Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Elemente introductive.
Potenţialul tehnico-economic al surselor de energie regenerabilă în România.
Distribuţia geo-spaţială a potenţialului surselor de energie regenerabilă în România.
139
UI 8: Evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în zona de
frontieră româno-bulgară (numai pentru partea română)
- energia eoliană: capacitatea globală a energiei eoliene va ajunge la peste 32.000 MW, iar
procentul de creştere este de 32% / an. Ţinta de 12% din cererea mondială de electricitate
produsă din energie eoliană până în 2020 pare a fi deja atinsă.
- energie solară: energia solară a avut o rată de creştere din 1971 până în 2000 de cca. 32.6 %.
Tabel 2.1 Reducerea emisiilor de CO2 (sursa: DIRECTIVE 2001/77/EC on the promotion of electricity produced
from renewable energy sources in the internal electricity market)
Tipul de energie Capacitate Reducere de CO2 (mil.t/an)
suplimentară
Eoliană 36 GW 72
Hidro 13 GW 48
Fotovoltaică 3 GWp 3
Biomasă 90 Mtep 255
Geotermală (+ pompe de căldură) 2.5 GW 5
Colectoare solare 94 mil m2 19
Total pentru piaţa UE 402
140
UI 8: Evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în zona de
frontieră româno-bulgară (numai pentru partea română)
Potenţialul solar-termal
Sistemele solar-termale sunt realizate, în principal, cu captatoare solare plane sau cu
tuburi vidate, în special pentru zonele cu radiaţia solară mai redusă din Europa. În evaluările
de potenţial energetic au fost luate în considerare aplicaţiile care privesc încalzirea apei sau a
incintelor, care necesită apă caldă menajeră, încălzire etc.
Tabel 2.2. Potenţialul energetic solar-termal al României (sursa: ANM, ICPE, ICEMERG)
Potenţialul solar-fotovoltaic
În analiza efectuată în cadrul acestui studiu s-au avut în vedere atât aplicaţiile
fotovoltaice cu cuplare la retea, cat si cele autonome (neracordate la retea) pentru consumatori
izolaţi.
Tabel 8.3. Potenţialul energetic solar-foltovoltaic al României (sursa: ANM, ICPE, ICEMERG)
B. Potenţialul eolian
Energia eoliană, generată de puterea vantului, rămâne avantajoasă, întrucat Romania
are cel mai ridicat potenţial din sud-estul Europei în domeniul energiei eoliene, iar sud-estul
Dobrogei se plaseaza pe locul al doilea la nivelul intregului continent. Turbinele eoliene
folosesc o energie perpetua, regenerabila, care nu se consuma niciodata, si pornesc de la o
viteza a vantului de numai 3,5 m/secunda. In Dobrogea viteza este de 7 m/s, la o inaltime de
100 de m. Antreprenorii din eolian, cei care au facut pasi in aceasta directie, s-au orientat de
curand si spre zona Moldovei, mai precis in jurul Galatiului, creand acolo un nou pol, dupa
Dobrogea, potrivit datelor detinute de Transelectrica. Printre cei mai mari figureaza
Eximprod, cu un proiect de 70 MW in Galati, Sibioara Windfarm, cu 42 MW in Vaslui sau
Blue Planet Investments care a primit deja de la ANRE autorizatie de infiintare a unui parc de
35 MW, in Tulcea. În strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, potenţialul
eolian declarat este de 14.000 MW (putere instalată), care poate furniza o cantitate de energie
de aproximativ 23.000 GWh/an. Aceste valori reprezintă o estimare a potenţialului teoretic, şi
trebuie nuanţate în funcţie de posibilităţile de exploatare tehnică şi economică.
Pornind de la potenţialul eolian teoretic, ceea ce interesează însă prognozele de
dezvoltare energetică este potenţialul de valorificare practică în aplicaţii eoliene, potenţial
care este mult mai mic decât cel teoretic, depinzând de posibilităţile de folosire a terenului şi
de condiţiile pe piaţa energiei. De aceea potenţialul eolian valorificabil economic poate fi
apreciat numai pe termen mediu, pe baza datelor tehnologice şi economice cunoscute astăzi şi
considerate şi ele valabile pe termen mediu. În cadrul acestui material s-a ales calea de
141
UI 8: Evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în zona de
frontieră româno-bulgară (numai pentru partea română)
Tabel 8.4. Potenţialul energetic eolian al României (sursa: ANM, ICEMERG, 2006)
De asemenea în acest moment pe lângă cei 120 MW instalaţi în anul 2010 se doreşte
instalarea a încă 280 MW până în anul 2015.
Conform acestei evolutii, energia electrică produsă din surse eoliene a asigurat cca 2
% din consumul brut de energie electrica în anul 2010. Raportat la cantitatea de energie
prevazuta din surse regenerabile fără hidro de mare putere, energia eoliana ar asigura 12,3%
din aceasta cantitate.
