1. Entamoeba hystolitica.

Morfologie

-Este specia patogena, colonizeaza intestinul gros

-Trofozoitii si chistii se gasesc in fecale

-Importanta diferentierea de amibele saprofite (se face diferentierea dupa nr de nuclei)

-Au mobilitate asigurata prin pseudopode, chistul este imobil

-Langa ape (piscina, lacuri) traiesc amibe care pot deveni patogene: Naegleria, Acanthamoeba(mortalitate
crescutameningita, piscine neclorinate suficient)

-Parazitul poate fi prezent in organismul uman in 2 forme : vegetativa (trofozoit) si chist:

Forma vegetativa: este constituita dintr-un nucleu cu nucleol central inconjurat de citoplasma cu 2 zone
(endoplasma la interior si ectoplasma la exterior)

-Parazitul format in aceasta forma prezent in intestinul gros al organismului precum si la distanta
(localizarile extra-intestinala)

-In functie de comportamentul parazitului fata de organismul uman, forma vegetativa poate avea doua
aspecte:

 Forma “histoliti ca”  parazitul poate avea dimensiuni mari (20-40 microni)
este foarte mobil si se hraneste cu hemati i si lezeaza tesuturile (de aceea se
numeste si histoliti c)
 Forma “minuta”  parazitul are dimensiuni relati v mici (15-20 microni)
el emite lent pseudopode, se hraneste cu chim gastric si fl ora intesti nala,
are capacitatea de a se transforma in chist

Forma chistica: parazitul poate fi eliminat prin fecale, asigurand transmiterea inter-umana a parazitozei

-Transformarea formei minute in chist presupune o serie de etape intermediare prechistice in care se
sintetizeaza un invelis exterior gros care va permite supravietuirea chistului in conditiile precare oferite de
mediu extrem

-Chistul este rezistent la pH-ul acid al stomacului pe care trebuie sa il tranziteze in drumul lui spre
intestinul gros

-Chistul poate fi inlaturat prin filtrare si distrus prin fierbere

-Chistul matur are forma sferica sau ovalara cu un diametru de 15 microni si contine:

 4 nuclei rezultati din dubla diviziune binara a nucleului

 1-4 baghete siderofi le rotunjite la capete, numite si corpi cromatoizi

1
2. Amibiaza – aspect clinic si tratament

Aspect clinic

-Se manifesta printr-o incubatie lunga

-Are un debut insidios cu discomfort abdominal si dureri in fosa iliaca D (simuleaza uneori apendicita)

-Poate avea debut brusc cu dureri abdominale, tenesme rectale si scaune diareeice cu aspect muco-
sanguinolent

-In conditiile unui tratament corespunzator boala se vindeca prin cicatrizarea ulceratiilor

-Complicatii posibile: hemoragia si perforatia urmata de peritonita ca urmare a distrugerii structurilor

intime ale peretelui intestinal

Diagnostic

Serologic:

 ELISA testeaza prezenta anti genelor specifi ce parazitului in materiile fecale

 hemagluti nare indirecta (pt formele intesti nale)
 imunofl orescenta (pt formele extraintesti nale)

Parazitologic:

 microscopic  in fragmentele muco-sanguinolente din scaunul proaspat emis, se

evidenti aza formele chisti ce ale parazitului si eventual trofozoiti
 coprocultura  pe mediu Loeffl er se insamanteaza materii fecale in care exista
chisti , controlul microscopic al culturii va evidenti a parazitul in forma de
trofozoit

Tratament: Metronidazol sau Fasygin

-Se urmareste reechilibrarea hidro-electrolitica a pacientului (in cazul diareei acute)

3. Giardia lambia – morfologie

-Trichomonas nu prezinta chisti

-Miscarea se datoreaza flagelilor lungi

-Multiplicare directa (diviziune)

Parazitul prezinta 2 forme : vegetativa (trofozoit) si chist:

Forma vegetativa: parazitul are aspect piriform cu o extremitate ant rotunjita si una post usor efilata
(10-20 microni lungime)

-In regiunea ant are 2 nuclei mari si 6 chinetonuclei din care pornesc 4 perechi de flageli (1 pereche ant si
1 post si 2 perechi ventrale)

2
-In partea sup a corpului prezinta o depresiune cu rol de fixare a parazitului pe mucoasa intestinala numita
disc adeziv

Forma chistica: are forma sferica sau ovalara (10 microni)

-Chistul este marginit de un perete gros care adaposteste in interior 2-4 nuclei si resturi de flageli

-Chistul este forma de rezistenta in mediu exterior si totodata de diseminare interumana a parazitozei

4. Giardioza – aspect clinic

Aspectul clinic

-Pot exista purtatori asimptomatici (50% din pacienti)

