STUDIU DOCUMENTAR PRIVIND

CENTRALE HIDRAULICE CU
ACUMULARE
(CHE)

Student:Magureanu Cristian-Alexandru
Grupa: 2302ME
Facultatea de Energetica
Aprilie 2020
 REALIZAREA UNUI STUDIU DOCUMENTAR PRIVIND STADIUL
ACTUAL DE DEZVOLTARE PENTRU CENTRALELE
HIDROELECTRICE

1. Caracteristici ale sursei primare de energie utilizată în cadrul centralei

hidroelectrica
O hidrocentrală este o centrală electrică folosită pentru a transforma energia
mecanică produsă de apă în energie electrică. Printr-un baraj de acumulare a apei pe cursul
unui râu, unde poate exista eventual și o cascadă, se realizează acumularea unei energii
potențiale, transformată în energie cinetică prin rotirea turbinelor hidrocentralei. Această mișcare
de rotație va fi transmisă mai departe printr-un angrenaj de roți dințate generatorului de curent
electric, care va transforma energia mecanică în energie electrică.

Din punct de vedere al hidrologiei, energia hidraulică se manifestă prin forța apei
asupra malurilor râului și a bancurilor. Aceste forțe sunt maxime în timpul inundațiilor, datorită
creșterii nivelului apelor. Aceste forțe determină dislocarea sedimentelor și a altor materiale
din albia râului, cauzând eroziune și alte distrugeri.

In Romania Hidroelectrica este:

 cel mai mare producator de energie de pe teritoriul tarii noastre considerand sursa
primara de energie hidro;
 cel mai mare furnizor de servicii de sistem din Romania (la nivel national, in anul 2018 a
asigurat 76,2% din banda necesara de reglaj secundar, 82,9% din necesarul de rezerva tertiara
rapida, 100% din serviciul de asigurare a energiei reactive debitata sau absorbita din retea in
banda secundara de reglaj a tensiunii), asigurand stabilitatea Sistemului Energetic National.

Energia de proiect este de 17,4 TWh/an.

In instalatiile Hidroelectrica sunt in exploatare un numar de 208 capacitati cu o putere
de 6.444,006 MW.
Cei 6.444,006 MW in exploatare din cadrul Hidroelectrica sunt instalati in 208 centrale si statii de
pompare energetice (din care CHE < 10 MW  sunt 95 si CHE > 10 MW sunt 108).
Numarul de grupuri in exploatare este de 464 (din care 202 in centrale cu putere instalata  <  10MW,
251 in CHE > 10MW), iar 11 sunt grupuri de pompare.
Puterea instalata si energia livrata dupa tipul de amenajare:

In Romania ,Portile de Fier 1 (Varciorova si Gura Vaii , jud. Mehedinti , 1964-1972) este una
dintre cele mai mari hidrocentrale din Europa , asigurand cca 15% din energia consumata in
Romania. Portile de Fier 1 are o capacitate de 1080MW iar Portile de Fier 2 are 250MW.
Hidrocentrala Portile de Fier a fost construita in colaborare cu fosta Iugoslavie si are o putere totala
de 2100MW.

Fig1. Productie energiei electrice la nivelul Romaniei

Fig 2. Centrala Portile de Fier 1

1.1Rezerve existente

Imobilizările corporale ale societății cuprind în principal construcții speciale, respectiv centrale
hidroenergetice, stații de pompare energetice, microhidrocentrale, ecluze, precum și
hidroagregate, echipamente și instalații. Societatea administrează un număr de 202 hidrocentrale
cu o putere instalată de 6.340,5 MW și 5 stații de pompare cu o putere instalată de 91,5 MW.

