Sunteți pe pagina 1din 29

VALORIFICAREA POTENTIALULUI

HIDROENERGETIC CU AMENAJARI DE
JOASA CADERE

1
CUPRINS

Pag.
1.Date generale 2
1.1 Scopul lucrarii 2
1.2 Localizarea si amplasarea 2
1.3 Date de baza folosite in lucrare 3

2.Prezentarea si analizarea situatiei 6


2.1 Hidrologia 6
2.2 Solutiile constructive 6

3.Implementarea turbinelor de tip screw 8


3.1 Aparitia primelor turbine de tip screw 8
3.2 Implementarea turbinelor screw la o MHC 12
3.3 Avantajele implementarii turbinelor screw la o MHC 14
3.4 Dezavantajele implementatii turbinelor screw la o MHC 15
3.5 Caracterul “fish-friendly” al turbine screw 15

4.Eficienta economica a propunerilor implementarii MHC 17


cu turbine screw.
4.1 Analiza indicatorilor de eficienta 17
4.2 Stabilirea pretului energiei 19
4.3 Analiza privind protectia mediului 19

5. Concluzii si conditii pentru realizarea studiului de fezabilitate 20

6. ANEXE 21

7. Bibliografie 26

2
1. DATE GENERALE

1.1 Scopul lucrarii.

Scopul documentatiei este de a analiza posibilitatile de implementare al unui sistem


de ultima generatie, capabil sa produca energie regenerabila.
Conform temei de proiectare in cadrul analizelor ce se prezinta in aceasta
documentatie se are in vedere sa se precizeze :
- Stocul de apa pe care se poate conta in vederea producerii energiei electrice;
- Elementele constructive de la captare, aductiune si centrala care au contribuit la
nerealizarea
productiei de energie prevazute;
- Solutiile tehnice care urmeaza a fi aplicate pentru aducerea centralei la parametrii
proiectati;
- Productia de energie suplimentara posibila in urma aplicarii solutiilor tehnice preconizate;
- Productia de energie maxima posibila;
- Solutiile tehnice care se justifica a fi realizate.

1.2 Localizarea si amplasarea

Microhidrocentrala va fi amplasata pe raul Arges, intre localitatile Zeama-Rece si


Catanele si urmeaza sa fie pusa in functiune la inceputul lunii martie 2012(fig.1.2).
Principalele parti componente ale acestei amenajari sunt:
 O captare situata pe raul Arges la cota 235 mdmN;

 Un canal lung de 1.3 km care se racordeaza la o camera de incarcare;

 Turbina de tip screw (surub Arhimede): este o parte a centralei unde energia
apei este convertita în energie mecanica;

 Generatorul: energia mecanica transmisa la turbina mentine viteza rotorului


generatorului producand energie electrica în concordanta cu legile
electromagnetice;

 Statia de transformare si linia de transport: energia electrica este condusa si


transformata pentru a putea fi conectata la retea, în scopul de a furniza energie
electrica consumatorilor.
3
fig. 1.2 Amplasamentul MHC

1.3 Date de baza folosite in lucrare


Raul Arges izvoraste din muntii Fagaras, în centrul tarii, varsandu-se, dupa un
traseu de aproximativ 250 km lungime, în Dunare, în zona sudica a tarii (Oltenita).
Pentru a creste gradul de utilizare complexa a resurselor hidrografice ale
Argesului, a fost gandita o amenajare a acestui rau, care sa satisfaca numeroase cerinte cum
ar fi: alimentari cu apa potabila pentru populatie si industrie, irigatii, combaterea eroziunii

4
solului, piscicultura, prevenirea inundatiilor, producerea energiei electrice, baze sportive si
de agrement si chiar navigatie pe sectorul inferior (Adunatii Copaceni – Oltenita). În acest
scop au fost demarate înca din anul l960 ample lucrari de regularizare si amenajare a
cursului acestui rau, precum si a afluentilor sai mai importanti (Raul Targului, Dambovita,
Raul Doamnei, Valsan).
Schema de amenajare a raului Arges a fost conceputa pentru a satisface, din punct
de vedere energetic, urmatoarele cerinte:
-utilizarea maxima a resurselor hidroenergetice;
-realizarea de centrale hidroelectrice de mare putere, cu regim de functionare la varf;

fig. 1.3- Amenajarea hidrotehnica a raului Arges

Pentru atingerea acestor obiective s-a realizat un lac de acumulare important (465
3
mil. m apa) – Lacul Vidraru – de care beneficiaza întreaga cascada de centrale
hidroelectrice din aval. Pentru a putea utiliza la întreaga capacitate acumularea Vidraru, au
fost facute lucrari de captare ai unor afluenti ai Argesului (Raul Doamnei, Valsan,
Limpedea, Valea lui Stan) si chiar un afluent al Oltului (raul Topolog). Aceste aductiuni
secundare însumeaza zeci de km de canale, tunele, conducte, precum si alte constructii
hidrotehnice.