-Incubatia este de 1-4 saptamani

-Clinic: sindrom de malabsorbtie din cauza diareei apoase, a steatoreii (deficiente in absorbtia
grasimilor scanun cu aspect gras)

-Dureri abdominale, flatulenta, semne de deficienta de vitamine liposolubile (A, D, E datorita

steatoreii)

-Pot aparea manifestari la distanta generate de substante toxice eliberate de Giardia: manifestari
de SNC  crizele de epilepsie minora (crize de absenta), capacitate scazuta de concentrare,
iritabilitate etc

Tratament: Metronidazol sau Fasigyn (in doza unica)

-Prevenirea: prin tratarea apei de baut (filtrare, clorinare), prin prevenirea turistilor in tarile
nedezvoltate

5. Trichomonas vaginalis – morfologie

-Protozoar flagelat care determina infectii urogenitale (forma de para, 20-30 microni)

-Din extrem rotunjita pleaca un manunchi de flageli (mobilitatea este asigurata de 3-5 flageli ant
si 1 post inserat pe membrana ondulata)

-Nu se cunosc chisti, exista doar sub forma vegetativa, in stadiul de trofozoit

-Median este strabatut de o structura fibrilara rigida = axostil

-Traieste in mediul umed (pH = 4,9-6,5)

-Diviziunea se face prin sciziune longitudinala

3
6. Tricomoniaza – aspect clinic si tratament

Aspect clinic

-Se transmite pe cale sexuala (boala venerica), se poate transmite si nesexual, traieste in medii
umede (prosoape,haine contaminate etc)

-Copii pot fi infectati la nastere, incidenta crescuta la F 5-20% si de 2-10 % la B care pot fi
asimptomatici

-Rolul patogen al parazitului este legat de pH-ul vaginal si de balanta hormonala estrogen-
progesteron: in perioada scaderii cantitative a estrogenilor scade cantitatea de glicogen din
mucoasa si de acid lactic (el este responsabil de pH-ul acid al vaginului) oferind conditii propice
multiplicarii parazitului

-Infectia cronica poate determina sterilitate pasagera prin fagocitarea spermatozoizilor de catre
parazit sau diminuarea mobilitatii spermatozoizilor

-Exista si femei asimptomatice, care pot avea o secretie foarte abundenta, apoasa care are un
miros urat

-Vaginita (cand simptomatologie este prezenta) este insotita de mancarime, senzatie de arsura,
durere la mictiune si actul sexual

-La femei se poate ajunge si la cancer de col uterin daca este ignorata mult timp

-Barbatii pot fi purtatori asimptomatici care serversc ca rezervor

-La barbati este mai rar in uretra, infectia avand aspectul unei uretrite sau prostatite (durere la
mictiune, mictiuni frecvente)

Diagnostic: prin examen microscopic al secretiei vaginale sau uretrale (colorant MGG), prin
cultura, prin imunofluorescenta

Tratament: Metronidazol/Fasygin (obligatoriu tratarea partenerilor sexuali)

-Prevenirea: prin igiena sexuala, prin evitarea folosirii comune a articolelor de toaleta

7. Tripanosoma – morfologie si aspect clinic

Morfologie

-Familia Trypanosomatidae consta in mai multe protozoare flagelate

-Deoarece acest protozoar necesita hematina din sange pentru respiratia aeroba = hemoflagelat

-Are o lungime de 15 microni, mobilitatea este asigurata de 1 flagel (intra in alcatuirea membranei
ondulate apoi devine liber la extrem ant a parazitului)

4
-Cele doua cicluri de viata ale celor doua genuri include insecta si un vertebrat

-Hemoflagelatele au mai multe stadii de viata care difera in plasamentul si originea flagelului

-In intestinul insectei parazitul trece prin mai multe stadii intermediare: amastigot, promastigot
(neinfectante pentru gazda vertebrata) si epimastigot, tripomastigot (infectante pentru gazda vertebrata)

-Ele vor migra in glandele salivare ale insectei iar apoi la om se vor injecta in derm si ajunge in circulatia
sangvina

-In stadiul final al bolii ei pot patrunde in LCR

Aspect clinic

-Boala se numeste boala somnului (incubare intre 5-20 zile)

1. Faza de şancru: leziune locala şancru in zona capului sau membre (datorita inmultirii parazitului in
derm) poate fi insotita de adenopatie satelita (dispare dupa 2 saptamani fara a lasa cicatrici)

2. Faza de diseminare limfo-sanguina: apare hepatosplenomegalia, insotita de febra 38 o, cefalee, astenie,

anorexie (poate dura luni, ani)