Fig3. Grafic privind rezervele

CHEAP sunt utilizate pentru stocarea industriala aenergiei electrice si reprezintă aproape 99%
din capacitatea de stocare la nivel mondial.
„Centralele cu acumulare prin pompaj sunt incredibil de eficiente. În lumea viitorului pe care ne-
o dorim cu surse regenerabile de energie pentru a obține 20%, 30%, sau 50% din generația
noastră de energie electrică, avem nevoie de centralele cu acumulare prin pompaj pentru stocare
energiei electrice.Este o oportunitate incredibilă și este de fapt posibilitatea de a avea energie
curată la cel mai mic cost "(declaratia Secretarului american pentru Energie, Steven Chu -
septembrie 2009) .
Pe fondul creșterii puternice a investițiilor în centrale eoliene si solare din ultimii ani,
echilibrarea pieței a devenit esențială, cu atât mai mult cu cât grupurile pe bază de cărbune nu pot
răspunde rapid intermitentei vântului și radiației solare decât pe bandă îngustă.
Centralele electrice din surse convenţionale de energie electrică, în special cele care utilizează
cărbune, înregistrează costuri crescute datorită faptului că nu pot funcţiona în mod continuu, iar
atunci când sunt oprite nu pot presta nici servicii tehnologice de sistem datorită duratelor lungi
de pornire şi a costurilor foarte mari.
 Categoriile principale de producători cu răspuns rapid la cerințele de echilibrare sunt centralele
hidroelectrice,grupurile pe bază de gaze naturale si, in moddeosebit,centralele hidroelectrice cu
acumulare prin pompaj, esențiale pentru a echilibra cererea și oferta.
Stocajul energiei electrice va juca un rol-cheie în viitor pentru ca va permite UE să dezvolte
producerea de energie electrică din surse regenerabile. La nivelul UE exista astazi 27.500
MW(IRENA-2018) capacitate instalata in CHEAP; doar Malta,Cipru,Ungaria,Olanda (tari aflate
in imposibilitate geofizica) nu au centrale cu acumulare prin pompaj,si Romania, care are
conditiile naturale adecvate si un proiect de centrala hidroelectrica cu acumulare prin pompaj,
proiect studiat de cca 40 de ani.
Pentru a rezolva problema stocarii energiei electrice,Olanda a realizat proiectul complex al
“insulei de energie”,o centrala de pompaj de cca. 1500 MW construita off-shore, iar Ungaria a
identificat o locatie la granita cu Ucraina si are deja finalizat studiul de fezabilitate pentru o
centrala de pompaj,de cca 1200 MW.
Tarile care au peste 15% din capacitatea instalata in surse regenerabile de energie intermitente
(eoliana si solara) au ca singura solutie de echilibrare și de întărire a SEN, stocajul energiei prin
intermediul CHEAP.
Când diferitele tehnologii de stocare a energiei sunt comparate,stocajul prin pompaj hidro este
tehnologia castigatoare bazata pe cost, performanță, scală,fiabilitate și flexibilitatea in a se adapta
la diferite condiții de piață. O centrala de acumulare prin pompaj, in funcțiune în prezent, are
două surse de venit:
• Pe piata de echilibrare cumpără energie la preț redus pentru pompaj în timpul orelor de
noapte/weekend și vinde la preț competitiv cand cererea de energie este mare
• Venituri din servicii de sistem
Stocajul oferă, de asemenea,o serie de alte functii care nu asigura surse de venit, dar au valoare
economică. Un beneficiu „non-venit” este de îmbunătățire a eficienței in exploatare a centralelor
termo si nucleare,adica mai puține porniri și opriri la functionarea in baza. Planificatorii din
companiile de utilitati recunosc economia acestei eficientizari.
1.2.Potential si accesibilitate
Potenţialul hidroenergetic al României reprezintă o bogăţie naţională de mare valoare,
deoarece oferă energie electrică la cel mai scăzut preţ de cost, în condiţii ecologice depline, fiind
astăzi cea mai accesibilă dintre resursele regenerabile ale planetei.
Materia primă pentru centralele hidroelectrice este apa, care este gratuită, în timp ce pentru
centralele termoelectrice şi atomoelectrice materia primă este foarte scumpă, iar prelucrarea
acesteia este neecologică şi prezintă un grad ridicat de risc pentru viaţă.
Amenajările hidroenergetice au şi un impact foarte redus asupra factorilor de mediu, ceea ce
răspunde cel mai bine conceptului de dezvoltare durabilă. Realizarea amenajărilor
hidroenergetice oferă, prin lucrările de infrastructură o serie de alte beneficii prin atenuarea
undelor de viitură şi de protecţie împotriva inundaţiilor, asigurarea alimentării cu apă potabilă şi
industrială, irigaţii, dezvoltarea turismului, pisciculturii şi locuri de muncă pe şantiere şi la
centralele hidroelectrice.
 Hidroelectrica produce energie regenerabila din care 4,6% (conform datelor de proiect pentru
anul hidrologic mediu), în centrale hidro cu o capacitate instalată mai mică de 10 MW şi este
preocupată de creşterea ponderii microhidroenergiei în conformitate cu Strategia proprie şi
Directivele Europene.
Compania dezvolta programe de diversificare a acestui tip de energie îndeosebi pentru centrale
eoliene. Sucursale SC Hidroelectrica SA sunt: SH Bistriţa, SH Buzău, SH Caransebeş, SH Cluj,
SH Curtea de Argeş, SH Haţeg, SH Oradea, SH Porţile de Fier, SH Vâlcea, SH Sebeş, SH Sibiu,
SH Slatina, SH Târgu Jiu.
Conditiile geografice si de amplasament specifice zonei au permis realizarea celei mai mari
centrale hidroelectrice de pe raurile interioare ale Romaniei, CHE Lotru - Ciunget, centrala
subterana cu Pinst = 510 MW, Qinst = 80 m3/s si Hbrut = 809 m.
Potentialul hidroenergetic important al raului Lotru (cca.1243 GWh/an) nu putea trece
neobservat, astfel ca amenajarea in scop energetic a acestuia a fost prezentata pentru prima data
in anul 1933, cu schema si datele concrete de amenajare, de catre intemeietorul scolii romanesti
de hidroenergetica – prof. Dorin Pavel, in lucrarea “Planul general de amenajare hidroenergetica
in Romania”.