În aceste condiţii, analizând situaţia zonei de frontieră româno-bulgară considerăm că
exista rezerve suficiente pentru o dezvoltare şi mai importantă a aplicatiilor eoliene decat cea
prevazută pentru zona Dobrogei. Faţă de un potential tehnic amenajabil de 3600 MW (8000
GWh/an), cotele ţintă pentru aplicaţiile eoliene, pot fi până in 2015 de 600 MW (pentru anul
2010 a fost realizat 200 MW).
Tabel 8.5. Potenţialul energetic tehnic al biomasei pe regiuni (sursa: ICEMERG, 2006)
142
UI 8: Evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în zona de
frontieră româno-bulgară (numai pentru partea română)
Asa cum rezultă din acest tabel, potenţialul energetic tehnic al biomasei este de cca.
518.400 TJ. Luând ca referinţă pentru potentialul economic amenajabil anul 2030 rezultă
urmatoarele valori de potential:
143
UI 8: Evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în zona de
frontieră româno-bulgară (numai pentru partea română)
144
UI 8: Evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în zona de
frontieră româno-bulgară (numai pentru partea română)
datele de vânt măsurate de staţiile aparţinand Agenţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), fig.
8.2.
Fig. 8.2 Viteza medie a vântului – distribuţia la nivel naţional. (sursa: ANM, 2006)
La staţiile meteorologice măsurarea celor doi parametri ai vântului, direcţia şi viteza,
se efectuează, conform recomandărilor OMM (Organizaţia Meteorologică Mondială), la
înălţimea de 10 m deasupra solului. Din pacate, recomandarile UE in domeniu, precum si
practica actuala , au dovedit insa că viteza de la care este rentabilă exploatarea vântului ca
resursă energetică trebuie sa se refere la viteza vântului de la înălţimea rotorului turbinelor
centralelor eoliene, situat in prezent de obicei la înălţimi mari (50, 70, 80, 90 m deasupra
solului). În aceste condiţii în fg. 8.2 este prezentată harta eoliană a României care cuprinde
vitezele medii anuale calculate la inaltimea de 50 m deasupra solului. Chiar dacă distribuţia pe
teritoriul României a vitezei medii a vintului scoate în evidenţă ca principală zonă cu potenţial
energetic eolian aceea a vârfurilor montane unde viteza vântului poate depăşi 8 m/s, zona
litoralului românesc al Mării Negre este o zonă cu un potenţial major al energie eoliene.
Pe lângă zona de litoral, Delta Dunării şi nordul Dobrogei unde viteza medie anuală
a vântului se situează în jurul a 6 m/s constituie şi ele zone de interes. Faţă de alte zone
exploatarea energetică a potenţialui eolian din această zonă este favorizată şi de turbulenţa
mai mică a vântului.
145
UI 8: Evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în zona de
frontieră româno-bulgară (numai pentru partea română)
- potenţialul valorificării biomasei din resursa agricolă este ridicat în zona de Sud (dezvoltat
în judeţele Giurgiu, Brăila, Călăraşi).
146
UI 8: Evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în zona de frontieră româno-bulgară (numai pentru partea
română)
147
UI 8: Evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în zona de frontieră româno-bulgară (numai pentru partea
română)
Fig. 8.4 Distribuţia spaţială a biomasei vegetale în România (sursa: INL, 2006)
148
UI 8: Evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în zona de
frontieră româno-bulgară (numai pentru partea română)
1. Care sunt zonele cu potenţialul solar cel mai ridicat din România:
a) zona Podişului Transilvaniei;
b) zonele Dobrogea şi Câmpia de Sud;
c) zona Câmpiei de Est;
d) zona Munţilor Apuseni.
3.3. Care sunt zonele cu potenţialul solar cel mai ridicat din România:
a) Podişul Transilvaniei;
b) Câmpia de Sud şi Câmpia de Vest;
c) zona Câmpiei de Est;
d) Delta Dunării şi nordul Dobrogei.
1. B 2.C 3. D.
149
UI 8: Evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în zona de
frontieră româno-bulgară (numai pentru partea română)
8.1.7. BIBLIOGRAFIE
1. Nikola Mihailov, ... - Renewable Energy Sources and Trends for their Development Along
the Cross Border Region Bulgaria-Romania, Workshop-RES 2011, The Future of
Renewable Energy Sector, Constantza, 27-28 oct. 2011 .
2. Roxana Ristache, Florin Nicolae, ...- The assessment of current energy potential of
renewable energy sources in the Romanian-Bulgarian cross-border area, Workshop-RES
3. Samoilescu, Ghe. - T Scientific research in the field of renewable energies, Workshop-RES
2011, The Future of Renewable Energy Sector, Constantza, 27-28 oct. 2011.
4. 2011, The Future of Renewable Energy Sector, Constantza, 27-28 oct. 2011.
5. *** - Energia şi transportul în UE în cifre. Agenda Statistică, 2010. www.ec.europa.eu.
6. *** - www.retscreen.net, 2011.
150