5
Astfel s-a marit gradul de utilizare a potentialului hidroenergetic economic,
permitandu-se folosirea energiei cursurilor de apa a caror amenajare independenta în
centrale de mica putere nu ar fi fost economica, concentrarea debitelor fiind una din caile
principale de crestere a puterii în CHE.

Sistemul hidroenergetic Arges este format din urmatoarele obiective:


 doua CHE amonte de barajul Vidraru, Cumpana si Valsan cu o putere de 5 MW
fiecare;
 CHE Vidraru cu o putere de 220MW;
 Sectorul Oesti – Curtea de Arges, cu CHE: Oesti, Albesti, Cerbureni, V. Iasului,
Curtea de Arges;
 Sectorul Curtea de Arges – Golesti, cu CHE: Noaptes, Zigoneni, Baiculesti,
Manicesti,
Valcele, Merisani, Budeasa, Bascov, Pitesti, Golesti;
 Sectorul Golesti-Oltenita cu CHE: Mihailesti, Adunatii-Copaceni, Budesti,
Rodovanu,
Oltenita.

Din acest sector s-au finalizat în momentul de fata numai lucrarile la CHE Mihailesti,
celelalte fiind abandonate în diverse stadii de executie.

6
2.PREZENTAREA SI ANALIZAREA SITUATIEI

2.1 Hidrologia
Documentatia intocmita de SC Hidroelectrica SA /1.2.2a/ prezinta numai valoarea
debitului mediu ca fiind 45 m3/s fara a se prezenta alte date privind suprafata si altitudinea
bazinului hidrografic de pe care se colecteaza apele.

7
fig. 2.1

2.2 Solutii constructive


Pragul de capture
Pragul de captare este din beton armat, cu profil deversant, practic si este alcatuit
dintr-un deversor, un disipator de energie si o scara de pesti.
Deversorul este capabil sa tranziteze viitura de dimensionare (Q max5%) si viitura de
verificare (Qmax 1%).Deversorul are deschiderea de 20 m si inaltimea de 1.45 m iar disipatorul
de energie are deschiderea de 10.90 m.
 Priza de apa
Este de tip lateral, dimensionata pentru tranzitarea în aval a debitului maxim de
viitura cu asigurarea de 1%; frontul de priza realizeaza captarea la nivel normal de
retentie a debitului instalat cu maxim 20% mai mare decat acesta.

8
Are în componenta urmatoarele:
-prag deversor cu disipator de energie: care asigura retentia debitelor în regim
normal sau deversarea debitelor în regim exceptional si asigura protectia malului în
punctul de încastrare si existenta permanenta a debitului ecologic.
-canal de racord: este echipata cu stavile plane actionate manual, pentru
comanda admisiei apei în canalul de aductiune si o stavila pentru comanda spalarii
campului de priza.

 Canal de aductiune
Canalul hidraulic are o lungime l=1.3 km , o panta de 0.05%, si o inclinatie a
taluzelor m=1. Destinatia canalului impune anumite conditii specifice realizarii lui, legate
de viteza de curgere si de forma si dimensiunile sectiunii transversale. Astfel, vitezele de
curgere pe canalele energetice trebuie sa fie mai mici pentru a se reduce pierderile de sarcin
pe traseu. Canalele se executa in sapatura, iar pentru reducerea pierderilor de apa se iau
masuri de captusire si impermeabilizare.

 Centrala hidroelectrica
Este o constructie pe cadre de beton si zidarie, supraterana.
Reprezinta ansamblul de cladiri si echipamente electrice si mecanice din cadrul unei
amenajari hidroenergetice, în care se realizeaza efectiv transformarea energiei potentiale si
cinetice a apei în energia mecanica si apoi în energia electric.
Centrala este compusa din sala masinilor, canal de fuga prin care se face restitutia
apei si camera de încarcare a aductiunii pentru treapta urmatoare a amenajarii.
Echipamentul electromecanic este format dintr-un echipament principal si unul
auxiliar.
Echipamentul principal cuprinde turbina si generatorul.
Echipamentele si instalatiile auxiliare cuprind vane, regulatoare de viteza. La toate
acestea se mai adauga si statia de transformare care este în cladirea centralei sau aproape de
aceasta.