Fig 4. CHE Lotru

Pe glob, energia hidroelectrica a furnizat 71% din energia regenerabila pe glob in 2016 si 16,4%
din energia furnizata de toate sursele. Capacitatea hidroelectrica instalata totala a fost de 1064
GW in 2016 pe glob.
Cele mai mari tari producatoare de energie hidroelectrica au fost la sfarsitul lui 2015:
China(96,9),Brazilia(32,9), Canaada(32,3),Statele Unite(21,5),Rusia(13,8), Norvegia(12),
India(11,1) , Japonia(7,8), Venezuela(6,8) ,Suedia (6,3).
Energia hidroeletcrica a generat o cantitate estimate de 3700TWh de electricitate in 2012. China
a genarat 864TWh , Brailia 441TWh , Canada 376TWh , Statele Unite 376TWh , Rusia 155TWh
in 2012.
La capitolul capacitati noi instalate conducea in 2013 China (15,5GW atingand in total 229GW)
urmata de Turcia(2GW atingand 21GW) , Brazilia( 1,86GW atingand 84GW), Vietnam (1,8Gw
atingand 12,9GW).
La capitolul capacitate hidro instalata topul tarilor in 2013 era deschis de China (23%) , urmata
de Brazilia(8,5%) , Statele Unite (7,9%), Canada(7,8%) si Rusia (4,6%) , aceste tari asigurand
52% din capacitatea totala instalata .
Capacitatile hidroelectrice instalate pe regiuni in 2016: Asia de Este (31%) , Europa(24%),
America de Nord (16%) , America Latina si Caraibe(13%), Asia Centrala si de Sud (6%), Asi de
Sud-Est si Pacific(4,8%), Adrica (1,9%), Orientul Mijlociu si Nordul Africii (1,7%).
Cele mai mari hidrocentrale din lume erau in 2013 urmatoarele: Three Gorges China 22
500MW , Itaipu( Brazilia si Paraguay) 14 000MW , Guri(Venezuela ) 10 200MW , Tucurui
(Brazilia ) 8370MW , Grand Coulee(USA) 6480MW.

Fig5.Ponderea energiei din surse regenerabile

2.Principii tehnologice
Dezvoltarea capacitatilor de stocare a energiei are un rol-cheie în a permite tarilor UE producerea
de energie electrică din surse regenerabile intermitente. Stocare energiei electrice furnizeaza o
mare flexibilitate si echilibrare a rețelei, oferind back-up pentru integrarea in SEN a energiilor
regenerabile intermitente.
Fig 6. Functionarea reversibila a hidroagregatelor turbina/pompa

