Glucocorticoizii

Glucocorticoizii (GC) sunt hormoni secretaţi de corticosuprarenală. GC naturali şi derivaţii lor

sintetici sunt utilizaţi ca tratament de substituţie în diferire tipuri de insuficienţă suprarenală.
Mai frecvent sunt însă folosiţi în boli inflamatorii, imunologice şi neoplazice.

Secreţia hormonilor corticosuprarenalieni:

Structura Hormoni Secretie zilnica

corticosuprarenala (mg/zi)
Zona glomerulară (externă) Mineralocorticoizi
Aldosteron 0,05 – 0,15
Deoxicorticosteron 0,6
Zona fasciculară (mijlocie) Glucocorticoizi
Cortizol (Hidrocortizon) 8 – 25
Corticosteron 1–4
Zona reticulată (internă) Androgeni
Dihidroandrosteron (DHE) 7 – 15
Androstendion 2–5

= Secreţiei de GC este maximă dimineaţa şi minimă la prânz.

- Secreţia de GC este controlată de hipotalamus şi hipofiză. Scăderea concentraţiei de
cortizol, sau condiţiile de stress, determină stimularea secreţiei de corticoliberină (CRH
– corticotropin releasing factor) la nivelul hipotalamusului şi de corticotropină (ACTH –
adrenal corticotropin hormon) la nivelul hipofizei. Folosirea îndelungată a GC determină
o inhibiţie a axului hipotalamo-hipofizar.

1
 Reglarea secreţie GC

Mecanismul de acţiune al GC

= GC îşi exercită efectul prin intermediul receptorilor nucleari. Răspunsul la stimularea acestor
receptori este complex şi se produce în câteva ore(efectele sunt vizibile dupa 2-8 ore de la administrare)
. Pe scurt, cascada reacţiilor de răspuns este următoarea:
Activarea receptorilor nucleari:
o complexul glucocorticoid-receptor se formeaza in citoplasma
o complexul intra in nucleu si fixeaza pe ADN nuclear
o se produce o transcriptie cu formarea de ARNm
o ARNm determina sinteza la nivel ribozomal

2
 Efectele farmacologice ale GC

1. Acţiunea asupra metabolismului intermediar

a) Metabolismul glucidic:
►creşterea glicemiei datorită scăderii utilizării glucozei în periferie şi creşterii
gluconeogenezei prin captarea aminoacizilor în ficat si rinichi şi stimularea
enzimelor de neoglucogeneza;
► glicogenogeneză hepatică şi musculară.
*În insuficienta corticosuprarenaliana se produce hipoglicemie, iar folosirea
in exces a GC determină diabet iatrogen.
b) Metabolismul proteic:
- cresterea catabolism proteic (nu şi în ficat, unde e crescuta).
c) Metabolimul lipidic:
- stimularea lipolizei cu creşterea colesterolului şi trigliceridelor;
- redistribuira tesut adipos ( „facies in luna plina”, şorţ abdominal).
→ a + b + c => modificarea metabolismului lipidic si proteic => energie pentru sinteza de
glucoza
→ insuficienta corticosuprarenaliana = hipoglicemie
→ folosire in exces => diabet iatrogen
d) Metabolismul hidroelectrolitic:
- retentia de sodiu şi apă şi pierdere de potasiu (efectele de tip mineralocorticoid );
- scaderea absorbtiei de Ca2+ si creşterea eliminării lui în urină;
- creşterea eliminării de fosfaţi în urină

2. Cresterea rezistentei la stress

- cresterea glucozei sanguine => energie
- pot determina o creștere modestă a tensiunii arteriale, aparent prin potetarea acțiunii
vasoconstrictoare a stimulilor adrenergici asupra vaselor mici.

3. Modificarea elementelor figurate ale sângelui

► scădere: limfocite, eozinofile, bazofile, monocitete, prin redistribuirea lor în
ţesutul limfatic;
*Scaderea limfocitelor si macrofagelor determină scaderea apararării
organismului impotriva infectiilor (sunt utili in leucemii)
► creştere: eritrocite, hemoglobină, neutrofile, trombocite.

4. Actiune antiinflamatoare
Mecanism:
→ inhibitia limfocitelor si macrofagelor periferice;
→ sinteza de lipocortine care inhiba sinteza de fosfolipaza A2 => inhiba sinteza de acid
arahidonic => ↓sinteza de PG, PC, Tx.
→ ↓ disponibilitatea prostaglandinelor. În plus, interfera cu degranularea mastocitelor ducand
la scăderea histaminei și a permeabilității capilare.

3
5. Actiunea antialergica si imunosupresoare
Mecanism:
- scaderea numarului de limfokine şi a interleukinei 2 activata de limfocitele T;(actioneaza in
special la nivelul imunitattii mediate celular)
- scaderea sintezei de anticorpi secretaţi de limfocitele B.

