, canalizări, conducte,

castele şi camere de echilibru şi pe turbine sunt instalate numeroase echipamente
hidromecanice de tipuri foarte variate, care îndeplinesc diferite funcţiuni de
reglare, comandă, stocare etc. În cele ce urmează se prezintă o clasificare
sumară a acestora.

cu acţiune directă
simplu
Regulatoare automate neizodrom
de turaţie şi putere cu acţiune indirectă dublu
simplu
izodrom
dublu

-Regulatoare de nivel sau debite.

-Regulatoare pentru închiderea rapidă.
-Regulatoare de presiune.

simple
stavile plane duble
clapete automate sau semiautomate
Stavile stavile segment
stavile sector
stavile cilindrice
stavile diverse

vane plane pentru mică presiune (p≤6 at)

vane plane speciale acţionate electromagnetic
Vane (p<40 at) acţionate cu servomotoare hidraulice
vane fluture
vane cilindrice
vane sferice (p<200 at)

gospodării de ulei pentru regulatoare

Gospodării anexe gospodării de aer comprimat
instalaţii de răcire şi ventilaţie

aparate de control
înregistratoare de turaţie, temperatură, debite, căderi, presiuni,
nivele (limnigrafe)
Aparate şi comenzi aparate de comandă
hidraulice servomotoare hidraulice

aparatele şi dispozitivele speciale care n-au fost enumerate

Echipamente conexe anterior şi care depind de tipul centralei, maşinilor, al gradului
de automatizare etc.
 Roţile hidraulice reprezintă motoare hidraulice rudimentare, care treptat
sunt scoase din uz. De asemenea, motoarele hidrostatice nu mai sunt utilizate ca
maşini de forţă în instalaţiile energetice, se folosesc ca elemente componente în
transmisiile volumice.
Ţinând seama că scopul acestui volum constă în prezentarea teoriei şi a
calculului turbinelor hidraulice, pentru a asigura continuitatea tratării, deşi din
punct de vedere istoric acestea au precedat turbinele.
6. Posibilitatea de racordare de sistemul naţional de transport şi distribuţie al
energiei electrice

Funcţionarea sistemului de cote obligatorii pentru promovarea energiei

electrice din surse regenerabile de energie, presupune parcurgerea următorilor
paşi :
• Autoritatea de reglementare stabileşte o cota fixă de energie electrică produsă
din surse regenerabile de energie, pe care furnizorii sunt obligaţi să o cumpere;
• Autoritatea de reglementare califică anual producătorii de energie electrică din
surse regenerabile de energie, pentru a obţine Certificate Verzi;
• Producătorii primesc pentru fiecare unitate de energie electrică livrată in reţea
(1 MWh), un Certificat Verde, care poate fi vândut separat de energia electrica,
pe Piaţa de Certificate Verzi;
• Pentru indeplinirea obligaţiei, furnizorii trebuie să deţină un număr de
Certificate Verzi egal cu cota de energie electrică impusă din surse regenerabile
de energie;
• Valoarea Certificatelor Verzi reprezintă un câştig suplimentar primit de
producători pentru “energia curată” pe care o livrează in reţele;
• Preţul energiei electrice este determinat pe piaţa de energie electrică;
• Preţul suplimentar primit pentru Certificatele Verzi vândute este determinat pe
o piaţă paralelă, unde sunt tranzacţionate beneficiile aduse mediului.
Valoarea Certificatelor Verzi se stabileşte prin mecanisme de piaţă:
• Prin contracte bilaterale între producători şi furnizori;
• Pe o piaţă centralizată organizată şi administrată de OPCOM, operatorul
comercial al pieţei de energie.
Preţul Certificatelor Verzi variază într-un interval [Pmin ÷ Pmax] stabilit
prin Hotărâre de Guvern. Preţul minim este impus pentru protecţia
producătorilor iar preţul maxim, pentru protecţia consumatorilor.
Pentru perioada 2005-2012 valoarea anuală minimă şi maximă de tranzacţionare
a certificatelor verzi este de 24 Euro/certificat, respectiv 42 Euro/certificat,
calculată la cursul de schimb stabilit de Banca Natională a României, pentru
ultima zi lucrătoare a lunii decembrie din anul precedent.
7.Studii de fezabilitate, consultanta, proiectare

Cum proiectul l-am facut fara a apela la un inginer, costurile se reduc

vizibil. Astfel, vom consulta un inginer hidrolog pentru studiile de fezabilitate si
apoi pentru aprobarea proiectului. Am estimat cca. 1.000 $ pentru fezabilitate si
consultanta.