Pe plan intern, se poate îmbunătăți gestionarea rețelelor de transport si distribuție, reducerea

costurilor și îmbunătățirea eficienței. În acest fel, se poate ușura introducerea pe piață a surselor
regenerabile de energie, se accelereaza decarbonizarea rețeaua de energie electrică, îmbunătățirea
securitatea și eficiența de transport și de distribuție a energiei electrice (reduce fluxurilor în buclă
neplanificate, congestie rețea, tensiune și variațiile de frecvență), stabilizarea pieței prin arbitrajul
prețurilor pentru energia electrică, garantând în același timp o mai mare securitate a
aprovizionării cu energie. In Strategia Energetica a Romaniei se mentioneaza”La nivelul anului
2030 există şi perspectiva altor tehnologii pentru stocarea energiei, dar acestea nu au, în acest
moment, suficientă maturitate tehnologică pentru a fi implementate.
Studiile de amplasament si studiile de schema pentru realizarea unei centrale hidroelectrice cu
acumulare prin pompaj în România s-au realizat incepand cu anii 70;la vremea respectiva s-a luat
in calcul necesitatea acoperirii varfului de sarcina,cresterea continua a cererii de energie si
intrarea in functiune a a unitatilor 1-5 de la CNE Cernavoda,care nu aveau acoperire optima in
consum pentru intreaga perioada de exploatare de 24 de ore,noaptea consumul fiind mai redus,in
medie,cu cca 2500-3000 MW.

Fig7. Modul in care CHEAP optimizeaza exploatarea centralelor nuclear-electrice

 Singura solutie viabila,de mare eficienta o reprezinta construirea in Romania a unei centrale
hidroelectrice cu acumulare prin pompaj de mare cadere, care pompeza apa dintr-un rezervor
inferior intr-un rezervor superior in perioadele de gol de sarcina (noapte si weekend) consumand
prin pompaj energia electrica in exces si genereaza energie electrica in perioadele de varf de
sarcina,la dispozitiaSEN,inlocuind pentru acest serviciu de sistem, centralele electrice pe gaz
natural,costisitoare din punct de vedere al combustibilului utilizat si hidrocentralele care produc
in baza.
Oportunitatea si necesitatea realizarii proiectului centralei hidroelectrice cu acumulare si
pompaj (CHEAP) Tarnita -Lapustesti se bazeaza pe urmatoarele avantaje si functiuni asigurate
pentru sistemul energetic national de o centrala de pompaj:
• cresterea gradului de siguranta al SEN in contextul functionarii in UCTE
• transferul energiei electrice de la golul de sarcina la varf;
• arbitrajul pieţei de energie electrică
• rezerva de avarie de scurta durata;
• rezerva secundara si rezerva tertiara
• reglajul frecventa-putere si rezerva turnanta;
• furnizarea de rezerva reactiva si reglarea tensiuniiin SEN;
• schimbul prin interconexiune in cadrul UCTE;
• repunere in functiune SEN- black start capability,- capacitatea de a restabili interconexiunile de
rețea în cazul în care se produce o pană de curent
• implementarea si gestionarea SEN a surselor regenerabile intermitente de energie electrica
asigurand conditii optime pentru instalarea unei puteri mai mari de 4000 MW in centralele
electrice eoliene
Existenta centralei hidroelectrice cu acumulare si pompaj (CHEAP) Tarnita - Lapustesti in SEN
va optimiza functionarea centralelor termo si va permite unor centralelor hidroelectrice care sunt
utilizate actualmente pentru reglajin SEN, o functionare optima si constanta, cu referire in
principal la CHE Portile de Fier I.
Daca prin securitate unui sistem energetic intelegem menţinerea şi îmbunătăţirea nivelului de
fiabilitate şi capacitate,centrala de pompaj are un rol vital in securitate SEN.
 3.Impactul asupra mediului
Avand in vedere constrângerilor geologice, există o perspectivă limitată pentru proiecte de
centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj in Romania. Lipsa expertizei tehnice pentru
proiectarea,constructia si exploatarea acestui gen de centrale energetice.
Un dezavantaj este dependenţa proiectarii de geomorfologia locatiei. In cea mai mare
parte,constrângerile geologice sunt cauza unor constructii dificile.
Cu cat caderea de apa eeste mai mare, rezervoarele hidrocentralei , inferior si superior,sunt mai
reduse ca volum, reducând astfel impactul asupra mediului ambiant.
Gama de efecte pe care le poate avea o instalație hidroelectrică asupra speciilor și tipurilor de
habitate protejate în baza celor două directive ale UE privind natura variază considerabil de la un
sit la altul. Ea depinde de caracteristicile individuale ale râului, de starea sa fizică și ecologică –
dacă este deja degradat sau încă este un teritoriu virgin, dacă este mare sau mic, amplasat într-o
zonă muntoasă sau de câmpie etc. –, precum și de tipul și dimensiunea instalațiilor hidroelectrice
și de speciile și habitatele pentru care a fost desemnat situl respectiv.
Orice modificare fizică a corpurilor de apă afectează procesele hidrologice normale și întrerupe
continuitatea ecologică24 a sistemelor de apă dulce, atât longitudinal, cât și lateral, de exemplu
prin deconectarea râurilor de zonele inundabile și zonele umede din jur sau prin crearea unui
efect de îndiguire în jurul hidrocentralelor. Cea mai evidentă formă de declin al habitatelor este
distrugerea lor fizică directă în amonte sau în aval sau în zona înconjurătoare.
Instalațiile hidroelectrice pot să întrerupă sau să împiedice, direct sau indirect, răspândirea și
migrația speciilor. Cele mai evidente sunt barajele și zonele îndiguite, care reprezintă obstacole
fizice în calea migrației peștilor, împiedicându-i să călătorească în amonte și în aval. Acestea au
efecte majore asupra supraviețuirii unui număr mare de specii de apă dulce, ducând la
fragmentarea, la izolarea și, în cele din urmă, la dispariția în special a unor populații de pești de
apă dulce.
Barajele pot modifica fundamental calitatea chimică, compoziția minerală și pH-ul unui râu atât
în amonte, cât și în aval, de exemplu prin acumularea de contaminanți în sedimente. Toate aceste
modificări influențează compoziția comunităților de plante și animale prezente. Organismele mai
sunt influențate și de modificările temperaturii apei, precum și de modificările conexe ale
concentrației de oxigen. Acumulările pot duce la o creștere semnificativă a temperaturii, dar și la
o scădere a acesteia în cazul în care apa este extrasă de la adâncime.