 Cladirea centralei
Constructie supraterana cu infrastructura din beton armat monolit. Pentru planseu se
folosesc elemente prefabricate, iar suprastructura este din otel acoperit cu panouri sandwish.
Canalul de fuga este de tip deschis, cu pereti din beton cu rol de sprijinire si aparare a
platformei centralei, cu posibilitatea de debusare în albie sau în camera de incarcare a
treptei urmatoare. Microhidrocentrala va fi echipata cu turbine tip screw,avand un debit de 7
m/s,un diametru de 3900 mm.

 Bazinul de linistire
Este constructia hidrotehnica realizata din beton simplu sau slab armat, cu rosturi
neetanse si barbacane, care asigura racordul hidraulic între centrala si lucrarea din aval (canal
de fuga, regularizare aval, etc).
Bazinul de linistire trebuie sa îndeplineasca urmatoarele functii:
- sa asigure uniformizarea vitezelor nivelelor în aval de centrala;
9
- sa asigure, în anumite cazuri, contrapresiunea impusa de turbinele centralei
hidroelectrice.
Canalul de evacuare are o sectiune trapezoidala cu latimea la fund de 1 m, panta taluz
1:1.5 si o adancime variabila între 1 - 1.8 m.

3. IMPLEMENTAREA TURBINELOR
DE TIP SCREW
3.1 Aparitia primelor turbine de tip screw
Surubul lui Arhimede este un mecanism spiralat folosit pentru transferul apei la un
nivel mai inalt . La inceput mecanismul a fost folosit pentru alimentarea sistemelor de irigat.
Exista scrieri care amintesc despre acest sistem cu 300 ani inaintea erei noastre ,in
Mesopotamia,sistem folosit pentru irigarea Gradinilor Suspendate din Babilon.(fig.3.1)

10
fig.3.1.1 Surubul lui Arhimede

În urma cu cativa ani,s-a constatat,ca daca se intoarce dispozitivul invers si lasa apa
sa curga prin turbine,urmand ca in partea de sus sa se ataseze un generator, se poate obtine
energie electrica.

fig.3.1.2 Surubul lui Arhimede inversat

11
fig.3.1.3 Surubul lui Arhime – utilizat cu un generator de producere energie electrica

fig.3.1.4 Schita unei microhidrocentrale utilizand acest tip de turbina

12
Brevetat pentru prima data de Ritz-Atro in 1992,marele avantaj al acestei turbine este
acela ca ele functioneaza foarte bine si pe un curs mic de apa si pot fi folosite si peste un
baraj existent. Primele astfel de surse alternative de energie au aparut in Marea Britanie, iar
in prezent mai exista cateva in Germania.(www.wikipedia.org)

fig. 3.1.5. Fotografii de MHC –utilizand turbine de tip screw

13
3.2 Implementarea turbinelor screw la o MHC

În urma cercetarilor realizate in decursul ultimilor ani, s-a constatat faptul ca


implementarea unor astfel de turbine tip screw la o MHC, poate aduce mult mai multe
beneficii decat in cazul unor alte tipuri de turbine. (Kaplan,Francis,Propeller,Crossflow.).

Costurile de instalare al unui sistem Arhimede sunt mult mai reduse in comparatie cu
cele pentru turbinele Kaplan.

În urma unor cercetari facute de niste savanti britanici, s-a constatat faptul ca un
sistem Arhimede produce cu 15% mai multa energie decat un sistem Kaplan iar investitia
costa cu 10% mai putin.S-au ales doi ingineri,unul pentru a proiecta un sistem Arhimede si
unul pentru a proiecta un sistem Kaplan,ambele sisteme insa,sa produca aproximativ aceasi
cantitate anuala de energie.Fiecare inginer a estimat costurile echipamentelor si instalatiilor
necesare,insa costurile de executie nu au fost luate in calcul. Cele doua modele au fost date
la o firma independenta de inginerie civila, care calculeaza estimari ale costurilor pentru
executia lucrarilor.

Rezltatele obtinute se pot observa in tabelul de mai jos.