3. Faza de localizare cerebrala: parazitul patrunde in SNC si determina boala somnului (se inverseaza
ritmul nictemeral – somnoleta ziua, insomnie noaptea) urmand somnolenta permanenta si coma

Tratament: faza limfo-sanguina (Lomidina/Moranil), faza neuro-meningeana (Arsobal)

8. Leishmanioza – aspect clinic

-Este un hemoflagelat protozoar care migreaza pana in sange si este transmis de insecte, infecteaza
sangele si tesuturile

-Cele mai frecvent leziuni ale pielii sau ale mucoasei, leziuni care se manifesta ca ulceratii

-Leziunile se pot vindeca spontan / pot evolua cronic, iar infectia poate fi localizata / generalizata

-Parazitul invadeaza celulele reticulo-endoteliale ale ficatului, splinei, maduvei osoase si ggl producand
hiperplazia histiocitara si hipertrofia

-Tesutul hematopoetic este inlocuit cu macrofage

-Insecta vectoare se gaseste in Asia, Africa, Europa de S (in tara sunt prezente cazuri rare de import)

-In zonele in care nu circula insecta rezervoarele le constituie rozatoarele si cainii

Leishmanioza cutanata

-Leziunile apar dupa o incubatie de 2 saptamani pana la 2 luni, la locul intepaturii insectei

-Leziunea devine iritata, se largeste si se ulcereaza, ulceratia devine dura si capata o crusa sub care se afla
material seros

5
-Leziunea se poate cicatriza vicios determinand o cicatrice deformanta

Leishmanioza viscerala

-Parazitul trece de bariera cutanata si infecteaza viscerele cu sistem reticulo-endotelial

-Majoritatea infectiilor sunt medii / autolimitate

-Boala clasica se numeste Kala-azar care este fatala netratata si consta in: hepatosplenomegalie,
limfadenopatie, anemie, leucopenie si emaciere (scadere de greutate)

Diagnostic

-Parazitii pot fi vizibili in cultura, frotiu de maduva osoasa, in probe de splina

-Se mai pot face teste serologice determinand anticorpii anti-leishmania

Tratament: Pentamidina, Stibogluconat in forme cutanate

9. Clasificarea si morfologia Plasmodium

Clasificare

 P. falciparum
 P. vivax
 P. ovale
 P. malariae

Morfologie

-Este o boala parazitara determinata de un protozoar denumit Plasmodium malariae

-Protozoarul face parte din clasa apicomplexa pentru ca are un complex apical la ME prin care se fixeaza
pe tesutut

-A fost descrisa si in scrierile lui Hipocrate si Celsius, este cea mai grava boala tropicala (Africa Centrala,
America Centrala)

-In fiecare an 200-500 mil de cazuri noi si in fiecare an 1-2,5 morti

-Alte specii de plasmodii infecteaza reptile, pasari si mamifere

-Malaria este raspandit prin femelele de tantari ale genului Anopheles

-Cele mai multe cazuri sunt date de P. falciparum (determina boala cea mai severa) si vivax

6
10. Genul Plasmodium – ciclu biologic

Plasmodiile trec prin mai multe stagii:

-Sporozoitul: mononucleat, lanceolat, infectios pt om (7 microni lungime)

-Sporozoitii sunt reprodusi prin reproducere sexuala in intestinul tantarului Anofel si migreaza catre
glanda salivara

-Cand inteapa omul injecteaza sporozoitii din saliva in vasele sanguine

-Sporozoitii odata ajunsi in organism ajung la hepatocite si ajung cam in 30 de min de la inoculare,
la celula hepatica apare prima multiplicare asexuata

-In celula hepatica se dezvolta intr-un multinucleat schizont multinucleat, rezulta 2.000-4.000 de
schizonti

-Acesti paraziti denumiti schizonti rup celula hepatica si intra in celulele sanatoase, aceasta faza se
numeste schizogonie extraeritrocitare si dureaza 5-21 de zile

-Intre specii exista diferente la vivax si ovale maturizarea hepatica dureaza pana la 2 ani

-Parazitii hepatici care hiberneaza se numesc hipnozoiti

-In eritrocit trece prin mai multe faze :

 Faza 1 de inel pecete: culoare bleu in MGG, nucleu rosu asezat excentric
 Faza 2 de amiba: parazitul creste in dimensiuni, marginea lui este neregulata,
nucleu ramane unic
 Faza 3 de prerozeta: in care se produce multi plicarea nucleilor fara ca sa fi e
urmata de separarea citoplasmei
 Faza 4 fi nala de rozeta/margareta: mai multi paraziti uniti fi ecare avand nucleu
si citoplasma bine determinatam, se rupe rozeta si se distruge hemati a