Exemplarele de pești și de alte specii care traversează o centrală hidroelectrică pot fi rănite sau
ucise. O centrală hidroelectrică poate provoca:
- răniri prin contact fizic cu paletele de ghidare, cu rotorul sau cu carcasa turbinei;
- răniri cauzate de fluctuațiile de presiune în timpul trecerii prin turbină;
- blocare în grătarele de la prizele de admisie sau răniri cauzate de mașinile de curățat;
- răniri cauzate de debitul intens și de scurgerile din deversoare;
- vulnerabilitate în fața animalelor de pradă, din cauza dezorientării

Fig8. Scara de pesti Fig 9. Scara de pesti

4.Exemple de Realizari
Exemplu : Hidrocentrala LOTRU
Axul hidraulic principal aferent CHE Lotru – Ciunget, constituit din urmatoarele uvraje si
instalatii principale:
Priza de apa de la barajul Vidra:

 este de tip palnie imersata, protejata cu panouri de gratar des, cu o sectiune la intrare de
cca. 125 m2;
 este echipata cu doua vane – vana plana rapida si vana batardou – care folosesc la
izolarea aductiunii.

Aductiunea principala:

 este o galerie subterana, betonata, cu o lungime de 13,5 km si un diametru de 5 m, aflata

sub presiune;
 are tronsoane prevazute cu blindaj metalic in zonele in care acest lucru a fost necesar din
punct de vedere al sigurantei in exploatare.

Castelul de echilibru:

 este de tip diferential, cu diafragma, put central deversant (H = 131 m) si camera

superioara aeriana ( V ≈ 4700 m3) cu rol in atenuarea/preluarea “saltului hidraulic maxim”
(1323 mdM), doua camere inferioare subterane ( V ≈ 4600 m3) cu rol in atenuarea/ preluarea
“saltului hidraulic minim” (1195 mdM).
Nodul de presiune:

 realizeaza trecerea de la aductiunea principala la galeria fortata;

 este echipat cu doua vane future, cu Dn = 4000 mm, avand rolul de a izola galeria fortata
atat in situatii normale, cat si in cazul avariilor.