7.1 Cadrul legislativ

Pentru constructia microhidrocentralei avem nevoie de autorizatii de la

mediu, autorizatii de constructie, etc. Pentru aceasta am alocat cca. 3.000 $.

7.2 Contingente

Pentru lucrari neprevazute, sau modificari aparute pe parcursul

constructiei am mai alocat 1.500 $.

7.3 Statia de transformare si linia de transport

Energia electrica este condusa si transformata pentru a putea fi conectata

la retea pentru a putea furniza energie electrica consumatorilor. Statia de
transformare este inclusa in cladirea centralei. Datorita costurilor ridicate a
instalatiilor de transport a energiei electrice, transformator ridicator de tensiune
si coborator, stalpi, etc, am construit cladirea centralei langa cabana.
De exemplu, km de linie echipata de la 2,4 kV ridicata tensiunea apoi la
250 kV este cca. 17.000 $. Pentru solutia adoptata am alocat cca. 1500 $, pentru
protectii, aparate de masura in special.

7.4 Studii de fezabilitate, consultanta, proiectare

Cum proiectul l-am facut fara a apela la un inginer, costurile se reduc

vizibil. Astfel, vom consulta un inginer hidrolog pentru studiile de fezabilitate si
apoi pentru aprobarea proiectului. Am estimat cca. 1.000 $ pentru fezabilitate si
consultanta.
8. Concluzii

În contextul actual, pot fi subliniate următoarele avantaje principale ale

micro-hidrocentralelor:
• Sunt potrivite pentru cerinţe mici de putere, descentralizate (industria uşoară,
ferme private şi intreprinderi, comunităţi rurale) şi pentru operaţii externe reţelei
principale;
• Necesită reţele de distribuţie de joasă tensiune şi, eventual, micro-reţele
subregionale;
• Pot fi utilizate în proprietate privată, în coproprietate sau proprietate comună,
cu un necesar de forţă de muncă semi-calificat şi cu o administrare în
coproprietate, sau individuală;
• Perioada scurtă de construcţie cu materiale locale şi utilizarea abilitaţilor
populaţiei din zonă, pot avea un impact considerabil asupra calitaţii vieţii rurale;
• Flexibilitatea lor, în special în ceea ce priveşte adaptarea la incărcări variabile
în funcţie de debitul afluent, le face un component privilegiat în orice sistem
energetic integrat;
• Centralele pot rezista o perioadă îndelungată. Unele au peste 70 de ani şi sunt
înca în stare de funcţionare. Centralele pregătite de a intra în funcţiune în
viitorul apropiat pot prezenta o durată de viaţa chiar mai lungă şi pot servi
consumatori timp de mai multe generaşţii fără a polua atmosfera;
• Investiţiile în hidrocentralele mici s-au dovedit a fi sigure şi de nădejde de mai
multe zeci de ani.

Producţia de energie electrică utilizând ca resursă primară apa, este un

proces de conversie energetic în care apa este un mijloc eficient de transmitere şi
transformare a potenţialului gravitaţional al curgerii în energie mecanică şi
electrică.
Bibliografie :
1. Dorin Pavel, Ştefan Zarea - Turbine hidraulice şi echipamente hidroenergetice, vol. 1
Teoria, calculul şi construcţia turbinelor hidraulice, Editura didactică şi pedagogică Bucureşti,
1965

2. www.isph.ro – Site-ul Institutului de Studii şi Proiectări Hidroenergetice

3. www.opcom.ro - Site-ul Operatorului comercial al pieţei de energie

4. www.ucmr.ro – Site-ul Grupului U.C.M. Reşiţa

5. www.solaria.ro ; www.lpelectric.ro ; www.homepower.com/education/comp_hydro.cfm ;

6. www.inshp.org/ ; www.small-hydro.com ; www.smallhydropower.com/manual3.html

7. www.canadianhydro.com, www.canren.gc.ca, www.mmediu.ro, www.retscreen.net,

www.wikipedia.org, www.energyromania.com, www.energiewelten.de, www.hydrop.pub.ro

8. Amenajarea resurselor de apa si impactul asupra mediului - Prof.Dr.Ing. Valeriu

NISTREANU, Prof.Dr.Ing. Viorica NISTREANU