11. Malaria – aspect clinic si tratament

Aspect clinic

-Dupa ce au distrus celule hepatice, parazitii ajung in hematii si incepe stagiul eritrocitar al parazitului
determinand aspectul clinic al malariei

-Parazitii care se multiplica intra-eritrocitar duc la ruptura eritrocitelor, la infectarea altor eritrocite si la
maturizarea parazitilor

-Eliberarea parazitilor din celule, declanseaza o serie de mediatori ai raspunsului imun

7
-Citokinele, sunt mediatori eliberati de celulele imune, acesti mediatori imuni impreauna cu eliberarea
parazitiilor conduc la simptomele specifice malarie (febra, anemie, frisoane, stare de slabiune)

-In infectia cu falciparum, eritrocitele infectate adera la peretii vaselor mici pe care le trombozeaza si la
hipoxie tisulara local

-In creier determina malaria cerebrala (aproape 100% mortala)

-In rinichi apare necroza tubulara acuta si insuficienta renala

-In intestin apare ischemie si ulceratie ceea ce conduce la sangerare gastrointestinala si la bacteriemia
secundara intrarii bacteriilor intestinale in circulatia sistemica

-Mai apare anemia prin mai multe cauze: prin hemoliza (distrugere mecanica directa exercitata de parazit),
prin fagocitoza (eritrocitele infectate nu mai sunt recunoscute ca self de fagocite si sunt fagocitate), prin
hemoliza autoimuna

-In infectia cu falciparum apar hemolize masive care conduc la hemoglobinurie si la insuficienta renala
boala = febra neagra

-Tratamentul cu anti-amalarice poate sa accentueze hemoliza, in special daca pacientii prezinta deficit de
GLU-6-fosfat dehidrogenaza

-Cel mai caracteristic simptom este febra, alte simprome comune sunt: frisoane, cefalee, mialgii, greata,
varsaturi, diaree si dureri abdominale

Criza paroxistica de malarie cuprinde 3 faze:

1. Dureaza 15-60 min: frig , frisoane

2. Survine la 2-6 ore si este faza febrila: 41 o grade C, cefalee, greata, varsaturi
3. Dureaza 2-4 ore: febra scade si este determinata de ruptura hemati ilor prin
maturizarea schizonti lor

-In P. vivax si P. ovale schizontii se maturizeaza la fiecare 48 ore si apare febra terta iar in infectai cu P.
malariae febra apare la 72 de ore

-Febra in P. malaria cu P. falciparum poate apare la fiecare 48 de ore, dar este de obice neregulata, fara o
periodicitate distincta

-Aceste patern-uri de febra sunt de obicei observate devreme in timpul bolii iar absenta febrei sincronizate
periodice nu exclude diagnosticul de malarie

-In P. falciparum cele mai grave consecinte sunt malaria cerebrala si anemia severa

Diagnostic de laborator

-Anemia normocroma / normocitara, trombocitopenia / leucopenia

-Hipoglicemia, hiponatremia, teste modificate de ficat si rinichi

Apararea organismului

8
-Siclemia care este cauzata de prezenta unei hemoglobinei patologice HbS protejeaza impotriva infectiei
severe cu P. falciparum

-Pacientii cu siclemie pot fi usor infectati dar rar dezvolta malaria

-Deficitul de GLU-6-fosfat dehidrogenaza ca si alte hemoglobinopatii (talasemia si hemoglobinopatia E), de

asemenea protejeaza impotriva infectiei cu malarie

Epidemiologie

-Este transmisa prin tantarul Anopheles, congenital sau prin transfuzie de sange infectat

-Tantarii Anopheli sunt hematofagi, infectia este frecventa in mediu rural (Africa)

Tratament: Cloroquina (din scoarta de arbore, pe cale orala), P. falciparum a dezvoltat rezistenta la mutli
derivati ai Cloroquina, pacinetii cu P. falciparum necomplicat se trateaza cu Mefloquina sau Chinina plus
Doxiciclina

-Prevenirea: prin chemoprofilaxie sau prin evitarea vectorului (tantarul), se folosesc insecticide

12. Pneumocystis carinii – morfologie si ciclu biologic

Morfologie

-Este situat in functie de structura ADN-ului in grupul Protozoare, iar in functie de structura ARN-ului in
grupul Micete (fungi)

-Determina boala pneumocistoza (pneumonie interstitiala cu plasmocite)

-Prezinta 2 forme:

 forma vegetati va (trofozoit): ovalar, 2-10 microni, prezinta un nucleu invelit in

citoplasma cu mitocondrii, RE, ribozomi si la periferie este delim itat de un
perete subti re
 forma chisti ca: chistul matur este sferic, 4-6 microni si este delimitat de o
membrana externa groasa, in interior conti ne 8 corpusculi cu cate un nucleu
fi ecare, o mitocondrie, RE si ribozomi