Galeria fortata:

 asigura legatura intre aductiunea principala si centrala subterana Lotru;

 este de tip “galerie subterana cu blindaj metalic”, cu o lungime totala de 1270 m, un
diametru de 4 m si inclinata sub un unghi de 36° fata de orizontala;
 presiunea nominala la nivelul centralei subterane este de 80 bari.

Distribuitorul si casa vanelor sferice centrala subterana:

 distribuitorul face legatura intre galeria fortata si cele 6 colectoare de admisie a apei la
turbina;
 vanele sferice sunt organe de izolare a circuitelor hidraulice de admisie a apei la turbine.

CHE Lotru Ciunget:

 este amplasata in subteran, caverna executata avand dimensiunile: L = 106 m, l = 18 m, H

= 36 m;
 parametrii centralei sunt: Pi = 510 MW, Qinst = 80 m3/s, Hbrut = 809 m;
 este prevazuta cu 3 hidroagregate, cu P = 170 MW fiecare, care sunt echipate cu turbine
hidraulice tip “Pelton”, folosite in domeniul caderilor mari (≈ 800 m) si debitelor mici (≈ 26,6
m3/s).

Galeria de fuga :

 asigura evacuarea apei uzinate in CHE Lotru catre acumularea din aval, Malaia;
 este de tipul “galerie subterana betonata” cu o lungime de cca. 6,5 km si diametru de cca.
5,4 m;
 regimul de functionare este “cu nivel liber”.

Acumularea si CHE Malaia, cu urmatoarele caracteristici :

 frontul de retentie este format din : baraj de beton nedeversor (H= 30 m), baraj de beton
deversor si baraj de pamant (L ≈300 m);
 lacul de acumulare are V = 3,4 mil.m 3, cu rol de redresare a debitelor uzinate in CHE
Lotru si de acumulare a debitelor afluente aferente diferentelor de bazin hidrografic, aval de
obiectivele amenajarii;
 CHE Malaia are Pinst = 18 MW, Qinst = 100 m3/s, Hbrut = 22,50 m, doua hidroagregate
echipate cu turbine Kaplan.
Fig10. Turbina Kaplan

Acumularea si CHE Bradisor

 baraj de beton in dublu arc cu H = 62 m;

 lacul de acumulare cu V = 40 mil.m3;
 CHE Bradisor este o centrala subterana cu Pinst = 115 MW, Qinst = 110 m3/s, Hbrut = 152
m, doua hidroagregate echipate cu turbine Francis;
 galeria de fuga subterana, cu nivel liber, are o lungime de 13,2 km, fiind cea mai lunga
galerie de fuga realizata in Romania.

Reteaua de captari, aductiuni secundare si statii de pompare energetica de mare putere,

constituita din:
Sistemul de captari si aductiuni secundare, caracterizat astfel:

 cuprinde 82 captari secundare si 150 km de galerii aferente aductiunilor secundare,

amplasate pe un areal de cca. 8000 km2;
 asigura derivarea spre lacul Vidra a debitelor captate de pe un bazin hidrografic de aprox.
675 km2, cu un aport de 75% la debitul afluent in lacul Vidra;
 sunt amplasate la o altitudine importanta, in general intre 1100 mdM si 1400 mdM, pe
cursuri de apa cu bazine hidrografice in general mici (0,6 ÷ 16 km 2), caracterizate de regimuri
puternic torentiale si transport important de debit solid;

Geografic si functional sunt impartite in patru grupe distincte:

 ramura Sud – gravitational si pompaj,

 ramura Nord – gravitational si pompaj,
 ramura Vest – gravitational,
 captari secundare cu debusare directa in aductiunea principala;
 constructiv si hidraulic s-au realizat patru tipuri de captari secundare cu debite captate
instalate cuprinse intre 0,63 m3/s si 2,50 m3/s.

Acumularea Galbenu

 este acumularea situata la cea mai ridicata altitudine din cadrul amenajarii
hidroenergetice Lotru, cu NNR = 1304 mdM;
 asigura derivarea gravitationala a apelor din bazinul raului Latorita catre lacul Vidra;
 barajul este din beton in dublu arc, cu H = 60 m, iar lacul de acumulare are un volum
total de 2,81 mil.m3.