Tabelul 3.2.1

Aceste studii ne arata faptul ca sistemele de tip screw sunt mult mai eficiente decat
cele de tip Kaplan, atat din punct de vedere al productiei de energie electrica, dar mai ales
din punct de vedere financiar, drept urmare implementarea unor astfel de sisteme ar fi
recomandate in cat mai multe regiuni.Costurile unor asemenea amenajari hidrotehnice
depind foarte mult de amplasamentul lucrarii si nu pot fi considerate universale,dar vine cu
dovezi concrete asupra faptului ca astfel de proiecte trebuiec incurajate. (co2sense Yorkshire-
www. co2shire. co.uk)

14
Tabelul 3.2.2 Comparatii ale eficientelor cu alte tipuri de turbine

Tabelul 3.2.3 Date tehnice constructive folosite în studiu

(http://www.gess.cz)

15
fig. 3.2 Evidentierea grafica a eficientei tipurilor de turbine studiate

(http://www.mannpower-hydro.co.uk)

3.3 Avantajele implementarii turbine screw la o MHC


Avantajele majore ale implementarii unui astfel de sistem pentru o MHC sunt:
- Aceste turbine tip Arhimede sunt in special folosite pentru debite mari cuprinse intre
100 l/s si 15000 l/s si s-au dovedit a fi mai putin daunatoare pentru pesti.
- Modificarile de debit sau de nivel al apei in rau nu afecteaza eficienta sistemului.
- Studiile efectuate au aratat faptul ca pestii, nu au de suferit in urma implementarii
unui astfel de sistem,ei putand traversa de le un capat la celalalt al turbine in
siguranta maxima.
- Datorita formei de surub a turbinei si modului de functionare a acesteia, frunzele,
crengile,sau alte gunoaie pot calatori mai departe,fara a afecta functionalitatea
sistemului,astfel reducandu-se costurile de intretinere.
- Durata de viata a unui astfel de sistem poate ajunge pana la 40 de ani.
- Nu au un impact negative asupra mediului.
- Durata amortizarii investitiei este relativ scurta,
- Costurile de intretinere sunt reduse,
- Timpul de montare al unui astfel de sistem este unul scurt.
- Sistemul este foarte solid,rezistent la uzura.
- Se incadreaza perfect in peisaj datorita dimensiunilor reduse si elegantei
mecanismului de insurubare.

16
- Se economiseste combustibilul fosil prin valorificarea potentialului hidroenergetic al
unui rau.

3.4 Dezavantajele implementarii turbine screw la o MHC


- Randamentul unei astfel de turbine este relative scazut,valoarea maxima nedepasind
80%.
- Exista riscul de accidente in perioada de exploatare.Sunt necesare masuri de
protectie.
- Costurile sunt similare cu cele ale alor sisteme,insa eficienta este mai scazuta.
- Limitarea la o cadere de 7 m, reprezinta un dezavantaj major.

3.5 Caracterul “fish-friendly” al turbine screw


În urma testelor efectuate, s-a demonstrat ca datorita miscarii lente a surubului (28-
30 rpm) si a spatiului mare prin care trece apa,toate categoriile de pesti, chiar si cei de
dimensiuni mai mari pot traversa turbina fara a avea de suferit.
Drept urmare, mai multe agentii de protectie a mediului au anuntat ca nu este
necesara implementarea unui ecran de protectie.Mii de pesti au fost monitorizati si s-au
facut inregistrari video cu ajutorul unor camere subacvatice amplasate atat la intrarea in
turbina,in interiorul camerelor prin care trece apa, dar si la iesirea din sistem, pentru a
evalua efectul surubului asupra unor specii de pesti din clasa salmonidelor.

fig. 3.5 Specii de pesti neafectati de turbinele tip screw

Un studiu recent realizat de VisAdvies (2008),la Hooidonkse Mill pe raul Dommel,


Olanda, ne arata ca aceste turbine screw sunt inofensive pentru majoritatea speciilor de
pesti.S-au monitorizat un total de 214 de pesti care au travesat prin turbina.Dimensiunile
pestilor erau cuprinse intre 4-15 cm. S-a constatat ca niciun peste nu a fost afectat,ei
traversand in siguranta.