Ciclul biologic

-Prezinta un ciclu sexuat si unul asexuat care se desfasoara in alveolele pulmonare

-Intraalveolar trofozoitul trece in stadiul de pre-chist in care are loc diviziunea meiotica a nucleului si apoi
trece in stadiul de chist cu cei 8 corpusculi

-Corpusculii sunt eliberati cand se rupe peretele chistic rezultand trofozoiti haploizi, care prin conjugare
vor forma un trofozoit diploid care va incepe un nou ciclu sexuat

9
13. Fasciola hepatica – ciclu biologic

-Ouala neembrionate eliminate de parazit ajung in colon unde sunt eliminate o data cu materiile fecale
(procesul necesita umezeala, temperatura de 20 o-25o, timp de 10 zile)

-Din ou apare larva = miracidum, in mediul acvatic va se va transforma in cercar unde se vor inchista pe
suprafata planterlor acvatice

-Omul se va infesta cand ingereaza apa sau produsele vegetale crude contaminate

-Apoi in tubul digestiv va avea loc dechistarea si eliminarea cercarilor care vor traversa peretele intestinal
si se vor fixa in canalele biliare unde se maturizeaza si devin adulti (vor excreta oua in aprox 3 luni de la
infestare)

14. Fascioloza – aspect clinic si tratament

Aspect clinic

-Fascioloza este specifica bovinelor (pasunile contaminate cu fecale ce contin parazitul)

-La om se manifesta prin:

 faza de migrare a parazitului si instalare in caile biliare: febra, dureri

abdominale, astenite, alterarea starii generale (2 luni)
 faza de localizare biliara: hepatalgii, icter (prin obstructi a cailor biliare de catre
paraziti i adulti )

Diagnostic: Serologic RFC, Parazitologic (materiile fecale) pentru evidentierea oualelor de parazit prin
examen microscopic pe preparat proaspat, Hematologic (eozinofilie), echografie, tomografie
computerizata

Tratament: Emetina, Bithionol

15. Tenia saginata – morfologie

-Este un parazit din clasa Cestode, 8-10 m

-Este format din:

 scolex: 1-2 mm, prevazut cu ventuze ce il fi xeaza de peretele intesti nal

 gat scurt
 strobila: 500-2.000 proglote

-Proglotele adulte au uterul incarcat cu oua (125.000 oua/proglot)

10
-Ele se elimina pasiv (10-12) o data cu materiile fecale dar si activ intre scaune

-Oul este ovalar, 30-40 microni, este brun si delimitat la exterior de un invelis radiar

16. Cisticercoza

Morfologie

-Boala determinata de dezvoltarea in organismul uman a formei larvare a Teniei solium

-Poate aparea prin:

 inghiti rea oualelor de tenie odata cu fructele si legumele infectate

 autocontaminare (pe cale exogena , fecal-orala: individul care isi reintroduce
ouale din anus in gura prin intermediul mainilor contaminate/ pe cale endogena:
regurgitarea proglotelor din intesti n in duoden unde sunt digerate si eliberate
ouale)

-Din oua ies embrionii hexacamnţii care traverseaza peretele intestinal si se fixeaza in tesutul subcutanat,
musculatura scheletica, ochi , creier

Aspect clinic

-Difera in functie de nr de cisticerci si de localizarea lor:

 cisti cercoza cerebrala evolueaza clinic cel mai grav cu fenomene neurologice,
crize epilepti ce, tulburari psihice
 cisti ceroza cu localizare subcutanata si in musculatura scheleti ca

Diagnostic: examen macro-/microscopic al cisticercilor extrasi biotopic

Tratament: chirurgical

17. Chistul hidatic – morfologie

-Boala determinata de Taenia Echinococcus

-Larva Taeniei decalnsaeaza modificari locale in ficat, plaman, rinichi, SN etc prin aparitia unor formatiuni
tumorale (1 cm pana la marimea unui cap de fat)

-De la exterior la interior este format din: cuticula (1 mm, alba, elastica, impenetrabila pentru bacterii),
membrana germinala (captuseste la interior cuticula)

-Din membrana germinala se formeaza vezicule germinale si lichid hidatic

-Lichidul hidatic se afla in interiorul hidatitei, este incolor, limpede, pH 7,4, steril cand membranele
chistului sunt intacte

-El este puternic antigenic (apare socul anafilactic cand se rupe membrana chistica)

-Lichidul contine saruri minerale, glucide, substante albuminoide

11
-Organul in care se dezvolta hidatita prezinta o delimitare reprezentata de membrana adventiceala, peretii
chistului adera la aceasta si se asigura irigarea chistului

