Energetic general i conversia energiei Curs 7.

Centrale Hidroelectrice

CURS 7.
CENTRALE HIDROELECTRICE

Centralele hidroelectrice (CHE) utilizeaz ca surs primar energia hidraulic (energia

poten ial a c derilor de ap sau energia cinetic a cursurilor de ap naturale sau artificiale)
pentru producerea energiei electrice.
De remarcat c producerea energiei electrice în centrale hidroelectrice prezint o serie de
avantaje:
energia ob inut poate fi considerat „curat ” i „regenerabil ”;
costuri practic reduse pentru “combustibil” (apa) i deci un cost mai redus al energiei
produse;
un timp de r spuns foarte scurt la solicit rile consumatorilor – practic pornirea i
atingerea puterii maxime se poate face în câteva minute.
Dezavantajele acestor centrale sunt: nu pot func iona în perioadele de secet i înghe iar
performan ele lor sunt dependente de în l imea de c dere i de debitul de ap al râului.
Amenajarea hidroenergetic este un complex de construc ii hidrotehnice, de instala ii
hidromecanice i electrice care transform energiei cursurilor de ap în energie mecanic i apoi
în energie electric .
O amenajare hidroelectrica const în principal din urm toarele componente: baraj, priza
de ap , aduc iuni, castel de echilibru, conduct for at , canal de fug (de refulare) a apei, sta ie i
linii de evacuare a energiei produse.
În func ie de acumulare centralele hidroelectrice pot fi:
centrale f r acumulare sau centrale pe firul apei;
centrale cu acumulare – sunt centrale care au lac de acumulare pentru a elimina varia iile
de debit.

a. CHE pe firul apei

Aceast categorie de CHE este amplasat chiar în albia râului, în imediata apropiere a
barajului, cu care poate fi combinat constructiv.
Amenaj rile pe firul apei au urm toarele caracteristici:
se folosesc în special pe cursuri de ap cu debite mari (amenaj ri fluviale) de exemplu
CHE Por ile de Fier.
în l imea de c dere a apei este dat exclusiv de ridicarea la nivel ob inut prin baraj.

Fig. 7.1. Schema de amenajare a centralelor

hidroelectrice pe firul apei
1 – barajul; CHEA – în corpul barajului; CHEB – la
piciorul barajului în ax; CHEC – la extremit ile
barajului.

@2018 1/5
Energetic general i conversia energiei Curs 7. Centrale Hidroelectrice

Pe schema de amenajare se prezint varianta A în care CHE se g se te instalat chiar în

corpul barajului (central baraj), varianta B în care CHE se afl la piciorul barajului, plasat în
axul barajului, i varianta C în care CHE se afl la una din extremit ile barajului sau divizat în
dou .
b. CHE în deriva ie cu ridicarea nivelului amonte
Pentru acest scheme c derea brut se compune din diferen a de nivel dintre baraj i
turbin Hnat la care se adaug ridicarea nivelului de ap prin baraj HB.
H brut = H nat + H B (7.1)

Fig. 7.2. CHE deriva ie cu

ridicarea nivelului amonte
1 – aduc iunea; 2 – barajul;
3 – castel de echilibrare;
4 – turbina; 5 – conducta for at ;
6 – canalul de fug .

Cu cât dimensionarea traseului aduc iunii i a conductei for ate este mai larg ,
randamentul hidraulic este mai bun, dar cu pre ul unor investi ii în plus.

c. Centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompare (CHEAP) în circuit deschis

La aceste amenaj ri întreaga cantitate de ap trecut prin turbine este ob inut prin
pompare.

Fig. 7.3. Schema de amenajare cu pompare în circuit deschis

1 – sta ia de pompare; 2 – centrala hidroelectric ; 3 – bazin superior.

Sta ia de pompare 1 preia apa de la priza situat la cota h1 a unei prime acumul ri i o
ridic pân la lacul de acumulare artificial situat la cota h2. Conductele for ate conduc în
continuare apa pân la turbinele hidraulice, instalate într-o CHE separat la cota h3. În aceast
situa ie în l imea de pompare Hp = h2 –h1 i în l imea de c dere a apei este HT = h2 – h3.

Puterea unei amenaj rii hidroenergetice este:

P = ρ ⋅ g ⋅ Q ⋅ H T ⋅ ηT
Q – debiturl de ap ;
HT – c derea net de ap ;
ηT = 0,85 – randamentul hidraulic al turbinei.

Centralele hidroelectrice au un randament ridicat, iar energia stocat în lacuri de

acumulare este disponibil aproape instantaneu, ceea ce le confer un rol de baz pe pia a de
echilibrare.

@2018 2/5
Energetic general i conversia energiei Curs 7. Centrale Hidroelectrice

Turbinele hidraulice sunt motoare hidrodinamice care transform energia hidraulic a

cursurilor de ap în energie mecanic .
Dup tura ia specific cele mai cunoscute turbine sunt:
turbine Pelton - caracteristice c derilor mari i debitelor reduse, deci amenaj rilor
hidroenergetice din zonele montane;
turbine Francis - func ioneaz la c deri mijlocii i mari i la debite mijlocii, pân la
câteva zeci de m3/s.;
turbine Kaplan – func ioneaz la c deri mici i debite mari (ajungând la sute de m3/s);
turbine bulb – func ioneaz la c deri foarte mici.

Hidoelectrica este lider în produc ia de energie electric i principalul furnizor de servicii

tehnologice necesare în Sistemul energetic na ional. Hidroelectrica S.A. are în administrare peste
200 centrale hidroelectrice, i sta ii de pompare însumând o putere instalat de 6432 MW.
Tabelul 1.1. Evolu ia principalilor indicatori cheie din ultimii 6 ani

Sucursalele Hidroelectrica sunt: SH Bistri a, SH Cluj, SH Curtea de Arge , SH Ha eg,

SH Por ile de Fier, SH Râmnicu Vâlcea i SH Sebe .

@2018 3/5
Energetic general i conversia energiei Curs 7. Centrale Hidroelectrice

În perioada ianuarie-octombrie 2016, structura produc iei a fost: 29% hidro,

25% c rbune, 18% nuclear, 15% gaz natural, 10% eolian, 2% fotovoltaic i 1% biomas .
Strategia prevede, pân în 2030, o cre tere u oar a capacit ii hidroenergetice, prin
finalizarea proiectelor noi în curs de desf urare. Rolul esen ial jucat de hidroenergie pe pia a de
echilibrare va trebui înt rit prin realizarea la timp a lucr rilor de mentenan i retehnologizare.
Capacit ile hidroelectrice existente pot asigura servicii tehnologice de sistem, cu varia ii
ale produc iei instantanee de pân la 4500 MW în 24 de ore.

@2018 4/5
Energetic general i conversia energiei Curs 7. Centrale Hidroelectrice

CURS 7.
CENTRALE HIDROELECTRICE

Fig. 7.1. Schema de amenajare a centralelor

hidroelectrice pe firul apei
1 – barajul; CHEA – în corpul barajului; CHEB – la
piciorul barajului în ax; CHEC – la extremit ile
barajului.

2 3

Fig. 7.2. CHE deriva ie cu ridicarea nivelului amonte

1 – aduc iunea; 2 – barajul; 3 – castel de echilibrare; 4 – turbina; 5 – conducta for at ;
6 – canalul de fug .

Fig. 7.3. Schema de amenajare cu pompare în circuit deschis

1 – sta ia de pompare; 2 – centrala hidroelectric ;
3 – bazin superior

@2018 5/5