17
Tabelul 3.5 Numarul pestilor neafectati de turbinele screw

(http://www.ecoevolution.ie/)

18
EFICIENTA ECONOMICA A
4.

PROPUNERILOR IMPLEMENTARII MHC CU


TURBINE SCREW
4.1 Analiza indicatorilor de eficienta
Pe baza datelor prezentate in punctele anterioare, rezulta ca pentru aducerea
amenajarii la un nivel tehnic acceptabil si asigurarea conditiilor de exploatare si control cu
transmitere la distanta a parametrilor de functionare dar si cu mentinerea cheltuielilor de
intretinere la valorile minime strict impuse tehnologic este necesara o investitie totala de
5.625.000 € din care 1.200.000 € reprezinta constructii-montaj.
Cu aceasta investitie se obtine o productie de energie de 18.180 MWh/an.
Pentru a stabili daca investitia se justifica se face simularea fluxului de venituri si
cheltuieli in urmatoarele conditii:

- Efectele economice ale investitiei, se simt pe perioada de analiza prin


amortizmentele anuale care trebuie contabilizate si adugate la costurile de amortizare
generate de investitia propusa.

- Toate calculele se efectueaza in Euro ( € ).

- Costurile de realizare a propunerilor proiectului se acopera din fonduri proprii in


proportie de 10% si din credite in proportie de 90 %.

- Creditul este obtinut cu o dobanda de 8 % si se ramburseaza in 7 ani;

- Calculele se fac cu o rata de actualizare de 10 % pe o prima perioada de 10 de ani


de la punerea in functiune;

- Amortizarea lucrarilor si a echipamentelor in 10 ani;

- Cheltuielile si veniturile in primul an se mentin la indicii unitari determinati pentru


situatia actuala iar pretul de valorificare a energiei in primul an este de 100 €/MWh.

19
- Dupa realizarea investitiei indicii de cheltuieli anuale se aliniaza costurilor la nivel
international.

- Cheltuielile pentru intretineri si reparatii vor reprezenta cca 20% din valoarea
amortizarilor.

-Durata de realizare a investitiei este de 1 an;

-Impozitul pe profit este de 16%;

-Preturile de vanzare si cheltuielile de exploatare evolueaza pe durata de calcul


astfel:

- Pretul de vanzare a energiei electrice va creste anual in medie cu 3 %;

-Cheltuielile de exploatare vor creste anual in medie cu 2 %;

-Cheltuielile cu salariile vor creste anual in medie cu 2 %.

Calculele se fac dupa metoda dezvoltata de Baboussiaux /21/ care respecta principiile
unanim acceptate la nivel international pentru calculele de eficienta economica a
investitiilor.

Tabelul 4.1 Estimarea costurilor pentru implementarea unei MHC cu turbine screw

Nr. Costuri totale


Denumire componenta
crt. (€)
Centrala.

(cost teren, cost construire cladire central, cost


4.900.000
echipamente hidromecanice si electrice, cost
1
transport,montaj)

Aductiune.

2 (Cost sapaturi canal, cost captuseala, cost montaj) 300.000

3 Captare. 22.5000

4 Alte costuri. 200.000

(cheltuieli exploatare, cheltuieli salariale,taxe si

20
impozite)

TOTAL 5.625.000

4.2 Stabilirea pretului energiei


Evolutia tarifelor de valorificare a energiei produsa de MHC echipata cu turbine
screw depinde in primul rand de cererea pe piata de energie electrica si in mod particular de
energie din surse nepoluante si regenerabile (E-SRE) cum este cazul MHC Voineasa I, II,
III. In primul rand marimea tarifelor de valorificare a energiei produse depinde de faptul
daca economia are nevoie de puterea si energia produsa de centrala respectiva la momentul
puneri in functiune.

Aceasta se reflecta in tariful cu care se poate vinde energia produsa Acest tarif poate
varia in timp in functie de resursele energetice primare din momentul respectiv. In aceasta
privinta un element important este pretul petrolului pe plan mondial ( in prezent cca 120
$/baril), pret care este functie de conjuctura economica globala, fapt greu de previzionat.
Este totusi de prezumat ca acest pret al petrolului pe termen mediu si lung va creste. In plus
fata de suma obtinuta din vanzarea energiei se mai obtine o suma rezultata pe piata
certificatelor verzi. Conform hotarari OPCOM (Operatorul pietei de energie din Romania),
producatorii primesc pentru fiecare unitate de energie electrica livrata in retea (1 MWh ), un
certificat verde , care poate fi vandut separat de energia electrica. Valoarea certificatelor
verzi se stabileste pe o piata centralizata organizata si administrata de OPCOM. Pretul
maxim si minim al CV se stabileste pe plan central prin Hotarare de Guvern .
Pentru perioada 2008‐2014 valoarea de tranzacţionare a certificatelor verzi se încadrează
între o valoare minimă de tranzacţionare de 27 euro/certificat şi o valoare maximă de
tranzacţionare de 55 euro/certificat. Valoarea în lei va fi calculată la valoarea medie a
cursului de schimb stabilit de Banca Naţională a României pentru luna decembrie a anului
precedent. (Legea 220/27.10.2008).
În calculele ulterioare vom considera pretul unui megawat de energie de aproximativ
45 euro/MW si un pret al certificatului verde de 55 euro /MW. Vom avea deci un pret total
de 100 euro/MW.