18. Tenia Echinococcus – ciclul de viata

-Are ca gazda definitiva intestinul cainelui sau pisicii unde ouale se elimina in materiile fecale

-Ouale sunt ingerate de gazda intermediara (om, oaie, caprsa, porc) si sub actiunea enzimelor digestive
este eliberat embrionul care va traversa mucoasa intestinala iar prin venele mezenterice ajunge la ficat
unde se fixeaza formand hidatida (50%-60% din cazuri)

-Prin venele suprahepatice, vena cava si artera pulmonara larva poate ajunge pana in parenchimul
pulmonar unde se fixeaza formand hidatida pulmonara (30%-40% din cazuri)

-Daca pleaca din plaman prin vena pulmonara va ajunge la cordul S si de aici prin circulatia generala
ajunge in splina, rinihi, creier, ochi unde se fixeaza si determina hidatida (10% din cazuri)

19. Botriocefalul – morfologie, ciclul biologic

Morfologie

-Botriocefaloza este boala parazitara a intestinului subtire datorata infestarii cu botriocefalul

Diphyllobothrium latum

-Diphyllobothrium latum este o tenie care masoara 10-15 m lungime si este formata din:

 scolex: forma de migdala, 2-3 mm lungime, prezinta 2 invaginari = botridii care

fi xeaza parazitul de peretele intesti nului subti re
 gat scurt
 strobila: 4.000 proglote imature in partea proximala si mature in partea distala a
strobilei

-In centrul proglotelor se gaseste uterul care are aspectul unei mase plurilobate inchise la culoare

-Uterul fiecarei proglote prezinta un orificiu de eliminare a oualelor (prezente in materiile fecale)

-Proglotele distale imbatranesc si se dezintegreaza (nu mai apar in materiile fecale)

-Oul este ovalar, brun, 75 microni lungime, prezinta la un pol un capacel = opercul si la celalalt pol un
pinten = carena

-Ouale sunt embrionate cand este prezent un mediu acvatic pe o perioada de 12 zile si 2 gazde
intermediare

Ciclul biologic

-In mediul acvatic oul elibereaza un embrion hexacanat ciliat care va fi ingerat de un crustaceu, in el va
avea loc transformarea embrionului in larva precercoidala, crustaceul va fi inghitit de un peste (biban,
stiuca) unde in el va fi transformat in larva plerocercoida

12
-Omul se contamineaza mancand pestele gatit incorect termic, plerocercoizii se fixeaza pe mucoasa
intestinala jejuno-ileala prin intermediul botridiilor iar intr-o luna devin adulti

20. Tenioze – aspect clinic

-Bolnavii pot prezenta dureri abdominale, constipatie, diaree

-Uneori boala este marcata de prezenta proglotelor in in materiile fecale

-Copii pot prezenta in plus fenomene neurologice cu tulburari de memorie si insomnii

Diagnostic: se face prin examen macroscopic si microscopic al proglotelor sau a scolexului eliminat o data
cu materiile fecale

Tratament: Niclosamid (se administreaza dimineata pe stomacul gol si se urmareste eliminarea scolexului
in materiile fecale)

-Se apreciaza eficienta tratamentului si respectiv vindecarea bolnavului numai o data cu eliminarea
scolexului (remanenta acestuia duce la regenerarea proglotelor si reconstituirea parazitului la
dimensiunile de adult, concomitent cu aparitia simptomelor clinice)

21. Enterobius vermicularis – ciclu biologic

-Infecţia este transmisa pe cale fecal-orala, ouale ingerate se fixeaza pe peretele intestinal si elibereaza
larve infectioase

-Parazitul se deplaseaza catre cec si se matureaza în adult in 2- 4 saptamani

-Infectia este autolimitata, este posibila reinfectia

22. Oxiuroza

-Se caracterizeaza prin prurit anal nocturn asociat cu leziuni consecutive gratajului (zgariere)

-Migrarea femelelor in regiunea vulvara produce o vulvo-vaginita pruriginoasa

-Din aceste motive pacientii prezinta astenie, somnolenta diurna, insomnie nocturna si scaderea
randametnului intelectual

Diagnostic:

-Evidentierea femelei in regiunea perianala sau vaginala

-Metoda amprentei anale-evidentiaza prezenta oualelor in pliurile anale

Tratament: Mebendazol (100 mg repetat apoi la interval de 2 saptamani), Piperazina (50mg/kg)

23. Ascaris lumbricoides – morfologie

13
-Este cel mai mare vierme cilindric care paraziteaza organismul uman, sexele sunt separate, iar parazitii
difera morfologic astfel :

 parazitul femela : este mai lung decat masculul, masurand 20-25 cm (ambele
extremitati sunt usor efi late si drepte)
 parazitul mascul : este mai scurt decat femela, masurand 10-17 cm, are
extremitatea distala curbata ventral (aspect de carja)