Acumularea si statia de pompe Petrimanu

 realizeaza acumularea debitelor de apa provenite din ramura Sud a retelei de captari
secundare, precum si a debitului de pe diferenta de bazin a raului Latorita, care mai apoi sunt
pompate catre lacul Vidra;
 barajul este de beton in dublu arc, cu H = 50 m, iar lacul de acumulare are un volum total
de 2,1 mil.m3 apa la NNR = 1130 mdM;
 statia de pompare energetica de mare putere Petrimanu are urmatoarele caracteristici:
Qinst = 3x 4,66 = 14 m3/s;
 Hreful = 171 m.
 Pinst = 3 x 10,5 MW = 31,5 MW;

Acumularea si statia de pompe Jidoaia

 realizeaza acumularea debitelor de apa provenite din ramura Nord a retelei de captari
secundare, care sunt pompate apoi catre lacul Vidra;
 barajul este din beton in dublu arc, cu H = 50 m, iar lacul de acumulare are un volum
total de 0,48 mil. m3 apa la NNR = 1180 mdM;
 statia de pompare energetica de mare putere Jidoaia are urmatoarele caracteristici: Q inst =
2x 4,2 = 8,4 m3/s;
 Hreful = 195 m.
 Pinst = 2 x 10,5 MW = 21 MW;
Fig11. Amenajarea Hidroenergetica Lotru
Acumularea si statia de pompe Lotru Aval

 realizeaza acumularea debitelor de apa provenite de la o captare secundara precum si a

debitului de pe diferenta de bazin a raului Lotru, care mai apoi sunt pompate catre lacul
Vidra;
 barajul este din beton in dublu arc, cu H = 42 m, iar lacul de acumulare are un volum
total de 0,44 mil. m3 apa la NNR = 1030 mdM;
 statia de pompare energetica de mare putere Lotru Aval are urmatoarele caracteristici:
Qinst = 2 x 1 = 2 m3/s;
 Hreful = 324 m.
 Pinst = 2 x 4 MW = 8 MW;

Amenajarea hidroenergetica Lotru – locul si rolul in cadrul Sistemului Energetic National

(SEN) din Romania

 Locul AHE Lotru este definit prin rolul si importanta CHE Lotru (Pi = 510 MW) in cadrul SEN
din Romania. Astfel, pe langa productia de energie electrica (1100 GWh/an), CHE Lotru -
Ciunget are o contributie deosebita la asigurarea serviciilor tehnologice de sistem, cu implicatii
directe asupra parametrilor de calitate ai energiei electrice si in ceea ce priveste stabilitatea si
siguranta SEN, contributie materializata prin:
 reglaj secundar putere – frecventa ≈ 46% la nivelul SEN
 rezerva tertiara rapida ≈ 11% la nivelul SEN
 rezerva turnanta ≈ 8% la nivelul SEN
 reglaj tensiune 220 kV ≈ 40% din durata de functionare CHE
 pornire de la “0” si incarcarea la 510 MW ≈ 5 minute
Puterea instalata mare si timpul de pornire redus fac ca CHE Lotru sa aiba o reactie rapida si
eficienta la variatiile importante de putere din SEN, determinata de posibile incidente la grupurile
energetice de mare putere, termo sau nucleare.
Pe langa functiunile strict energetice, AHE Lotru, prin obiectivele sale, creeaza beneficii oamenilor si
locurilor din zona, prin urmatoarele:

 Serviciul de reglaj putere – frecventa efectuat de CHE Lotru a devenit cu atat mai important
cu cat, in ultima perioada, in cadrul SEN, instalarea de capacitati noi de productie a energiei
electrice in centrale eoliene a luat o deosebita amploare, iar caracterul fluctuant al acestei energii
trebuie compensat in centralele hidroelectrice.
 regularizarea cursurilor de apa si atenuarea undelor de viitura;
 dezvoltarea unor activitati conexe – piscicultura, agrement, turism;
 asigurarea resurselor de apa pentru alimentarea cu apa potabila a localitatilor limitrofe
(acumularea Bradisor).