4.3. Analiza privind protectia mediului.


Prin valorificarea la un nivel sporit de eficienta a surselor de energie regenerabila
cum este in cazul de fata energia hidraulica disponibila pe cursul de apa din aceasta zona se
reduce la nivel global consumul de combustibili fosili asigurand o reducere a emisiilor de
noxe in atmosfera.
Comparand cu emisiile de noxe ale unei centrale pe carbune proiectul propus care
foloseste energia hidraulica pentru a produce 18.19 GWh/an permite reducerea volumului
emisiilor de noxe in atmosfera dupa cum urmeaza:

21
Prin realizarea unei surse de energie electrica in zona se reduc pierderile de transport
pe sistemul energetic national si se imbunatateste gradul de confort al populatiei locale prin
reducerea riscului de decuplare a retelei electrice datorita supraincarcarilor in perioade de
varf.

5. CONCLUZII SI CONDITII PENTRU


REALIZAREA STUDIULUI DE FEZABILITATE

- Avand in vedere analizele prezentate la fiecare capitol din aceasta documentatie si


indicatorii financiari rezultati se considera ca investitia poate fi calificata ca una acceptabila.
Lucrarile si investitia propusa se considera ca fiind singura sansa pentru viabilizarea acestui
obiectiv hidroenergetic deoarece altfel cheltuielile de exploatare sunt si vor fi in continuare
mari depasind veniturile obtinute.
- Valoarea investitiei necesara pentru lucrarile propuse este de 5.625.000 € din care
C+M reprezinta aproximativ 1.200.000 €.
- Echipamente vor avea debitul instalat de 50 m3/s dar caderile de functionare cresc
astfel ca puterea maxima poate fi de 350 kW
- La aceasta data se considera ca pentru reducerea investitiei necesare se poate lua in
considerare comasarea contractului pentru grupurile energetice cu contractul pentru
celelalte amenajari astfel incat sa se obtina un pret de livrare mai redus. Aceasta posibilitate
trebuie abordata de catre Beneficiar ca fiind singura sansa reala de reducere a costurilor si
pentru ca retehnologizarea amenajarii sa se faca in conditii eficiente din punct de vedere
economic iar incadrarea investitiei sa poata fi la categoria de “investitie eficienta”.

22
6.ANEXE

Determinarea parametrilor de functionare


A.1 - Masurarea parametrilor geometrici si hidraulici

Calculul canalului trapezoidal.


PARAMATRII GEOMETRICI SI HIDRAULICI DATI SAU ALESI:

Debitul instalat: Qi=50 m3/s


Lungimea aductiunii: Lc=1,3 km
Inaltimea constructiva: hc=1,54m
Latimea bazei canalului: b=15,38 m
Panta taluzelor: mc=1
Panta talvegului: ic=0,05%
Coeficientul de rugozitate: nc=0,014

DATE GEOMETRICE SI HIDRAULICE CALCULATE:

Pierderea de sarcina: hr= ic ⋅ Lc=0,65 m

Aria udata: Ac(h)=(b+mc ⋅h) ⋅ h

Ac(hc)=27,243 m2

23
Perimetrul udat: Pc(h)=b+2⋅ h ⋅

Pc(hc) =20,933 m

Latimea B a canalului: B=b+2 ⋅ mc ⋅ hc= 20 m

Raza hidraulica: Rc(h)=

Rc (hc) = 1,301 m

Coeficientul de frecare Chezy:

y(h) = 0,073

Debitul calculate prin formula lui Manning:

Qc(h)=50,604 m3/s

Qc(hc) – Qi = 0.604 m3/s

A.2 - Masurarea parametilor electrici


Pentru determinarea parametrilor electrici, puterea activa, tensiunea si curentul s-a
folosit o trusa wattmetrica, legata la generator prin intermediul transformatoarelor de
masura pentru curent (si eventual pentru tensiune), din statia electrica.