-Orificiul bucal al parazitilor este situat la extremitatea anterioara si prezinta 3 buze dintate cu rol de fixare
a parazitului pe peretele intestinal

24. Ascaridioza – aspect clinic

-In faza de migrare hepato-pulmonara a larvelor, simptomelor clinice sunt nesemnificative :

 faza pulmonara  pacienti i prezinta tuse seaca, febra si dureri retrosternale

(prezenta larvelor in sputa si eozinofi lia confi rma diagnosti cul)
 faza intesti nala  tabloul clinic este caracterizat prin dureri abdominale,
anorexie, diaree sau consti pati e si spoliere nutriti onala mai ales la copii

-Complicatii posibile: icter mecanic si angiocolite (prin patrunderea parazitilor in caile biliare, eliminarea
parazitiilor prin anus, nas sau gura datorita exacerbarii fenomenului de migrare (ca urmare a febrei de
origine neascaridiana=eratism - fenomenul de migrare a unor paraziti in alte organe decat cele in care se
fixeaza in mod obisnuit)

-Alte complicatii: ocluzii intestinale prin obstructie mecanica si peritonita, prin perforarea suturilor dupa
interventie chirurgicala pe tub digestiv

Diagnostic: examen micro-/macroscopic al materiilor fecale evidentiaza ouale de paraziti / se

evidentiaza parazitii adulti eliminati

-Hemoleucograma - hiperleucocitoza cu hipereozinofilie (40% din cazuri)

Tratament:

-Levamisol  doza unica 150 mg la adulti si 5 mg/kg corp la copil (eficient la 70-90 % din cazuri)

-Mebendazol  200 mg de 2 ori pe zi, 3 zile (eficient in 80-90 % din cazuri)

25. Trichineloza – aspect clinic si tratament

-Boala evolueaza in 4 faze :

1 Incubati a: variaza de la cateva zile, la cateva saptamani, corespunde perioadei

in care larvele se gasesc in intesti n

14
 2 Debut : dureri intesti nale si uneori diaree, corespunde perioadei de migrati e a
larvelor prin peretele intesti nal
3 Faza de stare : febra (39-40 o C), edeme si dureri musculare vii, corespunde
prezentei larvelor in muschii straiti , mai ales in zona tendoanelor
4 Faza de convalescenta : dureri musculare, corespunde inchistarii larvelor in
muschi (convalescenta incepe dupa 20-60 de zile de la infestare)

Diagnostic

-Serologic: RFC, RIF, reactia de hemaglutinare

-Hematologic: leucocitoza intre 10.000- 20.000 cu eozinofilie peste 80% care se instaleaza la 7 zile dupa
infestare si poate dura ani

-VSH crescut, Hipoglicemie, cresterea LDH, CPK, TGP, TGO

Tratament: Mintezol (25 mg/kg corp/zi), analgezice si corticoizi

26. Filarioza

-Filariile sunt nematode filiforme care paraziteaza omul

-Sunt viermi cilindrici filiformi, cu extrem ascutite, adaptati mediului limfatic, sanguin sau t subcutanat in
care se mobilizeaza

Ciclu biologic

-Femela este vivipara (naste pui vii) si produce microfilari mobile

-Transmiterea de la un individ la altul se face printr-un artropod hematofag in care microfilariile se

transforma in larve infectante apoi patrund in tesuturile gazdei unde se transforma in adulti

Clasificare

Filarii limfatice (produc blocaj limfatic)

Wuchereria bancrofti

 femela: 8-10 cm L, masculul: 3-4 cm L

 ciclu biologic:
- paraziti i adulti traiesc in g gl si vase limfati ce (pediculul genital, renal)
-larvele circula in limfa si noaptea pot fi prezente in sange, femela elimina
microfi lariile in ti mpul nopti i si ele circula in sange dar nu sufera nici o
modifi care in organism
-vectorul este reprezentat de femala tantar Culex care preia odata cu sangele si
microfi lariile care dupa 15 zile devin infecti oase

15
  patogenitate: in stadiul acut determina manifestari de ti p infl amator, in
stadiul cronic determina manifestari de ti p obstructi v
 manifestari clinice:
-limfagita specifi ca fi lariozei poate sa fi e superfi ciala sau profunda
-in stadiul acut se poate localiza: membre (unilateral), scrot (orhita),
trunchiurile limfati ce (dureri toracice/abdominale)
-in stadiul cronic: adenite cronice, varice limfati ce, elefanti azis
-raspandire: Asia, Africa, America Centrala, Oceania
 tratamanet: saruri de dieti l carbamazina