6. Efecte asupra sistemului endocrin

- scaderea secreţiei de ACTH si TSH;
- scaderea secreţiei de STH;
- apoptoza celulelor timice

7. Efecte asupra aparatelor sistemelor

• Aparat digestiv - stomac → creste secretia de HCl si pepsina => ulcer
• SNC - stimulare => uneori stari psihotice
• Sistemul osos => pierde masa osoasa
• Sistemul muscular = miopatie = slabiciune musculara =>„miopatie cortizonica”
• Piele - rupere fibre elastice => vergeturi, atrofii

Efectele mineralocorticoizilor

Realizează controlul hidroelectrolitic al organismului.

4
Aldosteron
• Actiune la nivelul TCD
- Reabsorbtie Na+ si a apei
- Creste eliminarea K+
• Hiperaldosteronism
=> hipopotasemie + alcaloza
=> retentia de apa si sodiu => cresterea volumului sanguin si a TA

Indicatiile glucocorticoizilor

- GC sunt larg folosiţi în terapeutică în multe din specialităţi medicale. În funcţie de scopul urmărit şi
organul lezat ei se pot administra pe mai multe căi: intern, parenteral, infiltraţii, tegumentar, bronşic,
nazal, bucal, ocular. Mai jos sunt sistematizate principalele indicaţii ale GC.

1. Inflamaţii:
→ Boli reumatice - Poliartrită reumatoidă (PR), reumatism articular acut (RAA),
→ Boli de colagen,
→ Astm bronsic,
→ Artroze,
→ Inflamatii ale pielii.
≈ GC determină atât diminuarea semnelor clinice - rubor, color, tumor, dolor, cât şi
revenirea spre normal a semnelor paraclinice de inflamaţie (VSH, fibrinogen).
► Mecanism antiinflamator:
• inhibitia fosfolipazei A de catre lipocortine
• prin actiunea asupra leucocitelor
- cresc polinuclearele
- scad limfocite T si B, monocite, eozinofile, bazofile
- inhiba monocite + macrofage (nu mai raspund la antigene si mitogene)
- scade histamina eliberata de bazofile
- inhiba activitatea kininelor

2. Alergii:
- GC scad simptomele ale reactiilor alergice la seruri, trasfuzii, medicamente =>
vindecare:
- edem Quincke
- laringite acute
- edem glotic
- alergii medicamentoase
- boala serului

3. Imunosupresie:
- GC se folosesc ca imunosupresoare în:
- leucemie, cancer, boala Hodkin
- impiedicarea rejetului grefelor
- lupus eritematos sistemic (LES) periarterita nodoasă (PAN), sclerodermie (SD),
dermatomiozita (DM)

5
4. Tratamentul şocului : dupa injectia de adrenalina care rezolva situatia de urgenta, se injecteaza
intravenos un preparat cortizonic care preia controlul simptomelor dupa un interval de 2 ore (necesar
inceperii efectului glucocorticoid).

5. Tratamentul de substituţie:
a) Boala Adisson - Insuficienta corticosuprarenală primară:
• Diagnostic - absenta raspuns la ACTH
• Doze:
- Hidrocortizon (cortizol) 2/3 dimineata (Normal secretie maximă - ora 8 )
- 1/3 dupa amiaza (Normal secretie minimă - ora 13)

b) Insuficienta corticosuprarenală secundara prin scadere secretie de ACTH

(hipofiză) sau terţiară prin scaderea secretie CRH (hipotalamus).

≈ Mineralocorticoizii sunt mai puţin afectaţi decât corticosteroizii.

6. Diagnostic etiologic al sindromului Cushing (hipersecreţie de cortizol):

Testul de supresie la dexametazona
I. Se determină nivelul cortizolului în sânge,
II. Se administrează dexametazonă,
III. Se determină cortizolul în sânge => 2 posibilitati:

→ scade secretia de cortizol => exista hipersecretie de ACTH din hipofiza care
prin administrarea de dexametazona este inhibată
→ nu scade secretia de cortizol = tumora suprarenală

7. Alte boli:
• Sindrom nefrotic
• Boli inflamatorii intestinale
• Anemie aplastică
• Anemie hemolitică autoimună
• Purpură trombocitopenică idiopatică
• Tiroidită granulomatoasă subacută

Reacțiile adverse si contraindicațiile glucocorticoizilor

1. Tulburarile metabolice determinate de GC sunt:
• hiperglicemie (agravarea diabetului zaharat)
• obezitate + redistributia tesutului adipos
• dislipidemie
• inhibiţia sintezei proteice.

2. Osteoporoza se produce prin

• prin scaderea absorbţiei şi cresterea eliminarii de Ca2+
• prin scăderea matricei proteice osoase (stimularea osteoclastelor şi inhibiţia osteoblastelor).

3. Cresterea riscului la infectii + întarziere vindecarii plagilor este determinată de

acţiunea antiintiinflamatoare şi imunosupresoare a GC.