5.Elemente economice

Costul de exploatare a centrala hidroelectrica cu acumulare prin pompaj este scăzut comparativ
cu alte tipuri de centrale energetice şi un CHEAP are o durată de viaţă lungă, de cca 80-100
ani.CHEAP pot avea o capacitate instalata de 1000-3000 MW si un timp de reactie rapid fata de
capacitatea instalata,de cateva secunde. Eficienţă este de aproximativ 75- 80%. Centralele de
pompaj sunt imune la cresterea pretului la petrol, gaz sau carbune si nu solicita import de
combustibil.
Piata energiei electrice este un concept economic care exprima totalitatea tranzactiilor de
vanzare – cumparare perfectate intr – un spatiu geografic determinat. Ea are ca functie principala
corelarea productiei cu consumul,prin intermediul cererii si al oferte,prin concretizarea
contractelor de vanzare – cumparare. Romania si-a asumat decizia de a liberaliza piata energiei
electrice, considerand ca siguranta in alimentarea consumatorilor si implicit a sistemului
energetic va creste odata cu dezvoltarea unei piete de energie electrica coerenta, in care
participantii sa poata beneficia de avantajele mediului concurential.
Conform strategiei Hidroelectrica, potentialul hidroenergetic amenajat ar urma sa ajunga la
59% in anul 2020, respectiv la 67% in 2035.
Potrivit Hidroelectrica aceste este planul de investitie:
Retehnologizare CHE Stejaru
Responsabil: Hidroelectrica
Contract lucrari nr. 1008/08.05.2015 cu termen de finalizare la 05.2021
Valoare contract: 74.996.111,19 euro
la care se adauga 3.749.805,56 euro (5% diverse si neprevazute)
Descriere
Puterea instalata a centralei hidroelectrice = 210 MW.
Puterea instalata a hidroagregatelor HA1 ÷ HA4= 4 x 27,5 MW , HA5 ÷ 6= 2 x 50 MW, Energie
medie anuala produsa = 434,5 GWh/an.
CHE Stejaru este alimentata din lacul de acumulare Izvorul Muntelui, ce realizeaza regularizarea
anula a debitelor pe raul Bistrita. Centrala este echipata cu 6 hidroagregate de tip Francis , puse in
functiune in perioada 1960-1962.
Parametrii ofertati si garantati prin contractul de lucrari sunt :
- cresterea puterii instalate pe hidroagregate, respectiv: 4 x 27.4 MW + 2 x 55 MW;
- banda de reglaj maxima disponibila pentru servicii tehnologice de sistem: 154 MWh;
Lucrarile contractate includ si retehnologizarea:

 echipamentelor din nodul de presiune – casa vane fluture (retehnologizare 4 vane la

DN4200, inclusiv instalatii auxiliare;
 statie 220/110/10.5 kV de interconectare la Sistemul Energetic National;

Lucrari realizate in 2018:

 proiectare echipamente tehnologice inclusiv testare modelului turbinei hidraulice Francis tip
TI;
 finalizarea lucrarilor din etapa pregatitoare (retehnologizare instalatii de ridicat, constructii
depozit de echipament greu);
 in derulare lucrari de retehnologizare hidroagregat nr.6 si instalatii generale in centrala
 lucrări pregitoare pentru hidroagregatul nr.5 – receptii furnitura, revizie batardouri aval
 expertizare si retehnologizare vana fluture DN4200 nr.1, fir stang
 lucrari in statia de 110kV, inclusiv lucrari de realizare provizorat si PIF 2 celule LEA 110kV.

Fig 12.Taxa pentru apa turbinate

 6.Bibliografie
[1] http://www.enciclopedie.info/energie-hidroelectrica/
[2] https://www.hidroelectrica.ro/article/20
[3] https://cdn.hidroelectrica.ro/cdn/rapoarte_anuale/Raport_anual_2016_RO.pdf
[4] https://www.hidroelectrica.ro/article/23bc55cd-0759-d6fc-ff4d-278848c0037b
[5] https://www.hidroelectrica.ro/article/9ca37b73-ae85-6702-7ef0-76020cd6a1ed-
[6] https://ec.europa.eu/environment/nature/info/pubs/docs/brochures/HYD_Summary_RO_
PDF_HR_rev_22.pdf
[7] https://www.hidroelectrica.ro/article/23bc55cd-0759-d6fc-ff4d-278848c0037b
[8] https://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/management/docs/hydro_final_june_
2018_ro.pdf