Filarii subcutanate: Loa-Loa, Onchocerca volvulus, Dracunuculus medinensis

Loa-Loa

 femela: 5-7 cm L, masculul: 3-5 cm L

 fi lariile adulte sunt localizate subcutanat, iar microfi lariile in sangele periferic
 ciclu biologic:
-microfi lariile din sange sunt absorbite de un dipter tabanid din genul Crysops
(insecta hematofaga diurna)
-dupa 15 zile in organismul insectei devin infecti oase si trec in gl salivare, apoi
in cursul unui pranz hematofag sunt depuse pe tegumentul individului intepat de
insecta
-microfi lariile traverseaza tegumentul, trec in sange si dupa 3 luni devin adulti
 manifestari clinice: determina reacti i infl amatorii conjuncti vale si edeme ale
membrelor sup, datorita migrarii subcutanate a unei fi larii se observa formarea
unui cordon pruriginos care se palpeaza subcutanat
 raspandire: Africa (camerun, Zair, Congo, Gabon)

Onchocerca volvulus

 femela: 50 cm L, masculul: 2-3 cm L, microfi lariile nu parasesc dermul

 ciclu biologic: identi c cu celelalte, vectorul este dipterul din genul Simulium
 manifestari clinice: determina o fi larioza grava prin orbirea pe care o poate
provoca, pahidermie (ingrosarea si depigmentarea tegumentului, prurit )
 raspandire: Golful Benin

Dracunuculus medinensis

 femela: 70-120 cm L, masculul: 2-3 cm L, microfi lariile sunt mobile in apa unde
au o viabilitate de 5-10 zile
 ciclu biologic:
-femela se gaseste in t subcutanat al membrelor inf, contactul dintre tegument si
femela gravida det apariti a unei vezicule care ulcereaza in urma contactului cu
apa
-microfi lariile sunt ingerate de gazda intermediara reprez de genul Cyclops, apoi
devin infecti oase dupa o luna

16
 -infectarea omului inghiti rea crustaceului odata cu apa de baut, larvele eliberate
in tubul digesti v strabat stomacul si duodenul si ajung in regiunea inghinala
unde devin adulti dupa un an
-dupa acuplare masculul moare, iar femela migreaza in zonele declive ale
organismului unde moare
 manifestari clinice: nu are evoluti e benigna
-astenie, pruprit generalizat
ulcerati i tegemumentare care se pot complica cu infecti i bacteriene
 diagnosti c:
-parazitologic (evidenti erea microfi lariilor in sange si derm)
serologic (reacti a de imunofl uorescenta si imunoelectroforeza)
hematologic (hipereozinofi lie)
 tratament: dieti l carbamazina, Melti zan

Filarii peritoneale (nepatogene, produc hipereozinofilie): Mansonella ozzardi, Mansonella perstans

27. Pediculoza

-Pruritul extremitatii cefalice (mai ales regiunea occipitala), a toracelui si sunt insotite de papule roz care in
urma leziunilor de grataj se pot infecta bacterian

Diagnostic: se face prin evidentierea macroscopica a particularitatilor morfologice care permit

identificarea genului si a speciei

Tratament: sampon si sapun cu insecticide, dezinfectia hainelor cu DDT, Lindan (insecticide organo-
clorurate)

28. Scabia

-Sarcoptes scabiae hominis (raia la om)

-Femela va sapa un tunel sau galerie în piele progresând 1-2 mm pe zi, preferă plica cotului, axila, fese,
sani

-Acarian microscopic (350 microni femela şi 220 microni masculul)

- Are 2 perechi de picioare situate ant si 2 post

-Contaminarea se poate face prin contact direct, mai ales venerian, prin imbracaminte si lingerie

Ciclu evolutiv

-Femela depune zilnic 2-3 oua dupa 3-4 zile eclozeaza larve care parasesc galeria

-La suprafata pielii în foliculii pilosi sapa un buzunar unde se transforma în numfe apoi în adulti

17
-Se hraneste cu lichid interstitial

-Femela traieste 2 luni si masculul moare dupa fecundare

-Leziunea este un tunel în zig-zag de 1-2 cm care are la capat o vezicula perlata

-Pruritul,, mai ales nocturn, duce la leziuni de grataj

-Complicatii: nodulii = infiltrate dermice celulare, şancre = leziuni escoriate, infectia leziunilor cu
streptococ

Diagnostic: examen microscopic care evidentiaza ouale

Tratament: pomezi cu benzoat , Lindan, la pacienţii cu SIDA se face tratament general Albendazol

-Hainele, aşternutul, încălţămintea sunt tratate cu insecticide în saci de plastic 24-48 ore

18