6
 4. Crestere apetit

5. HTA+ edeme
• prin retentie hidrosalină
6. Ulcer gastric si duodenal
• prin cresterea secretiei de HCl

7. Euforie si psihoze (prin stimularea SNC)

8. Piele - atrofie, fragilitate.

9. Musculatura striată - miopatie, reducere masa musculara, prin cresterea catabolismului proteic.
Oboseala musculara

10. Cataracta - in tratamentul indelungat

11. Sindrom Cushing iatrogen (hipercorticoism exogen)

• facies luna plina, redistributie tesut adipos
• vergeturi, acnee, pilozitate
• insomnie
• crestere apetit
12. Scaderea secretiei de TSH

13. Modificari hematologice:

• cresc neutrofile, trombocitele
• scad limfocitele
14. Rebound
• la intrerupere brusca dupa un tratament mai lung de 2 saptamani
=> inhibitia axului hipotalamohopofizar
=> fenomene de insuficienta corticosuprarenala acuta → moarte

Clasificarea in functie de durata de actiune si potenta

Timp de înjumătăţire (ore)

1. Acţiune scurta si potenţă mică
Cortizol, Hidrocortizon (Flebocortid) 8 – 12 ore
Cortizon (Cortizon acetat)

7
 2. Acţune intermediara si potenţă medie
Prednison
Prednisolon (Supercortizol) 12 – 36 ore
Metilprednisolon ( Depo-Medrol)
Triamcinolon (Volon, Belicort)
3. Acţiune lunga si potenţă mare
Dexametazona (Superprednol) 36 – 72 ore
Betametazona (Diprophos, Celestone)

≈ Prelungirea duratei de actiune => inhibitie mai intensa a axului hipotalamo-hipofizo-suprarenalian

→ actiune intermediara => inhibitie de 2x mai mare fata de glucocorticoizii cu actiune
scurta
→ actiune lunga => inhibitie de 4x mai mare fata de glucocorticoizii cu actiune scurta

Structura si efectele glucocorticoizilor

a. Locuri indispensabile pentru actiunea antiinflamatorie

1. = O in pozitia 3
2. dubla legatura 4=5
3. OH in pozitia 11
≈ prednisonul si cortizolul se activeaza dupa metabolizare hepatica si prezenta de OH in 11
(de aceea se administreaza doar sistemic si nu local)

b. Cresterea efectul antiinflamator si glucoreglator

1. dubla legatura in pozitia 1=2
2. 6 CH3 - metilprednisolon
3. 9 αF - triamcinolon, dexametazona, betametazona
c. Anulare efectului mineralocorticoid (glucocorticoizi cu actiune lunga)
- 16 α CH3

8
 Conducerea tratamentului cu GC

Cura cu glucocorticoizi

1. Clasic - numai dimineata

2. AZI
I. mai multe doze zilnice pana la obtinerea efectului antiinflamator si imunosupresor
II. dupa obtinerea efectului - numai dimineata
III. apoi alternativ = program terapeutic la 2 zile
→ a. mentinerea constanta a dozei in ziua impara si scaderea dozei in ziua para in
mod gradat.
→ b. cresterea dozei de steroizi in ziua impara si scaderea dozei de steroizi in ziua
para in mod gradat.

Principiile generale ale tratamentului cu GC:

1. folosirea de GC cu actiune intermediara;
2. administrarea dozei totale de GC dimineata (doza unica);
3. trecerea la cura intermitenta la 2 zile, dupa obtinerea si mentinerea efectului
favorabil.

Intreruperea tratamentului cu GC:

- se face treptat
- este bine sa se faca incepand cu programul alternativ
- se scade cu 10 mg pe saptamana pana la 20-30 mg
- apoi cu 2,5-5 mg / saptamana pana la 10mg
- apoi se scade cu 2,5mg/ luna si se intrerupe la 5-7,5 mg/zi
- sau se trece la programul alternativ si apoi se intrerupe

9
 Glucocorticoizi inhalatori

● Beclometazona
- Becotide
- Beclomet
- Becloforte
● Budesonid
- Pulmicort
● Flunisolid
- Bronilid
● Fluticozona
- Flexotide
• pulbere
• aerosoli
● Triamcinolon
- Azmocort inhaler

Preparate dermatologice cu glucocorticoizi

a. Corticoizi cu potenta slaba

→ Hidrocortizon - Locoid

b. Corticoizi cu potenta moderata

→ Flumetazon - Lococorten
→ Pivalat de fluometazon
→ Fluticazon - Cutivate- unguent, crema
→ Triamcinolon - Triamcinolon acetonid

c. Corticoizi cu potenta mare

→ Betametazona - Betasone, Betaderm, Dicorten
→ Budesonid - Apulein
→ Fluocinolon acetonid - Synalor
→ Fluocortolon - Ultralan
→ Metilprednisolon - Advantan
→ Mometasona - Elocom

d. Corticoizi cu potenta foarte

→ Clobetasol - Dermovate

Corticoizi in rinite

Beclometazona - Beconase
Prednisolon - Solucort ORL
Tixocortol - Pivalone
Flunisolid - Nasolide

10