Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Diphyllobotrium latum
Tenii
Morfologie
T. Echinococcus este o tenie mică(2-9 mm) alcătuită din:scolex cu 4 ventuze şi cu 2
rânduri de cârlige, gât, 3 proglote.
La om boala, hidatidoza este determinată de localizarea formei larvare în
diverse organe: ficat, plămâni, SNC, muşchi etc.
Ciclu de viaţă
Echinococcus de găseşte în stadiul de adult în intestinul subţire al câinelui.
Proglota terminală se desprinde de restul strobilei şi se elimină cu materiile fecale.
Ouăle pot fi înghiţite de o gazdă intermediară (ovine, porcine, omul), sunt distruse în
stomac şi eliberează embrionul hexacant, traversează peretele duodenului şi ajunge pe
calea portă în ficat.
Din ficat poate ajunge în alte organe ca plămâni, splină, inimă, oase etc.
Viscerele gazdelor infectate sunt infecţioase pentru câine.
Ciclu de viaţă
Chistul hidatic
Structura proligeră sau membrana proliferativă dă naştere veziculelor proligere care
au diametrul de 500-1000 µm care sunt fixate pe membrană printr-un pedicul fin care e
rupe uşor.
Lichidul hidatic care este foarte clar,incolor, are ph 7,este steril.
Nisipul hidatic alcătuit din scolecşi morţi, din celule descuamate.
Patogeneza
Chistul hidatic poate rămâne asimptomatic pentru o lungă perioadă de timp.
Manifestările clinice se datoresc gradului de toleranţă a organului în care se dezvoltă.
Astfel în substanţa cerebrală de dezvoltă rapidiar în ficat şi în plămâni se dezvoltă lent.
Semnele se datoresc compresiunii locale.
Ruperea chistului duce la accidente alergice grave ca şocul anafilactic.
Chistul hidatic hepatic determină: hepatomegalie, graşă, vărsături, icter,
angiocolită.
Pulmonar: durere toracică, vomica hidatică, criza anafilactică;
Cerebral:manifestări de proces expansiv intracranian,cefalee, crize comiţiale,
tulburări psihice.
Epidemiologie
Câinele este principala sursă prin embrioforii eliminaţi.
Contaminarea se face :
Prin contact direct cu blana câinelui;
Prin praful sau a alimentelor poluate cu dejectele câinelui.Un câine poate elimina câte
1000 de ouă pentru fiecare tenie cu care este parazitat. Frecvenţa la noi este de 5,6 la
100.000 locuitori.
Diagnostic
Metode imagistice:examen radiologic, RMN, tomografie computerizată, ecografie
Serologic: ELISA, RIF, RFC.
Prevenire şi tratament
Prevenirea prin distrugerea
Sursei prin tratamentul câinilor vagabonzi cu Praziquantel, prin controlul veterinar al
cărnii care poate avea larve, prin educaţia sanitară a populaţiei.
Tratament chirurgical.
În localizările greu de abordat se sdimistrează Mebendazol, Albendazol
Diphyllobotrium latum
Patogenitate
Pot exista simultan mai mulţi paraziţi.
Localizarea viemelui în jejunul inferior şi în ileon conduce rareori la manifestări clinice:
dureri abdominale, balonări, diaree, anemie determinată de deficitul de vitamina B12.
Deficitul apare după mai mulţi ani de parazitare.
Boala poate fi asimptomatică.
Ciclu de viaţă
Ouăle ajunse în mediu acvatic eliberează un embrion hexacant care este înghiţit de
un crustaceu mic genul Cyclops . În organismul crustaceului apare primul stadiu larvar.
Ciclopul este înghiţit de un peşte carnivor(ştiucă, biban) în care larva trece în al
doilea stadiu.
Omul se contaminează mâncând peşte nepreparat termic (crud sau afumat) sau
prin icre, larvele se fixează în intestinul omului şi devin adulţi.
Diagnostic . Tratament
Diagnosticul – prin examen coproprazitologic
Tratament - Praziquantel şi Niclosamid.