24
Pi =2.450kW- puterea instalata, puterea activa nominala

φ = arccos(0,85)=31,78o

cos (φ) = 0,85 sin(φ)=0,527

Pa = Pi - puterea activa nominala

Uef = 0,4 kV - tenisunea nominala

Sa= = 2.882 kVA -puterea nominala aparenta

Q = Sa ⋅ sin(φ) = 1.518 kVAR Q ≈1,518 MVA

Iefd = = 4.160 A - curent statoric normal

Ief = = 7.206 A

Factorul de putere, se defineste ca fiind raportul dintre puterile activă si aparentă: fp = P/S

Servicii proprii : 5% ⋅ Pi = 0,123 MW

Pmin = 20% ⋅ Pi = 0,49 MW

25
A.3 - Calculul puterii hidraulice si randamentului
Cota prizei: 227,85 m dM
Cota centralei: 220 m dM

Ham=229,3 m
Hav=220 m
Hb=Ham−Hav=9,3 m

Puterea hidraulica furnizata de o turbina este

PH= ρ⋅g⋅Qi⋅Hb⋅η = 3,193 MW

unde: ρ = 1000 kg/m3

g = 9,81 m/s2

Qi = 50 m3/s

η = 70%

Masurarile s-au efectuat la o singura cota in aval si in amonte, iar pentru a se obtine o
portiune din curba caracteristica de randament se fac determinari pentru mai multe
deschideri ale aparatului director (nu s-a putut efectua decat o singura determinare deoarece
aparatul director nu este reglabil).

Randamentul agregatului de pompare s-a determinat cu relatia

26
η agregat =

in care PH este puterea hidraulica consumata de turbina, iar Pe este puterea electrica livrata
de generatorul electric.

A.4 - Calculul economic

Pretcv= 55

PretSEN = 45

Pen = Pretcv + PretSEN = 100

P= ρ ⋅g ⋅Qi ⋅Hb ⋅η= 3,193 MW

Ean = P⋅ ζ⋅yr = 18.180 MW⋅h ζ = 65% ; yr=8760 ore (365zile x 24 ore/zi)

Venitul anual: Van=Ean ⋅Pen=1.818.000 € / an

Numarul de agregate: Nt=7

Puterea instalata pe agregat: Pt=350 Kw

Puterea instalata pe centrala: Pi=Pt ⋅Nt=2.450 kW

Erori in determinarea randamentului


Din diverse cauze orice masurare este afectata de erori de masura, care pot fi
intamplatoare, sistematice sau grosolane.

In urma precautiunilor luate erorile sistematice au fost neglijabile si nu au influentat


rezultatele, iar erorile grosolane au fost eliminate. Masurarile au fost influentate numai de
erori intamplatoare, care se supun legilor normale de distributie.

Randamentul agregatului este o marime care se determina indirect, iar calculul erorii
compuse are in vedere relatia de definire a acestuia

PHidr ρ gQH
ηagregat = =
Pel Pel

cu care rezulta eroarea totala individuala

27
ε η = ε ρ2 + ε g2 + ε Q2 + ε H2 + ε p2el

In cazul considerat a rezultat εη =2.5%

8. BIBLIOGRAFIE

28
 An Analysis of Archimedes Screw Design Parameters and their Influence on
Dispensing Quality for Electronics Assembly Applications. (Daryl Santos and
Sunil Chhabra State University of New York at Binghamton)

 Fish passages – design, dimensions and monitoring, Deutscher Verband für


Wasserwirtschaft und Kulturbau e.V., DVWK (German Association for Water
Resources and Land Improvement) - English version published by Food and
Agriculture Organization of the United Nations.

 Renewables for power generation. Status & Prospects, International Energy


Agency, 2003
 AMENAJARI HIDROENERGETICE, Editura Tehnică, Bucureşti
2008,Stematiu.D

 http://www.wikipedia.org

 http://energy.saving.nu

 http://www.aquamedia.at

 http://www.mannpower-hydro.co.uk

 http://www.gess.cz

 http://www.powergenworldwide.com

 http://www.hydropower-dams.com

 http://www.westernrenew.co.uk

 http://www.nptec.de

 http://www.ecoevolution.ie

29